confirmd ipoteza ci lactoferina este implicatd in absorblia laptelui din laptele matem.

Acest
lucru a fost menJionat gi anterior de doud ori. Prima menfiune, laptele matern conline o
neobiqnuitv de mare concentrafiede lactoferind qi o proporfie insemnatd din fier este legat de
lactoferind. in al doilea rdnd , in ciuda concentrafiei relaiiv scdzute a fierului in laptele rnlut.*,
alimentarea exclusivd la s6n a sugarilor fumizeazd, asigurd rezerva de fier pentru cel pulin 6
luni, sugerAnd o biodisponibilitate forte mare e fierului din laptele matern. E fapt, sugarii
alimentali la sdn nu prezintd carenle de fier, ceea ce nu este valabil gi in cazul sugarilor
alimentali cu formule comerciale. Dr" Valenti a confirmat de asemenea rolul lactoferinei in
absorblia fierului demonstrdnd rolul lactoferinei in carenfele de fier a gravidelor,
concluzion6nd cd lactoferina este capabild sb asigure absorbfia fierului gi sd imbundtdleascd"
nivelul plasmatic al fierului in situafii de caren!5.

Multe alte studii au demonstrat prezenfa receptorilor specifici de lactoferind pe

suprafafa mai multor celule inciusiv a celor imune. Proteinele de tipul receptor LDL au fost
identificate gi in cazul receptorilor de lactoferind din hepatocite, limfocite qi monocite.
Un numdr mare de studii au sugerat rolul lactoferinei in proliferarea celulard. Asemenea
studii includ mai buna dezvoltarea a sugarilor alimentafi la sAn comparativ cu cei alimentali cu
formule comerciale. Acest fapt este confirmat de Dr. Brasseur care a studiat activitatea
lactoferinei bovine in vivo, in cazul copiilor spitalizali cu probleme gastrointestinale. Folosind
metoda biopsiei, respectivul pediatru, a ardtat faptul cd, in cazul lotului de subiecli care au
primit lactoferind (fafd de lotul de control) lactoferina a exercitat o influen!5 beneficd in
reinnoirii eneterocitelor in cazul recuperdrii cantrilor de diaree acut6. Rolul lactoferinei in
diviziunea celulard a fost demonstrat pe embrioni qi nou ndscufi prin cregterea sintezei de
ADN pe hepatocite de qobolan prin administrare de lactoferind saturatd in fier. De asemenea,
s-a demonstrat faptul cd lactoferina este capabild sd stimuleze proliferarea osteoblastelor in
vitro qi sd exercite un efect anabolic stimulAnd formarea oaselor, in vivo. De asemenea
limiteazd, resorblia osoasl inhiband osteocalsto geneza. Acest lucru aratd cd lactoferina are un
rol fiziologic in dezvoltarea osoasi qi in consecin!5 ar putea funcfiona ca agent terapeutic in
osteoporozS.

Lactoferina este un antioxidant care capteazd, fierul llber, ajutdnd in prevenirea

reacfiilor necontrolate ale radicalilor liberi, stopAnd peroxidarea celulelor. Deci lactoferina este
atdt un acceptor cdt qi un donor de fier, in funcfie de nevoile celulare. La pH fiziologic,
lactoferina leagd fierul scdydnd stress*ul oxidativ la nivelul fesuturilor. Aqa cum era de
agteptat, apo-lactoferina dar nu qi holo-lactoferina, are rol in prevenirea peroxiddrii lipidice.
Oricum, in anumite situalii fierul este necesar ca parte a reacliei unui sistem controlat de
generare de radicali liberi in cadrul unor celule imune 5n scopul eradicdrii microorganismelor,
deci, lactoferina este un donor de fier in sistemele mai sus menfionate, in condiliii de pH
scdzut.

Mai multe studii au demonstrat ca lactoferina reduce stress-ul oxidativ. Unele boli,
precum cancerul, sunt strAns legate de acest stress ca factor cauzal sau de progres al bolii qi s-a
demonstrat cd lactoferina este un bun candidat ca qi inhibitor al stress-ului oxidativ gi ar trebui
consideratd ca potenliald solufie in dietoterapia unor patologii.

in plus fa[d de contribufia directd in inhibarea patogenilor microbieni, rolul lactoferinei este in
apararea contra factorilor externi (efect imunomodulator, efect anti-inflamator, anti-oxidativ).
Lactoferina poate funcfiona ca un element al refelei complexe menite sd controieze
funclionarea leucocitelor mature, proliferarea qi diferenfierea celulelor imune, stimularea gi
inhibarea rdspunsurilor imune. in timpui infecfiilor microbiene, lactoferina se elibereazd in
circulalie din neutrofilele activate. Lactoferina eliberatd activeazd" leucocitele din zonele
inflamate. Abilitarea de chelatare a fierului, previne distrugerea oxidativd a fesuturilor,
inhibind producerea speciilor reactive de oxigen eliberate de fagocite.

Receptori specifici pentru lactoferind se gdsesc pe multe celule imune cum sunt
limfocitele, monocitele sau macrofagele gi sunt direct implicali in reglarea activitAtii naturale
de distrugere a acestor celule. Cele mai multe lucrdri subliniazd faptul cd lactoferina este mai
mult un imunomodulator decit un simplu stimulent imun. Rezultatele studiilor care au
examinat utilizarea lactoferinei ca supliment alimentar gi efectele sale asupra imunitSlii sunt
promildtoare. Studiile care au alut ca subiect modelele animale atr ardtat cd ingestia de
lactoferind aare efecte protective directe in reglarea qi modularea sistemului imun.
Studiile carea av ar,ut ca subiect rdspunsul imun la endotoxine (lipopolizaharide - LPS),
cunoscute ca Si cauzatoare de goc septic sever, au ardtat scdderea semnificative a letalitdfii pe
qoareci cdrora li s-au administrat endotoxine, imbundtSlind parametrii rdspunsului imun. Acest
fapt a fost demonstrat qi de Dr. Zhang care a studiat efectul lactoferinei asupra purceilor
injectali cu endotoxine E. Coli. De fapt, rata decesului a fost de lTYoin cazul subiecfilor cdrora
li s-a administrat gi lactoferind, fald de 74% in cazul lotului la care nu s-a administrat
lactoferind. Alte doud studii rcalizate pe subiecli umani sdndtoqi, au ardtat cd ingestia de
lactoferind din laptele bovin, are efecte imunomodulatoare pozitive, dependent de profilul imun
inifiat al fiecdrui individ, concluziile fiind cd administrarea de lactoferind influenfeazd
activarea rdspunsului imun inifial. S-a demonstrat de asemenea cd lactoferina este importantd
in sdndtatea gi buna funcfionare a tractului intestinal av6nd un rol major in reducerea
infl amaliilor sistemice sau intestinale.
Unul din mecanismele interesante este legarea lactoferinei de endotoxinele bacteriene.
Aceste LPS provenite din bacterii sunt stimulatori majori ai procesului de inflamare. Ca
exemplu, nivelul endotoxinelor circulante este corelat cu psoriazis-ul sau artrita psoriaticS.
Aceste toxine bacteriene sunt unul din factorii majori ai replicdrii exesive a celulelor din dermd
gi ai inflamdrii vezibile pe corp in cazul persoanelor cu psoriazis. Prin legarea de aceste
componente, lactoferina poate fi utild in condili legate de absorblia excesivd a endotoxinelor
cum sunt psoriazis-ul, ciroza hepaticd, candidoza.

Unul dintre cele mai inmportante aspecte a fost compararea activitdlii lactoferinei
umane qi a celei bovine asupra subieclilor umani.De papt, structura primard a polipeptidei
umane gi bovine prezintd, un inalt grad de similaritate. Structura acestor molecule diferd prin
situarea punctelor de glicozilare qi a structurii qi numdrului de glicani. Acestea din urmd nu
sunt implicate in legarea de receptorii de lactoferind umani. Receptorii de lactoferind umani au
fost puqi in evidenfd" in cazul mai multor celule cum sunt: enterocitele, limfocite umane
activate, celule plachetare, celele mamare canceroase. Toli acegti receptori sunt sunt constituili
dintr-o singurdpolipeptidd de aproximativ 110 kDa. Locul de legare al lactoferinei de diferite
origini este localizat in partea N-terminald a moleculei resturilor de aminoacizi 4 -52.