Localitatea Duru-Neam

Profesor coordonator:

Student:

SL. Stefan Petrica

Manuela Diaconu,
Anul III, IMAPA, Grupa 8315

BUCURETI 2016

Cuprins
1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA DURAU
1.1. Prezentarea localitii:
istoric
aezare geografic
hart
vecini
populaie
clim
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localitii:
muni
ape (ruri, lacuri, ape minerale)
peteri
chei
rezervaii naturale
monumente ale naturii
fenomene i structuri geologice
vegetaie (flor)
faun
fotografii reprezentative
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localitii:
vestigii arheologice
monumente istorice (biserici, mnstiri, castele medievale)
muzee
case memoriale
etnografie i folclor
calendarul srbtorilor populare
fotografii reprezentative
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I GRADUL LOR
DECLASIFICARE
trecerea n revist a pensiunilor i precizarea numrului de margarete
fotografii reprezentative
3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
situaia turismului rural (agroturismului)
dac exist o strategie a turismului rural (agroturismului)
analiza SWOT a potenialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
oportuniti, riscuri)
4. CONCLUZII I RECOMANDRI
5. BIBLIOGRAFI

1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA DURAU

1.1 Prezentarea localitii

Duru este o staiune turistic montan din judeul Neam, Romnia, parte a satului Ceahlu
reedina comunei Ceahlu. Este situat la poalele masivului Ceahlu(pe versantul de nord-vest
al acestui) la o altitudine de 780-800 metri i, se afl la o distan de 9 km de lacul de acumulare
Izvorul Muntelui de pe rul Bistria.
La sfritul secolului al XIX-lea, comuna nu exista; satele ei fceau parte din comuna Hangu
din plasa Piatra-Muntele a judeului Neam, comun format din satele Gura Hangului, Hrigi,
Duru, Rpciune, Schitu, Leeti, Izvoru Alb, Boboteni, Audea, Ciurubucu i Strmtura, avnd n
total 4167 de locuitori. n comun funcionau zece biserici, dou coli primare i 11 mori de ap.
Comuna Ceahlu s-a format n 1931 prin desprinderea satelor Leteti, Rpciuni i Schit din
comuna Hangu.
n 1950, comuna Ceahlu a fost arondat raionului Piatra Neam i apoi (dup 1964) raionului
Trgu Neam, ambele dinregiunea Bacu. n 1960, n urma lucrrilor la barajul Bicaz, a aprut
satul Pru Mare, iar satele Leeti i Rpciuni au fost desfiinate, reedina comunei fiind mutat
de la Rpciuni la Schitu.[ n 1964, satul Schitu a primit denumirea de Ceahlu.Comuna a revenit
n 1968 la judeul Neam, renfiinat, avnd de atunci componena actual.

Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai reci si umede,
dar predomina cel montan, cu caracteristicile; prezinta interes persistenta si grosimea stratului de
zapada (60 70 zile/an, in perioada octombrie aprilie, cu o grasime medie de 18 20 cm).
aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul deproducere a avalanselor
este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1 500 m, mai ales in

perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.Factori naturali de cura:Durau se caracterizeaza

printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si alergeni; adaugand si atmosfera bogata
in ozon - principalii factori naturali de cura
Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata
sunt principalii factori naturali de cura. Duru este o staiune cu Bioclimat tonic-stimulent ce
funcioneaz tot timpul anuli.Iarna zpezile sunt abundente , inperioada decembrie-aprilie stratul
de zpad se mentine la o grosime de 50 cm. Temperatura medie, in ianuarie, este de -4 grade
Celsius, depunerea medie a stratului de zapada este de 50 cm si dureaza din decembrie pana in
martie.
La Durau poti veni insa si vara, daca ai nevoie doar de odihna si eventual tratament. Clima
specific montana, dar si aerul lipsit de alergeni si ozonat sunt perfecte pentru cei care vor sa
scape de vreo anemie, nevroza astenica sau, pur si simplu, simt nevoia de a se reface dupa un
examen greu sau un efort fizic prelungit.

Harta statiunii Durau indica faptul ca aceasta apartine in fapt de comuna Ceahlau, ce face
parte din judetul Neamt, regiunea istorica Moldova, regiune cu o importanta istorica deosebita.
Statiunea Durau este situata la doar 9 km distanta de lacul de acumulare Izvorul Muntelui, lac ce
a fost construit pe raul Bicaz. De asemenea, se poate observa pe harta statiunii Durau ca o
desparte de municipiul Piatra Neamt o distanta de aproximativ 60 km, daca se urmeaza soseaua
Izvorul Muntelui Durau si 88 km de statiunea, daca se urmeaza drumul de la Piatra Teiului.

Harta statiunii Durau arata ca statiunea se situeaza pe versantul de nord-vest a Muntilor

Ceahlau, din Romania ce apartin de Carpatii Orientali. Statiunea Durau se afla la o altitudine
medie de 820 metri, ce beneficiaza de o priveliste absolut fabuloasa, atat in perioada sezonului
cald,
dar
mai
ales
iarna.
Daca se arunca o privire pe harta turistica a statiunii Durau, se poate observa faptul ca aceasta
beneficiaza de obiective turistice naturale impresionante, precum traseele montane de pe Masivul
Ceahlau. Aceste trasee au fost de foarte putin timp renovate si mult mai bine indicate, astfel ca
aproape orice turist le poate urma. Pe aceste trasee turistice se poate ajunge in Varful Ocolasul
Mare, la o altitudine de 1 907 metri si Varful Toaca, cu o altitudinea de 1 900 metri. Pe harta
turisitica a statiunii este indicat si un obiectiv istoric important, Manastirea Durau, ridicata in
anul 1835 de catre Nicolae Tonitza.

Populaia

n
it
t
l

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe,

Neam si localitatea Ceahlu
Ani
Anul
Anul
Anul
Anul
2012
2013
2014
2015
Jude
Sexe
Localitati
UM: Numar persoane
te
Numar Numar Numar Numar
persoa persoa persoa persoa
ne
ne
ne
ne
Nea
Total
TOTAL
mt
586824 584895 582445 580417
CEAHLAU
2507
2492
2504
2499
Mascu Nea
TOTAL
lin
mt
289251 288188 286847 285835
CEAHLAU
1240
1237
1244
1243
Femin Nea
TOTAL
in
mt
297573 296707 295598 294582
CEAHLAU
1267
1255
1260
1256

national de statistica

judeul

Anul
2016
Numar
persoa
ne
577359
2459
284187
1220
293172
1239

I
st
u
u

1.2. Resursele agroturistice naturale din localitate i din apropierea localitaii

Multele Ceahlau
Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a
Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele Ceahlau
include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m:Panaghia, Toaca,
Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare altitudine maxima 1 907 m; abrupturi puternice
dantelate si forme bizarre Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului;
cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri debrad si foioase, care
adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite; schitul Durau;
ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in apropiere, lacul de acumulare
Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele Ceahlau este declarat Parc
National.

Munii Bistria

Muntii Bistritei, si 717m1222h stem de

masive muntoase n N Carpatilor
Orientali, limitat de valea superioara a
Moldovei, n N, valea Bistricioarei, la S,
Muntii Stnisoarei, la E si Muntii
Calimani si Depresiunea Dornelor, la V,
sunt strapunsi n partea lor nordica de
valea Bistritei.

Munii Stnioarei

Masiv montan situat la N de Bistrita,

alcatuit din gresii, conglomerate, ce dau
vrfuri si culmi nalte, argile, marne,
sisturi, pe care s-au dezvoltat culmi joase,
mici depresiuni si sectoare de vale largite
si umanizate (Pipirig, Hangu, Secu,
Nemtisor).

Rul Bistria

Ru, afluent al Siretului la 10 km

aval de Bacau. Are 283 km lungime
si o suprafata a bazinului de 7039
kmp. Izvoraste de pe versantul de N
al Muntilor Rodna prin doua praie
(Bistricioara si Putreda) de la 1930
m altitudine, strabate apoi diferite
formatiuni geologice n care
formeaza bazinete mai largi (sesuri,
Crlibaba, Ciocanesti etc.), n
alternanta cu chei si ngustari
pitoresti (Zugreni, Toance, Crucea
etc.).

Cascada Duruitoarea

Este situata in Masivul Ceahlau, (la 1.021 m

altitudine), formata pe Paraul Rupturii, cu o
cadere de 25 m, ce isi anunta prezenta cu mult
nainte de a fi vazuta, printr-un vuiet care
nfioara.

Defileul Bistriei aurii (NeamtFarcasa)

Defileul Bistritei Aurii este taiat n rocile

dure ale Muntilor Bistritei, apele sale
navalnice linistindu-se abia n lacul de
acumulare Izvorul Muntelui.

Piatra teiului (rezervaie natural) (neamtpoiana teiului / largului)

Rezervatie naturala (geologica). Reprezinta un martor de eroziune alcatuit din calcare
recifale compacte de vrsta cretacica. Calcarele au o naltime de 23 m si sunt situate pe terasa de
5-8 m a Bistritei. Are 100 m.p. Piatra Teiului (sau Piatra Dracului, cum mai este denumit de
ctre localnici) - cea mai cunoscut stnc din judeul Neam poate fi admirat n toat
splendoarea ei acolo unde lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" i nchide luciul apei. Zona
mai este cunoscut i drept "Coada Lacului" i este locul unde se ntlnesc cele 4 drumuri care
vin dinspre Moldova i Transilvania, avnd ca punct comun splendida realizare uman, viaductul
Poiana Largului, nconjurat de mreele piscuri ale Ceahlului.
Aezat pe malul stng al Bistriei, stnca Piatra Teiului este un bloc de calcar apian
formnd, ca structur i ca vrst, continuarea spre nord a sinclinalului Ceahlului, adic zona
Bicaz,Bistricioara,Poiana
Teiului,
Capul
Obcinii,
Piatra
Cornului.
Localnicii cred despre aceasta stnc cum c ar fi blestemat, deoarece de-a lungul anilor de la
nlimea ei spectaculoas s-au tot aruncat (sau au czut n gol) zeci de oameni, dovad fiind cele
cteva cruci de fier ridicate n vrf sau n jurul acesteia. Stnca a strnit ns i imaginaia
localnicilor, care, cu mintea lor simpl, au nscocit tot felul de legende despre originea ei.

Pdurea de stejar (de la Mnstirea Neam) (NeamtManastirea Neamt)

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea n suprafata de 55 ha - Codru secular de stejar
pedunculat (98%). Vrsta stejarilor este de 150-275 ani.

Rezervaia de zimbri (de la mnstirea neam) (NeamtManastirea Neamt)

Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina Dragos Voda este una din cele 4 rezervatii de zimbri
existente la noi in tara si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusive
zimbrilor din Europa. Situata n nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vanatori-Neamt, n
apropierea drumului naional DN15 si a Manastirii Neamtului, rezervatia, reprezinta unul dintre
cele mai vizitate obiective turistice ale judetului.
Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina Dragos-Voda a fost infiintata in anul 1968, se ntinde
pe aproximativ 11.500 ha si este una dintre cele patru arii protejate incluse n Parcul Natural
Vanatori-Neamt.
In cadrul rezervatiei, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori,
vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi si specii de avifauna. Intr-un tarc de cca. 4 ha se gasesc doar 6
exemplare de zimbri, doi masculi si 4 femele care sunt gazduiti in scop turistic. Restul de pana la
28 de exemplare se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita de 180
de hectare de teren. Pe viitor se asteapta sa se aduca inca patru exemplare de zimbri din Suedia,
respectiv inca patru femele de zimbru.

In cadrul rezervatiei, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori,
vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi si specii de avifauna. Intr-un tarc de cca. 4 ha se gasesc doar 6
exemplare de zimbri, doi masculi si 4 femele care sunt gazduiti in scop turistic. Restul de pana la
28 de exemplare se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita de 180
de hectare de teren. Pe viitor se asteapta sa se aduca inca patru exemplare de zimbri din Suedia,
respectiv inca patru femele de zimbru.

Faun
Ceahlul adpostete o faun divers i bogat: 180 de specii de psri, aprox. 20 de specii de
herpetofaun, numeroase specii de mamifere mari i mici, precum i o varietate de insecte. n
pdurile Ceahlului triesc aproape toate speciile de animale existente n Carpa i: ursul
bun, cerbul, mistreul, lupul, vulpea, rsul, cprioara, pisicaslbatic , jderul
de
pdure, veveria,capra neagr. n pdurile de molid vieuiesc: cocoul de munte ciocnitoarea
neagr- cea mai mare ciocnitoare din Romnia, auelul cea mai mic pasre din Romnia. n
locurile umede de pduri triete o specie de amfibieni - tritonul carpatic endemism al Carpailor
Orientali.

Vegetaie
Parcul Naional Ceahlu, cu o suprafa de 5200 ha, cea mai mare rezervaie natural din

jude, adpostete numeroase specii rare de plante i animale, cum ar fi: floarea de col,
laricele din renumitele Polie cu crini, Sngele voinicului,Afin ,viorele galbene,creasta
cocoului,glbiori,hribi, Argintica.
Laricele sau zada (Larix decidua ssp. carpatica)
este un conifer cu frunze cazatoare, fiind
specie ocrotita n mod deosebit pe acest masiv.
Se ntlneste frecvent n amestec cu molidul si
bradul.

Floarea de colt (Leontopodium alpinum),

cunoscuta si sub numele de albumita, este cea
mai reprezentativa si cea mai cunoscuta floare
din zona alpina. De obicei creste n zone greu
accesibile, pe pereti abrupti si stncarii, dar se
ntlneste de multe ori si n zona platoului,
printre ierburi, sustinuta de pietre mici, izolate.
Iulie si august sunt lunile n care nfloreste. A
fost cautata n special pentru comercializare
deoarece dupa culegere floarea se pastreaza
foarte bine.
Sngele voinicului (Nigritella rubra) este o
orhidee din ce n ce mai rara pe Muntele
Ceahlau. Planta are o tulpina nalta de 10-25
cm, frunzele sunt nguste si alungite, ndreptate
n sus. n vrful tulpinii se gasesc flori mici,
adunate ntr-un ghem piramidal sau cilindric de
culoare rosu-trandafiriu deschis, care degaja un
miros suav, de vanilie.

Afinul (Vaccinium myrtillus), ntlnit destul de

des n zona de platou, formeaza mici tufisuri cu
naltimea de pna la 50 cm. Fructul de culoare
neagra-albastruie este comestibil, avnd calitati
terapeutice

1.3. Resursele agroturistice antropice din localitate i din apropierea localitaii

Palatul Cnejilor (NeamtDurau)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este o biserica de zid construita n 1639 de fratele
lui Vasile Lupu. n 1676, ginerele acestuia a mprejmuit-o cu ziduri de aparare nalte de 8 m.
Povestea lui este una demn de legend, plin de intrigi i de istorii captivante. Pe vremuri aici se
aflau ruinele mnstirii Pionul, asezat pe locul unui schit mai vechi i ridicat de Gheorghe
Hatmanul, pe la 1640
Datorit puternicei influene a fratelui sau, voievodul Vasile Lupu, schitul cel vechi a dobndit
moii numeroase, ntrite i ntregite pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Pmntul dobndit
astfel, prin voin domneasc, a dus la inevitabile conflicte, n cazul acesta purtate cu vestiii
boieri Cantacuzini. Dup obinerea titlului de cneaz n Rusia de ctre Matei Cantacuzino, fiii si
au revenit n ar, intensificndu-i atacurile juridice mpotriva Mnstirii Pionul. n ciuda
eforturilor mitropolitului Veniamin Costache mnstirea i pierde cea mai mare parte din moii,
iar n 1840 clugrii sunt nevoiti s se retrag la o bisericu de lemn, Schitior, aflat la
departare de vreo 2 km.

Muzeul etnografic din satul Ceahlu este amenajat ntr-o cldire situat n apropierea Palatului
Cnejilor i expoziia permanent pstreaz dovezi ale tradiiilor i obiceiurilor localnicilor.
Comuna Ceahlu este o zon de interes etnografic i folcloric iar numeroase elemente ale creaiei
populare tradiionale sunt prezentate n acest muzeu.

Mnstirea Duru

Manastirea
Ceahlau,
a fost
Durauridicata
comuna
Nicolae
sec.
XVII si
are
picturi
dein
Nicol
are picturi de Nicolae
Cu sute de ani n urm, credincioi cucernici s-au aezat n jurul muntelui Ceahlu. Pustnicii au
trit n grote, nevoindu-se n aceste locuri vitrege. n anumite perioade clugrii au nfiinat
schituri care au ars sau au fost acoperite de avalane.
Mnstirea Duru este situat la o distan de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care i-a luat
numele. Existena unui schit de maici la poalele Ceahlului dateaz nc de la anul 1600, el fiind
condus ntr-o vreme de maica Mariana, fiic de voievod moldovean i nepoata
domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentar a Mnstirii Duru are loc ntr-un act din
anul 1779, stare fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. n anul 1787, schimonahia Nazaria a
fost numit ca stare a Schitului Vratec, ea fiind urmat acolo de toate maicile de la Schitul
Duru. Schimonahia Nazaria a condus soborul mnstirii Vratec n perioada 1788-1814, fiind
ajutat de duhovnicul Iosif.Ca urmare a faptului c aezmntul de la Duru era abandonat,
mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat n 1802 n schit de clugri. Ieroschimonahul
Petru a adus la Duru clugri de la schiturile din apropiere. Pe la 1830, schitul Duru se afla sub
ascultarea Schitului Hangu.

Lacul de acumulare izvorul muntelui

Lac de acumulare. Lac construit n

1960 pe Valea Bistritei la poalele
muntelui Ceahlau si ale muntelui
Stnisoarei, 505 m altitudine, 325 kmp
suprafata. A fost amenajat n scop
hidroenergetic si turistic. Alimenteaza
printr-un tunel pe sub munte
hidrocentrala Stejaru.

Mnstirea Neam

Manastirea este ridicata de catre Petru I Musat in secolul al XIV-lea. Multe secole mai tarziu, in
1907 mitropolitul Veniamin Costachi infiinteaza o tipografie aici. Manastirea gazduieste in
prezent si o biblioteca ce contine peste 15.000 de volume, unele dintre ele avand mai mult de 600
ani vechime,14 noiembrie 1497 este ziua in care Stefan cel Mare sfinteste biserica cu hramul
Inaltarii Domnului.
Mnstirea Agapia

Manastirea a fost ridicata de Petru Rares si de sotia sa Elena, intre anii 1527-1538 sau 1541-1546
- nu se stie inca cu exactitate. Agapia a fost refacuta intre anii 1858-1862, cand Nicolae
Grigorescu a realizat: "Minunile ... vrednice de buna pictura italiana a veacului al XVII-lea sau
de mesterii directiei clasice de la inceputul veacului trecut..." (Nicolae Iorga).
Mnstirea Secu

Situata in comuna Vanatori din judetul Neamt a fost inaltata in 1602 de Nestor Ureche, tatal
cronicarului Grigore Ureche. Din 1968 a inceput restaurarea manastirii, sub ingrijirea parintelui
patriarh Iustin, mitropolitul Moldovei si Sucevei.

Mnstirea Sihastria

A fost inaltata in anul 1655. Anul 1734 este anul in care episcopul Ghedeon de Husi
construieste o noua biserica pe locul celei vechi. Foarte aproape de manastirea Sihastria se afla
Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora.
Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora

Schitul Sihla, schit ce tine de Manastirea Sihastria, se afla in codrii Neamtului, in comuna
Vanatori Neamt, judetul Neamt. La schitul si pestera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge
pe doua cai. Prima cale porneste din Piatra Neamt, trece pe la Manastirea Varatec, apoi prin
padure, pe un drum forestier, urca spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale porneste din Targu
Neamt, pe langa Manastirea Neamt si Manastirea Secu, pana in Manastirea Sihastria, de unde un
drum forestier si o poteca laturalnica pornesc in sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul
Sihla.

Mnstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mnstire ortodox din sec. XVIII-XIX, care se
afl la 1000 m altitudine ntr-o zon stncoas a Obcinei Sihlei din Munii Stnioarei, pe drumul
forestier care leaga satul Agapia de mnastirile Sihastria si Secu. n apropierea de mnstire se
afl petera n care n secolul al XVII-lea a trit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Arma u de
la Cetatea Neamului, cea care va fi cunoscut n lumea ortodox drept Sfnta Teodora de la
Sihla.Ansamblul este alctuit din biserica de lemn Naterea Sf. Ioan Boteztorul i biserica de
lemn Schimbarea la Fa

Pana la Manastirea Sihastria, pelerinii pot veni cu masina. De aici insa, fie se incumeta cu
masina pe drumul forestier, fie pornesc la pas, pe cararea umbrita de crengile atator pomi
seculari. Cei mai multi, luand binecuvantare pentru urcare, de la cate unul dintre parintii de la
Sihastria, pornesc lin pe poteca ce urca inspre Schitul Sihla, cale de vreo trei kilometri.Aceasta
poteca, batuta de pasii atator sfinti si mari parinti ai locului, printre care Parintele
Cleopa si Parintele Paisie Olaru, intampina sufletele celor ce pasesc pe ea cu o profunda stare de
liniste si meditatie la viata sufleteasca si la minunatia fapturii lui Dumnezeu. Schitul Sihla si
potecile din jurul schitului, atat cele ce duc la Pestera sfintei, cat si cele ce duc spre Schitul
Sfantul Daniil Sihastrul, sunt de o profunzime deosebita.

Sfanta Teodora de la Sihla si-a ales drept loc de sihastrie codrii salbatici ai Neamtului, pe locuri,
inca si astazi nebatuti de picior omenesc. Teodora era fiica unui dregator de-al locului, pe numele
sau Joldea Armasul. Inca de mica, fata ravnea a duce viata monahiceasca, insa la insistentele
parintilor, ea se marita. Dupa numai un an de zile, nascandu-se si in inima barbatului ei dorul de
liniste si viata inalta, pentru rugaciunile Teodorei, plecara amandoi in codrii Neamtului, spre
sihastrie.

Etnografie i folclor
Mostenirea etnofolclorica cu arhitectura populara, traditiile si obiceiurile
populare, artizanatul, portul si folclorul popular, gastronomia specifica,
constituie atractiile turistice cele mai cautate n turismul rural.
Un tinut legendar si incarcat de istorie, Tinutul Neamtului propune
oricarui turist o sumedenie de itinerarii atractive, datorita vastelor posibilitati
de petrecere a timpului liber si a nenumaratelor obiective turistice prezente
in aceste locuri.
Amatorii de escapade montane au la dispozitie un vast teritoriu dominat de
munti, asupra carora troneaza legendarul masiv Ceahlau, un munte
impresionant, considerat de unii drept muntele sfant al dacilor. Acest masiv
este principala atractie montana a Carpatilor Orientali si totodata un loc
incarcat de istorie in care fiecare piatra isi are legenda ei.
La poalele Ceahlaului se intinde marea dintre munti Lacul Bicaz, unul
dintre cele mai mari lacuri de acumulare din tara, un adevarat paradis al
celor pasionati de sporturi nautice si de pescuit. La mica distanta, turistii pot
vizita cel mai impresionant defileu din tara, Cheile Bicazului, un adevarat
paradis calcaros cu nenumarate oportunitati de practicare a alpinismului,
speologiei si canioningului.
Capitala judetului Neamt, Piatra Neamt, supranumita perla Moldovei este
un oras care poate satisface cerintele oricarui turist, iar ceva mai la nord,
orasul Targu Neamt ofera turistilor posibilitatea de a vizita cateva obiective
importante cum ar fi Cetatea Neamtului, Casa Memoriala Ion Creanga,
Casa Memoriala Mihail Sadoveanu siRezervatia de Zimbri Dragos Voda.
Pe langa acestea, o calatorie prin aceste locuri poate veni oricand, pentru
orice turist pretentios, cu alte si alte provocari precum si cu dorinta de a mai
reveni o data.
Dintr-un tur prin tinuturile Neamtului nu trebuie sa lipseasca vizitare
celebrelor
manastiri Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria,
Sihla, Bistrita, Bisericani, Pangarati,Petru-Voda, Durau , care alaturi de cele

din Bucovina fac din Nordul Moldovei principala zona din tara din punct de
vedere al asezamintelor monahale.
Oferta turistica din spatiul rural nemtean este destul de diversificata,
satisfacnd un registru larg de motivatii precum: odihna si recreere,
cunoastere, cultura, religie etc. ntr-un decor natural pitoresc si nepoluat
precum si un ambient arhitectural si spiritual specific zonei.
Turismul rural dispune de o oferta diversa, utiliznd atat structurile de
primire din mediul rural ( pensiuni turistice, hoteluri, hanuri, moteluri,
cabane, cat si celelalte componente ale produsului turistic (gastronomie,
artizanat, mediu natural, cultural si arhitectural), precum si ospitalitatea
specifica zonei, bunul simt si buna dispozitie a gazdelor de pe meleagurile
nemtene .
Pentru agroturism oferta turistica este alcatuita din pensiunile turistice rurale
sau fermele agroturistice, produsele turistice care se individualizeaza dupa
categoria de confort, mediu natural, construit si spiritual, gastronomia locala
etc. Fermierul sau prestatorul de servicii turistice din spatiul rural, prin
trasaturile sale psiho-sociale,cultura si educatie, profesionalism si
responsabilitate, calitatea produselor gastronomice si diversitatea acestora ,
personalizeaza produsul turistic creat pentru comercializare. De aici si
diversitatea, autenticitatea si specificitatea produselor agroturistice din
Tinutul Neamtului.

Obiceiuri, traditii si mestesuguri in Neamt

Turitii care vin n inutul Neamului au ocazia s cunoasc interesantele i
frumoasele tradiii populare care se mai pstreaz i astzi pe la sate.
Transmise din generaie n generaie obiceiurile tradiionale erau strict
respectate asigurnd buna rnduial a lucrurilor din cadrul comunitii.
Acestea erau legate de cele mai multe ori de credin, iar fiecare sat avea
propriile obiceiuri i norme de via i munc. Obiceiurile tradiionale sunt
mprite n mai multe categorii, i anume:
Obiceiurile cu ocazia srbtorilor de iarn: sunt cele mai bogate i mai
vesele dintre manifestrile folclorice din Neam. De la sbtoarea Crciunului
la Anul Nou au loc o serie de manifestri la care particip toat
colectivitatea, impresionnd prin costumaiile originale, muzic tradiional,
mesaj tematic i recuzit. Cntecele de colind, uratul cu pluguorul, jocurile
cu mti, dansul ciuilor i teatrul haiducesc sunt obiceiuri de un farmec i
originalitate deosebit care mbogesc repertoriul naional.

n tradiia popular romneasc mtile se poart cu ocazia srbtorilor de

iarn. Mtile reprezint o lume fantastic, izvort din gndirea societii
tradiionale romneti, personificnd spirite ale strmoilor, animale reale
sau fantastice, spirite ale vegetaiei sau ale apei. Ele se folosesc n cadrul
unor ritualuri iar vatra satului este scena unde se desfoar aceste
manifestri. Mtile contribuie la atmosfera de iarn, aceea cnd rsun
colindele i totodat ele fac cunoscute obiceiurile din strmoi ale ranului
romn. Prezente n ipostaze zoomorfe i antropomorfe, mtile sugereaz
renaterea, fertilitatea, renvierea vegetaiei, fiind reminiscene ale memoriei
colective. Alteori, mtile evoc, n dansul purttorilor lor, imaginea
strmoilor sau reprezint refularea unor tensiuni sufleteti ascunse n timpul
anului.
Mtile zoomorfe cele mai rspndite sunt capra, turca, brezaia, ursul,
cerbul,
ciuii. Mtile
antropomorfe imortalizeaz,
n
ipostaz
caricatural, defecte omeneti, fiind integrate n categoria urilor,
acumulnd cele mai variate ipostaze ale umanului: moii, babele, uncheii,
negustorii, dracii, turcii etc. Pentru confecionarea acestor mti meterii
populari folosesc diverse materiale, cum ar fi: piele tbcit, blan, esturi,
lemn cioplit, coji de copac, coarne de animale, etc.
Expresii ale unei culturi strvechi, mtile rearmonizeaz omul de astzi cu
spiritul moilor i strmoilor, deschiznd o fereastr spre o lume pierdut
dar ale crei ecouri nc se mai aud n pragul marilor srbtori de la trecerea
dintre ani.
Jocul caprei este un ritual menit s aduc rodnicie anului care urmeaz,
spor de animale n turmele pstorilor, succesul recoltelor evideniat prin
boabele care se arunc de gazd peste capr. Capra este de fapt un om
mascat, ascuns sub un costum larg, care ine deasupra capului un b n
vrful cruia este cioplit un fel de cap de capr din lemn. Falca de jos este
mobil astfel c aceasta poate deschide gura i poate clmpni, fcnd un
zgomot specific. n jurul caprei danseaz i ali colindtori mascai i
costumai specific dar i instrumentiti cu acordeon, fluier, tob sau chiar
vioar. n inutul Neamului Capra a grupat n jurul ei un numr
impresionant de mascai care mpreun merg pe uliele satului, din cas n
cas pentru a aduce noroc i belug.
Un alt joc ntlnit n aceast zon este Cluii care reprezint simbolul
tinereii venice. Tinerii nvemntai n Clui trebuie s danseze cu
frenezie i graie, pentru a exprima legtura sacr dintre om i animalul care
i-a stat aproape i l-a slujit cu srguin din cele mai vechi timpuri. Flcii
care joac rolul de Clui i poart masc sunt mbrcai n costume
populare specifice zonei.
Un alt obicei ntlnit este de a umbla cu Ursul. Aceast datin a crei
origine se afl ntr-un cult geto-dac, urmrete fertilizarea i purificarea
solului i a gospodriei. Ursul este un personaj ntruchipat de un flcu care
poart pe cap, pe umeri i pe spate blana unui urs, avnd n jurul urechilor
nite ciucuri roii. n timp ce ursul mormie i joac n ritmul tobelor i al
fluierturilor, ursarul zice cteva strigturi. Ursul este nsoit de un grup de

colindtori mascai i costumai, care reprezint diverse animale sau

personaje care l a prin strigturi.
Obiceiul pluguorului contribuie la veselia general a Srbtorilor de Anul
Nou. Pluguorul copiilor este un obicei strvechi agrar. Cetele de copii merg
n ajunul Anului Nou din cas n cas pentru a ura, purtnd bice din care
pocnesc, buhaie, clopoei i tlngi.
n Neam se pstreaz i n prezent un repertoriu bogat de meteuguri
impresionant prin varietatea lui. Fiecare detaliu al acestor meteuguri
reflect istoria i motenirea cultural a acestei zone, fiind n acelai timp
ndeletniciri unice care au fost transmise de la o generaie la alta.
inutul Neamului este cunoscut pentru costumele sale populare, broderii,
mobil, olrit, tapiserie, covoare i mti populare realizate pentru a celebra
anumite srbtori religioase.
Confecionarea mtilor populare este strns legat n special de srbtorile
de iarn, acestea au o bogat ncrctur emoional, reprezentnd n
general transpunerea unor animale precum capre, cai, uri, lupi, cerbi sau a
unor personaje din mitologia popular sau din folclor.

Meteugul prelucrrii lemnului se remarc prin varietatea tehnicilor

folosite la prelucrare, dar i prin importana pe care o aveau obiectele
confecionate din lemn n gospodriile tradiionale.
nc de la nceputul secolului al XX lea arta lemnului reprezenta un domeniu
foarte dezvoltat n Neam motiv care a dus la apariia unor zone specializate
n lucrri pe lemn. Pdurile de foioase i conifere care mbrcau munii i
dealurile Neamului au fost principalul furnizor de lemn pentru dezvoltarea
pe scar larg a multor activiti de obinere i prelucrare a lemnului. Astfel
s-au dezvoltat n inutul Neamului mai multe zone n care arta prelucrrii
lemnului era ocupaia principal.
Zona Grumzeti cunoscut pentru sculptura n lemn tare de stejar din care
se confecionau pori, ui, ferestre, piese de mobilier, iconostase, strane
bisericeti i troie mpodobite cu simboluri ale credinei cretine. O alt
zon reprezentativ pentru arta lemnului este comuna Vntori din Neam.

Aici existau meteri lemnari care produceau att piese puzuale pentru
gospodrie ct i lucrri bisericeti.
Renumii n prelucrarea lemnului erau i meterii din zona olici-Petricani
care au dezvoltat un meteug de mas numit industria lingurii. Acetia
pe lng lucratul lingurilor se ocup n prezent i cu realizarea de vaze,
butoiae i alte forme cioplite i crestate. Deosebii sunt i meterii populari
din zona Trpeti care s-au remarcat prin realizarea de obiecte de lemn cu
crestturi mai adnci sau sculpturi naive de personaje din basmele populare.
Printre cunoscuii creatori populari se numr i cei din zonele Ceahlu,
Grinie, Hangu, Borca i Poiana Teiului care au lucrat de-a lungul timpului
piese de mobilier cu decorul tradiional, executat prin crestturi de rozete,
dini de lup i frunze de brad. Printre piesele lucrate de acetia se numr
lzile de zestre, colare i blidare, mese i scaune.
Lemnul a fost folosit cu dibcie de meterii populari din inutul Neamului
realizndu-se din acesta majoritatea lucrurilor necesare n gospodria
tradiional.
Tradiia strmoeasc continu i astzi pe meleagurile din inutul Neam,
iar creaiile meterilor populari dovedesc din plin acest lucru. Acetia reuesc
s creeze adevrate obiecte de art popular tradiional care n trecut
serveau necesitilor ranului romn iar acum sunt simple obiecte cu
caracter ornamental.
Meteugul prelucrrii lemnului se remarc prin varietatea tehnicilor folosite
la prelucrare dar i prin importana pe care o aveau obiectele confecionate
din lemn n gospodriile tradiionale.
esutul ocup si el un loc aparte n tradiii, motiv pentru care cele mai
numeroase elemente esute sunt destinate mpodobirii i decorrii
interiorului locuinelor.
Custurile i broderiile care mpodobesc obiectele de port popular,
cmile femeieti i brbteti dar i textilele din interiorul locuinelor
redau ntocmai gustul pentru frumos, ndemnarea i talentul cu care au fost
lucrate.

n inutul Neamului nceputul de primvar este plin de tradiii i

legende care se pstreaz i n ziua de astzi. Perioada 1-9 martie este
marcat de o tradiie foarte veche conform creia fiecare om trebuie s-i
aleag cte o zi despre care s spun c asta-i Baba mea. Dup cum va fi
vremea n acea zi se crede c aa va fi i norocul omului n acel an. Dei
aceast tradiie este rspndit n toata zona balcanic doar la noi n ar
este legat de stncile existente n Munii Bucegi i Ceahlu, numite
Babele, respectiv Baba Dochia.
Primele nou zile calendaristice ale primverii numite i zilele babelor,
aduc cu ele o vreme capricioas, schimbtoare, aa cum este descris i
Baba Dochia n legende. Cea mai cunoscut legend a Babei Dochia ne-o
descrie pe aceasta ca o femeie puternic, aprig i rea, care nu se teme de
nimic. Pentru a-i duce oile la munte ct mai repede Baba Dochia o trimite
pe nora ei, pe o vreme rea s-i aduc frgue. Pentru c nu gsea fragi i nu
se putea ntoarce acas nora e sftuit pe drum de un moneag s mearg
ntr-un loc unde s-au copt deja fragii. Astfel, nora reuete s-i aduc fragi
copi iar Baba Dochia crede c a venit primvara i pornete cu turma la
munte. Prevztoare, aceasta se mbrac cu nou cojoace, pe care le-a dat
jos pentru c vremea se nclzea, n timp ce urca pe munte. Ajuns n cea de
a noua zi pe vrful muntelui, Baba Dochia mpreun cu oile sale au fost
ntmpinate de un ger nprasnic care le-a transformat n stane de piatr. Ca
i semnificaii cele nou zile ale urcuului, egale cu numrul cojoacelor,
reprezint durata ciclului de schimbare a vremii, iar moartea Dochiei, n ziua
de 9 martie, este considerat hotar ntre anotimpul friguros i cel clduros.
Unele superstiii care nc se mai pstreaz legate de babe se refer la ziua
de 1 martie, ziua babei Dochia sau a capului de primvar. Conform
tradiiei, dac n prima zi de martie este vreme frumoas, atunci toat
primavara i vara care vor urma vor fi frumoase i rodnice. n trecut se
obinuia ca n aceast zi s nu se munceasc i nici vitele s nu fie scoase la
pscut pentru ca Baba cea rea i capricioas s nu aduc necazuri asupra
caselor, dar mai ales asupra femeilor.

Srbatori populare
Srbtorile zpezii organizat in ultima sptmn din luna ianuarie
Srbtoarea muntelui Ceahlau organizat n prima duminic a lunii
august
Ziua Muntelui Ceahlau este pe 6 August, de Schimbarea la Fata a Domnului.
Atunci se urca pe munte cu mic cu mare si se serbeaza aceasta zi. Acolo este
un schit de calugari, la 1770 m altitudine, in apropiere de cabana Dochia. Se
mananca peste si se bea vin. Sute de oameni merg pe munte in acea zi, din
toate colturile tarii si nu numai, ca sa se roage.

Festivalul muntelui Ceahlau in august

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I GRADUL LOR

DECLASIFICARE
Pensiunea turistic ANITA

Pensiunea AGNES

Pensiunea turistic CRUDU

Pensiunea Casa BELLA

Pensiunea Casa ANA MARIA

Vila Cristina2

Pensiunea turistic GOLD

Pensiunea turistic MARIA

Pensiunea turistic RAPSODIA

Pensiunea turistica VNTORUL

3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Situaia turismului rural (agroturismului)

Dezvoltarea turistic presupune existena ntr-o zon a unui potenial turistic atractiv, care poate
s asigure integrarea acelui teritoriu n circuitul turistic intern i internaional. Pentru ca aceast
integrare s se poat realiza, zona trebuie s dispun de o serie de componente eseniale:
infrastructur turistic i general (pentru accesibilitate n teritoriu), potenial turistic att natural,
ct i antropic i structuri turistice, ca baz tehnic i material a turismului.
Frumuseea i varietatea cadrului natural, precum i bogia valorilor culturale prezente
confer localitii Duru cat si imprejurimilor acestuia un potenial turistic destul de bun.

Provocri strategice Dezvoltare turistic

Dezvoltarea de produse turistice integrate competitive
Restaurarea, conservarea, protecia i valorificarea patrimoniului cultural-istoric
Integrarea patrimoniului cultural i natural n produse turistice integrate
Dezvoltarea marketingului on-line al produselor turistice
Dezvoltarea i adoptarea de instrumente de guvernan a sectorului turistic (ghiduri de
bune practici pentru furnizorii de servicii turistice, dezvoltarea de instrumente de ereputaie, emarketing pentru produsele turistice din jude)
Organizarea sectorului turistic (oficii de turism, centre de informare, primire, etc.)
Dezvoltarea accesibilitii durabile a atraciilor turistice din jude

Analiza Swot a potenialului agroturistic

Puncte tari
- Atracii majore pentru turismul cultural-religios-istoric sau de agrement (Mnstirile Secu,
Vratec, Agapia, Neam, lacul i barajul de la Bicaz, Bistria, Cetatea Neamului, satul lui Ion

Creang, etc.) - O destinaie cunoscut n ar - Capacitate de cazare modern n anumite locaii Peisaj diversificat, biodiversitate bogat - Existena unor pensiuni turistice de interes naional i
local - Existena unor produse de turism de aventur

Puncte slabe
- Intensitate turistic mic fa de alte localitati din alte judete- Sezonalitate pronunat (sezon
vara i fluxuri foarte mici iarna i primvara) - Rata de ocupare sczut a capacitii de cazare Turism de afaceri MICE sczut - Ponderea turitilor strini n total foarte sczut -Lipsa de
vizibilitate a ofertei turistice (produsele turistice nu sunt cunoscute)

Oportunitati
- Dezvoltarea unor filiere turistice legate de cererea potenial i de resursele endogene: agroturism, turism de sntate, turism de aventur, etc. - Dezvoltarea de clustere care s includ
activitatea turistic alturi de sectoare economice dezvoltate, unde exist componente la nivel
local (textile, agricultur, etc.) pentru a dezvolta produse turistice integrate i inovatoare
(produse de turism culinar, turism legat de mod, turism de aventur) - Maximizarea
externalitilor pozitive asupra sectoarelor conexe turismului (agenii de turism, alimenta ie
public, transporturi, ghizi, media, etc.) prin adoptarea unei abordri durabile a dezvoltrii
turistice n cadrul Masterplanului turistic al judeului Neam. - Utilizarea strategic a fondurilor
europene (POR, PNDR, POCU 2014-2020) prin intermediul GAL-urilor, pentru crearea de
produse de agro-turism, turism de aventur, turism culinar, etc

Riscuri
Distana fa de principalul bazin emitent al rii (Bucureti) i fa de porile de intrare n ar
dinspre vest poate face dificil atragerea clienilor - Distana fa de principalele aeroporturi
internaionale - Concurena turistic a judeelor nvecinate (Suceava, Bacu, Iai, Harghita) care
fie au atracii mai cunoscute, pe aceleai filiere (turism religios-culturalistoric, turism de
agrement/munte/sntate), fie destinaii mature pe filiere unde Neamul ar putea s se dezvolte
(Iai pentru turism MICE i Citybreak), face dificil poziionarea marketing a judeului i a
produselor sale turistice.

4.CONCLUZII
Sectorul turistic din judeul Neam implicit i al localitaii Duru se confrunt cu o serie de
probleme care sunt similare cu cele care afecteaz n linii mari ntreaga ar. Ele sunt accentuate
de accesibilitatea sczut a judeului pentru principalele piee i/sau bazine emitente de turiti

(Bucureti, vestul rii, etc.) cuplat cu lipsa de produse turistice integrate care s valorifice
bogatele resurse i patrimoniul local. O problem major o reprezint i starea n care se gsete
mare parte din patrimoniul culturalreligios-istoric al judeului i/sau lipsa de utilizare durabil a
sa n produse turistice moderne i inovatoare. Infrastructura de marketing i informare/primire
turistic este doar parial dezvoltat, fiind puternic influenat n mod negativ de slaba prezen a
unor produse turistice competitive (care iau n considerare, n construirea ofertelor, ateptrile
clientelelor poteniale n mod strategic i realist i reuesc s conduc la creterea frecventrii
turistice). Avnd n vedere aceste elemente este esenial apariia unor structuri de guvernan a
sectorului turistic eficace i eficiente care s asigure colaborarea principalilor actori publici i
privai cu resurse i interese n dezvoltarea turismului la nivelul judeului Neam. De asemenea,
este necesar crearea de clustere i incubatoare n care produsele i serviciile altor sectoare cu
tradiie sau potenial n jude (textile, agricultur ecologic, agricultur tradiional, zootehnie,
silvicultur, etc.) s fie asociate antreprenorilor n turism pentru a propune pe piaa turistic
produse cu un nalt grad de specificitate.

STUDIU DE CAZ:
Crearea unui pachet de servicii agroturistice specific Judeului Neam2016
Ne-am ales ca loc de sejur pensiunea Vntorul situat n Staiunea Duru.

Prezentarea pensiunii agroturistice

Pensiunea Vntorul

Pensiune cu 3

Pensiunea are incalzire proprie si dispune de 54 de locuri de cazare dispuse astfel:

11 camere matrimoniale

4 apartamente

4 bungalow-uri a cate 2 camere fiecare (casute etajate cu scara interioara, baie proprie si
incalzire)
Fiecare camera este spatioasa, orientata catre soare si are baie proprie, TV si balcon.
Bungalow-ul are doua dormitoare unite prin scara interioara si baie.

Facilitati generale
Parcare
Loc de joaca copii
Sala Conferinte
Restaurant
Piscina
Bar
Carti Credit
Fax
Gradina
Internet
Masaj

Sauna
Terasa
Biliard
Ferma proprie
Foisor in curte
Masa de ping pong
Sala de mese
Semineu

Facilitati camera
Baie cu dus
Incalzire Centrala
Tv in camera
Uscator Par
Camere cu balcon

Elemente de prezentare general :

Grupul este format din 15 turisti , studeni . Ca mijloc de transport folosit, vor avea la
dispoziie un microbuz asigurat de catre facultate. Sejurul va avea loc n perioada 7.08.2014
13.08.2014 pe parcursul a 7 zile i 6 nopti i se vor strabate aproximativ 1300km.

Propunere de pachet de servicii agroturistice Judeul Neam-mereu

surprinztoare 2016
Ziua 1 :
12:00 sosire la Pensiunea Vnatorul
cazare
scurt drumeie n mprejurimi, se viziteaz mnstirea Duru
Mnstirea Duru este o mnstire ortodox de clugrie situat n localitatea Duru
din comuna Ceahlu(judeul Neam). Construcia ei dateaz din secolele XIX - XX.

 19:30 cina
gazda pregtete musafirilor gula de caprioar i mmligu
Ziua 2 :
8:00 mic dejun n incinta pensiunii
10:00 vizitarea mnstirilor Neam, Agapia ,Secu Sihstria i Sihla
Mnstirea Neam
Manastirea este ridicata de catre Petru I
Musat in secolul al XIV-lea. Multe secole
mai tarziu, in 1907 mitropolitul Veniamin
Costachi infiinteaza o tipografie aici.
Manastirea gazduieste in prezent si o
biblioteca ce contine peste 15.000 de
volume, unele dintre ele avand mai mult de
600 ani vechime,14 noiembrie 1497 este
ziua in care Stefan cel Mare sfinteste
biserica cu hramul Inaltarii Domnului.
Mnstirea Agapia

Manastirea a fost ridicata de Petru Rares si

de sotia sa Elena, intre anii 1527-1538 sau
1541-1546 - nu se stie inca cu exactitate.
Agapia a fost refacuta intre anii 18581862, cand Nicolae Grigorescu a realizat:
"Minunile ... vrednice de buna pictura
italiana a veacului al XVII-lea sau de
mesterii directiei clasice de la inceputul
veacului trecut..." (Nicolae Iorga).

Mnstirea Secu
Situata in comuna Vanatori din judetul Neamt a
fost inaltata in 1602 de Nestor Ureche, tatal
cronicarului Grigore Ureche. Din 1968 a
inceput restaurarea manastirii, sub ingrijirea
parintelui
patriarh
Iustin,
mitropolitul
Moldovei si Sucevei.

Mnstirea Sihastria

A fost inaltata in anul 1655. Anul 1734

este anul in care episcopul Ghedeon de
Husi construieste o noua biserica pe
locul celei vechi. Foarte aproape de
manastirea Sihastria se afla Schitul
Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase
Teodora.

Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora

Mnstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mnstire ortodox din sec. XVIII-XIX, care
se afl la 1000m altitudine ntr-o zon stncoas a Obcinei Sihlei din Munii Stnioarei, pe
drumul forestier care leaga satul Agapia de mnastirile Sihastria si Secu. n apropierea de
mnstire se afl petera n care n secolul al XVII-lea a trit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea
Armau de la Cetatea Neamului, cea care va fi cunoscut n lumea ortodox drept Sfnta
Teodora de la Sihla.
Ansamblul este alctuit din biserica de lemn Naterea Sf. Ioan Boteztorul i biserica de lemn
Schimbarea la Fa

13:00 se ia masa de prnz la Restaurantul pensiunii Geona

20:00 cina ardei copi cu unt i brnz btut

Ziua 3 :
08:00 mic dejun n incinta pensiunii
10:00vizitarea oraului Trgu Neam. Drumul de la pensiune pna n oraul Trgu
Neam se face cu microbuzul pus la dispoziia turitilor de ctre facultate.
Obiective de vizitat:
Cetatea Neam
Cetatea Neam este o cetate medieval din Moldova, aflat la marginea de nord-vest a oraului
Trgu Neam. Ea se afl localizat pe stnca Timu de pe Culmii Pleului, la o altitudine de 480
m i la o nlime de 80 m fa de nivelul apei Neamului.

Muzeul memorial Ion Creang

Casa memorial Ion Creang din Humuleti este un muzeu memorial nfiinat n casa n care
s-a nscut i a copilrit povestitorul romn Ion Creang(1837-1889) n satul Humuleti (astzi
suburbie a oraului Trgu Neam) din judeul Neam. Datarea casei dup cum se indic n LMI
este 1833, ea fiind situat pe strada Ion Creang nr. 8. Ion Creang a locuit aici permanent de la
natere pn n 1846, apoi cu ntreruperi pn n 1855. Construcia este format din dou
ncperi micue i o tind. Atraca turistic deine o valoroas expozi ie permanent, reorganizat
tematic dup 1989, ce cuprinde documente de arhiv, scrisori, cr i potale cu autograf, fotocopii
ale manuscriselor, fotografii i 14 lucrri de grafic. Lng muzeu se gsete Parcul tematic Ion
Creang, un loc n care vizitatorii se pot ntlni cu personaje ndrgite din pove tile pentru copii
scrise de Ion Creang.

 Casa memoriala Veronica Micle

Muzeul de istorie si etnografie
Rezervaia de zimbri i faun carpatin Drago Vod
13:00 se ia masa de prnz la Restaurantul pensiunii La Cetate
20:00 cina tochitura moldoveneasc
Ziua 4 :
8:00 mic dejun la pensiune
9:00 drumeie n masivul Ceahlau
Masivul Ceahlu este cel mai nalt din Munii Bistriei din grupa Carpailor Moldo-Transilvani,
fiind totodat i unul din munii cu cea mai mare importan turistic din Carpaii Orientali.
Masivul Ceahlu este situat pe teritoriul judeului Neam, la mic distan de oraul Bicaz i de
lacul Izvorul Muntelui.
Vrful su cel mai nalt este considerat vrful Ocolaul Mare, cu 1907 m, vrful Toaca msurnd
numai 1900 m
Traseu in Masivul Ceahlau: Durau Fantanele Toaca Dochia
Traseul se desfasoara pe versantul nordic al masivului Ceahlau. Punctul de pornire se afla in
statiunea Durau (800 m), continua spre Cabana Fantanele (1220 m), Panghia, Vf Toaca, Cabana
Dochia (1750 m). Marcajul ce trebuie urmat pe acest traseu din muntii Ceahlau este banda rosie.
Durata de parcurgere este de 3h 3h 30 min, cu o lungime de 7.5 km si o diferenta de nivel de
950 m. Traseul este unul de dificultate medie. De la cabana Fantanele se poate ajunge urmand
marcajul triunghi galben, pana la cascada Duruitoarea.
Acest traseu din masivul Ceahlau este accesibil in orice anotimp, iar pe timpul iernii turistii
trebuie sa poarte echipament montan deoarece sunt portiuni mai dificile care necesita acest lucru
(sub Panaghia si sub Vf. Toaca).
Poteca urca prin padure, pe un sol argilos si se intersecteaza cu soseaua care leaga Izvorul
Muntelui de Durau, dupa care urmeaza o panta mai abrupta pana la un luminis numit Saga
Fantanele. Aici, cateva banci te invita la popas dupa care poteca se strecoara prin padure in
serpentine si se termina in Poiana Fantanele unde este si Cabana Fantanele.

 13:00 pranzul la Cabana Dochia de pe muntele Ceahlau

20:00cina ostropel de pui
Ziua 5 :
8:00 mic dejun la pensiune
10:00 deplasare la stana turistic a pensiunii, aflat in localitatea Farcaa in Munii
Stnioarei, se va vizita i pastavaria si ferma pensiunii

13:30 se ia masa de prnz la Stna

Tigla din pulpa de oaie i miel in jintuit

 20:00 la ntoarcere cina se va servi n foiorul pensiunii: pstrv cu mmligu

Ziua 6 :
8:30 mic dejun la pensiune
9:30 plimbare cu vaporul i partid de pescuit pe lacul Izvorul Muntelui si pe rul
Bistria
Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut i sub denumirea de Lacul Bicaz), este un lac de
acumulare aflat pe cursul mijlociu al rului Bistria la 4 km n amonte fa de oraul Bicaz.

20:00 cina ficat de pasre de cas la gratar

Ziua 7 :

8:00 mic dejun platou vntoresc.

10:30 plecare de la pensiune.
n drum spre Bucureti, se face un popas la Brasov:

PREUL ESTIMATIV AL ACESTUI PACHET ESTE DE 980 LEI/PERSOAN sau

14705 LEI PENTRU INTREG GRUPUL DE 15 PERSOANE.

ANALIZ DE PRE
Denumire program turistic:judeul Neam -mereu surprinztoare - 2016
Itinerariu: Duru Trgu Neam-Valea Bistriei Izvorul Muntelui-Braov.
Grup: 15 (numr persoane pltitoare)
Nr. km.: 1300
Durata: 7 zile si 6 nopti
Nr.
crt.
1
2

Articole
de
calculaie
Cheltuieli
directe

Elemente
cheltuieli
Transport

de

Cazare

Mas (dac e inclus

n pre)

Cheltuieli culturale

Cheltuieli
organizatorice
Cheltuieli ghid
- cazare

Elemente de calcul

Valoare/ turist

Valoare total

1300km x 2,4 lei/km

3120 lei

6 nopti x 50 lei x 15
turisti
Mic-dejun: 6x15=90lei
Pranz: 5x30 lei=150lei
Cina: 5x25 lei=125 lei

4500lei

Eventuale intrri la
obiective
turistice
incluse n pre
Dac este cazul
Nr. nopi * pre/ noapte
de cazare
Nr. mese * pre/ mas
Diurn/zi * nr. zile

- mas
- diurn (daca nu
este asigurata masa)
Cheltuieli ofer(avem 2 soferi)
- cazare
Nr. nopi * pre/ noapte
de cazare
- mas
Nr. mese * pre/ mas

90 lei + 150
lei + 125 lei =
365
lei/persoana

5 475lei

..

..

- diurn (daca nu
este asigurata masa)
Alte
cheltuieli
(parcri)
Total cheltuieli directe

10

Comision Agenie: 10 % (se aplic la total cheltuieli directe)

1313lei

11

TVA:20% (se aplic la comisionul ageniei)

262,6lei

12

Total costuri

14705,6lei

13.
14
15

Valoare/ turist
Rotunjiri ( se rotunjete suma dat)
Pre final vnzare

Diurn/zi * nr. zile

35 lei
13130lei

980,37lei
-0,37 lei
980lei

Tariful total include si cheltuielile cu ghidul se considera ca gazda de la pensiune este i

ghid in turism dar i manager in activitatea turistica (posesor de brevet de turism din anul 2008),
reducandu-si astfel cheltuielile. Cheltuielile cu soferii sunt suportate de facultate.
Am gandit un comision al agentiei de 10 % (consider ca este o cifra acceptabila pentru
toate cele 3 parti: turisti, agentie si pensiune turistica). De asemeneaamcalculat TVA-ul la 20 %.
Kilometrii parcuri n totalitatea programului sunt n valoare de 1300, aa cum se regsesc n
tabelul de mai sus.
Suma total calculat include toate serviciile, att cele incluse ct si cele extra aferente
ofertei turistice respective.

Program turistic:Judeul Neam -mereu surprinztoare 2016

Itinerariu: Duru Trgu Neam-Valea Bistriei Izvorul Muntelui-Braov

Pre/persoan: 980lei
Servicii incluse :
- cazare 6 nopti
- servicii de masa
Mic-dejun: 6 zile
Prnz: 5 zile
Cina: 5nopi
- Cheltuieli culturale
- Cheltuieli organizatorice
- Cheltuieli ghid
- Cheltuieli ofer
Servicii neincluse :
nu este cazul

Bibliografie

http://harti.technorati.ro/romania-statiunea-durau-hartastatiunii-durau
http://www.turism4you.ro/istoric/statiuni_neamt_judetulneamt-statiuni-durau-bicaz~591

 http://documents.tips/documents/organizarea-si-amenajareateritoriala-a-statiunii-durau.html
http://www.scritub.com/geografie/turism/NEAMT61712226.ph
p
http://www.romania-turistica.ro/Neamt/Cazare-Durau.htm
http://www.moldovenii.md/md/section/419
http://ziarulceahlaul.ro/statiunea-durau-festivalul-munteluiceahlau-2/
http://mega-travel.ro/turism-rural-si-agroturism-tinutulneamtului
http://www.neamt-turism.ro/durau.htm