1.

Simptome clinice in achalazie:

Def.:-boala de etiologie necunoscuta,rara,ce afecteaza in special adultii,si este considerata o tulburare functionala a
esofagului.
-caracterizata prin pierderea peristaltisticii esofagiene si lipsa relaxarii cardiei,ce duce in timp la largirea si
lungirea esofagului,cu cresterea stazei alimentare in esofag,iar golirea se realizeaza prin prea plin.
Simptome clinice:
-debut progresiv
-pacientul acuza disfagie,initial pt.solide,apoi si pt.lichide.
-se mai plange de regurgitare,scadere ponderala,durere retrosternala,senzatie de presiune ce se accentueaza In
alimentatia rapida/conditii de stres.
-primul simptom,si cel mai constant este disfagia,care apare la majorit pac. poate fi intermitenta in conditii de
stres,si apoi devine constanta.
-in fazele avansate ale bolii,disfagia apare la orice alimente(sol/lich)
-regurgitatia apare in timpul meselor,cat si dupa(alimente nedigerate),si uneori,cu iz fermentat.
-riscul acestor regurgitatii este de aparitie a unor complicatii pulmonare,prin aspirarea in arborele respirator a
alimentelor regurgitate(sdr.Mendelson).
-consecinta a alimentatiei necorespunzatoare,pac.scade in greutate f.mult.
-unii pac.se plang de tuse iritativa nocturna,dat.aspiratiei continutului esofagian in plaman.
-sughitul si palpitatiile apar prin compresia esofagului dilatat asupra cordului
2.Dg.paraclinic in achalazie:
-dg.se pune pe baza semnelor si simptomelor clinice,combinate cu explorari paraclinice:
-Rx simpla toracica-mediastin largit.
-Tranzit baritat-umbra esofagului este largita.
-absenta undelor peristaltice,iar golirea se face prin prea plin.
-Endoscopia digestive superioara -va prezenta complicatii date de staza alimentelor asupra
muc.esofagiene(eroziuni,ulceratii)
-Expunerea manometrica-masurarea presiunii cardiei esofagului.
3.Simptome clinice in RGE:
Def:-pasajul continutului gastric in esofag
-cea mai frecventa afectiune a tub.dig.sup.
Simptomatologie:
-pac.prezinta:pirozis, regurgitatii, durere epigastrica ,eructatii, hipersialoree ,balonare ,obezitate (majoritatea).
-exista o conditie fiziologica,in care boala apare pt.ca la finalizarea acestei conditii reflexul dispare.-sarcina.
4.Dg.paraclinic in RGE:
-Rx-relevanta mai ales in cazul complicatiilor (ulcer,stenoze esofagiene)
-EDS-se evidentiaza leziune de esofagita.
-pH-metria-monitorizarea ph-ului la niv.esofagului inferior
-fara reflux-ph neutru si cu reflux-ph acid.

5.Simptome clinice in herniile hiatale:

Def:o varietete de hernii diafragmatice in care se produce migrarea stomacului trans-diafragmatic prin lichidul
esofagian.
Simptome:
-pac.prezinta -durere epigastrica retrosternala,care apare de obicei dupa mese copioase/in decubit.
-pirozis si regurgitatii,ce apare postprandial,si au caracter acid.
-reflux esofagia accentuat in poz.aplecat inainte(semnul siretului)
-tulburari cardio-respiratorii-apar in hernii voluminoase.
6.Dg.paraclinic in herniile hiatale
Dg.imagistic:-radioscopie toracica
-bari pasaj(tranzit baritat)
-EDS-vizualizeaza semnele indirecte ale existentei herniei,staza in esofagul inf. Si decelerarea pungii
cu aer a stomacului.
7.Simptomele cancerului de esofag:
Simptome:
-in momentul instalarii simptomatologiei,in maj.cazurilor este depasita etapa curativa.
-in principal,exista disfagia-semn tardiv,prezent in 80% din cazuri.
-semne si simptome se pot sugera invazia neoplazica:-tuse iritativa.
-raguseala(disfonia).
-sdr.C.HORNER.
-icter.
-dureri osoase.
-anemia(prin hemoragii dig.oculte).
8.Dg.paraclinic in cancerul de esofag:
-pe baza investigatiilor clinice si paraclinice.
-Rx.toraco-pulmonara-poate evidentia invazia pulmonara, compresiile date de tumorile arborelui
respirator,in treimea sup./medie,ce deplaseaza traheea si mediastinul apare largit.
-rezonanta magnetica nucleara,CT-ul ne ofera inf.despre dimensiunea formatiunii tumorale,invazie
localizata in structurile subiacente,sau metastaza.
-scintigrafia osoasa-pt.depistarea metastazelor osoase.
-dea mai buna met.de dg.-endoscopia-vizualizeaza formatiunea tumorala si preleva biopsie.
-eco.abdominala-ut.pt stadializarea TNM.
-bronhoscopia-permite vizualizarea invaziei traheei
9.Ulcer gastric-simptome clinice:
Def.:expresia digestiva a unei afectiuni cronice ce evolueaza in pusee acute,periodice,produsa prin actiunea
clorhidro-peptica a secretiei gastrice.
Simptome:
1.durerea-localizata in epigastru,cu caracter de crampa/torsiune,ce apare postprandial precoce(30 min-2 ore)
-dispare odata cu evacuarea continutului gastric/administrarea de alcaline.
-de obiocei nu iradiaza,iar atunci cand apare,e un semn al complicatiilor.
2.varsatura-inconstanta
-este expresia hipersecretiei acide sau tradeaza o tulburare de avacuare.

3.pirozis retrosternal.
4.hemoragie digestiva exteriorizata prin hematemeza/melena.
10.Dg.paraclinic in ulcerul gastric:
I.Examen radiologic-esential
-trranzitul baritat pune in evidenta nisa ulceroasa, ca semn direct
-morfologic nisa de profil poate avea mai multe forme :
- Nisa mica triungiulara de forma spiculata
- Nisa de talie medie cu sau fara halou in jur
-Nisa pediculata
-Nisa Hudek tipica cu cele 3 nivele (bariu lichid aer)tipica in ulceru gastric
-Nisa gigantica cu dimensiuni mai mari de 5 centimetri,este semnu unei penetratii intrun organ de vecinatate (ficat
,pancreas)
-Mai exista o forma de nisa numita nisa de fata apare ca o pata de retentie baritata inconjurata de un halou semi
transparent dat de edemul peri ulceros
-Semne indirecte ale ulcerului :1. Retractia sau scurtarea micii curburi
2. Incizura spastica a marii curburi
3. Convergenta pliurilor mucoasei gastrice catre ulcer
II. Examenul secretiei gastrice
III. Endoscopia digestiva este indispensabila deoarece permite examinarea directa a leziuni,prelevarea de biopsi si
face posibila explorarea intregului stomac ,pilorului ,duodenului
11.Simptome clinice ulcerul duodenal
Definitie: Pierdere circumscrisa de substanta de la nivelul peretelui duodenal care depaseste in profunzime mucoasa
Simptome :- Durerea localizata in epigastru cu character ritmic,apare la 2 -3 ore post prandial, atat ziua cat si
noaptea (mica periodicitate )
-Pirozis ,eructate ,satietate precoce,inapetenta
Complicatii:-perforatie- clinic :abdomen acut de lemn ,HDS ,hemateneza melena
Elementul clinic principal este durerea localizata in epigastru avand caracter ritmic, apare la 2-3 ore de la ingestia de
alimente, atat ziua cat si noaptea respective sezonier primavera si toamna. Apar de asemenea eructatiile, pirozis,
satietate precoce,inapertenta. In cursul evolutiei pot sa apara complicatii: perforatii rezultand abdomen de lemn,
hemoragii digestive superioare care dau hematemeza si melena.
12 Diagnosticul paraclinic in ulcerul duodenal
Se realizeaza pe baza:examenului baritar gastro-duodenal care o fiabilitate de 80%,
-Semne directe ale leziunilor sunt :-nisa ulceroasa aparuta ca urmare a acumulari de bariu in tractul ulceros,ca o
proeminenta pe marginea superioara a duodenului .
-Semne indirecte:- deformarea in trefla a bulbului,transit baritat accelerat,stenoza duodenala.
13 Hemoragii digestive superioare(cauze ,clasificare)
Definitie:Hemoragiile digestive superioare sunt caracterizate prin extravazarea sangelui la nivelul tubului digestiv,
de la nivelul esofagului pana la nivelul unghiului Treitz.
Clasificare:
1.afectiuni digestive:- la nivelul esofagului:varice, tumori, ulcer, esofagite,tratament iatrogen;
- la nivel gastro-duodenal: ulcer, gastrita,duodenita, tumori,traumatisme, iatrogen, infectii,
volvulus gastric;ciroza pancreatice:pancreatita, tumori.
2.extradigestive:hemopatii, hemofilie, purpura alergica, leucemii.
3.vasculopatii: -hta,fistula aorto-enterica,anevrism,hemangioame,
-sistemice:poliartrita nodoasa,mielom multiplu,lupus eritematos;
-renale: insotite de uremie.

14.Clasificarea Orfanidi
HD mica
<500
Clinic
-TA si AV normale
-pierdere<500 ml
(8-10% din volemie)
Laborator
Ht>35%
Hb>60%
(10-12 g%)
HD mijlocie 500-1000
clinic
-pierdere intre 500-1000 ml (10-20% din volemie)
-TA sist.>100;AV<100 indice Algover (Plus/TA)
-<1,vasoconstrictie periferica,(extremitati reci,palide,lipotimie in ortostatism)
Laborator
Ht=25-35%
Hb=8-10%
HD mare 500-2000
Clinic
-Pierdere 1500-2000 ml (30-40% din volemie)
-TA<100 ,cu tendinta la scadere,AV>100-120 lipotimie,transpiratii reci,tahipnee,oligurie
Laborator:
-Ht<25%
-Hb=5-8%
HD foarte grava
Clinic
-pierdere de 2000-3000 ml (>50% din volemie) TA <70mm Hg ;puls filiform,slab perceptibil;puls/TA> 1,5
Hd cataclismica
-viteza si volumul pierderilor de sange duc rapid la deces ,inainte de a se putea intervene terapeutic

15 Cancerul gastric diagnostic clinic

Definitie:tumor malign a stomacului, cel mai frecvent cancer digestiv la nivel global, dup cancerul de colon i
pancreas
Nu exista simptome caracteristice
Aparitia simptomelor nu depinde de gradul de infiltrare,cimai degraba de situarea tumorii in zone periorificiale
De obicei tumorile juxta cardiale se tradeaza prin:-disfagie ,durere retrosternala,precordiala,la baza gatului,slabire
excesiva .
Tumorile corpului gastric dau acuze tardive de genul :discomfort gastric,dureri epigastrice ,anorexie,greata ,scaderi
ponderale.
Cand apare ascita si icterul semne ale invaziei hepatice pacientul este inoperabil
Simptome frecvente in ordine descrescatoare :-scadere ponderala,dureri
abdominale,greturi,varsaturi,anorexie,disfagfie,hematemeza.

16 Cancerul gastric diagnostic paraclinic

1 Examen radiologic (bariu,pasaj):in formele vegetante de cancer gastric avem imagine lacunara, a Nisei ,in forma
infiltrative si se observa un defileu neregulat si anfractos;aspectul stomacului e de tub rigid.
2 Endoscopia : cu biopsie (asigura acuratetea dg.in prop.de 99%)
3.Antigenul carcino embrionar nu are specifitate de boala este util pt monitorizarea pacientului post operator
3 Ultra sonografia: este utila in stadializare si urmarire post operator
4..CT,ecografie- sunt utile in stadializare si urmarire postoperatorie.
--Diagnosticul diferntial cu orice leziune gastrica:TBC gastric, sifilis gastric, cancer de pancreas boala Hodgkin ,or
ice tumora gastrica pana se obtine examenul histo patologic
17 Litiaza biliara- diagnostic clinic in colica biliara
Definitie:Prezenta calculilor in interiorul colecistului atrage dupa sine modificari ale peretilor sai cu atat mai
pronuntate cu cat litiaza este mai veche.
Se descriu 3 stadii evolutive:
1. Perioada latenta sau asimptomatica -este definitea ca o perioada lipsita de colici biliare sau alte complicatii
evolutive.Circa 60% din totalul litiazicilor pot ramane fara acuze toata viata.
2. Perioada manifesta -se traduce prin aparitia colicilor biliare.
Colica biliara consta intr-o durere intensa in hipocondrul drept cu iradiere interscapulo-vertebral in dreapta, in
umarul drept sau in loja lombara dreapta.
Ea se insoteste de greturi si varsaturi si apare deobicei seara si noaptea, dupa un pranz bogat in lipide. Bolnavul este
anxios, imobil, nu suporta atingerea hipocondrului drept, nu adopta pozitii analgezice, semnul Murphy prezent, in
hidro sau piocolecist se palpeaza vezicula biliara, in colecistita acuta se palpeaza plastronul subcostal, apare icterul in
obstructia coledocului. Durata colicii este variabila : de la 30 de minute pana la cateva zile.
Colicile nu au mereu acest aspect tipic: durerea poate avea sediul in epigastru, alteori nu are legatura cu alimentatia,
este mai putin intensa si nu iradiaza, sau se manifesta atipic sub forma de angina pectorala.
3.Perioada complicatiilor:-survine la pacientii cu trecut simptomatic mai lung.
a.mecanice: hidrocolecist, migrarea calculuilor in coledoc si fistule biliare interne.
b.inflamatorii: colecistita acuta
c.degenerative
d.diverse:pancreatita biliara, stenoze oddiene asociate.

18 Diagnostic clinic in pancreatita acuta

Def: reprezinta expresia anatomo-clinica a procesului de autodigestie pancreatica,declansat prin activarea
intraglandulara a enzimelor proprii.
Prezentatea clinica a pancreatitei acute este proteiforma, cu multiple variante intre 2 extreme:forma cu discomfort
abdominal usor si forma severa cu soc si hipoxemie.
Debutul -brutal la un pacient cu atecedente biliare, consummator de alcool sau fara antecedente patologice si
survine deseori la 1-4 ore dupa o masa copioasa in grasimi sau consum generos de alcool debutut pancreatitelor
biliare este marcat de colica biliara intensa si persistenta.
1 Durerea-simptom major, pregnant si aproape constant lipsind doar in formele post operatori precoce

-este intensa, atroce ,continua,rezistenta la antialgice obisnuite si oblige la pozitii antalgice.

-sediul-la nivelul abdomenului superior(epigastru periombilical,in hipocondrul drept),de unde iradiaza in
mod caracteristic in bara sau in semicentura spre hipocondrul stang,sau spre regiunea lombara stanga.
2.Greturi si varsaturi-acompaniaza frecvent durerea.
-varsaturile sunt precoce,abundente,la inceput alimentare,apoi biloase,dar niciodata fecaloide.
3.Tranzitul digestive-este mai frecvent suprimat,expresie a ileusului paralitric;diareea-rar intalnita.
Semnele abdominale sunt:sensibilitate abdominala,usoara/moderata,difuza,dar cu maximul de intensitate in
abdomenul superior.
Prin palpare-zona cu sensibilitate maxima in hipocondrul stang,pacientul fiind in decubit lateral drept-semnul lui
Mallet.
Mai frecvent,abdomenul prezinta distensie moiderata,cu meteorism predominant periombilical.
In formele severe-meteorismul este pronuntat si difuz,cu timpanism,si silentium abdominal.
Alteori,abdomenul este de tip peritonitic,cu sensibilitate marcata si difuza la semnul Bloomberg.
Hemoragia retroperitoneala disecanta poate difuza subcutanat,exteriorizandu-se tardive-3-4 zile de la debut,sub
forma unor echimoze cutanate violacee,in zona periombilicala.
Sindromul general-majoritatea pacientilor,prezinta anxietate si febra moderata,tahicardie,si respiratie
dificila,uneori,un croset hipertensiv,si icter.
In formele severe,pacientul este agitat,confuz sau comatos,prezinta eritem facial,dispnee asmatiforma si semnele
socului hypovolemic.
19.Clasificarea RONSON in pancreatita acuta:
Cuprinde:
a.semne clinice si paraclinice evaluate la internare:
1.varsta peste 55 de ani
2.leucocitoza peste 16000/mmc
3.glicemia peste 11mmol/l(peste 200 mg/dl)
4.lacticodehidrogenaza serica (LDH) peste 1,5 Xn(peste 350 U.I/L)
5.SGOT(ASAT)peste 6 Xn(peste 250 USF
b.semne prognostice calculate l;a 48 de ore:
1.scaderea Ht cu peste 10%
2.cresterea ureei sangvine cu 1,8 mmol/l(peste 5 mg/dl)
3.hipocalcemie sub 8 mg/dl
4.pO2 arterial sub 60 mmHg.
5.scaderea bicarbonatului(deficit baze)cu oeste 4 mEq/l
6.sechestrare lichidiana peste 6 L
Semnele positive sunt notate cu 1,suma lor alcatuind scorul prognostic ce poate fi intre 0-11.
Cand scorul=3 sau mai mare,sau pacientul necesita terapie intensive hemodinamica ori ventilatie
artificiala,pancreatita acuta trebuie considerate severa si tratata ca atare.

20.Apendicita acuta-dg.clinic:
Def:este o afectiune chirurgicalacaracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal. Eareprezinta una din cele mai
frecvente cauze de suferintaabdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica
Tabloul clinic al apendicitei acute poate avea forme usoare sau forme severe,greu de diagnosticat,in functie de
varsta bolnavului(la sugari si batrani),pozitia organului(retrocecal,mezoceliac),si forma anatomo-pat.in momentul
examinarii(abces,peritonita purulenta)
Tablou classic:
-cel mai frecvent intalnit,in functie de aparitia simptomelor:
1.durere abdominala:=simptomul major,fiind present in totalitatea cazurilor

-caracter schimbator,odata cu trecerea orelor,de la debutul afectiunii.

-la debut,poate provoca instalarea unui sdr.ocluziv,evoluand in colici paroxistice,resimtite in
zona periombilicala sau epigastru.
-agita bolnavul,facandu-l sa-si schimbe adesea pozitia.
-ulterior,devine continua,schimbandu-si sediul din regiunea epigastrica in fosa iliaca dreapta.
-in cazul evolutiei rapide,aspectul durerii poate inceta complet,descriind dupa un scurt interval
liber,aparitia durerii continue,de intensitate crescanda.
2.inapetenta-se instaleaza precoce,si aproape ca nu lipseste din tabloul clinic.
3.greturi si varsaturi-apar mai tarziu(elemente de dg.fals,daca preced aparitia durerii.
-varsaturile sunt reflexe,iritative,la inceput alimentare,apoi biloase,putand devein
fecaloide,contemporan cu instalarea peritonitei.
4.oprirea precoce a tranzitului pt.gaze:-caracteristica;atat constipatia,cat si diareea,se afla in tabloul clinic.
5.limba devine incarcata,saburala.
6.cresterea temperaturii-rar de la in ceput,nedepasind 38 de gr.
Examenul fizic al bolnavului:
a.inspectia-va pune in evidenta faciesul characteristic al bolnavului,si tendinta de a nu-si modifica pozitia(coapse
flectate pe bazin).
Tusea si respiratiile profunde sunt urmate de dureri la nivelul fosei iliace drepte,cu tendinta la
imobilizarea peretelui abdominal,sau de a adduce mainile la niv.zonei dureroase.
b.palparea.-va incepe cu explorarea fosei iliace stangi,manevra care uneori produce durere la niv.fosei
contralaterale(semnul lui Rowsing).
-in fosa iliaca poate aparea apararea musculara localizata,antalgica.
-decompresia brusca,dupa palparea profunda a acestei zone,este dureroasa(manevra Bloomberg).
-daca apararea musculara nu poate fi invinsa,se simte o contracture adevarata,adesea extinsa la intreg
peretele abdominal,semn al unei certe atingeri peritoneale.
c.ascultatie-se constata disparitia zgomotelor legate de peristaltismul intestinal.
Tuseul rectal-poate releva prezenta unei dureri lateralizate pe dreapta,sau in cazuri mai avansate,colectii lichidiene
cu sediul in fundul de sac Douglas.
21.Dg.diferential in apendicita acuta:
Se face cu:
-alte afectiuni ale apendicului(tumori)
-afectiuni ginecologice(chist,salpingita,anexita,metroanexita/sarcini extra uterine)
-afeciuni urinare (litiaze uretrale,cistite,infectii a tractului urinar)
-adenita mezenterica la copii
-diverticulita ,rectocolita ,infectiile intestinului subtire(boala cohn,),gastroenterita
-la copii cu invaginnatie intestinala sau inflamatie diverticului Merkel.
-pt gravide-in primele luni de sarcina suferinta poate fi :sarcina extra uterine,iminenta de avort, pielo nefrita
-in ultimele luni de sarcina contractura uterine apare in locul celei abdominale si este localizata in fosa
iliaca dreapta si este dureroasa
-la varsnici tablou clinic atenuat boala evolueaza pana apar complicatii =>forme pseoudo tumorale la care in fosa
iliaca dreapta se palpeaza o masa tumorala reprezentata de abcesul apendicular
-se face diagnostic diferential cu cancer de colon ascendent
-forma ocluziva:pacientul prezinta tulburari de tranzit si semnele ocluziei intestinale
22 Ocluzii intestinale clasificare
Def:Sindrom carecterizat prin intreruperea tranzitului pt materi fecale si gaze, cu consecintele sale,indifferent de
cause si mecanisme.
a)
Din puct de vedere etio patiogenic

1-ocluzii dinamice(fuctionale)-nu au obstacol in lumenul intestinal :se impart in- paralitice, ca urmare a inhibarii
peristaltismului
-spastice, datorita spasmului
musculaturii netede
2-ocluzii mecanice(organice)-nu au lumenu liber datorita obstructiei sau strangulari acesteia:obstructia
presupune existent unui obstacol intestinal fara tulburari circulatorii, datorat unor leziuni parietale,corp strain
sau compresiuni externe iara strangularea se produce pe segmente mobile si reprezinta asocierea uni obstacol cu
tulburari circulatorii intestinale in urma volvularii, invaginatiiei sau strangularii
b)din pct de vedere topografic:
1-ocluzii inalte localizate cat mai aprope de pilor
2-ocluzii joase ce afecteaza de obicei intestine gros
c)din pct de vedere clinic-evolutiv
1-acute ,instalate brusc cu evolutie rapida si grava
2-sub acute cu evolutie mai lenta
3-cronice cu instalare lenta si evolutie indelungata
d)in raport cu existenta tulburarilor vasculare intestinale
1-ocluzii neischemiante-fara interesare vasculara
2-ocluzii ischemiante-cu afectarea teritoriului vascular afernt
e)din puct de vedere chirurgical
1-primitive la bolnavi neoperatii
2-secundare apar post operator precoce sau tardiv
23.Simptome clinice ale ocluziei intestinale:
Manifestarile clinice depind de cauzele si mecanismul ocluziei
.Debutul este brusc in ocluziiile spastice sau prin strangulare, cu dureri abdominale, oprirea tranzitului si voma,
sau poate fi precedat de unele prodroame-colici abdominale, crize de subocluzie, scadere in greutate
ponderala,febra,frisoane,dueri abdominale difuze in ocluziile postoperatorii sau de cauza inflamatorie.
Semnele functionale sunt in raport cu mecanismul ocluziei:
1.Durerea este semnul cel mai constant si poate fi brusca,intensa,continua,insotita de paloare,anxietate si
transpiratii in ocluziile prin strangulare: mai putin violenta,sub forma de colici de lupta , cu evolutie progresiva,
cu perioade de acalmie,in ocluziile prin obstructii: surda, continua,insotita de distensie treptata in ileusul
paralitic.Localizarea initial este la nivelul obstacolului, apoi iradiaza in tot abdomenul I poate ceda in timp, dar se
agraveaza simptomele generale.
2.Varsaturile:apar precoce in ocluziile inalte si prin strangulare(reflex) si tardive in ocluziile joase, in cele prin
obstructive si In cele paralitice.Initial sunt bilio-alimentare ca ulterior sa devina cu continut intestinal sau
fecaloide.
3.Intreruperea tranzitului pentru fecale mai ales pentru gaze se instaleaza precoce in ocluziile joase si cele
paralitice si este ulterioara durerii si varsaturilor in cele inalte.
4.Distensia abdominala este urmarea incetarii peristaltismului si acumularii de gaze.Localizarea initial este
periombilical,subombilical sau asimetrica (volvulare) in raport cu locul ocluziei dupa care se generalizeaza sau
este generalizata de la inceput(ocluzii paralitice).In ocluziile inalte lipsesc iar in cele paralitice sunt asimetrice si
se prezinta in tensiune elastic si timpanism.
25.Definitii la boli:
1.Achalazia: .:-boala de etiologie necunoscuta,rara,ce afecteaza in special adultii,si este considerata o tulburare
functionala a esofagului.

2.RGE:-pasajul continutului gastric in esofag

-cea mai frecventa afectiune a tub.dig.sup.
3.Herniile hiatale-:o varietete de hernii diafragmatice in care se produce migrarea stomacului trans-diafragmatic
prin lichidul esofagian.
4.Cancerului de esofag:
5.Ulcer gastric -expresia digestiva a unei afectiuni cronice ce evolueaza in pusee acute,periodice,produsa prin
actiunea clorhidro-peptica a secretiei gastrice
ulcerul duodenalPierdere circumscrisa de substanta de la nivelul peretelui duodenal care depaseste in profunzime
mucoasa
6.Hemoragii digestive superioare-caracterizate prin extravazarea sangelui la nivelul tubului digestiv, de la nivelul
esofagului pana la nivelul unghiului Treitz
7.Cancerul gastric-tumor malign a stomacului, cel mai frecvent cancer digestiv la nivel global, dup cancerul
de colon i pancreas
8.Litiaza biliara- Prezenta calculilor in interiorul colecistului atrage dupa sine modificari ale peretilor sai cu atat
mai pronuntate cu cat litiaza este mai veche.
9.Pancreatita acuta- reprezinta expresia anatomo-clinica a procesului de autodigestie pancreatica,declansat prin
activarea intraglandulara a enzimelor proprii.
10.Apendicita acuta- este o afectiune chirurgicalacaracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal. Eareprezinta
una din cele mai frecvente cauze de suferintaabdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica
11. Ocluzii intestinale -sindrom carecterizat prin intreruperea tranzitului pt materi fecale si gaze, cu consecintele
sale,indifferent de cause si mecanisme.