Sunteți pe pagina 1din 54

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale

C URSUL 1
1. Premisele conceptuale
2. Dinamica drepturilor reale principale transmiterea, dobandirea, apararea acestora,
publicitatea , etc.
3. Tipologia drepturilor reale

Patrimoniul

Teoriile
Definirea patrimoniului
Masura in care se exercita un drept sa o putere asupra patrimoniului
Modalitatile juridice ale patrimoniului
Functiile patrimoniului

Desi a existat si in celelalte coduri, atat romanesti, cat si straine, acestea nu cuprindeau o
definitie a patrimoniului.
In dreptul german s-a afirmat ca este posibila crearea unui patrimoniu prin afectarea
acestuia cu un anumit scot Teoria patrimoniului de afectatiune.
Teoria moderna a patrimoniului, care pe de-o parte reafirma legatura dintre persoana si
patrimoniu, pe de alta parte recunoaste posibilitatea divizarii patrimoniului in mai multe mase de
drepturi si obligatii de drept comun, in masura in care fiecare asemenea masa patimoniala este
afectata unui anumit scop.Codul civil in vigoare consacra aceasta teorie moderna a patrimoniului art. 31, 32, 33
referitoare la patrimoniu + art.2324 referitor la garantia comuna a creditorilor.
Elementele definitorii ale patrimoniului :
A. Patrimoniul este COMPUS DIN DREPTURI SI DATORII ( obligatii ) evaluabile in bani.
Cu alte cuvinte, criteriul patrimonialitatii este valoare economica a elementelor pe care
il compun. De aici decurge o consecinta fungibilitatea elementelor ce compun
patrimoniul in sens larg ne referim doar la valoare economica.
Fungibilitatea in sens larg asigura subrogatia reala generala.
Nu se confunda patrimoniul in sens juridic cu cel economic patrimoniul este format
din drepturi si datorii, neintrand bunuri care fac obiectul drepturilor si datoriilor.
Patrimoniul este o realitate intelectuala, nu fizica. Ca urmare, elementele ce compun
patrimoniul sunt tot o realitate intelectuala.
B. Patrimoniul este o UNIVERSALITATE. Exista doua moduri de abordare : o abordare
globala, care face abstractie de indivirualitatea fiecarui element patrimonial, pentru a
avea in vedere ansamblul si o abordare ut singuli.
Inteles ca o universalitate, patrimoniul poate fi compus din mai multe mase
patrimoniale. Masa patrimoniala, in sens general, este o universalitate.
Referindu-ne la universalitatea patrimoniului, putem distinge intre universalitate de
fapt si juridica. Universalitatea de fapt este o grupare de bunuri, care prin vointa

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


legiuitorului sau a titularului, sunt legate intre ele fondul de comert, o turma de oi .
art. 541 NCC. nu opereaza subrogatia reala generala.
C. Patimoniul este un ATRIBUT AL PERSONALITATII, decurgand mai multe consecinte :
a. Numai persoanele pot avea un patrimoniu nu putem imagina un patrimoniu
fara titular
b. Orice persoana are un patrimoniu
c. O persoana poate avea un singur patrimoniu totusi nu este negata
divizibilitatea patrimoniului
d. Patrimoniul unei persoane poate fi divizat in mai multe mase patrimoniale
grupare de drepturi si obligatii cu continut economic, in functie de afectatiunea
pe care o acorda in baza legii.
Notiunile de divizare si afectatiune sunt complementare !
Masele patrimoniale pot sa apara numai in masura in care sunt prevazute de legiuitor.
Altele decurg dintr-un act de vointa permis si prevazut de lege. Acestea sunt importante
deoarece au regim juridic distinct. Este posibila comunicarea intrapatrimoniala ( schimb de valori
in interiorul aceluiasi patrimoniu ) art.32,alin.(1).
e. Inalienabilitatea Patrimoniului patrimoniul se stinge o data cu stingerea
persoanei in materie succesorala, putem spune ca patrimoniul defunctului se
varsa in patrimoniul succesorului ( elemente ale patrimoniului, nu patrimoniul ).
Patrimoniul este o universalitate de drepturi si datorii cu continut economic ce apartin unei
persoane. Patrimoniul este o realitate intelectuala compusa din elemente intelectuale, avand
continuitate si permanenta, in sensul ca el exista cat timp exista si persoana. De asemenea, nu
trebuie sa confundam patrimoniul cu o secventa patrimoniala. Drepturile se insumeaza la Activ,
obligatiile la Pasiv.
Unii autori considerau ca exista un drept de proprietate asupra patrimoniului.
Dreptul de proprietate presupune aproprierea unor bunuri. Patrimoniul nu este un bun
apropriabil deci nu putem avea un drept de proprietate asupra patrimoniului.
Cu alte cuvinte putem admite faptul ca exista o putere asupra patrimoniului.
Modalitatile juridice ale patrimoniului
a. Modalitati juridice ale obligatiilor
b. Modalitatile drepturilor reale si ale patrimoniului
c. Modalitatile

Functiile patrimoniului :
1. Functia de a fi garantia comuna a creditorilor
Gajul general este specializat; desi e general (nu e fixat pe un anumit bun din
patrimoniu), e fixat in raport cu o anumita masa patrimoniala. Art. 2324 alin. (3)- regula
// Art. 2324 alin. (4)- exceptia

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


2. Functia de a asigura subrogatia reala generala
Trebuie sa distingem intre 2 tipuri de subrogatii : subrogatia reala si personala.
Subrogatia reala generala ( numai asta e o functie a patrimoniului ) si
particulara
3. Functia de a asigura transmisiunea universala si cu titlu universal
Bunurile se transmit la succesor cu titlu univesal, in mod universal sau cu titlu
particular.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


CURSUL 2

Clasificarea drepturilor patrimoniale


DREPTURILE PATRIMONIALE sunt drepturile ce au un continut evaluabil in bani.
Se impart in doua categorii : dreptul real Jus in re si dreptul de creanta jus ad
personam
Dreptul Real drepturile subiective patrimoniale care constau in aptitudinea titularului sau de
a exercita prerogative asupra unui bun in mod direct si nemijlocit, fara a fi nevoie de interventia
altei persoane.
Dreptul de Creanta drepturi subiective patrimoniale care stau in aptitudinea titularului sau,
creditorul, de a cere altui subiect de drept, debitorului, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, iar in
caz de neexecutare a celui din urma, fiind indreptatit sa apeleze la forta coercitiva a statului.

Drepturile reale sunt opozabile erga omnes, iar cele de creanta, inter partes.
Dupa continutul obligatiei corelative :
o pentru drepturile reale, obligatia corelativa este aceea de a nu aduce atingere
exercitarii acestora. Pe de alta parte,
o in cazul dreptului de creanta, obligatia corelativa este aceea de a da ( a
transmite proprietataea bunului individual determinat ce face obiectul unui contract
), de a nu face ceva ce in mod normal ar fi putut sa faca, sa presteze un serviciu,
etc.
Dupa izvor : In ceea ce priveste drepturile reale, acestea sunt limitativ prevazute de lege;
in ceea ce priveste drepturile de creanta, ele sunt nelimitate, putandu-se naste din
conventia partilor, totodata neputand fi contrare legii.
Din punct de vedere al duratei, drepturile reale sunt drepturi perpetue ( nefolosinta nu
poate duce la pierderea dreptului de proprietate ); drepturile de creanta se sting odata cu
executarea obligatiei sau la implinirea termenului de prescriptie.

Efectele drepturilor reale

Prerogativa urmaririi in general drepturile reale accesorii; posibilitatea scoterii


bunului la licitatie publica, dand posibilitatea creditorului de a-si valorifica creanta.
Actiunea in revendicare nu echivaleaza cu urmarirea silita pentru ca
sarcina probei revine proprietarului
Prerogativa preferintei intervine atunci cand avem un concurs intre mai multi
creditori.
In realitate, aceste prerogative sunt specifice doar drepturilor reale ACCESORII,
nu si drepturilor reale principale

Exista situatii in care un drept nu poate fi determinat, daca este real sau de creanta
DREPTURI PATRIMONIALE ATIPICE

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


1. O prima categorie sunt drepturile de proprietate intelectuala / drepturile de autor
in continutul lor intra drepturi nepatrimoniale insa exista si latura patrimoniala in cazul
incheierii unor licente cu privire la folosirea operelor. Creatia intelectuala nu poate fi
atinsa, e doar un suport
2. Drepturile reale ce poarta asupra unui bun incorporal au o particularitate : pentru a
face obiectul unui drept de proprietate este esential ca ele sa aiba o valoare economica.
Pentru a fi obiect al dreptului de proprietate, simplul fapt ca au o valoare economica nu
este suficient. Mai este necesar sa existe o autorizare a legii in acest sens. Trebuie sa fie
recunoscute printr-o lege ca facand obiect al dreptului de proprietate, de aici derivand si
caracterul lor atipic.
3. Drepturile potestative. Aptitudinea unui subiect de drept de a naste, a modifica sau a
stinge o situatie juridica prin simpla sa manifestare de vointa, subiectele de drept carora
le e manifestata aceasta vointa fiind obligate sa i se supuna.
Ex.: dreptul de optiune succesorala, dreptul de preemptiune, dreptul de a denunta un
contract. De ce sunt atipice? Raportare la definitie : nu e drept de creanta nu
presupune o prestatie din partea unui debitor; nu e drept real nu poarta asupra unui
bun, ci asupra unei mase patrimoniale.
4. Obligatiile propter rem si Obligatiile scriptae in rem :
OBLIGATIILE PROPTER REM : Obligatii reale de a face ce incumba titularului unui drept
real asupra bunului, sau in functie de modul in care sunt reglementate, detentorului sau
posesorului. Ele pot fi prevazute in lege sau intr-un contract. In cadrul celor reglementate
de lege se disting doua categorii :
De natura ADMINISTRATIVA : obligatia de a asigura paza, integritatea monumentelor
etc. Creditor al acestei obligatii e statul.
De natura CIVILA : art. 663 NCC cheltuielile de intretinere si reparare a
despartiturilor sau art. 560 Obligatia de granituire . De ce zicem ca au
opozabilitate inlargita? Obligatia care tine de bun, indiferent cine este titularul
dreptului de proprietate, le va incumba tuturor, obligatie care se transmite din
patrimoniu in patrimoniu la fiecare titular al dreptului de proprietate, chiar daca nu
a existat consimtamantul noului proprietar la momentul incheierii contractului.
Ele pot fi stabilite de parti prin contrat : Obligatii propter rem conventionale : art. 759 NCC.
De ce am calificat articolul ca fiind obligatie propter rem de natura conventionala ?
Pentru ca vorbim de actul de constituire intre cei doi proprietari contract stipularea obligatiei
intr-un contract pe de o parte, iar pe de alta parte, tine de bun pentru ca observam ca in alin.(2)
este necasara inscrierea obligatiei in cartea funciara pentru a se putea transmite. Inscrierea in
cartea funciara asigura libertatea de vointa.
OBLIGATIILE SCRIPTAE IN REM : opozabilitate largita. Spre deosebire de obligatiile
propter rem ( de a face ), acestea presupun un manunchi de obligatii de a face si de a nu face.
Caz clasic : art. 1811 Contractul de locatiune nu se transmite dreptul folosintei ( nu se
dezmembreaza dreptul ), ci proprietarul asigura folosinta. De ce spunem ca e opozabilitate
largita? In aceste 4 cazuri ( prevazute de art. 1811 ) avem situatii exceptionale de la regula, in
care noul titular al dreptului de proprietate e tinut sa respecte dreptul de folosinta pe care l-a
constituit o alta persoana, si nu el, si sa asigure aceasta folosinta in continuare chirasului. Se
asigura protectia locatarului
( chiriasului - de a nu fi dat afara daca proprietarul vinde ).
Particularitatea contractului de locatiune : avand in vedere ca asigura domiciliul persoanei sau

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


permite acesteia sa isi exercite activitatea acolo, aceasta nu poate fi data afara de pe-o zi pe
alta. De aceea s-a stipulat aceasta exceptie; dand posibilitatea chiriasului sa isi regleze
situatia, intr-un termen mai lung. Obligatiile si drepturile care se nasc au efecte inter partes.
Acesta este singurul caz reglementat in NCC.
Aceste obligatii sunt diferite de obligatiile propter rem deoarece, spre exemplu, prin faptul
ca locatorul trebuie sa asigure dreptul de folosinta, distingem o paleta mult mai larga decat la
obligatiile propter rem.
Clasificarea drepturilor reale 551 NCC

De la punctul 1 9 : drepturi reale principale. Pot exista singure fara sa existe si alt drept
in patrimoniul titularului.
Punctul 10 drepturi reale de garantie. Este necesar ca in prealabil sa existe un drept de
creanta. El urmeaza regimul dreptului de creanta.
Distingem dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata de la punctul 2 6 si ale
dreptului de proprietate publica de la punctul 7 9.

Posesia care stare de fapt protejata juridic art. 916 NCC


Elementele definitorii ale posesiei:
Exercitare in fapt : Nu e un drept subiectiv. Nu asociem posesiei ideea de drept subiectiv
civil, fiind o putere de fapt.
Bunurile asupra carora putem exercita posesia bunuri corporale. Care sunt bunurile
corporale? Trebuie sa fie bunuri corporale care sunt in circuitul civil sau care pot intra in
circuitul civil.
Trebuie sa fie individual determinate. De ce bunurile de gen nu pot face obiect al
posesiei? Inainte sa existe dreptul de proprietate a existat posesia. Universalitati
de drept nu pot fi posedate lipseste concretul. Universalitatea de fapt e incorporala nu
poate face obiectul unei posesii, dar consta intr-o suma de bunuri corporale
ELEMENTE:
Elementul material al posesiei : CORPUS Presupune fapte materiale si acte
juridice prin care se exercita prerogativele unui anumit drept real
principal. De ce am nevoie de elementul material? Pentru a putea face dovada
existentei posesiei.
Elementul psihologic : ANIMUS Reprezentarea psihologica pe care o are
posesorul, cum stapaneste si cum se comporta. Poate fi proprietar sau titular
al unui alt drept real principal, dar nu si al altui drept real de garantie. De ce

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


vorbim despre posesie in cazul dreptului de proprietate si a celorlalte
dezmembraminte si nu al altui drept de garantie? Acest lucru se datoreaza
lipsei prerogativei de folosinta.

Putem avea cu privire la acelasi bun mai multi posesori? Da, mai multe drepturi
reale principale asupra aceluiasi bun. EX.: coproprietatea. La dezmembramant : drept de
proprietate - la proprietate, si o posesie corespunzatoare altei persoane - drept de uzufruct.
Posesia ca stare de fapt nu reprezinta mereu o oglinda perfecta a dreptului. Putem avea
situatii unde desi nu este proprietar cel care are stapanirea in fapt sa se comporte ca un
proprietar : posesorul de referinta, hotul.
!!! Posesia e o stare de fapt, si nu una de de drept!!!
Posesia ca stare de fapt produce anumite efecte juridice si de altfel e si protejata juridic
prin actiunile posesorii. E izvorul proprietatii.

DEFINITIA POSESIEI: Este o stare / putere de fapt exercitata de o persoana asupra unui bun
corporal, individual determinat, care se afla in circuitul civil sau care poate intra in circuitul
civil si care reuneste un element material si un element psihologic ce apare ca manifestare
exterioara a unui drept real principal bucurandu-se de protectie juridica si producand
anumite efecte juridice.

CURSUL 3

Relatie posesie - detentie precara


Posesia poate fi exercitata de posesor prin intermediul unei alte persoane pe
care o vom numi detentor precar. Detentorul precar este cel care are elementul CORPUS si
il poate folosi in limita conferita de dreptul pe care i l-a stabilit posesorul. Consecintele cu privire
la elementul ANIMUS : detentorul precar va avea o reprezentare subiectiva specifica detentiei
precare care se numeste animus detinendi ( folosirea bunului pentru o alta persoana )
Cazuri reglementate de NCC in care o persoana foloseste bunul pentru posesor : In aceste
situatii vom avea un detentor precar : art. 918 uzufructuarul posesor cu privire la dreptul sau
de uzufruct. Titularul unui dezmembramant va fi posesor si va avea reprezentarea ca e posesorul
dreptului respectiv. In aceeasi persoana putem avea posesor si detentor dar nu fata de acelasi
drept. Ce se intampla in cazul coproprietarului? Cate reprezentari subiective are? Tot
doua, ca in cazul titularilor de dezmembraminte. Art. 918, alin(1), lit. d) : Se aplica tuturor
celorlalte ipoteze in care cineva detine un bun al altuia fara sa fie in baza unui contrat ori de
cate ori nu suntem in ipotezele art. 918, alin(1), lit. a),b),c) Inclusiv in situatia in care bunul e
stapanit cu ingaduinta proprietarului. E O TOLERANTA! Nu se realizeaza in temeiul unui act
juridic.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Art. 919, alin.(2) ( prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate ) daca s-a dovedit
locatiunea etc si s-a dovedit detentia precara exista o prezumtie instaurata de acest articol ca in
continuare esti detentor precar si nu se schimba aceasta calitate, fiind o prezumtie relativa.
Ce este aceasta intervetire a detentiei precare in posesie?
CAZURI :
Art. 920, alin.(1) :
lit a) : EX.: detentorul precar dorind sa dobandeasca proprietate asupra bunului
incheie un act tranzlativ de proprietate : donatie, mostenire, schimb, contract de
intretinere, renta viagera, vanzare-cumparare. Ori de cate ori detentorul precar
considera cu buna-credinta ( art. 920, alin.(2) ) EX.: O persoana se considera
mostenitor si nu cunoaste ca a fost inlaturata de la mostenire de o alta persoana.
lit b) : EX.: Acte de rezistenta Refuzul e si el un act de rezistenta. Refuz sa iti
predau bunul. Este suficient pentru a se interverti detentia in posesie?
Trebuie sa fie neechivoc cu privire la intentia sa, respectiv de a se considera un
proprietar. Daca are martori ca i-a zis proprietarului ca refuza sa paraseasca
imobilul, ca sta de 15 ani in el si considera ca a dobandit proprietate asupra bunului.
Ne intereseaza simpla atitudine, reprezentarea subiectiva - e suficienta pentru a
interverti detentia precara in posesie, DAR este esentiala neechivocitatea cu privire
la intentia sa!
lit c) : EX.: detentorul precar poate transmite doar atat cat are. Cel care dobandeste
de la detentor precar si stie ca dobandeste de la el, nu are cum sa aiba
reprezentarea subiectiva a unui drept de proprietate. Daca tertul de buna-credinta
dobandeste de la detentor , in persoana lui se interverteste dentia in posesia.
Dovada posesiei
o
o

TREBUIE sa dovedim existenta celor doua elemente : material si psihologic. ( Corpus si


Animus )
Elementul material : este alcatuit din fapte materiale si acte juridice.
Faptele materiale se probeaza prin orice mijloace de proba : martor,
prezumtii, interogatoriu etc.
Actele juridice - regimul probatoriu : trebuie dovedit in scris. Trebuie
respectata conditia actului juridic privitoare la forma ad probationem.
Elementul psihologic : Art. 919, alin.(1) prezumtie relativa. Cum se face proba
contrarie? Prin dovada precaritatii. Prin prisma aceasta noi nu putem avea decat posesie
sau detentie precara. Odata ce am facut dovada elementului material prin art. 919, alin.
(1) se poate face dovada ca sunt posesor.

Dobandirea posesiei
Pentru a fi dobandita posesia trebuie sa existe ambele elemente ( corpus si animus ), dar
nu este necesar sa fie dobandite ambele in acelasi timp. EX.: chiriasul care avea corpus ajunge
sa aiba si animus atunci cand dobandeste prin contract de vanzare - cumparare imobilul in care
locuieste.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


E posibil ca elementul posesiei sa fie exercitate prin intermediul altei persoane?
Poate fi elementul psihologic prin intermediul altei persoane? De obicei, nu. Presupune
reprezentarea subiectiva a persoanei si nu o pot analiza decat in relatie directa cu persoana.
Totusi, exista si anumite exceptii : daca vorbim de interzisi juducatoresti ( nu au reprezentarea
subiectiva ) si in cazul minorilor lipsiti de capacitate de exercitiu. Se admite ca elementul
psihologic poate fi exercitat prin intermediul altei persoane
Cum pierdem posesia?
Ori de cate ori va lipsi corpus sau animus, ori amandoua.
Art. 921, alin.(1),
Lit a) : transformarea posesiei in detentie precara : EX.: vand printr-un contract de
vanzare-cumparare, dar raman si inchei un contract de locatiune sau alta intelegere cu
cumparatorul, dar continui sa locuiesc in imobilul respectiv. Animus a disparut in
momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Lit. b) : instrainarea bunului : EX.: de cele mai multe ori se pierd ambele. Se transmite
animus si se pieder si corpus. Daca se pasteaza corpus ne aflam pe ipoteza de la lit. a).
Lit. c) : abandonarea bunui mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de
renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil : De ce inceteaza posesia in
acest caz? EX.: la abandonarea unui imobil. In momentul in care l-am lasat, cu privire la
posesie nu mai am nici corpus si nici animus. Daca inscriu declaratia in cartea funciara cu
privire la imobil : daca am renuntat la dreptul de proprietate dispare animus, daca continui
sa locuiesc acolo, pot pastra si corpus, daca l-am si abandonat, le pierd pe amandoua.
Lit. d) : pieirea bunului : cand piere bunul dispare corpus. In cazul bunurilor corporale daca
dispare corpus nu mai am obiectul, deci dispare si animus.
Lit. e) : trecerea bunului in proprietate publica : dispare animus ( daca proprietar devine
altcineva - stat sau unitate administrativ-teritoriala - nu mai exista reprezentarea ca eu
sunt proprietar )
Lit. f) : inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz,
conform art. 889, alin.(2) : EX.: Cineva renunta la dreptul de proprietate si inscrie
renuntarea in cartea funciara. Ii inceteaza posesia? NU, i-a incetat pe lit.c) . Isi poate
inscrie comuna, dreptul de proprietate, daca nu si-a inscris o alta persoana in temeiul
uzucapiunii.
Cineva renunta la dreptul de proprietate si alta persoana incepe sa posede acel lucru
vrand sa il uzucapeze si, ulterior, sa inscrie in cartea funciara. Astfel inceteaza posesia
celui ce vrea sa uzucapeze.
Lit. g) : deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an :
aceasta conditie se aplica pentru bunurile mobile. In aceasta situatie, exista 2 posesori :
cel care este deposedat ( pierde corpus ) si cel care dobandeste corpus ( hotul )

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale

Calitatile si Viciile posesiei


Art. 922, alin.(1) - Produc efecte doar posesiilor utile, adica atunci cand nu este viciata.
alin.(2) Nu este utlia posesia discontinua, tulburata sau clandestina. Pana la proba
contrara, posesia este prezumata a fi utila. ( proba viciilor revine celor ce le invoca )
Art. 923 Discontinuitatea
Viciul discontinuitatii : trebuie sa ne raportam la natura bunului daca bunul este imobil sau
mobil ( folosit cu precadere ), dar conteaza si destinatia bunul.
E un viciu absolut pentru ca poate fi invocat de orice persoana.
De asemenea este un viciu temporar pentru ca in momentul in care nu mai este exercitata
disconuitatea, posesia devine utila. Se poate intalni si la bunuri mobile, cat si imobile
Art. 925 Clandestinitatea
Viciul clandestinitatii : Viciu al posesiei prin care se ascunde reprezentarea subiective a unei
persoane, fata de alta persoana. Deci nu pot sanctiona pe cel de care ma ascund pentru ca
cel mai probabil ma voi ascunde de adevaratul posesor. Este un viciu relativ, poate fi invocat
de persoana fata de care se ascunde, adica posesorul. In realitate, referindu-ne la bunurile
mobile, se presupune ca nu este folosit acel bun.
Este un viciu temporar : prin incetarea ascunderii, posesia devine utila.

Art. 924 Violenta

Daca ma apar nu e viciu pentru ca in acel caz, a fost provocata.


Viciu relativ invocat de persoana fata de care s-au exercitat violentele
Viciu temporar daca nu mai folosesc violenta se ajunge la o posesie utila.
Se poate avea o posesie utila chiar daca l-am dobandit printr-un act juridic incheiat
sub acest viciu.

Efectele juridice ale posesiei


1. Posesia creaza o prezumtie de proprietate. Art. 919, alin.(3) : pana la proba contrarie
posesorul e considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara.
Aceasta prezumtie de proprietate nu opereaza in cazul imobilelor inscrise in cartea
funciara. Oricine cumpara un imobil are obligatia de a verifica cartea funciara.
Aceasta prezumtie functioneaza in cascada. Inainte de alin.(3), trebuie sa fie facuta
dovada art. 919, alin.(1) stapanirea materiala a bunului. Conteaza daca posesorul
este buna-credinta sau de rea-credinta? Textul legal nu distinge, deci se aplica
amandurora.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


2. Dobandirea fructelor. Doar ca efect al posesiei de buna-credinta.
In cazul productelor se consuma substanta bunului.
In cazul fructelor nu se consuma substanta bunului, aceasta conservandu-se; totodata
periodicitatea este o alta caracteristica a fructelor. ( visinele din livada ). Clasificare a
fructelor :
a. Naturale produse in mod direct de bunul din proprietate si pentru
care nu e nevoie de interventie umana.
b. Industriale produse direct de bunul din proprietate, dar cu
interventia omului.
c. Civile necesita incheierea unui act juridic ( chirie ).
Care este regula dobandirii fructelor? Conform art. 550,alin.(1) fructele si
productele se cuvin proprietarului daca prin lege nu se dispune altfel.
Dispozitie derogatorie : art. 948,alin.(1) Ce inseamna aceasta buna credinta si in
ce conditii posesorul va dobandi proprietatea bunului? Art. 14,alin.(1) se foloseste cand
nu exista o prevedere legala referitoare la buna-credinta. Conform art. 948, alin(3) si (4), buna
credinta e definita in mod circumstantial in functie de anumite criterii.
La art. 948,alin.(3) art. 901,alin.(2) daca am un posesor al unui bun imobil inscris in
cartea funciara, pentru a se face dovada ca e de buna-credinta, trebuie sa faca dovada ca
atunci cand a dobandit dreptul real inscris in cartea funciara era de buna-credinta, acest
lucru realizandu-se prin extrasul de carte funciara( publicitate obiectiva si subiectiva ).
Art. 948,alin.(4) : in toate celelalte cazuri, cand nu sunt bunuri imobile inscrise in cartea
funciara, trebuie sa existe un act translativ de proprietate ( justul titlu ), ale carui cauze de
ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui sa le cunoasca ( caducitate, nulitate
absoluta sau relativa rezolutiune, reziliere, etc, toate care conduc la desfiintarea titlului ).
Art. 948,alin.(2) Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta la data perceperii
fructelor ! Pentru fructele civile, cele percepute anticipat, acestea revin posesorului in
masura in care buna-credinta se mentine la data scadentei acestora. Daca posesorul este
de rea-credinta, exceptia consacrata de art. 948,alin.(1) nu se aplica, acesta trebuind sa
restituie toate bunurile percepute. Daca este vorba de fructe industriale, acesta trebuie sa
plateasca cheltuielile facute.

Protectia Posesiei
Exista doua actiuni :
A. Actiunile Posesorii care sunt :
i.
actiunea generala ( complangere )
si
ii.
actiunea speciala ( reintegrare ). Trebuie sa exista o deposedare sau o
tulburare in fapt a posesiei. Pentru a putea beneficia de exercitiul actiunilor
posesorii : se introduce actiunea in termen de un an de la data tulburarii sau
a deposedarii - termen de prescriptie.
Pentru actiunea generala sunt necesare a fi indeplinite 2 conditii :

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


1. Posesorul sa fi avut o posesia utila
2. Posesia sa fie de cel putin un an. Nu este termen de prescriptie,dar nici termen procesual.
E asemanator cu termenul achizitiv de la uzucapiune. Pentru aceasta se poate invoca
jonctiunea posesiilor ca la uzucapiune.
Care e diferenta dintre cele doua actiuni? Actiunea generala se aplica oricaror
tulburari de fapt, dar si deposedarii, iar cea speciala se aplica atunci cand deposedarea s-a facut
prin violenta.
Actiunile posesorii nu au caracter petitoriu - nu trebuie sa se faca dovada dreptului real
principal a posesorului.
B. Luarea masurilor pentru consevarea bunului posedat - Daca actiunile
posesorii conservau si protejau posesia, aceasta actiune protejeaza bunul art.
952,alin.(1) EX.: Avem 2 terenuri ( A si B ) unde proprietarul terenului A vrea sa isi
construiasca o casa acesta face ce are voie sa faca. In temeiul dreptului de
proprietate realizeaza o constructie. Prin realizarea lucrarii, imobilul meu are de
suferit de pe terenul B aparand fisuri. Prin lucrarile relizate pe terenul B, bunul
meu se afla in pericol FOARTE GRAV- motive temeinice ca bunul sa fie distrus
sau deteriorat. Astfel se protejeaza BUNUL CORPORAL cu privire la care eu imi
exercit posesia
( cladirea de pe terenu A ). Simpla posesie e suficenta pentru a
introduce aceasta actiune.

CURSUL 4

Tipologia drepturilor reale principale


In ceea ce priveste tipologia drepturilor reale principale exita 2 viziuni : o viziune
globala ce conduce la notiunea de patrimoniu si o viziune ce presupune studiul drepturilor
patrimoniale concrete.
Cand se vorbeste despre drepturile reale principale este posibila analiza drept cu drept a
acestei tipologii. Daca vorbim despre dreptul de creanta, vom realiza o analiza generala pornind
de la izvoarele acestora ( sau a obligatiilor ), de asemenea trebuind a se face diferente specifice
intre fiecare drept real principal.
Dreptul de proprietate este temeiul tuturor celorlalte drepturi, fiind totodata temelia
intregului patrimoniu. In acest caz sunt necesare 2 precizari prealabile :
In limbajul comun, termenul proprietate este polisemantic. Uneori, proprietate desemneaza
chiar obiectul dreptului de proprietate, alteori averea persoanei, alteori o anumita relatie. In
ceea ce ne priveste, ne intereseaza acceptiunea care trimite la dreptul de proprietate.
Dreptul de proprietate poate fi privit din mai multe perspective :
Istorica
Economica
Sociologica

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale

Filozofica
Juridica intelegerea acestei perspective depinde de intelegerea, intr-un anumit
context, a dreptului de proprietate.

Este bine sa identificam problema fundamentala a dreptului de proprietate. Exista 2 forme


de apropriere a bunului :
1. Apropriere individuala a bunului
2. Apropriere comunitara a bunului
Raportul dintre aceste 2 forme de apropriere a bunurilor este chiar problema
fundamentala a dreptului de proprietare. Penteru a intelege mai bine aceasta problema este
necesara o explicatie a celor 2 notiuni.
Aproprierea comunitara se realizeaza prin interediul structurilor de putere ale unei
comunitati, fiind diferenta esentiala fata de aproprierea individuala, intrucat aceasta are in
vedere persoanele fizice sau juridice privite in mod individual. Dincolo de aceasta demarcatie
aparent transanta, ar putea sa apara mai multe confuzii :
i.
ii.

Chiar daca aproprierea bunurilor se face de mai multe persoane impreuna, aflandu-ne in
ipoteza coproprietatii, aproprierea ramane infividuala, neschimbandu-i-se estenta.
Este tot individuala daca se face de o persoana juridica a carui fundament este un anumit
grup de actionari.

Pentru a vorbi de o apropriere comunitara trebuie sa fim in prezenta structurii de putere a


comunitatii. Nu orice fel de autoritate publica reprezinta o structura de putere. Exista structuri de
putere stabilite legal la nivel national sau al comunitatilor locale. Alte autoritati publice, daca
apropriaza vor ramane in sfera aproprierii individuale. Titularii dreptului de proprietate publica
pot sa fie doar statul, precum si unitatile administrativ-teritoriale.
Nota bene, chiar si aceste institutii pot avea in patrimoniul lor, pe langa dreptul de
proprietate publica si un drept de proprietate privata. Aproprierea individuala se poate produce la
nivelul structurilor de putere ale comunitatii.

Avand in vedere complexitatea dreptului de proprietate, vom realiza o analiza pe baza


perspectivelor mentionate mai sus. Astfel :
Din perspectiva istorica indiferent de perioada istorica, de forma de organizare, cele
doua forme de apropriere au existat, ele fiind complementare. Nu exista perioada istorica
in care o forma de apropriere sa o fi exclus pe cealalta.
Din perspectiva sociologica este necesar a raspunde la 2 intrebari :
Se poate formula o lege de evolutie a dreptului de proprietate?
Unii sociologi au spus ca a existat o evolutie a dreptului de proprietate, de la formele de
apropriere individuale, la cele comunitare. In realitate, dupa perioada istorica, in care pareau sa
predomine formele private de apropriere, au venit perioade in care forma de apropriere colectiva
a dominat. S-a spus, pe de alta parte, ca dreptul de proprietate a evoluat de la forme individuale

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


la forme comunitare, un bun exemplu fiind momentul cand prabusirea comunismului a dus la
resurectia aproprierii individuale si a proprietatii private. Ne aflam in fata unui balans istoric al
formelor de apropriere. In unele predomina cea individuala, in altele cea comunitara.
Care este structura dreptului de proprietate ?
Structura dreptului de proprietate presupune : bunurile care se aproprie, persoanele care
apropriaza si legatura ce se stabileste intre bunuri si persoane.
Bunurile apropriabile din ordine naturala, lucrurile prin procesul de apropriere se
transforma in bunuri. Bunurile exprimate in mod juridic sunt lucruri apropriate. Nu toate lucrurile
sunt apropriabile, cele mai multe lucruri sunt neapropriabile res comunes : aer, apa nu pot
fi apropriate ca intreg cantitati din acestea pot fi apropriate. Lucrurile care nu pot fi apropriate
nu se confunda cu bunurile care deja, fiind in ordinea juridica, nu pot fi instrainate. Interdictia de
instrainare este, de regula, temporara. Nu este vorba de o decadere a bunului in ordinea
naturala, el ramanand in ordinea juridica. Sunt situatii in care un bun redevine lucru in masura in
care este posibila abandonarea lui stingandu-se dreptul de proprietate. In acel moment se
redeschide calea reaproprierii bunului de catre o alta persoana.
Subiectele aproprierii numai persoanele pot apropria bunuri. Uneori exista anumite
incapacitati care restrang posibilitatea aproprierii. Intre persoane si bunuri se stabilieste o relatie
specifica relatie prin care atributiile dreptuli de proprietate se exercita asupra bunului
apropriat. Prin intermediul acestei relatii sesizam dubla semnificatie a dreptului de proprietate.
Pe de o parte bunul apropriat se afla intr-o rel de apartenenta cu titularul dreptului de
proprietate, pe de alta parte, toti ceilalti, in afara de proprietar, fiind privati de bunul respectiv
reliefandu-se proprietatea privata. Termenul privat sugereaza atat apartenenta cat si
privarea celorlalti.
Din perspectiva filozofica filozofii vor sa raspunda la urmatoarea intrebare :
Ce corespunde mai bine naturii si esentei umane, aproprierea individuala
sau cea comunitara ?
Cei care au optat pentru aproprierea comunitara ( J.J. Rousseau, Karl Marx ) au plecat
de la premisa ca prin aproprierea individuala si prin privarea celorlalti de anumite bunuri, dreptul
de proprietate este expresia unei mari inechitati.
Critica proprietatii private este in principal critica inegalitatii. Cei care au mers mai departe
de atat au spus ca prin apropriere privata se produce un fenomen complementar de instrainare a
fiintei umane in dublu sens. Pe de-o parte aproprierea determina o predominanta a averii asupra
fiintei si, pe de alta parte, cei care au proprietate ii pot exploata pe cei care nu au proprietate. Ca
urmare, cei care sunt salariati isi instraineaza munca lor, iar munca instrainata este instrainarea
porpriei fiinte. Acesta teorie a creat o noua scoala, fiind actuala si astazi.
CONCLUZIE DL. STOICA : in masura in care credem in ideea de libertate, aproprierea privata si
dreptul de proprietate privata creeaza spatiul de protectie al fiecaruia. Ca urmare, aproprierea
individuala a bunului apreciem ca tine de esenta fiintei umane. Traind in comunitati care au o
anumita organizare sociala, oamenii au nevoie de institutii si autoritati care sa ii slujeasca.
Aceste autoritati si institutii au nevoie de un suport material. Aproprierea mat eriala permite
desfasurarea activitatilor acestora

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Din perspecitva juridica in raportu cu cele 2 forme de apropriere distingem intre
dreptul de proprietate privata si dreptul de proprrietate publica. Daca tinem seama de
raportul concluzionat intre aproprierea privata si comunitara, ajungem la concluzia ca
dreptul de proprietate privata are o preeminenta asupra dreptului de propprietate publica.
Nu mai este nevoie de o concluzie personala ci de una constitutionala inscrisa in Codul
Civil. De aici mai decurge inca o concluzie, regimul juridic al dreptului de proprietate
privata este dreptul comun in materie de proprietate. Ca urmare, chiar daca exista o
reglementare distincta, acolo unde nu avem reglementare, in completare vom aplica
regimul juridic al dreptului de proprietate privata art. 542,alin.(2) NCC. Asadar, cu
circumstantierile create de acest articol, se pot aplica regulile ce guverneaza proprietatea
privata astfel se identifica care este relatia dintre aproprierea privatat si cea comunitara.
Este de mentionat ca daca vorbim de dreptul de proprietate publica, ne aflam in principal
pe taramul dreptului public, dar nu numai pe terenul dreptului public ( deoarece pot fi
aplicate si reglementarile dreptului privat ). Cand vorbim de dreptul de proprietate privata,
ne aflam in primul rand pe terenul dreptului de propr privata, dar nu exclusiv. Asta
insemana ca ambele drepturi sunt concepte juridice interdisciplinare.
Aceasta perspectiva este conturata si de alte reglementari : constitutie, legi civile speciale
legea fondului funciar , legea 218/1998 bunurile prop pub, etc.

Dreptul de proprietate privata


Elementele definitorii ale acestei notiuni sunt regasite in art. 555, alin.(1) NCC. Cel mai
important element care defineste dreptul de proprietate este suma atributelor pe
care le confera, iar pe langa asta, caracterele dreptului de proprietate aproprierea privatata,
specifica dreptului de proprietate privata, si nu in ultimul rand, limitele exercitarii acestui drept,
continutul juridic al dreptului, limitele in care poate fi exercitat, natura aproprierii, calitatile
dreptului de proprietate privata.
Este vorba in primul rand de o expresie juridica a apoprierii private a bunului, dar aceasta
expresie juridica poate fi calificata prin introducerea ei intr-o categorie mai larga dreptul de
proprietate privata este un drept real principal. Regasim in acest drept toate elem care
caracterizeaza drepturile reale principale. In al doilea rand, continutul juridic al dreptului este
descris in art. 555 NCC, insa mai avem in NCC texte care reglementeaza apararea dreptului de
proprietate privata. Cand vorbim de continutul lui, distingem intre :
a. Aspect substantial continutul juridic include atributele enumerate in NCC posesia,
dispozitia si folosinta jus possidendi, jus fruendi, jus utendi, jus abutendi
b. Aspect procesual dreptul material la actiune mijlocul prin care poate fi aparat dreptul
de proprietate cel mai important actiunea in revendicare.
Cand vorbim de continutul dreptului de proprietate trebuie sa avem in considerare ambele
aspecte.
A. Aspectul substantial

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Jus possidendi nu trebuie confundat cu posesia ca stare de fapt. Jus
possidendi este o stare de drept.
Posesia ca stare de fapt este diferita de posesia ca element de drept element al dreptului de
proprietate jus possidendi
Jus possidendi este expresia juridica a indreptatirii titlului dreptului de proprietate de a
apropria si de a stapanii bunul.
Folosinta este suma a doua atribute. Nu trebuie sa reducem folosinta la ideea de
utilizare. Folosinta include si jus utendi si jus fruendi dreptul de a utiliza bunul si dreptul de
ai culege fructele. Cat priveste usus, el poate fi exercitat in forma pozitiva, dar si negativa. Sub
aspect negativ, proprietarul poate sa nu faca niciun fel din acele acte.
Nota bene, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz imprescriptibil extinctiv. Ideea
de neuz nu se refera numai la forma negativa a lui usus. Jus possidendi nu poate fi exercitat in
forma negativa deoarece reprezinta o stapanire continua preluarea si posesiunea bunului.
Jus fruendi poate fi exercitat atat in forma pozitiva, cat si negativa. Orice bun este
susceptibil de a produce fructe civile, dar admitem si ideea existentei unor bunuri sterile
( neproducatoare de fructe ).
Jus abutendi imbraca 2 forme :
i.
ii.

Dispozitie Materiala Cea dintai se exercita asupra corpului bunului cand este
vorba de bunurile corporale Nota bene, pana la limita legala .
Dispozitie Juridica Cand este vorba despre dispozitia juridica ea se realizeaza
prin manifestari de vointa care nu opereaza asupra materiei ci asupra elementelor
dreptului. Din aceasta perspectiva , dispozitia juridica este posibila si cand este
vorba de dreptul de proprietate asupra unui bun incorporal. Dispozitia juridica se
exercita asupra unui continut juridic al dreptului de proprietate. Dispozitia juridica
este motorul dreptului de proprietate prin aceasta miscam dreptul
instrainare, limitare, dezmembrare, grevare. Totodata aceasta este este
interna dreptului, dar pentru a fi pusa in miscare trebuie ca titularul sa fie cel ce
preia initiativa.

Folosinta si dispozitia au limite legale, fiind valabil si cand vorbim despre dispozitia
juridica. Forma de limitare cea mai drastica este inalienabilitatea care este de 2 forme : legala
si voluntara
a. Inalienabilitatea legala stabilita de legiuitor, care poate fi temporara asupra
anumitor bunuri declarate inalienabile.
b. Inalienabilitatea voluntara presupune vointa proprietarului : manifestata
unilateral ( testament ) sau bilateral ( contract ); altfel spus proprietatea isi limiteaza ei
insusi atributul dispozitiei juridice.
Mai multe detalii despre clauza de inalienabilitate le regasim in carte.
1. Nu trebuie confundata cu clauza de inalienabilitate cu caracter real si clauza de
inalienabilitate cu caracter personal. Este posibil ca printr-un contract, o persoana
sa se oblige numai cu caracter personal isi asuma o datorie corespunzatoare unui

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


drept de creanata, o datorie de a nu face, de a nu instraina va fi opozabila
numai cocontractantului.
Clauza de inalienabilitate cu caracter real are opozabilitate erga omnes are
aceasta vocatie deoarece aceasta opozabilitate poate fi mai larga sau mai restransa
: opozabilitatea tuturor daca asa a fost formulata clauza, sau poate fi opozabila unui
grup mai restrans de persoane clauza este opozabila si altor persoane decat
cocontractantul. Nota bene, o clauza voluntara este temporara nu este
eterna!
2. Fundamentul acestei clauze de inalienabilitate reale inainte de NCC, a fost o
mare disputa daca este admisibila sau nu clauza : principiul libertatii circulatiei
bunului prin libertati de vointa admisibilitatea clauzei.
Cu anumite circumstantieri, restrangeri este posibila clauza de inalienabilitate.
3. Efectele clauzei diferita de clauza de inalienabilitate cu caracter personal = ceea
ce poate face partea cococntractanta cand nu se respecta clauza rezolutiunea
contractului.
Cand avem o clauza de inalienabilitate cu caracter real, pe langa rezolutiunea
contractului, mai poate avea ca efect si anularea actului subsecvent prin care s-a
incalcat clauza. Efectul clauzei este inalienabilitatea si imposibilitatea grevarii.

Calitatile dreptului de proprietate


A. Absolut se opune ideii de divizare a proprietatii Evului Mediu. Acest caracter ofera
plenitudiea prerogativelor dreptului de poprietate.
Este absolut deoarece nu are limite inerente ( interne ) ci doar exterioare. Dreptul este
absolut, deoarece tiparul conceptual nu difera in raport cu subiectele dreptului de proprietate,
tiparul ramanand acelasi. In detalii dreptul de proprietate poate fi diferit in functie de obiect sau
de titular.
B. Exclusiv se expima in 2 idei :
a. Titularul proprietatii are monopulul exercitarii atributiilor acestuia.
b. Intrucat titularul are monopol asupra acestor atribute, toti ceilalti sunt exceptiati de
la exercitarea acestor atribute. Acest caracter privativ, in functie de cum este vorba,
de persoane private sau de autoritatoritati distingem 2 tipuri de raporturi :
orizontale si verticale autoritatile nu pot interveni ptentru a limita in vreun fel
atributul proprietatii sau pentru a lipsi de acest drept, cu exceptiile prevazute in
Constitututie. Cand e vorba de raporturi pe orizontala reglementari legale
codul civil englez intre particulari, atunci lucrurile sunt mai degajate este
posibili ca proprietarul sa fie lipsit de drept, sau in beneficiul altui particular

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


uzucapiunea, ocupatiunea, etc.; totusi observam ca este vorba despre o situatie
speciala ce presupune o cantarire a intereselor celor 2 parti.
C. Perpetuu se refera la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Se exprima in 2
idei :
a. Transmisibilitatea dreptului dreptul nu este legat de titularul initial nu se
stinge de la un titular la altul. Cea mai importanta manifestare a transmisibilitatii
este testamentul acesta arata si mai bine perpetuitatea dreptului din generatie
in generatie.
b. Imprescripitibilitatea sub aspect extinctiv asupra dreptului de proprietate
sub aspect achizitiv acest drept este prescriptibil.

CURSUL 5

Limitele exercitarii dreptului de


proprietate
I.Chestiuni prealabile art.556 si art.602 NCC
Distingem mai intai intre limite materiale si limitele juridice ale acestui drept. Limitele
materiale se refera la obiectul dreptului de proprietate, evident ca asemenea limite pot exista
daca obiectul dreptului de proprietate e un bun incorporal, else nu. Limitele juridice se refera la
continutul juridic al dreptului de proprietate. Asadar, prin limite materiale se contureaza obiectul
exercitarii dreptului de proprietate, iar prin cele juridice se realizeaza anumite restrangeri sau
chiar suspendari temporare ale unuia sau altuia dintre atributele dreptului de proprietate privata.

Distingem apoi dupa vointa juridica prin care sunt instituite limitele intre limite legale,
judiciare si voluntare - stabilite chiar de catre proprietar fie prin act unilteral, fie prin conventie
incheiata cu o alta persoana.

Distingem intre limitele de exercitare a dreptului de proprietate privata stabilite in interes


public si cele stabilite in interes privat.

II.Limitele materiale de exercitare


III. Mai multe limite care pof fi integrate in mai multe clasificari - limitele de exercitare in
raporturile de vecinatate - cele juridice de cele 3 categorii, iar apoi vom discuta despre cateva

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


categorii de limite complexe ale dreptului de proprietate privata referitoate la anumite categorii
de bunuri etc..

II. Limitele materiale de exercitare a dreptului de proprietate


Cum am vazut in cele 2 articole, limitele materiale au in vedere chiar corporalitatea
bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate. Altfel spus, limitele elementului material
sunt chiar limitele de exercitare a dreptului. Asa se intampla de regula. De cele mai multe ori
cand e vorba de bunuri mobile, corporale, limitele materiale sunt configurate chiar de
corporalitatea acestor bunuri, la fel la constructii - e usor de conturat limita materiala a
constructiilor. Situatia se complica la terenuri, pentru ca, sub aspect material, terenurile au tripla
dimensiune - intindere, adancime, inaltime.
- intinderea - nu de putine ori, nu sunt stabilite granitele intre terenurile vecine si ca
urmare exista o confuzie cu privire la intindere. In mod normal, daca exista un titlu de proprietate
asupra ternului ar trebui sa existe si limite pentru aceasta. Exista doua modalitati de calcul:
matematica - exprim in m^2 - si stabilirea vecinatatilor. Mari probeme exista azi in zonele
extravilane in care s-au restituit terenuri pe temeiurile legilor fondului funciar - s-a facut doar prin
exprimarea matematica a suprafetei fara identificarea limitelor materiale. Pt stabilirea granitelor,
delimitarea limitelor materiale, avem un instrument - actiunea in granituire -> vezi art.560.
- adancimea - avem in Constitutie art.136 care spune ca bogatiile subsolului de interes
public formeaza obiectul dreptului de prop publica. => nu putem ajunge pana in centrul
pamantului + art.44Constitutie are un alineat care se refera la dreptul autoritatilor publice de a
folosi subsolul.
- inaltimea - putem sa urcam pana la limita spatiului aerian pentru ca spatiul aerian este
obiectul dreptului de proprietate publica - pana acolo ne exercitam dreptul. Nu putem ajunge
mereu pana acolo totusi ; in cazurile servitutilor aeronautice - daca avem teren langa aeroport,
avem limite de inaltime foarte drastice. Mai exista si alta categorie de limite in legislatia
urbanistica - nu putem depasi inaltimea stabilita prin aceste regulamente !!
- precizare : terenurile cu ape - art.559 - terenuri cu ape - acoperite complet sau doar trec
apele pe acolo.
Alte texte referitoare la ape in CC + exista o lege a apelor care contine prevederi detalitate
privind regimul terenurilor cu ape -> [art.604, art.610].

III. Limitele juridice de exercitare a proprietatii in raporturilede vecinatate


Intr-adevar cand e vorba de vecin, exercitarea dreptului de proprietate este in mod firesc
limitata in mod reciproc, intrucat in absenta acestora, exercitarea proprietatii intre vecini ar da
nastere la conflicte. Aceste limite sunt expresia echilibrului normal care trebuie sa existe intre
drepturile de proprietate ale vecinilor. Este si motivul pentru care sunt denumite "moduri
normale de exercitare a proprietatii in raporturile de vecinatate". In acest sens, art.603 spune ca

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


dreptul de proprietate obliga la asigurarea propriei vecinitati. Aceste limite juridice privesc deci
atributele dreptului de proprietate, sunt restrangeri ale acestora, de obicei, cu caracter reciproc.
Distingem intre limitele legale,juridice si voluntare de exercitare a proprietatii in raporturile de
vecinatate.
1. Limite legale - in VCC erau numite servitiuti naturale si legale. De fapt, nu erau servituti
ca dezmembraminte ale dreptu lui de proprietate, ci doar limite normale de exercitare a acestui
drept in raporturile dintre vecini. De aceea, NCC nu le mai numeste asa si a reglementat aceste
aspecte intr-o sectiune distincta "limite legale" - [art.602, art.625].

Examinare succinta a acestora limitele legale in raporturile dintre vecini:


- obligatia de ingradire si de prezumtiile privind despartirile comune dintre proprietati - e
adevarat ca reglementarea acestor limite nu e in sectiunea mentionata, dar daca citim
art.561NCC in corelatie cu art.660 pana la art.666, vom intelege urmatoarele:
- proprietarul are dreptul sa isi ingradeasca terenul sau, acestui drept i se asociaza o
obligatie astfel incat fiecare proprietar are si dreptul si obligatia de ingradire.
- cat priveste despartitura dintre terenurile vecine/ingradirea, avem o prezumtie de
comunitate si mai multe prezumtii de necomunitate. Prezumtia de comunitate afirma ca
despartitura formeaza obiectul dr de prop comuna al vecinilor, ori de cate ori exista un semn de
necomunitate, vine prezumtia asta. Deci trebuie sa vedem care sunt semnele de comunitate,
situatii in care e inlaturata prezumtia de comunitate si vin prezumtiile de necomunitate. Daca
despartitura comuna e proprietatea exclusiva a unuia, celalalt are dreptul sa devina coproprietar,
platind insa o despagubire celui care a facut despartitura. La fel si cand se inalta despartitura.
- distanta plantatiilor - fiecare proprietar poate planta la o distanta mai mare de 60cm ...pt
plantatii si arbori mici; pt arbori mari, nu poate planta la o distanta mai mica de 2 m de linia de
hotar. => art.612/3.
- distanta constructiilor - nu se poate construi la o distanta mai mica de 60 de cm in ipoteza in
care nu exista in regulamentele de urbanism reguli mai restrictive.
- vederea asupra proprietatii vecinului - daca se face fereastra in absenta acordului proprietarului
- limitele sunt stabilite in sens privat si deci se poate deroga de la ele. Daca e vorba despre
altceva inafara de zidul comun, art 615 institie regula pastrarii distantei de cel putin 2 metri
pentru a face posibila deschiderea de vedere catre fondul vecin. Daca vorbim de fereastra de
lumina si nu de vedere, e posibila la o distanta mai mica decat cele mentionate anterior.
N.B. Primesti lumina, dar nu te uiti in curtea vecinului.
- dreptul legal de trecere - art. 617 - art.620
Notiunea de drept legal de trecere nu se confunda cu notinea de servitute legala de trecere.
Dreptul legal de trecere are mai multe forme de manifestare, iar servitutea e doar una din aceste
forme de manifestare. Totusi, uneori, notiunea de drept e folosita lato sensu caz in care are

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


semnificatia de drept legal de trecere.Stricto sensu e doar o forma de manifestare a dreptului
lega de trecere.
N.B. ! Nu se confunda servitutea legala de trecere ca forma de manifestare a dreptului de
trecere cu servitutea de trecere stabilita prin vointa omului.
Diferente :
Prima :
A doua diferenta importanta: aceasta situatie obiectiva asociata cu prevederea expresa din CC
este izvorul servitutii legale de drept. Nu e o servitute stabilita prin fapta omului.
In al treilea rand, nu trebuie sa confundam servitutea legala de trecere reglementata in CC cu
alte tipuri de servituti de trecere - servitute administrativa de trecere (care nu se stabileste decat
in interesul unei autoritati/companii nationale; in acest sens, art.621CC reglementeaza dreptul de
trecere pentru utilitati, conducte de apa, canale.
In al patrulea rand, exista o servitute de trecere pentru lucrari necesare eu execut o lucrare pe
propriul teren si am nevoie sa patrund pe terenul vecin - sa pun o schela - si vecinul nu se poate
opune daca e rezonabil motivul meu si el nu e stanjenit.
Nu confudam dreptul de trecerecu aceste servituti speciale de trecere!!!
Locul infundat
.
Poate sa existe si atunci cand, desi nu e absolut imposibila accesarea, totusi ar fi dificil si
costisitoare. In aest caz se pastreaza caracterul de loc infundat. Consecinta este ca cel care are
acces trebuie sa lase pe celalalt sa treaca.

Dreptul de trecere are mai multe forme de manifestare - este ceea ce se cheama un
drept cu geometrie variabila:
1. Drept potestativ de a cere stabilirea servitutii de trecere
cand a aparut un loc infundat, se naste dreptul proprietarului acestui loc de a cere vecinului
permiterea trecerii. Vorbim de o posbilitate, este motivul pt care vb de un drept potestativ.
Important e ca exercitarea acestui drept potestativ sa se faca in asa fel incat sa produca cat mai
putine inconveniente proprietarului vecinului; sa se aleaga calea cea mai scurta sau calea care
impiedica cel mai putin exercitarea dreptului si care creeaza un prejudiciu cat mai mic. Acest
drept potestativ de stabilire a modului de trecere se poate exercita fie cu acordul proprietarului
vecin - solutia cea mai buna - else, dreptul potestativ permite proprietarului locului infundat de a
se duce in fata instantei, Se poate ca prin folosinta indelungata - uzucapiune - proprietarul locului
infundat sa stabileasca un anumit mod de trecere pe terenul vecin. PRECIZARE: fiind vorba de un
drept de trecere cu caracter legal, el poate fi exercitat si atunci cand terenul vecin formeaza
obiectul dreptului de proprietate publica! Dreptul de proprietate publica nu poate fi dezmembrat.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Cu toate acestea, desi dreptul de trecere se aseamana cu un dezmembramant, nu e in realitate
decat un mod NORMAL de exercitare a dreptului de proprietate => dreptul de trecere e
compatibil si cu dreptul de proprietate publica. Tot ca o consecinta, chiar daca terenul vecin e
proprietate publica, prin uzucapiune se poate stabili modul de trecere ( uzucapiune de cel putin
10 ani).
2 A doua forma apare ca urmare a exercitarii dreptului potestativ. Dupa ce s-a stabilit suntem in
prezenta unei servituti legale de trecere.
3. A treia forma este posibilitatea pe care ambii proprietari o au de a cere, in cazuri intemeiate,
schimbarea modului de trecere.

Titularul e, de obicei, proprietarul terenului infundat, dar nu e exclus sa fie vorba si de un titular
al unui drept de superficie sau uzufruct. In ambele cazuri pp si existenta dreptului de trecere pe
terenul vecin.
Aceasta trecere, de regula, NU e gratuita, ci proprietarul locului infundat plateste o despagubire
care sa fie expresia prejudiciului suferit de vecin. Altfel spus, vecinul va avea un drept de creanta
-> e supus prescriptiei care incepe sa curga din momentul in care efectiv s-a stabilit trecerea in
forma servitutii de trecere. Art.620(1)!!!
Art.620(2) - daca dispare caracterul de loc infundat, proprietarul fondului aservit trebuie sa
restituie o parte din despagubirea incasata in raport cu durata efectiva a dreptului de trecere.

2.Limitele judiciare ale exercitarii dreptului de proprietate


Sunt ele posibile? mdapzy. Doua idei complementare:Pt ca avem doua texte in art.5NCPC in care
se arata ca judecatorul nu are voie sa refuze sa judece; chiar daca nu are o norma speciala, e
obligat sa faca analogia dreptului, fie analogia legii. Judecatorul nu are voie sa instituie norme
juridice - consecinta separarii puterilor in stat.Indiferent de valoarea data precedentului,
important este ca judecatorul are un rol CREATOR. Ca urmare, intrucat normele nu pot atinge
toate situatiile de viata, numai prin capacitatea judecatorului pot fi solutionate raporturi juridice.
Asadar, in raporturile de vecinatate, pot sa apara conflicte a caror rezolvare nu se gaseste
in mod expres in nicio norma => apelam la rolul creator al judecatorului. Vorbim de limite
stabilite de el prin propria sa vointa, totusi aceste limite trebuie sa tina seama oricum de
principiul echitatii.
N.B.! Ne vom afla in prezenta unei limite judiciare ori de cate ori nu este vorba de un alt temei.
Cand e vorba de fapte neculpabile. De obicei, pt a identifica asemenea fapte trebuie sa tinem
seama de inconvenientele formale in raport de stare de vecinatate.
Atunci cand proprietarul desfasoara anumite activitati pe fondul propriu poate cauza prejudicii
vecinilor in doua feluri: fara ca anumite substante sa iasa de pe fondul proprietarului pe fondul
vecin - de regula, este posibil sa stabilesti vinovatia -, anumite substante sunt degajate de pe
terenul propriu chiar fara culpa sa provoci prejudicii si atunci judecatorul poate interveni pt a le

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


opri fara ca ele sa fie culpabile. Cat priveste reparatia datorata, ea poate imbraca o forma
baneasca sau judecatorul poate sa interzica anumite activitati sau sa suspende anumite
activitati. Este ceea ce se spune in art.620(2, 3).

3.Limite voluntare
Izvorasc din vointa proprietarului; el isi autolimiteaza exercitarea. E un mod de autolimitare a
dreptului de dispozitiei din continutul dreptului de proprietate. E posibil ca proprietarul sa isi
dezmembreze dreptul de proprietate -tot o limitare a exercitarii propriilor atribute, dar aici se
nasc drepturi reale noi.

CURS 6
Ne ocupam de regimul juridic special al terenurilor si al constructiilor. In legatura cu terenurile,
avem mai intai o incapacitate de a dobandi care rezulta din art.44(2)fraza2NCC. Fraza a doua are
in vedere trei categorii de persoane:
- cetatenii straini si apatrizii care pot dobandi teren in Romania, dar numai in conditiile rezultate
din tratatul de aderare a Romaniei la UE. Tratatul de aderare ratificat in 2005, precum si legea
312/2005 au precizat ca pot dobandi terenuri in Romania cetatenii romani, cetatenii oricarui stat
membru UE si apatrizii care au resedinta intr-un stat membru al UE. Dar si in tratat si in lege, au
fost prevazute anumite etape pentru ca si cetatenii straini si apatrizii sa poata dobandi terenuri
in R. In prezent, aceste etape au trecut - era vb de terenuri care puteau fi dobandite in masura in
care cetatenii/apatrizii nu aveau domiciliu in R; trebuia sa treaca 5 ani de la aderare. Din 2014
toti cetatenii/apatrizii dintr-un stat UE pot dobandi terenuri in R la fel ca si cetatenii romani.
Incapacitatea ramane pentru cetatenii din state terte.
- situatia persoanelor care pot dobandi in baza unor tratate si in conditii de reciprocitate
- cetatenii straini indiferent de stat care prin mostenire legala pot dobandi terenuri in R.
Asadar, incapacitatea se refera la persoanele care nu intra in aceste 3 ipoteze.
Tot in legaturile cu terenurile, trebuie sa stim ca exista o anumita interferenta inte puterea
care e dreptul de proprietate privata si puterea care se exercita de statul suveran asupra
teritoriului sau, pe de o parte, si puterea pe care fiecare unitate administrativ-teritoriala o
exercita asupra acelei comunitati. Este vorba mai intai de o putere specifica dreptului de
proprietate - romanii vorbeau de potestas ....
Ultimele doua puteri sunt puteri de drept public, dar sunt importante pt ca si suveranul si statul
si comunitatea locala pot institui reguli de exercitare a proprietatii private. Important este ca
aceste norme sa nu distruga insasi substanta dreptului de proprietate. Deci, in ce priveste
terenurile, trebuie sa tinem seama in primul rand de regulile de sistematizare si amenajare a
terenurilor din legea 350/2001, precum si de regulile din l50/1991 privind autoritatile de
constructie. Cat priveste legea sistematizarii si amenajarii terenurilor, e important de retinut ca
se intocmesc mai multe planuri: unul de amenajare si sistematizare al ..., unul al teritoriului zonal
si unul al teritoriului judetean. Au caracter obligatoriu si proprietarii trebuie sa isi conformeze

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


exercitarea dreptului in raport cu ele. In plus, in cadrul fiecarei localitati, se elaboreaza un plan
de urbanism general, local si unul de detaliu. Important e ca toti care au terenuri in intravilan,
nu pot sa isi exercite dreptul decat cu respectarea acestor reguli. Dincolo de aceste limitari, se
poate spune ca functioneaza si in cadrul terenurilor principiul liberei circulatii. - art.12(1)NCC oricine poate dispune liber de bunurile sale daca legea nu prevede in mod expres altul - > se
aplica si cu privire la terenuri.
LEGEA PREVEDE TREI LIMITARI IMPORTANTE:
1. clauzele legale de inalienabilitate NUMAI pe durata limitata
2. caracterul autentic al actelor juridice de dispozitie cu privire la terenuri. Intr-adevar, in CC se
precizeaza ca dreptul de proprietate asupra imobilelor se dobandeste prin inscriere in Cartea
funciara cu respectarea dispozitiilor din art.888NCC (inscris notarial etc. ideea este sa fie un act
autentic) In plus, tot in CC in art.1244 se precieaza ca drepturile reale se pot stramuta numai prin
inscris autentic. Din interpretarea sistematica a acestor prevederi legale =>
a) terenurile si imobilele in general pot fi instrainate sau grevate cu sarcini numai prin acte
autentice
b) pana la finalizarea lucrarilor de cadastru si de publicitate imobiliara, inscirerea in Cartea
funciara are numai efecte de opozabilitate incat numai dupa data respectiva va intra in vigoare
efectul constitutiv al inscrierii in Cartea funciara.
3. e vorba de terenurile din extravilan - este dreptul de preemptiune - acest drept a existat mai
intai intr-o lege care a fost aborgata ulterior, dar prin L7/2014 a fost reintrodus. S-a constatat ca
din momentul in care au trecut termenele cu privire la UE s-a creat o inegalitate in ceea ce
priveste puterea de cumparare a terenurilor in R. Consecinta a fost ca, in cea mai mare parte, cei
care au dobandit terenuri in Romania au fost cetateni straini din statele UE. De aceea, noua lege
a introdus ca limitare pt toti cetatenii acel drept de preem, care presupune ca atunci cand
proprietarul unui teren in extravilan vrea sa-si vanda ternul, trebuie mai intai sa urmeze o
procedura pt ca titularii sa isi exprime optiunea de a cumpara. Acesti titulari sunt coproprietarii,
arendasii, proprietarii vecini, statul roman.
Regimul juridic al constructiilor
I. certificatul de urbanism
II. unitatea de concurs (nu stiu daca asta a zis)
Cei care doresc sa construiasca in intravilanul unei localitati, trebuie sa respecte planurile de
urbanism. Dar pt ca limitarile sa fie cunoscute de proprietarii terenurilor, se poate solicita un
certificat de urbanism in care sunt mentionate toate restrictiile.Certificatul de urbanism e
reglementat in doua legi care pot fi contradictorii si se doreste o singura lege, de lege ferenda.
Autorizatia de constructii - trebuie pt orice lucrare de constructie, adica constructie propriu-zisa
si orice modificare/demolare. Autorizatia de constructii este un act administrativ care se emite de
serviciul de urbanism din cadrul consiliului local/general la Bucuresti; Se poate ataca de orice
persoana vatamata intr-un drept/interes legitim, pentru ca, evident, e un act administrativ, cum
stim de la dreptul administrativ. Efectuarea fara autorizatie sau fara respectarea ei are drept
consecinta aplicarea unor sanctiuni civile/adm/penale => .../contraventie - ICCJ a spus ca
prescriptia raspunderii contraventionale presupune un termen de 2 ani asa cum zice L50/2001;
termenul curge de la momentul in care a fost finalizata lucrarea. Cand e vorba de lucrari in curs,
momentul e acela al constatarii contraventiei; daca se constata dupa finalizare, termenul curge
din acel moment.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Lipsirea dreptului de proprietate privata
Rechizitie se pierd toate atributele proprietatii, dar nu proprietatea - L332/1997. Doar
exceptional, de regula in conditii de razboi. Proprietarul nu isi pierde propriu-zis dreptul sau, dar
pe durata rechizitiei nu isi poate exercita niciun atribut.
Confiscarea - nu pot fi confiscate decat bunurile destinate/folosite din/in
contraventii/infractiuni sau au rezultat din acestea.
Exproprierea
Art.44C - proprietatea privata e garantata; sunt situatii in care proprietarul poate fi lipsit de
dreptul sau prin expropriere. E prevazut in art.44(3)C + art.562(3)NCC + L33/1994
+L255/2010(speciala) -> din toate => o contradictie: intre reglementarea generala si cea
speciala: din reglementare generala rezulta exproprierea caracter judiciar si ca urmare in
masura in care expropriatul si expropriatorul nu se inteleg, se pot adopta masuri numai de
instanta la initiativa expropriatorului. In cea speciala se spune ca se poate dispune prin act
administrativ, iar apelul se poate face de expropriat in masura in care e nemultumit de
despagubirea stabilita. E in vigoare din ratiuni practice: exigentele regl generale au blocat de
multe ori lucrari => ar fi trebuit o reviziuire a C => cale ocolita, dar neconstitutionala.
Principiile exproprierii
1. Se poate dispune numai pt cauza de utilitate publica (include numai lucrarile de utilitate
publica; aceste lucrari pot fi declarate fie prin act adm, fie in mod exceptional prin lege. L55
instituie o lunga lista si pt astea nu mai trebuie sa declari => legea generala a fost lipsita de
continut.
2. Exprorierea se face numai pe baza unei despagubiri drepte si prealabile. Despagubirea se
refera la valoarea circulatiei - expropriatorului trb sa ofere expropriatului o valoare integrala +
prealabila - inaintea stingerii dr de prop privata si nasterii dr de prop publica.
3. Caracterul judiciar al exproprierii - in masura in care nu exista o intelegere intre expro si expro,
masura exp poate fi dispusa numai de instanta. Chiar daca partile se inteleg in general, dar nu se
inteleg cu privire la despagubire, vine tot instanta. Expropriatorul are initiativa sesizarii, daca nu
se ajunge la un consens cu expropriatul.
Obiectul - numai bunurile imobile
- Prin natura lor - uzul, abitatia, superficia
- Prin obiectul la care se aplica
! Nu pot fi expropriate bunurile din proprietatea publica
Natura juridica a exproprierii - este o operatie juridica in structura careia intra acte juridice
de drept public - legea prin care se stabilesc anumite clauze -, precum si acte de drept privat,
acte de drept procedural, acte de drept substantial => structura complexa a exproprierii ca
operatiune juridica
Procedura:
1.declararea utilitatii publice
2. administrativa - pp identificarea bunurilor expropriabile, evaluarea acestora, clarificarea
situatiei juridice a acestor bunuri
3. judiciara - sesizarea Tribunalului judetean de catre EXPROPRIATOR IN MASURA IN CARE INTRE

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


CEI 2 nu se realizeaza o conventie.
Efecte : mediate si imediate( in planul obligatiilor si in planul drepturilor reale)
Principalul: stingerea dreptului de propr privata si nasterea dreptului de proprietate publica.
Distingem intre efecte mediate si imediate. Cele imediate se refera fie la planul obligatiilor, fie
la planul drepturilor reale. Tocmai pt ca exproprierea e o operatiune juridica cu structura
complexa, efectele ei se produc si in planul obligatiilor si in planul drepturilor reale.
Doua efecte principale in planul obligatiilor:
a) odata ce se dispune exproprierea se naste dr de creanta a expropriatului la despagubire
din partea expropriatorului. In mod normal, daca partile nu se inteleg, intervine
judecatorul. Important este ca fiind vorba de un dr de creanta, el e supus prescriptiei, dar
rareori se ajunge la ea.
b) Al doilea efect din planul obligatiilor se refera la drepturile locative sau alte drepturi de
folosinta - e posibil ca imobilul sa fie inchiriat unui tert sau propr sa locuiasca acolo; legea
spune ca nu opereaza exproprierea pana nu se asigura spatii de locuit pentru acei oameni.
In planul drepturilor reale avem
a) stingerea dr de proprietate privata ( dupa incasarea despagubirii). In mod corelativ, se
naste dreptul de propr publica in patrimoniul expropriatorului; Bunul expropriat trece din
propr privata in propr publica.
b) Al doilea efect in materia drepturilor reale se refera la intrarea in posesie.
c) Al treilea efect se refera la dezmembramintele dr de propr care se sting si ele; daca dr de
propr privata era dezmembrat inainte de expropriere, despagubirea se va imparti intre
nudul proprietar si titularii dezmembramintelor. Expertiza care se face va trebui sa faca si
o asemenea distribuire.
d) Al patrulea efect - subrogatia reala cu titlu particular - daca au existat sarcini reale,
garantii reale asupra unui expropriat, acest drept se stramuta asupra despagubirii.
Efecte mediate sunt :
a)In masura in care expropriatorul nu foloseste bunul expropriat pentru lucrarea de utilitate
publica avuta in vedere, expropriatul are dreptul
dupa trecerea unui timpului sa ceara
retrocedarea, dar va trebui sa restituie despagubirea la valoarea actualizata. Reclamantrul cere
mai intai sa i se inapoieze dreptul de proprietate si cere si restituirea posesiei.
b) dreptul de prioritate la cumparare - daca expropriatorul vrea sa vanda bunul, expropriatul are
drept de prioritate
c) dreptul de prioritate la inchiriere - expropriatul are prioritate.

Curs 7 - Dreptul de proprietate publica


Este un concept interdisciplinar. Am facut distinctie intre apropriere individuala si comuna
a bunuruilor -> dr de prop publ e expresia aproprierii comune, fie la nivel national fie la nivelul
comunitatilor - Consilii Locale, judetene, Mun.Bucuresti. Fiind un concept interdisciplinar, dr de
prop publica e in C in art.36, NCC, Legea 18/1991, legea 213/1998 privind bunurile prop publica,
in legea adm publice locale plus altele.Pt a intelege dr de prop publica, trebuie sa lamurim
anumite notiuni:

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


- bunuri domeniale, domeniu public, domeniu privat, notiunea dr de prop publica

Bunuri domeniale
Se utilizeaza frecvent termenii domeniu public si privat, dar exista cateva confuzii:
C1 determinata de faptul ca termenul dom public are doua acceptiuni : una larga - dom public
cuprinde toate bunurile domeniale deci inclusiv cele din domeniul privat -, restrans - numai
bunurile care formeaza obiectul dr de prop publica.
C2 creata pt ca termenul dom public a fost utilizat mai ales in dr adm intr-un sens foarte larg
incluzand chiar si bunuri care sunt ob al dr de prop privata apartinand nu numsi statului si
unitatilor, ci si particularilor. O asemenea extindere exorbitanta a sferei este justificata in dr adm
prin faptul ca anumite bunuri chiar daca sunt prop publica/privata, ar fi de interes public; o
asemenea extindere a sensului nu are insa o baza logica intrucat chiar daca an buunuri prop
privata au un regim juridic special din considerente de interes public, ele raman ob al dr de prop
priv. Se mai foloseste si notiunea de patrimoniu sau de fond intr-un sens impropriu - ex:
patrimoniul cultural national -> mai mult o metafora, pt ca in sfera sa reuneste bunuri care sunt
obiect al unor dr de proprietate diferite ca natura juridica.
C3 s-a creat pt ca uneori s-a largit nejustificat sfera titularilor dr de prop publica incluzand pe
langa stat si comunitatile locale si diferite institutii publice - C spune ca tit dr de prop pub pot fi
numai statul si unitatile adm teritoriale.
C4 provine din economie unde se utilizeaza sector public - activitati economice desfasurate de
stat, de I publice si de unitatile adm teritoriale, activitati care se intemeieaza nu doar pe dr de
prop publica, ci si pe cel de prop privata al statului/comunitatilor - si sector privat act desf de
particulari pe baza drepului de prop privata=> sector public se refera in mod specific nu doar la
dr de prop publica, ci si la dr de prop privata al statului si al unitatilor adm teritoriale. Economic
vorbind, intelegem si privatizarea -> nu se refera la transformarea dr de prop pub in dr de prop
priv, ci la transferul dr de prop priv din patrimoniul statului/uat in patrimoniul particularilor- sens
economic al privatizarii.

Bunurile domeniale sunt bunurile care formeaza ob dr de prop pub si ob dr de prop priv
apartinand statului si comuniitatilor locale. Inainte de a vorbi de apartenenta unui bun dom la
domeniul pub sau priv al statului/uat e important sa stabilim daca suntem in prezenta unui bun
domenial, altfel spus, trebuie sa stabilim mai intai daca bunul domenial a fost dobandit in mod
legitim de stat/uat. Ideea e imp chiar si in prezent in legatura cu bunurile care se restituie pe
temeiul legilor speciale fostilor proprietari care au fost spoliati/deposedati. Dupa 1989 s-a criticat
restituirea bunurilor sub pretextul ca sunt bunuri care apartin dom public si sunt inalienabile. S-a
facut confuzie intre aparenta creata de utilizara acestor bunuri in sfera dom pub pt a se pretinde
cane aflam in prezenta unui veritabil dr de prop publ.
....

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Art.554 - (1) - bunurile apartin dom public numai daca au fost dobandite legal de catre stat/uat.
Aceeasi idee e reluata in art.859(2) - bunurile din domeniul public au acc calitate numai daca au
fost dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.Dca acc cerinta e indeplinita, putem
sa discutam de apartenenta acelui bun domenial fie la dom public fie la dom privat. Fie ca e
vorba de stat sau de o comunitate locala. Interesul distinctiei intre dom pub si privat este
determinat de natura juridica a dr de propr
- bunurile din dom pub formeza obiectul dreptului de proprietate publica cu un regim distinct.
- chiar daca e vorba de un regim juridic particular, preponderent in dr public, el se completeaza
conform 554(2)NCC cu dispozitiile de drept comun aplicabile dr de prop privata.

Criterii logice si juridice


I. Fundamental: destinatia bunului.
In cazul bunurilor din dom pub destinatia e utilitatea publica care poate fi exprimata intr-un mod
mai nuantat prin ideea de uz public - bunuri care pot fi utilizate de oricare membru al
comunitatii, DN - si de interes public - desi nu sunt destinate uzului public, sunt menite sa
asigure baza materiala a serviciilor publice sau realizarea unor scopuri de interes public - cladirile
ministerelor.
II. vointa legiuitorului - daca nu se spune ca e public, atunci e privat.
Obligatia autoritatilor publice de a intocmi inventarul bunurilor din dom publ - sunt aprobate prin
HG/HCL/HCJ/HCMB.

Legea 213/1998 - NU titlu de proprietate;naste o prezumtie care poate fi rasturnata in contencios


Prezumtia se refera doar la apartenenta la domeniul public.

Art.136C - situatia bunurilor speciale - ne aflam in situatia vointei constitunata care a declarat ca
anumite obiecte sunt exclusiv bunuri prop pub - nu pot fi trecute in dom privat decat daca s-ar
revizui C. La fel la lege organica. Daca sunt bunuri care nu apar nici in C nici in lege organica,
trecerea se poate face prin HG(dom pub al statului)/HCJ/HCl daca e vb de dom public uat.

Consecinte:
In acest fel, putem stabili care e obiectul dr de proprietate publica cu consecinta aplicarii
regimului juridic special al acestui drept - inalienabil, insesizabil, imprescriptibil.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Subiectele dreptului de propriate publica - statul cand e vorba de bunurile apropriabile la nivel
national si uat la nivel local. Nu trebuie sa se confunde acesti titulari cu tit drepturilor reale
constituite pe temeiul dreptului de proprietate publica - dreptul de administrate, concesiune,
folosinta.

Este un veritabil drept de proprietate? Fiind vb de un drept inalienabil, lipsindu-i dispozitia


juridica - nu exista ceea ce e esential pt dr de proprietate. Totusi nu ii modifica esential natura
juridica; gasim totusi posesia, dispozitia si folosinta. Nu exista o disp juridica exercitata prin acte
de dr civil, nu exclude posibilitatea ca prin acte de dr public sa se dispuna de bunurile care
formeaza acest dr. De ex, prin act de dr adm, un bun prop publica sa fie in domeniul privat. Cand
spn inalienabil spun ca nu e instrainabil prin acte de drept civil, de dr privat => e un drept de
propriate. Dispozitia materiala e ok, iar dispozitia juridica - prin acte de dr public se poate
exercita si acest atribut.

Ca si dr de propr privata, exista limite de exercitare: materiale si juridice. Cele juridice, in


art.862NCC este reglementata:
alin.1 - nu poate da dr de prop public mai mult decat cel de prop privata

Caractere - absolut, exclusiv si perpetuu; in plus, este si inalienabil - prin acte juridice de drept
privat -, insesizabil si imprescriptibil(extinctiv, dar si achizitiv adica nu se poate invoca in cazul
act in revendicare uzucapiunea pentru a paraliza revendicarea; in mod complementar nu se
poate invoca posesia de buna credinta pt bunuri mobile.

Dreptul de proprieate publica este dreptul real principal, iii, care confera tituralui sau - statul/uat
- atributele posesiei,folosintei si dispozitiei asupra unor bunuri care prin natura sa sau vointa
legiuitorului este de uz sau interes public, atribute ce pot fi exercitate in mod absolut, exclusiv si
perpetuu cu respectarea limitelor materiale si juridice
Exercitarea dreptului de proprietate publica
Statul si uat au o dubla calitate: S de drept public si S de drept privat; participa si la
raporturile de drept public si la cele de drept privat. Cand e vb de dr de prop publica e vb de o
sinteza a acestei calitati: statul/uat actioneaza in dubla forma. Este unul dintre elementele care
subliniaza caracterul complex al acestui drept, multidimensional => statul/uat actioneaza si ca
elemente de putere, exista o putere pe care statul o are asupra bunurilor de dr public, este
administrator general atat al dom public cat si altutror bunurilor domeniale; la uat, CL/CJ/CMB
este administratori general => exercitare asupra intregului domeniu public al statului/al uat, nu
numai asupra unui bun.
Sa facem distinctie intre acest mod ade adm si exercitarea atrbutelor in cazul bunurilor ut singuli
<- aici e posibil ca aceste atribute sa fie direct exercitate - statul participa in raporturi de dr

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


privat prin ministerul de finante - sunt insa foarte rare cazurile in care statul exercita direct
atributele proprietatii. Pe temeiul dreptului de proprietate publica se constituie fie un drept de
adm, fie un drde concesiune, fie un dr de folosinta cu titlu ratuit. Titualrii acestor drepturi
constituite ope temeiul dr de prop pub exercita cele mai multe atribvute ale proprietatii public.
De retinut ca aceste drepturi se constituie pe temeiul unor raporturi de dr pub, de dr adm in
special, ceea ce inseamna ca ele pot fi si revocate prin acte adm, cu respectarea anumitor limite.

Nasterea si stingerea dreptului de prop publica


Art.863 2 comentarii:
a)donatia sa fie in forma autentica, nu exista NICIO DEROGARE de la principiul solemnitatii.
b) desi dreptul acesta e inalineabil, totusi prin acte de dr public el se poate transmite sau
dobandi; aici e vorba de dobandire; bunurile din domeniul privat al statului pot trece in pub prin
HG, iar la uat se face prin HCL/HCJ/HCMB. In mod normal, asemenea transfer pp ca a incetat
destinatia bunului, nu ai e de uz sau de interes public.
Art.864 2 cauze: piere bunul sau procesul invers - se trece in dom public din domeniul privat.
+ mai avem 2 ipoteze pe langa text - exproprierea - cand e vorba de retrocedare
- in legislatia fondului funciar cand e vb de terenuri forestiere, silvice in masura in care
este nevoia ca t completarea fondului necesar in scopul restituirii catre fostii proprietari, sa fie
preluate anumite bunuri din dom public, atunci ope legis, dr de prop pub se transforma in dr de
prop privata ca sa poti restitui particularilor.

Dezmembramintele dreptului de proprietate privata

Romanii concepeau dezmembramintele ca fiind drepturi asupra bunului altuia. Dar nu


faceau legatura cu dreptul de proprietate privata => 2 aspecte:
1. se rup anumite atribute din continutul unui drept si se trasmit alti persoane care exercita
aceste atribute => nud proprietar si titularii dezmembramintelor(uzufructuarul, superificiarul
etc.). Se spune ca se dezmem usus si fructus adica folosinta.
Obs! daca e un drept de servitute, nu e vorba de o dezmembrare asupra proprietatii intregului
bun, ci numai asupra unei parti.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Obs! Ideea ca se dezmembreaza usus si fructus este pe de o parte incompleta si pe de alta parte
imprecisa. Da, nu numai folosintei este rupt din continutul dr de propr, ci si o parte din ius
possidendi; nudul proprietar ramane cu un ius possidendi specific. Pe de alta parte fiecare tit are
dreptul de a stapani bunul ca un titular => ius possidendi se rupe in 2 intre cei doi. Exista o
imprecizie incat s-ar presupune ca atributul disozitiei ramane integral la nudul proprietar. De ex,
daca e vb de dispozitie materiala, de cele mai multe ori nudul nu va putea sa exercite pentru ca
va stanjegi exercitiul dr; daca e vb de disp juridica ... => ius abutendi va fi foarte limitata la
nudul proprietar.
Dezmembramintele sunt drepturi reale principale asupra bunului altuia constituite prin
transferurile unor atribute ale proprietatii catre o alta persoana sau prin exercitarea
concomitenta a unor atrb de catre proprietar si o alta persoana. Astfel intelese,
dezmembramintele sunt incompatibile cu dreptul de proprietate publica. NU se confunda dr de
adm, concesiune ... cu dezmembramintele dreptului de proprietate privata. Exista un sens
restrans - dezmem sunt uzul, uzufrctul, abitatia, servitutea, superficia - sens larg - chiar si nuda
proprietate poate fi privita ca un dezmembramant.
Daca posesia ca stare de fapt inseamna obiectivarea atributelor proprietatii => atunci
cand proprietarul este dezmem vom avea o posesie ca stare de fapt corespunzatoare fiecarui
dezmembramant si una corespunzatoate nudei proprietati. Este motivul pt care efectele posesiei
se pot aplica mutatis mutandis in legatura cu posesia corespunzatoare dezmembramintelor.

Dezmemamintele desi sunt drepturi reale principale sunt legate intr-un fel sau altul de
anumite raporturi obligationale care iau nastere fie odata cu nasterea dezmembramintelor fie pe
parcurs; nu se confunda aceste raporturi cu dezmembramintele.

Curs 8
Dreptul de uzufruct
Este reglementat n CC de la art 703-748. Este o reglementare ampl.
Prin dezmembrarea parial a atributului posesiei, precum i prin dezmembrarea
atributului folosinei i uneori i a atributului dispoziiei, din coninutul juridic al dreptului de
proprietate privat ia natere dreptul de uzufruct.
Vedem n aceast formulare c la rndul su dreptul de uzufruct are un coninut juridic
propriu, este vorba mai nti de atributul pe care l are uzufructuarul de a stpni bunul, dar nu n
calitate de proprietar, ci n calitate de uzufructuar, este vorba apoi de atributul folosinei care
este sinteza lui ius utendi i ius fruendi, de altfel dreptul se i cheam uzufruct pt c n princpal
uzus i fructus formeaz coninutul su juridic. n principal, pt c exist i un atribut al posesiei
ca element de drept, dar i particularitatea c...
Uneori uzufructul cuprinde n coninutul su juridic i atributul dispoziiei pt c n NCC
uzufructul este cesibil. Uzufructuarul nu va putea dispune de nuda proprietate, el va putea
dispune numai de dreptul su de uzufrcut, dac nu exist o prevedere contractual contrar.
Aadar dreptul de uzufruct este dezmembrmntul dreptului de proprietate privat cu kkt
temporar care confer titularului su atributul de a stpni bunul n calitate de uzufructuar i
atributul folosinei, ius utendi i ius fruendi, asupra bunului altuia, cu ndatorirea de a conserva
substana bunului, atribute care pot fi exercitate cu respectarea limitelor juridice i a limitelor
materiale.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Trasaturi
1. Este un dezmembrmnt al dreptului de proprietate privat. Este vorba de un drept real
principal, avnd deci toate elementele care caracterizeaz drepturile reale principale.
2. Este un drept esenialmente temporar. Cnd este constituit n favoarea unei persoane fizice,
spunem c uzufructul este viager, adic nu poate avea o durat mai mare dect durata vieii
uzufructuarului. n orice caz uzufructul se stinge la decesul persoanei fizice. Dac e vorba de
pj, uzufructul poate avea durata de cel mult 30 de ani. Este posibil ca i cnd este vorba de
pf, i pj uzufructul s aib o durat mai scurt. Dar cnd e vorba de persoane fizice, dac
uzufructarul decedeaz nainte de mplinirea termenului, oricum uzufructul se stinge la
decesul acelei persoane.
Alin. 3 din art 708 precizeaz c dac nu s-a prevzut un termen al uzufructului se prezum
c este viager pt pf sau are durata de 30 de ani pt pj.
Alin. 4 din art 708: uzufructul constituit pn la data la care o al persoan...blabla. Nu
infirm acest text caracterul viager al uzufrctului? Nu. De ce nu? Pi se spune c uzufructul se
continu i dup ce decedeaz prima. Nu este vorba de decesul uzufructuarului, este vorba de
decesul persoanei n raport cu care s-a fixat durata uzufructului, iar n aceast ipotez nu este
vorba dect de o modalitate de a detemrina durata uzufructului. Dac uzufructuarul decedeaz
nainte de mplinirea acelui termen, se stinge.
3. Spre deosebire de VCC care lsa s se neleag c a 3-a trstur a uzufrctului este
incesibilitatea, NCC spune expres spune expres n art. 714 alin. 1 c n absena unei prevederi
contrare, uzufructul este cesibil. Aadar, de regul, uzufructuarul are dispoziia asupra
dreptului su, el poate s transmit dreptul su. Dar. ntr-o asemenea situaie trebuie s
vedem ce se ntmpl nainte de notificarea cesiunii ctre nudul proprietar i ce se ntmpl
dup notificarea cesiunii ctre nudul propritar.
Pn la notificarea cesiunii, uzufructuarul cedent rmne legat de toate obligaiile pe care
le avea fa de nudul proprietar. El este obligat n solidar cu uzufructuarul cesionar dac e vorba
de obligaii nscute nainte de cesiune, numai uzufructuarul cedent este legat fa de nudul
proprietar. Dac e vorba de obligaii nscute ntre momentul cesiunii i momentul notificrii, cei
doi uzufructuari rmn obligai solidar fa de nudul propreitar. Dup notifiacarea cesiunii,
uzufrcutarul cesionar este principal obligat fa de nudul pp iar cedentul are calitatea de
fidesiuitor, adic cedentul devine garant al cesionarului pt ndeplinirea obligaiilor fa de nudul
propreitar.
NB! Caracterul uzufructului se pstreaz n continuare n raport cu persoana cedentului.
Adic uzufructul ncetez dac nu are termen mai scurt la decesul cedentului. Dac decedeaz
cesionarul nainte de cedent, asta nsemna c se ntoarce uzufrctul la cedent i el va continua
pn cnd decedeaz i el.
Obiectul dreptului de uzufruct. Articolul 706 din CC precizeaz c bunurile mobile sau
imobile, corporale sau incorporale, inclusiv o mas patrimonial, o universalitate de fapt, ori o
cot parte din acestea pot forma obiectul dreptului de uzufruct. Textul art.706 trebuie s fie privit
n relaie cu articolele 737 pn la 745 din CC. Relaia e necesar pentru c lectura sistematic a
acestor texte conduce la concluzia c dreptul de uzufruct poate avea ca obiect nu numai bunuri
corporale, ci i bunuri incorporale. Textul spune expres acest lucru, dar avem i exemplificri.
Masele patrimoniale i universalitile de fapt sunt bunuri incorporale. De asemenea, dac privim
cu atenie textele 737-745, vom observa c este vorba de creane, de renta viager, de capital,
de dreptul de vot, de dreptul la dividende, de fondul de comer, toate acestea sunt bunuri
incorporale.
Ne amintim c atunci cnd am vorbit despre drepturile reale atipice sau de drepturile
patrimoniale atipice am spus c lucrurile incorporale n msura n care pot fi apropiate se

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


transport n bunuri i devin bunuri incorporale. Dar spre deosebire de bunurile corporale care se
ncorporeaz prin natura lor, n cazul bunurilor incorporale trebuie s avem un mecanism legal
special prevzut, iar n msura n care un astfel de mecanism exist, este posibil ca asupra
bunurilor incorporale s se constiuie un drept de uzufrcut.
O aparent contradicie care este uneori semnalat aparenta contradicie dintre sfera
bunurilor care formeaz obiectul dreptului de pp i sfera bunurilor care formeaz obiectul dr de
uzufruct. Atunci cnd s-a extins sfera bunurilor care sunt susceptibile de a forma dr..., incluznd
i bunurile incorporale i cele corporale, s-a spus c aceast sfer a bunurilor ar fi mai larg
dect n cazul dreptului de proprietate. Contradicia e aparent pentru c n realitate n acest
caz, pe lng dreptul de uzufruct, exist i o nud proprietate asupra bunului corporal, astfel
spus avem mai nti un drept de proprietate asupra bunului incorporal, iar apoi prin
dezmembrarea dr de pp ia natere uzufructul asupra bunului incorporal. Este vorba doar de o
aparent contradicie.
Sferele bunurilor apropriabile corporale i incorporale determin i ntinderea sferei
bunurilor care formeaz obiectul dreptului de proprietate.
O situaie special exist n cazul bunurilor consumptibile. Cnd e vorba de bunuri
consumtibile, adic de bunuri care se consum prin utilizare, nu mai putem vorbi de un drept de
uzufruct, pentru c aa cum am vzut uzufrucutarul trebuie s salveze substana bunului. Dac
bunul se consum, este evident c nu se mai salveaz nimic. n realitate nu mai e vorba de un
drept de uzufruct, se transmite chiar dreptul de proprietate, cvasiuzufructuarul are un drept de
pp i are obligaia de a restitui la sf cvasiuzufrutului bunuri de aceeai natur, gen, calitate i
cantitate cu cele primite.
S-a spus pe bun dreptate c n cazul uzufructului, se aseamn cu mprumutul de
consumaie i cu depozitul neregulat. ntr-adevr n cazul mprumutului de consumaie se
transmite proprietate asupra unor bunuri consumtibile, iar cel care le-a primit trebuie s restituie
la termen sau la cererea mprumuttorului bunuri de acel gen, cantitate, calitate cu cele primite.
Diferena este c de regul mprumutul de cosumaie este cu titlu oneros, pe cnd n cazul
cvasiuzufructului nu avem o astfel de regul. De asemenea, n cazul depozitului neregulat,
deponentul i d depozitarului bunuri consumtibile, iar depozitarul trebuie s resituie bunuri de
acelai gen blabla. Diferena fa de cvasiuzufruct este c deponentul poate s cear oricnd
predarea acelor bunuri. n cazul cvasiuzufructului trebuie s fie respectat termenul.
Cum se constituie dreptul de uzufruct? Cum se nate acesta?
Dreptul de uzufruct se constituie prin act juridic sau prin uzucapiune.Ct privete actul
juridic el poate s fie un testament, un legat, un contract.
De cuius poate prin legat s lase fie nuda proprietate fie uzufrcutul... unei alte persoane...
Mai mult de cuius poate s dispun prin dou legate instituind o persoan ca uzufructuar i alta
ca nud proprietar altele dect motenitorii legali. Prin contract un propreitar poate s nstrineze,
s dezmembreze uzufructul pentru o alt persoan pstrndu-i nuda propreitate, aa-numita
constituire per tranzationez, sau invers, proprietarul transmite nuda propreitate i nu tiu ce...
Posesia ca stare de fapt are o configuraie specific fiecrui drept real principal.
Consecina este c efectele posesiei ca stare de fapt se produc nu numai n cazul dreptului de
proprietate, ci i cu referire la oricare alt drept real principal. Mai exact, n cazul nostru, prin
posesie ndelungat se poate dobndi dreptul de uzufruct. Este vorba ns de posesia ca stare de
fapt corespunztoare dreptului de uzufrctu, adic acele fapte materiale i acte juridice prin care
se obiectiveaz prerogativele dreptului de uzufrcut.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Ca urmare dreptul de uzufruct poate fi dobndit prin uzucapiune extratabular i de
asemenea se aplic i uzucapiunea tabular cu precizarea c uzucapiunea tabular nu este o
uzucapiune veritabil, nu e un mod de dobndire a propreittii + uzufrcut i un mod de validare
a cauzei nelegitime pe temeiul creia s-a fcut nscrierea n cartea funciar.
Drepturile i obligaiile nudului proprietar i al uzufructuarului.
Chiar dac dreptul de uzufruct este el nsui un drept real principal i ca urmare este
autonom fa de nuda proprieate, nu nseamn c nu se stabilesc anumite legturi, anumite
raporturi juridice ntre nudul proprietar i uzufrctuar. Necesitatea de a distinge ntre raporturile
juridice care conin dezmembrmintele proprietatii i care sunt raporturi juridice reale de
raporturile juridice cu caracter obligaional care se nasc ntre nudul proprietar i titularul de
dezmembrmnd. Aceast precizare este util pt c atunci cnd vorbim despre drepturile i
obligaiile uzufructuarului i ale nudului proprietar vom vedea c unele sunt expresia atributelor
dreptului real sau expresia opozabilitii erga omnes a dreptului real, iar altele sunt raporturi
obligaionale propriu-zise.
De exemplu dac uzufructul s-a consitutit prin contract, uzufrcutuarul are pe lng
aciunea real, aciunea confesorie are i o aciune contractual pentru predarea bunului, ceea
ce nseamn c uzufrcutuarul are i un drept de creana asupra nudului proprietar nscut din
contract pentru predarea bunului. Dreptul de creana i datoria corelativ intr n coninutul unui
raport obligaional, nu este un rapot juridic real. Dar pe de alt parte tot uzufructuarul are i o
aciune real, aciuna confesorie (?) pentru predarea bunului. n acest caz este vorba de o
expresie juridic a dreptului real care poate fi aprat printr-o aciune specific. Tot astfel cnd
nceteaz dreptul de uzufruct nudul proprietar are o aciune reala, actiunea in revendicare. Dar
dac s-a nscut din contract uzufructul, are si o actiune contractuala (cred, verifica). Aadar
analiznd cu atenie aceste raporturi juridice vom vedea care drepturi i care obligaii ale
uzufructuarului sunt expresia dreptului i care sunt expreisa unui raprot obligaional.

Stingerea uzufructului.
Exist moduri specifice de stingere a uzufructului care sunt prevzute n art 746-747-748
i exist moduri comune de stingere a uzufructului, moduri de drept comun. n art 746 sunt
enumerate modurile specifice de stingere a uzufrcutului.
Abuzul de folosin exist anumite obligaii ale uzufructuarului. Dac nu-i respect
obligaiile i mai ales dac aceast nerespectare ia forma abuzului de folosin, adic bunul este
utilizat n aa msur nct exist riscul s fie deteriorat sau s piar poate cere stingerea
dreptului de uzufruct. Nudul proprietar adreseaz cererea instanei care are de ales: dispune
ncetarea uzufructului sau preluarea folosinei bunului proprietarului cu obligaia de a plti o
rent pe durata uzufructului. A doua msur e mai blnd, ea previne deteriorarea bunului,
totui uzufructuarului va avea dreptul la o rent adic va vea parte de un beneficiu bnesc n
rapot cu perioada care i-a mai rmas. Dac obiectul uzufructului este un imobil, garantarea
acestei rente se poate face cu nscrierea unei ipoteci n cartea funciara.
Pieirea bunului. Dac bunul a pierit n total, uzufructul se stinge n totalitate. Dac a fost
distrus parial, continu asupra prii rmase. n msura n care fie pentru pierirea total sau
stingerea parial nudul propreitar are dreptul la despgubiri, uzufructul va continua asupra prii
rmase (?).

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Exist i moduri de drept comun de stingere a uzufructului, nu le enumr pentru c se
aplic fa de orice fel de drept, real sau de crean.
Dac exist o condiie sub care s-a ncheiat contrctul, o condiie rezolutorie, se
desfiineaz contractul dispare i dreptul de uzufruct. Aceste modui de drept comun ntruct n-au
nimic special n cazul uzufructului nu merit o enumerare exghaustiv.
Uzul i abitaia
Se aseamn prin faptul c sunt forme simplificate de uzufruct, diferena fa de uzufruct
este c nu numai c sunt incesibile, nu se pot transmite, dar de regul titularul lor nici nu poate
ceda emonumentul folosinei bunului. Mai simplu spus titluarul nu poate nchiria bunul, nu-l
poate da n comodat, este obligat s foloseasc bunul numai pentru el. Diferena dintre uz i
abitaie se refer la obiectul dreptului. Abitaia locuin. Uz orice bun imobil mai putin
locuinta.
A doua diferen dintre ele este c n mod excepional titularul dreptului de abitaie ar
putea s nchirieze o parte din locuin n masura n care aceasta depete nevoile sale i ale
familiei sale, deci e o rentoarcere parial la posibiltatea cedrii emolumentului.
Pe lng abitaia de drept comun regelmentat n CC mai exist i o abitaie specific
materiei succesiunii.
ntre drepturile speciale ale soului supravieuitor este inclus i dreptul de abitaie pe care
soul supravieuitor l are asupra locuinei care se afl n masa succesoral a dreptului, n msura
n care mai exista i ali motenitori pe lng soul supravieuitor. Dac nu ar fi i ali motenitori,
el ar dobndi propreitatea i nu s-ar mai pune problema abitaiei. Beneficiaz de abitaie dac nu
are el nsui o locuin personala.
Durata abitatiei e limitat n timp, cel puin un an de la data decesului soului i pn la
momentul ieirii din diviziune.
Puterea concentrat n minile unei autoriti este cea mai periculoas dintre toate.
Puterea poate fi folosit ntr-un sens bun sau ntr-un sens ru. Modul de utilizare depinde de
moral. Nu e suficient morala pentru a ine n fru puterea? Valorile morale nu sunt suficiente?
Nu ne putem ntemeia pe credine morale ale celor care dein puterea c le vor folosi n sens
bun? Omul fiind o fiin aflat sub semnul ambiguitii,cnd vrea s fac bine face ru. De cnd
Eva a mucat din mr, de atunci omul triete n sfera ambiguitii. Adic nu e n posesia
niciunei certitudini. Cnd vrem s facem cuiva bine ne putem trezi c la sfrit animai de cele
mai bune intenii am fcut de fapt un ru. Asta nseamn c nu la nceputul bunului se poate
judeca fapta fiecruia dintre noi, ci la sfritul drumului. i mergnd mai departe avnd n
vedere toate faptele, abia la judecata de apoi vom vedea dac ceea ce am fcut e bine sau ru.
Capela Sixtin desprirea, intersecia dintre cei buni i cei ri este desenat un cap i n loc de
trup este doar pielea trupului. Michelangelo/Sf. Bartolomeu care a fost jupui pentru credina lui.
Ce vrea s spun. Cel care creeaz se golete pe el nsui, se druiete celorlali i la
sfrit rmne din el doar sacul de piele care a nvluit bogia creaiei lui. Credina
religioas care ne poate opri s facem ru sau, n strns legtur, structura de valori morale a
fiecruia dintre noi. John Locke omul e o fiin fragil dpdv moral. Ispita e aa puternic nct
chiar i cu cei cu o structur moral puternic cedeaz. Natura divin nu cedeaz Iisus.
Natura uman cedeaz oamenii. Dincolo de valorile morale, dincolo de credinele
religioase, n calea rului mai trebuie s avem ceva. Instituii. Cum se construiesc ele pentru a
opri rul i extinderea lui e o chestiune complicat pe care gndirea politic modern a elaborato de sute de ani.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


ntotdeauna la nceput rul nvinge, dar ntotdeauna la sfrit rul pierde.
ntre servituile n sens larg i servituile n sens restrns sau servituile ca veritabile
dezmembrminte ale propreitii. Cnd am vorbit despre limitele exercitrii dreptului de
proprietate privat am vzut c atunci cnd este vorba de exercitarea normal a acestui drept,
este firesc ca mai ales n raporturile de vecintate s existe anumite granie care s delimiteze
sferele de exercitare ale propritarilor. n acest fel sunt prevenite prejudiciile reciproce ntre
propreitari. n vechiul CC aceste limite normale de exercitare ale propreitii private erau denmite
servitui naturale i servitui legale. n realitte nu era vorba de servitui propriu-zise. Totui se
utiliza acest termen pentru c i aici fiind vorba de raportul de vecintate, putem discuta de un
proprietar al fondului dominat i un proprietar al fondului aservit. Fiecare fond este i aservit i
dominat, adic caracter bilateral. n plus, chiar dac avem dou imobile vecine, printre care unul
este cel domninat i cellalt...vorbim de veritabile dezmembrminte numai atunci cnd
servituile presupun un transfer al atributelor dreptului de propreitare ctre proprietarul....
Clasificare a servituilor n sens larg:
Servitui propriu-zise, adic dezmembrimte ale propreitii i servitui care sunt doar
moduri normale de exercitare a propreitii n raporturile de vecintate. Uneori putem continua
clasificarea i vom vedea c n a doua categorie avem mai multe forme de dezmembrare. Uneori
dezmembrarea este foarte clar i avem servitui care presupun transferul total al unor
prerogative din coninutul juridic al propreitii asupra fondului juridic aservit ctre propreitarul ...
De exemplu dac e vorba de un drept de trecere constituit pe... este posibil ca numai
proprietarul fondului dominant s utilizeze poteca care este constituit pe terenul ce constituie
nu tiu ce. Dezmembrearea este evident i nu este nici un dubiu c avem un dezmembrmnt
al pp. Mai e posibil, poteca s fie utilizat nu numai de pp fondului dominnat, ci i de pp... chiar i
n cest caz e vorba de o dezmembrare.
i mai avem o ipotez care la prima vedere nu e vorba de dezembrare n raporturile
dintre cei doi vecini unul s-i extind sfera de eritare a drepului su, nct s aib un adevrat
drept de dispoziie material. Exemplu: avem o servitutive...
a) serv propriu zise
b) serv care sunt moduri normale de exercitare a proprietatii
-> serv care pp un transfer total

->In fnctie de calitatea fondului dominant, distingem intre servituti rurale si urbane; cand
fondul dominant e o constructie, servitutea e urbana!!!.
->In functie de modul de exercitare a servitutii, exista servituti continue si necontinue
->cele continue pp ca numai in momentul initial e necesara o actiune din partea ... ; servitutiile
necontinue sunt cele care necesita act permanent al proprietarului dominant al fondului aservit.
->In functie de semnele care fac vizibila serv - serv aparente si neaparente - aparente
exista semne exterioare care marcheaza locul pe care se exercita sserv.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Caracterele servitutii
Daca e vb de servituti propriu-zise ele sunt mai intai dezmembraminte ale proprietatii adica sunt
dr reale pp avand toate trasaturile acestora.
Dreptul de servitute e intotdeauna un dr real imobiliar - fondul aservit e mereu imobil
Pp si existenta unui fond dominant - avem serv doar daca avem doua imobile vecine avand propr
diferiti - poate fi si vecinitatate intermediata
Dr de serv are un caracter accesoriu - instrainarea fondului dm pp si instrainarea dr de serv chiar
daca o asemenea prevedere nu e continuta in actul de instrainare
Sub aspect pasiv, chiar daca se instraineaza fondul aservit, dobanditorul lui va trb sa respecte
serv - e vb de aplicarea a doua idei mai generale
- intr-adevar titularul fondului aservit nu poate instraina mai mult decat are
- opozabilitatea erga omnes al dr reale - tit fondului domi are un drept opozabil tutror deci
si dobanditorilor subsecventei ai fondului aservit.
Dr de servitute spre deosebire de uzufruct, abitatie, uz nu are un continut juridic predeterminat are un continut juridic variabil sub dublu aspect: mai intai prin titlu de constituire se precieza
care e partea din fondul aservit asupra careia se exercita serv si in al doilea rand in ce priveste
prerogativele dr de serv - ce poate face efectiv titularul - se poate preciza care sunt aceste
atribute prin actul de constit, chiar daca e variabil, nu inseamna ca serv e creata prin vointa
partilor ca figura juridica, ci e vb de o creatie a legiuitorului, tiparul dr e in CC si numai in modul
concret e lasat la latitudinea titlului de constituie
Dr de serv e un dr perpetuu ~ dr de propr si se deosebeste de uzufruct,uz si abitatie care sunt
TEMPORARE.Totusi, 2 precizari:
- e perpetuu in raport cu ambele fonduri - dureaza cat dureaza fondul aservit si fondul
dominant
- desi perpetuu, serv fiind dublu conditionata de ambele fonduri, daca piere aservitul ea se
stinge
Precizare : nu confundam dr reale accesorii cu dr de servitute! desi are caracter accesoriu,
servitutea trb sa vedem care e reperul dupa care stabilim caracterul- el e acc in raport cu un alt
dr real pp - dr de propr asupra fondului dominant - si stim ca dr reale accesorii se raporteaza la
dr de ceranta - numai dr de garantie sunt accesorii pt ca depind de dr de creanta.
ARE CARACTER ACCESORIU, DAR NU E UN DR ACCESORIU.
Dr de serv e indivizibil, altfel spus pp ca fondul dominant/aservit s-ar afla in coprop, serv poate fi
exercitata de oricare proprietari si trb sa fie respectata de oricare copropr ai fondului aservit. La
partaj, serv continua in starea care exista initial. Numai in exceptie cand se poate exercita asupra
unei parti, atunci se restrange asupra acelei parti determinate in urma partajului fondului aservit.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Exercitarea servitutii - trb sa tinem seama de dr si obl proprietarului fondului dominant/aservit
Precizarea de la uzufruct ramane valabila si aici.

Moduri specifice - 770-772 si de drept comun de stingere


Noiunea de vecintate trebuie neleas n sens larg, nu e vorba numai de vecintatea
care presupune o proximitate imediat, ci i intermediat un drept de trecere se poate exercita
pe trei fonduri aservite.
Sub aspect pasiv, din perspectiva fondului aservit, chiar dac se nstrineaz fondul
aservit, dobnditorul lui va trebui s respecte servitutea. Aici nu mai e vorba neaprat de
caracterul accesoriu al servituii, ct de aplicarea a dou idei mai generale. Nemo plus iuris
adarius plus... Titularul fondului aservit nu poate nstrina mai mult dect are. Dreptul su fiind
dezmmebrat va transmite doar ceea ce are.
Opozabilitatea erga omnes a drepturilor reale. Titularul fondului dominnat are un drept de
servitutive ca drept realt principal, opozabil tuturor, deci i dobnditorilor subsecveni al...
Dreptul de servitute, spre deosebire de uzufruct, uz i abitaia nu are un coninut juridic
predeterminat. ntr-adevr... Care este partea din bunul aservit mai mic sau mai mare asupra
dreptului prin care se exercit servitutea...
(...)
Dreptul de servitute este un drept pereptuu. Din acest punct de vedere se aseamn cu dr
de pp i se deosebete de uzufrcut i abitaie care sunt drepturi temporare, esenialmente
temporare. Dr de servitute este perpetuu n raprot cu ambele fonduri: n raport cu fondul aservit
i fondul dominant. Dac unul dintre ele piere nceteaz i servitutea. n al doilea rnd, dei
perpetuu, n sensul precizat, totui servitutea fiind dublu condiionat de ambele fondur, dac
piere fondul aservit dar continu s existe fondul dominant, totui ea se stinge. Nu dureaz
nttdeauna ct dureaz fondul dominant. De asemena n legtur cu caracterul accesoriu al
serituii mai trebuie s facem o precizare. Nu trebuie s confundm drepturile reale accesorii cu
dreptul de seritute. ntr-adevr dei ..are cracter accesoriu, trebuie s vedem care este reperul n
funcie de care stabilim cracterul accesoriu. Este accesoriu n raprot cu un alt drept real principal,
adic n raport cu un alt... Ori noi tim c drepturile reale accesorii se raporteaz la drepturile
reale de crean, ele sunt accesorii n raprot cu drepturile reale de crean. Numai drepturile de
garanie sunt drepturi reale accesorii.
Dreptul de servitute are caracter accesoriu, dar nu e drept real accesoriu.
Dreptul de servitute este indivizibil. Altfel spus, rpespunnd c fondul dominnat s-ar afla n
coprorpietate, servitutea poate fi exercitat de oricare dintre prorpeitari i trebuie s fie
respectat de oricare dintre coproprietarii fonului aservit.
n mod normal servitutea continu n starea n care exista iniial. Numai n mod
excepional cnd este posibil exercitarea servituii asupra unei pri din fondul aservit rezutlat
n urma partajului atunci se restrnge...
Superficia.
Reglementat n CC de la art 693-702.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


693 avem dou forme de superficie aa-numita form incipient a superficiei i forma
complet a superficiei. n ambele cazuri, n ambele forme superficia presupune o dezmembrare a
dreptului de proprietate asupra unui teren n sensul c dreptul de folosin asupra terenului se
transfer ctre o alt persoan. Este vorba deci de un veritabil dezmembrmnt al propreitii.
Diferena dintre cele dou forme este urmtoarea.
Forma incipient presupune doar transferul dreptului de folosin asupra terenului, urmnd
ca n viitor s se construiasc sau s se planteze pe acel teren.
Forma complet a superficiei presupune c exist o construcie sau o plantaie pe teren. n
acest sens n forma complet superficia e suprapuenrea a dou drepturi. Dreptul de folosin
care e un dezmembrmnt i pe de alt parte dr de pp asupra lucrrii de pe teren. n aceast
form dreptul de superficie are un coninut juridic complex. Vom avea n acest coninut juridic
toate atributele dreptului de proprietate asupra construciei sau plantaiei, precum i atributul
posesiei constnd n dreptul de a stpni terenul n calitate de superficial, precum i dreptul de a
folosi acest teren ca superficial. Astfel neelas, superficia este un dezmembrmnt al
propreitii, dar numai sub aspectul dezmembrrii folosinei asupra dreptului, mai rezult apoi c
superficia nu are nici ea un coninut juridic predeterminat. Uneori este vorba doar...
Presupune o dezmembrare a dreptului de proprietate asupra unui teren, n sensul c
dreptul de folosin se transmite ctre o alt persoan.
Dreptul de superifice are caracter temporar. Art 694:99 de ani.
Este imprescrptibil.
Naterea superificei se poate nate prin act juridic sau prin fapt juridic n sens restrns,
actul juridic poate fi un legat sau poate s fie un contract, teoretic se poate dobndi i prin
uzucapiune, teoretic petnru c cel care are posesia i asupra terenului dobndete chiar
proprietatea terenului. Se poate stabili c animus posidendi este...
Avem n CC dou situaii speciale de natere a dreptului de superficie. Mai nti este
ipoteza prevzut n art. 695.3 +.4

CURSUL 9
29.04.2015
Dinamica drepturilor reale principale:
1

Modalitatile juridice ale proprietatii

Modurile de dobandire ale drepturilor reale principale

Publicitatea drepturilor reale principale

Apararea drepturilor reale principale

Modalitatile juridice ale drepturilor reale principale


1. Notiunea
2. Proprietatea comuna

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


- din CC proprietatea comuna pe cote-parti fortata
3. Proprietatea conditionala
4. Proprietatea devalmasa
De regula se vorbeste de modalitalitati juridice ale dreptului de proprietate, dar chiar daca
in CC reglementarile privesc intr-adevar in primul rand modalitatile juridice ale proprietatii,
totusi, mutatis mutandis, tot ceea ce este valabil pentru modalitatile proprietatii este valabil si
pentru modalitatile juridice ale celorlalte drepturi reale principale.
Asadar, vom analiza modalitatile proprietatii, dar vom tine minte ca ori de cate ori va fi
cazul, vom putea aplica aceste reguli si modalitatilor celorlalte drepturi reale principale, fie ca e
vorba de uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie.
Dreptul de proprietate se poate prezenta intr-o forma pura si simpla cand are un singur
titular. Sunt situatii in care dreptul de proprietate are insa mai multi titulari. Ei pot exercita
atributele proprietatii concomitent si impreuna sau concomitent si diferentiat. Rezulta ca avem 2
categorii importante ale modalitatilor juridice ale proprietatii:
1. Pe de o parte, proprietatea conditionala
2. Pe de alta parte, proprietatea comuna
1. In cazul proprietatii conditionale, titularii dreptului de proprietate, 2 sau mai multi,
exercita impreuna dar diferentiat atributele proprietatii. Mai exact, unul dintre titulari are un
drept real propriu-zis, in timp ce celalalt titular are doar o virtualitate de drepturi. Rezulta ca in
ambele situatii, fiecare dintre cei doi titulari are un drept afectat de o anumita incertitudine. Este
posibil ca titularul care exercita dreptul real propriu-zis sa piarda acest drept sau sa si-l
consolideze, dupa cum titularul care are doar o virtualitate de drepturi poate insasi sa-si piarda
virtualitatea cu totul sau sa dobandeasca dreptul de proprietate pur si simplu. Pana cand dispare
incertirudinea vorbim de o proprietate conditionala.
Proprietatea conditionala are 2 forme:
A. Proprietatea rezolubila
B. Proprietatea anulabila
A. Proprietatea rezolubila se naste de regula dintr-un contract translativ de drepturi reale
principale afectat de o conditie.
B. Proprietatea anaulabila se naste dintr-un act translativ de proprietate care este afectat
de un motiv de nulitate relativa.
** citim din curs, nu din CC ca nu exista o reglementare.
2. Proprietatea comuna
In acest caz, titularii exercita concomitent si impreuna atributele. Uneori se mai spune ca
in categoria modalitatilor proprietatii ar trebui sa introducem si proprietatea aparenta. Este o
opinie inexacta pentru ca proprietatea aparenta este in realitate un mod de dobandire a
dreptului de proprietate si nu o modalitate juridica a acestuia.
Nu trebuie sa confundam modalitatile juridice ale proprietatii si modalitatile actului juridic,
pe de o parte si modalitatile obligatiilor, pe de alta parte. Este adevarat ca proprietatea
rezolubila se naste dintr-un contract afectat de o conditie. Conditia este o modalitate a actului

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


juridic, numai ca aici ne interseaza ce se naste din actul juridic, respectiv proprietatea rezolubila.
De asemenea, obligatiile afectate de modalitati se nasc si ele dintr-un act juridic afectat de o
conditie, numai ca in acel caz ceea ce conteaza este dreptul si obligatia raportate oblic, pe cand
in cazul nostru conteaza dreptul de proprietate ca atare afectat de o modalitate. O asememnea
similitudine se poate face numai cu proprietatea rezolubila.
Putem avea in acelasi timp un drept de proprietate afecatat de mai multe modalitati.
Putem avea un drept de proprietate comuna care sa fie in acelasi timp conditional, fie anulabila,
fie rezolubila.
Cea mai importanta modalitate a dreptului de proprietate este proprietatea comuna.
In acest caz exista 2 sau mai multi titulari ai dreptului de proprietate care exercita
concomitent si impreuna atributele proprietatii. O precizare trebuie facuta in legatura cu ideea
exercitarii comune a atributelor. E vorba doar de vocatia de a exercita impreuna aceste atribute
pentru ca in realitate, rareori titularii proprietatii comune pot efectiv sa exercite in acelasi timp si
impreuna toate atributele proprietatii. In practica, de cele mai multe ori, e vorba fie de o
exercitare partiala de catre un titular sau de catre altul sau de o exercitare succesiva in timp.
Astfel inteleasa, proprietatea comuna se prezinta fie sub forma proprietatii comune pe cote-parti,
fie sub forma proprietatii comune devalmase.
In primul caz, desi nu exista o diferentire calitativa intre titularii dreptului, apare o
diferentiere cantitativa. Ea rezulta din faptul ca fiecare titular are o cota-parte din dreptul de
proprietate, iar daca bunul care formeaza obiectul dreptului nu este divizibil material, asadar, se
pastreaza unitatea materiala a bunului, dar dreptul de proprietate asupra lui este fractionat,
divizat. Divizarea se exprima de obicei in cote ca fractii matematice sau ca procentaj, sau uneori
se mai poate exprima prin perioadele de timp in care unul sau altul din titulari poate sa exercite
folosinta asupra bunului.
Proprietatea pe cote-parti nu se confunda cu indiviziunea, desi seamana cu ea.
Indiviziunea este o modalitate a patrimoniului. Ea are ca obiect o universalitate juridica.
Proprietatea comuna pe cote-parti, denumita si coproprietate, are ca obiect un bun individual
determinat, un bun privit ut singuli.
Exista o anumita legatura intre coproprietate si coposesiune. Daca posesia ca stare de fapt
este obiectivarea atributelor dreptului de proprietate, cand vorbim de coposesiune tot ca stare
de fapt ea este obiectivarea atributelor dreptului de proprietate comuna pe cote-parti. Ca si la
posesie, si la coposesiune, nu e obligatoriu ca persoanele care sunt coposesori sa fie si
coproprietari. Nu e intotdeauna o concordanta intre coposesiune si coproprietate, dar
coposesiunea, ca manifestare exterioara, creeaza aparenta potrivit careia coposesorii sunt
coproprietari.
In VCC, coproprietatea nu era reglementata. In doctrina si in paractica judiciara, regimul
juridic al coproproprietatii a fost conturat plecand de la cateva norme din materia indiviziunii si
din materia partajului sucesoral. In NCC, aceste solutii conturate in parctica judiciara si in
doctrina in legatura cu dreptul de proprietate comuna pe cote-parti au fost preluate de legiuitor
si in momentul de fata avem o reglementare nuantata a coprorpietatii de la art. 632 pana la art.
691 CC.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Cat priveste izvoarele coproprietatii, aceasta modalitate juridica se poate naste fie ca
urmare a sucesiunii, fie ca e vorba de mostenirea persoanei fizice cand sunt mai multi
mostenitori, fie ca e vorba de succesorii persoanei juridice cand aceasta e divizata in mai multe
entitati juridice. De asemenea, se poate naste din act juridic, e posibil ca un proprietar sa
transmita o cota-parte din dreptul sau de proprietate unei alte persoane. Se poate si prin
uzucapiune. Cand se intenteaza casatoria, proprietatea comuna devalmasa a sotilor se
transforama in coproprietate.
Coproprietatea se prezinta si ea in 2 forme:
1. Coproprietatea obisnuita
2. Coproprietatea fortata
Coproprietatea obisnuita poate inceta prin partaj judiciar, in timp ce coproprietatea fortata
nu poate inceta prin partaj judiciar.
Cea mai importanta forma de coproprietate este coproprietatea obisnuita. Uneori mai este
denumita coproprietatea obisnuita si temporara, in timp ce coproprietatea fortata mai este
denumita si perpetua. In realitate, indiferent de forma ei, coproprietatea este temporara, chiar si
cea fortats care poate inceta prin alte modalitati, ca de exemplu prin partaj conventional sau
mostenire - un coproprietar mosteneste cotele-parti ale celorlalti coproprietari, sau contracte
translative de drepturi. Dinstinctia se refera numai la partajul judiciar.
Coproprietatea obisnuita
Vom regasi si in acest caz cele 2 elemente definitorii ale coproprietatii in general, adica, pe
de o parte, bunul care formeaza obiectul dreptului isi pastreaza unitatea materiala, iar pe de alta
parte, dreptul de proprietate este fractionat matematic intre titularii dreptului de proprietate.
Proprietatea periodica este tot o forma de coproprietate, dar ea face parte din categoria
coproprietatii fortate pentru ca nu poate inceta prin partaj judiciar.
Din cele 2 trasaturi definitorii ale coproprietatii obisnuite rezulta si principiile care
guverneaza exercitarea atributelor coproprietatii in aceasta categorie:
1. Intrucat dreptul de proprietate este fractionat matematic intre titulari, rezulta ca fiecare
titular poate sa dispuna liber de cota sa parte din drepturi. El nu poate sa dispuna de intregul
drept.
2. Din al doilea element definitoriu rezulta ca intrucat bunul nu este fractionat material,
cota-parte din drept a fiecarui titular se intalneste cu cotele-parti din drept ale celorlati titulari
asupra celei mai mici particule metriale a bunului (fiecare atom J ).
3. Din acest concurs de drepturi, in ideea ca bunul este unitar material, decurge regula
unanimitatii. In princpiu, cand e vorba de intregul bun, ar fi nevoie de acordul tuturor titularilor
pentru exercitarea atributelor coproprietatii. S-a observat pe buna dreptate ca o asemenea
regula este excesiva si practic ar impiedica exercitarea atributelor proprietatii. Motiv pentru care
mai intai sub imperiul VCC, in practica judiciara si in doctrina au fost gasite subterfugui juridice
pemtru a atenua severitatea regulii unanimitatii.
a. S-a folosit ideea mandatului de exemplu pentru a se spune ca atunci cand un
coproprietar face un anumit act juridic prin care exercita atributele coproprietatii o face si in
numele celorlalti coproprietari, dar pana la proba contrarie.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


b. S-a spus alteori ca e vorba de gestiunea de afaceri. Cand un titular exercita singur
atributele coproprietatii gereaza si atributele celorlati pana la proba contrara.
c. S-a folsit ideea abuzului de drept. Si cand un coproprietar ar refuza explicit sa permita
unui alt titular sa faca un anumit act, daca acest refuz e abuziv, celalalt titular poate cere
instantei incuviintarea pentru a face actul.
In NCC, regula unanimitatii a fost pastrata numai in legatura cu actele de dispozitie si cu
alte acte asimilate actelor de dispozitie, in timp ce in legatura cu celelalte acte s-a introdus
regula majoritatii.
Solutia este rezonbabila pentru ca altfel exploatarea economica a bunului ar fi pusa in
pericol.
Pentru a intelege cum se exercita atributele coproprietatii obisnuite trebuie sa tinem
seama de 3 elemente.
a. Atributele: posesie, folosinta si dispozitie.
b. Acte de conservare, de administratre si de dispozitie.
c. Diferenta dintre posesie ca stare de fapt si posesie ca element de drept. Amebele
acceptii ale posesiei sunt importante cand vorbim de exercitarea atributelor coproprietatii.
Posesia

ca

stare

de

fapt

-coposesiunea

care

acopera

obiectivarea

tuturor

atributelor

coproprietatii, nu numai posesie ca element de drept.


Atributul posesiei ca element de drept presupune aproprierea si stapanirea bunului. In
cazul nostru ea nu se face doar de un titular, ci de toti titularii coproprietatii, chiar daca in
aparenta numai un titular savarseste actele de stapanire, o face si pentru ceilalti. Se poate vorbi
de un mandat reciproc, chiar daca nu legal intre toti coproprietarii. Regula unanimitatii nu este
relevanta.
Cand e vorba de folosinta trebuie sa distingem intre usus si fructus. Cat priveste dreptul
de a utiliza bunul, trebuie facuta distinctie intre utilizarea prin acte materiale si prin acte juridice.
La acte materiale este necesra distinctia daca s-a facut sau nu partajul bunului. Daca nu exista
partaj de folosinta, teoretic, toti coproprietarii pot savarsi impreuna, in acelasi timp, toate actele
de folosita. Practic este greu de exercitat impreuna, in acelasi timp, toate elementele utilizarii
bunului. In mod normal, prin tolerante reciproce, bunul este utilizat fie de un titular, fie de altul,
in diferite perioade de timp. Ceea ce este important e ca vocatia exercitarii comune de catre toti
titularii a utilizarii bunului e prevazuta de art. 636 CC: fiecare coproprietar are dreptul de a folosi
bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti
coproprietari [...]. Daca unul foloseste exclusiv bunul, celalti au drept de despagubire. Pentru a
evita asemenea neintelegeri se recurge de multe ori la partajul de folosinta -

fie e avuta in

vedere impartirea folosintei in raport cu anumite parti din bun, fie ca e avuta in vedere
exercitarea succesiva a folosintei. Din aceasta idee a partajarii in timp a folosintei bunului s-a
nascut ideea de coproprietate periodica. Nu intotdeauna un asemenea partaj are forma
proprietatii periodice. In actualul CC a fost inlaturata controversa din VCC si e admisa fara
echivoc posibilitatea partajului de folosinta.
Art. 639 CC
Sub imperiul VCC, in doctrina s-a admis partajul conventional de folosinta, si s-a interzis

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


cel judiciar. In plus, atunci cand coproprietarii nu doreau partaj de folosinta, aveau deschisa calea
partajului dreptului. Partajul de folosinta are in vedere numai partajul lui usus, se pastreaza
coproprietatea, pe cand partajul dreptului are in vedere incetarea coproprietatii ca modalitate
juridica a dreptului de proprietate.
Daca e vorba de acte juridice prin care se exercita usus, aici devine relevanta clasificarea
in acte juridice de conservare, de dispozitie si de adminsitrare. Actele de conservare pot fi facute
de oricare coproprietar. Art. 640 CC.
Actele de adminsitrare - situatie complicata. Sub imperiul VCC, regula unanimitatii
functiona chiar si in legatura cu actele de adminsitrare si au fost folosite subterfugii juridice. NCC
inlocuieste in privinta actelor de adminsitrare regula unanimitatii cu regula majoritatii. Pentru a
vedea mecanismul regulii majoritatii, art. 641 CC. E vorba de regula majoritatii definita in raport
de elementul cotelor-parti -

e vorba de majoritatea cotelor-parti. Conteaza nu numarul

coproprietarilor, ci cine are mai multe cote-parti. Avem si niste nuantari. Limitarea regulii
majoritatii ori de cate ori actul de adminsitrare care se face ar impune o sarcina excesiva unui
coproprietar in raport cu cota-parte pe care o are. E nevoie si de acorul lui in acest caz.
Alin. (3): suplinirea acordului unui coproprietar este necesara pentru a implini majoritatea
necesara efectuarii actului - din cauza faptului ca nu avem majoritatea cotelor-parti, atunci
pentru a intruni acea majoritate se poate recurge la suplinirea unui coproprietar. Trebuie sa fie
vorba de o opozitie abuziva - coproprietarul in cauza are dreptul sa se impuna, numai ca acest
drept nu trebuie abuziv exercitat. Actul de adminsitrare trebuie sa fie indispensabil pentru
mentinerea utilitatii sau valorii bunului.
Dispozitia ca atribut al proprietatii. Distinctie intre dispozitia materiala si cea juridica. La
cea materiala - nu e posibil ca un singur coproprietar sa faca acte de modificare a substantei
bunului sau de distrugere a bunului. In acest caz ne intoarcem la regula unanimitatii. Cand e
vorba de acte juridice de dispozitie, trebuie sa vedem daca aceste acte privesc intregul bun sau
intregul drept asupra bunului sau numai cota-parte a coproprietarului care a facut acte juridice.
Sub primul aspect ne intoarcem la regula unanimintatii. Actele de dispozitie - acte de instrainare
sau acte de dezmembrare a dreptului sau de grevare cu drepturi de garantie. Pe langa astea, mai
avem in alin. (4) asimilari cu actele de dispozitie.
Ce se intampla daca un coproprietar face un acte de dispozitie cu privire la intregul bun?
Inopozabilitatea actului fata de terti.
Opozabilitate:
1. Da nastere de drepturi si obligatii numai pentru parti - nu asta ne intereseaza.
2. Opozabilitatea fata de terti - tertii trebuie sa respecte actul juridic ca fapt juridic in sens
larg sau ca realitate juridica. Ei nu pot vatama drepturile altora. Daca un asemenea act a fost
incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale, tertii pot sa nu tina seama de acest act juridic.
Consecinta este in art. 642 alin. (2) CC. Coproprietarul care nu a prticipat la incheierea actului,
ignora actul si poate intenta o actiune posesorie impotriva tertului dobanditor. El poate sa faca
chiar o actiune in revendicare - art. 643 CC. VCC - actiunea in revendicare e act de dispozitie si
nu poate fi introdusa de un singur coproprietar, pe NCC e posibil.
Ce se intampla cu actul juridic incheiat cu incalcarea acestei reguli? E valabil sau nu?

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


Soarta acestui act depinde de ce se va intampla cu bunul la partaj. Daca la partaj bunul va intra
in lotul coproprietarului care a instrainat bunul de unul singur, atunci actul ramane valabil si daca
pana in acel moment ceilalti coproprietari nu au cerut restituirea bunului de la tert, tertul ramane
un dobanditor valabil. Daca la partaj el ajunge la un coproprietar care nu a partcipat la act, actul
va fi desfiintat, dar nu retroactiv, iar bunul se va intoarce la coproprietarul care l-a obtinut prin
partaj.
Coproprietatea poate inceta prin mostenire, partaj conventional, judiciar, uzucapiune,
vanzare-cumparare.
Ne intreseaza cel juridic pentru ca coproprietatea obisnuita poate inceta oricand prin el.
Partajul e operatiunea juridica prin care dreptul de proprietate pe cote-parti se transforma
in drept de proprietate pur si simplu, fie asupra intregului bun, fie asupra unei parti din bun, fie
asupra unei parti din suma de bani care a rezultat in urma vanzarii bunului.
Astfel inteles, partajul este o operatiune la care oricare din coproprietari are dreptul.
Vorbim de un drept la partaj, inteles ca drept potestativ. Ca urmare, el nu e susceptibil de
exercitare abuziva. E adevarat ca asa cum spune art. 673 CC, judecatorul poate suspenda
partajul 1 an, dar nu o face pentru ca un coproprietar ar fi abuziv, ci din considerente de
echitate.
Dreptul de partaj e imprescriptibil. E adevarat ca prin conventii, coproprietarii pot
suspenda partajul pentru 5 ani. Pot innoi conventia de suspendare. Important e insa ca numai cu
acordul copartasilor se poate amana partajul.
Dreptul de partaj poate fi exercitat de oricare din coproprietari, precum si pe calea actiunii
oblice de creditorii coproprietarilor. Daca se face o conventie de neimparteala sau de suspendare
a partajului mai mare de 5 ani, e va fi anulabila.
Coproprietatea obisnuita e prin esenta ei o modalitate temporara. Poate sa inceteze insa
dreptul la partaj, daca un coproprietar uzucapeaza cotele celorlalti coproprietari. Un coproprietar
poate uzucapa cotele-parti ale celorlati coproprietari.
Efectele partajului
Spre deoseb de VCC, din care, pe cale de interpretare, reiesea ca partajul are efect
declarativ, NCC inlocuieste efectul declarativ cu cel constitutiv.
Ca urmare a partajului, intre cei care au fost coproprietari functioneaza o obligatie de
garantie, asa cum se intampla la contractul de vanzare-cumparare. Aceasta garantie pentru
evictiune si vicii ascunse e strans legata de efectul constitutiv al partajului.
Devalmasia
E vorba de situatia in care avem mai multi titulari ai dreptului de proprietate care exercita
concomitent si impreuna atributele dreptului de proprietate, fara sa existe o diferenta cantitativa.
Avem o devalmasie legala, comunitatea de bunuri a sotilor si una conventionala, se poate naste
dreptul de coproprietate devalmasa si prin act juridic.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale

DREPT CIVIL
CURSUL 10
06.05.2015

MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE PRINCIPALE

** ideea de dinamica a drepturilor reale principale

Art. 556 CC: sunt enumerate modurile de dobandire a dreptului de proprietate.


Mutatis mutandis, aceste moduri de dobandire a dreptului de proprietate se aplica si in
cazul celorlalte drepturi reale principale. Asadar, ceea ce vom spune despre dreptul de
proprietate, se aplica in cele mai multe cazuri si pentru celelalte drepturi reale principale.
Exista si moduri specifice de dobandire a unor drepturi reale principale. Am vazut la
dreptul de proprietate publica si la drepturile reale intemeiate pe acesta ca, pe langa anumite
moduri de dobandire specifice dreptului civil, exista, de cele mai multe ori, moduri de dobandire
specifice dreptului public. Nu vom reveni asupra acestei chestiuni - vezi dreptul de proprietate
publica.
Dintre elementele enumerate in art. 556 CC nu vom reveni asupra dobandirii dreptului de
proprietate cu ocazia infiintarii unei persoane juridice pentru ca aceasta chestiune a fost studiata
la materia persoanelor.
Nu vom discuta despre dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta - vezi posesia
ca stare de fapt.
Vom discuta despre contract la modul general cand vom aborda teoria obligatiilor, iar la
materia contractelor speciale vom analiza contractele translative de drepturi reale - vanzarecumparare, schimb, donatie, intretinere, renta viagera etc. Vom discuta doar despre urmatoarele
moduri de dobandire:
1. hotararea judecatoreasca
2. ocupatiunea
3. traditiunea
4. accesiunea
5. uzucapiunea

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


6. dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta
** vom evoca doar proprietatea aparenta

Hotararea judecatoreasca

O distinctie: sunt situatii in care vointa judecatorului suplineste vointa unei parti cu ocazia
incheierii contractului. In asemenea situatii, contractul este modul de dobandire a dreptului de
proprietate, iar hotararea judecatoreasca nu este decat un element al mecanismului contractual.
Este un mod de a atribui vointa unei parti in mecanismul de initiere a contractului. Ex. in ipoteza
antecontractului de vanzare-cumparare, cand una din parti refuza sa-si indeplineasca obligatia
de a incheia pe baza antecontractului chiar contractul de vanzare-cumparare. In aceasta situatie,
cealata parte se poate adresa instantei de judecata pentru a pronunta o hotrare care sa tina loc
de contract de vanzare-cumparare.
Exista si situatii in care hotararea judecatoreasca este un veritabil mod de dobandire a
dreptului de proprietate. La expropriere am discutat si despre retrocedarea dreptului de
proprietate asupra bunului expropriat. Hotararea judecatoreasca prin care se dispune
retrocedarea este un veritabil mod de dobandire a dreptului de proprietate.

Ocupatiunea

Pare un mod arhaic de dobandire a dreptului de proprietate. In realitate, ocupatiunea are o


foarte larga aplicare si in vremurile moderne, inclusiv in zilele noastre.
Ocupatiunea este definita in art. 941 alin. (1) CC: Posesorul unui lucru mobil care nu
apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa
numai daca aceasta se face in conditiile legii.
Rezulta ca ocupatiunea presupune 2 elemente definitorii:
1. Intrarea in posesia unui lucru mobil. Pentru ca posesia ca stare de fapt sa produca
efectul ocupatiunii este important ca ea sa indeplineasca cerintele utilitatii, adica sa nu fie
viciata, iar elementul animus al posesie indica vointa clara a celui care ia lucrul mobil in posesie
de a deveni proprietarul bunului. Nu se cere o anumita durata a posesiei. Este un efect
instantaneu al posesiei.
2. Se refera la lucrul care este luat in posesie.
Legiuitorul foloseste termenul "lucru", nu "bun". Bunul e un lucru deja apropriat, ca urmare
ocupatiunea nu mai poate sa fie eficienta. Trebuie sa fie vorba de un lucru care nu apartine
nimanui, care nu a fost apropriat de nimeni. In sfera acestei notiuni intra 2 categrii de lucruri:

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


a. lucrurile comune, res comumnes: apa, aerul, energia solara, eoliana etc. Toate acestea
nu pot fi apropriate ca intreg. Ele pot fi apropriate in parte. Putem lua apa din rau si ea devine a
noastra, dar e o cantitatae mica de apa. Putem de asmenea apropria energia solara, dar nu ca
intreg, ci pentru a ne incalzi casa prin sistemul de panouri solare.
b. lucrurile fara stapan, adica lucruri care pot fi apropriate, dar care deocamdata nu au un
stapan. Si aceste lucruri se impart in 2 subcategorii:
i. lucruri fara stapan care nu au fost niciodata apropriate
ii. lucruri care au fost apropriate si au avut conditia juridica de bunuri, dar care prin
abandon au decazut in starea naturala de lucruri.
In acest sens, in alin. (2) din art. 941 CC sunt enumerate aceste 2 categorii.
Mai intai se vorbeste de bunuri mobile abandonate care prin abandon devin lucruri fara
stapan si lucruri fara stapan care nu au fost apropriate de nimeni.
In legatura cu cele care nu au fost niciodata apropriate, trebuie observat, cum se
precizeaza de altfel, ca ele pot fi dobndite prin ocupatiune in conditiile legii. Exista reglementari
speciale in care sunt precizate conditii restrictive in care de exemplu pestele si vanatul pot fi
apropriate prin ocupatiune. Respectarea regulilor speciale pentru dobandirea unor bunuri prin
ocupatiune este obligatorie pentru ca ocupatiunea sa opereze.
Bunurile abandonate - abandonul se refera la bunurile mobile si el presupune pe de o
parte manifestarea de vointa a proprietarului de a se lipsi de dreptul de proprietate si elementul
material al parasirii bunului. Spun ca e vorba de bunuri mobile, pentru ca doar ele pot fi
abandonate.
La bunurile imobile se poate face o declaratie de renuntare la dreptul de proprietate, cum
se precizeaza in art. 562 alin. (2) CC, iar ca urmare a acestei renunatri care se inscrie in CF se
deschid 2 cai: fie comunitatea locala,prin decizia CL inscrie dreptul de proprietate in folosul sau,
fie, inainte de o asemenea inscriere, o persoana fizica sau juridica uzucapeaza bunul imobil.
Aceste 2 cai sunt exepres mentionate in art. 889 alin. (2) CC.
Asadar rezulta ca numai lucrurile mobile pot fi dobandite prin ocupatiune, fie ca e vorba de
lucruri comune, fie ca e vorba de lucruri fara stapan, abandonate - res derelictae si care nu au
avut niciodata stapan.
La abandon se stinge dreptul de proprietate. La pierderea unui bun mobil nu se stinge
dreptul de proprietate. Ca urmare, proprietarul isi poate redobandi bunul, mai bine zis posesia,
iar cel care gaseste un bun pierdut nu si-l poate insusi - infractiune.
In CC de la art. 842 la 845 e prevazut regimul juridic general al bunurilor pierdute, iar in
legi speciale sunt metionate aspecte derogatorii de la acest regim juridic comun.
O forma particulara de ocupatiune este dobandirea dreptului de proprietate asupra
tezaurului gasit. In cazul tezaurului nu mai e vorba de bunuri pierdute, ci ca in art. 946 alin. (1)
CC de bunuri mobile ascunse sau ingropate chiar involuntar in privinta carora nimeni nu poate
dovedi ca e proprietar. Daca elementele care definesc notiunea tezaurului sunt intrunite si daca

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


tezaurul este descoperit, el se cuvine in cote egale proprietarului bunului in care a fost ingropat
sau ascuns tezaurul si gasitorului. In alin.(3) sunt precizate insa exceptii de la regula dobandirii
tezaurului, cand e vorba de bunuri mobile culturale sau de bunuri care formeaza obiectul
proprietatii publice.
Cea mai larga sfera de aplicare a ocupatiunii ca mod de dobandire exista in zilele noastre
pentru ca, mai ales in marile aglomerari urbane, in fiecare zi se abandoneaza cantitati imense
de bunuri mobile.

traditiunea
traditiunea esre o notiune echivoca pt ca acordul de vointa cxare insoteste predarea
materiala a unui bun poate sa fie eficient pentru nasterea unui dr de creanta sau ptnasterea unui
dr real princ. rez ca traditiunea are si ea 2 componente:
1. un act jur care e un contr
2. un elem mat -- un fapt jur in sesn restrans- remiterea mat a unui bun.
daca acordul de vointa se erf la nasterea unui dr de creanta putem discuta de asa
numitele contracte reale, cum sunt comodatul si depozituil. ele s einch valabil nu doar prin acod
de vointa ci si prin remiterea mat .
daca are drept ob remiterea dr de pr insotit chiar de rem mat a bunului avm moid de dob a
pr. desi s-a negar eficienta traditiunii., avem cel putin 2 exemple care atesta ac mod de dob.
1. darul manual care e o donatie derogatorie de la dr comun. nu e nev de forma autentia,
ea e inloc de remiterea mat a bunului.
2. transmiterea titlurilor la purtator. ele se trans,mit nu doar prin acord de vointa, ci si prin
remiterea mat.

Accesiunea
este reglem in CC de la art. 567 la art. 601. e o reglem ampla, care pp mai multe
consideratii.
1. intelesul accesiunii de-a lungul timpului, din dr roman pana azi.
multa vreme a existat conceptia ca a fost preluata si in condul nap si in cal rom - ea priv
limitele exerc dr de pr, pe de o parte iar pe de alta parte se ref la un atrib acre intra in cont jur al
pr., ambele perspctive sunt eronate. sub primul aspect s einvoca dob fructleor prin accesiunea,
iar ele s edob de fapt prin exerc atrib fructus. sub cel de-al doilea aspect, accesiune anu e un
atrib al dr de pr - daca nbe ref la efectul acizitiv al accesiunii, la efectul dob de pr al accesiunii,
vom vedea ca dr de pr nu are in cont sau jur un asemenea atribut. este nevoie de un fapt jur in
sens restrans care sa interviun asi in leg cu care leggea sa prevada efectul acizitiv de pr. numai
faptul jur in sens restrans al unuirii sau iincorp unui bujn accesioriu intr-un bun principal pernmite

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


efctul acizitiv al accesiunii. cat toimp nu s eprod unirea sau incorp unui bun acces in bun princ nu
se vb de efct acizitiv al accesiunii=> acc nu e un atrib al exerc dr de pr ci un efect jur al unui fapt
jur in sesnn restrans.
2. caracterul polisemnatic al acesiunii.
se inteleg 2 idei care au fost inlat - limita si atribut
avem alte 5 semnif care sunt actuale
1. acces este faptul jur in sens restrans al unirii sau incorp unui bun accesori intr-un bun
proincipal.
nota bene: nu e vb de o simpla alipire a 2 bunuri. daca ar fi vb de o simpla alipire fiec
lucrul ar pute fi despartit de celalt. e nev de un rap de la accsoriu la prin a io foie din
considerente de ordin funct sau structurale, lucrul acces nu mai poate fie despartiit de lucrul
principal.
2. dr potestativ de accesiune
in cele mai multe cazuri, dar nu in toate, cand se prod faptul jur in sesn restrans al uniri
sua incorp, iar cele 2 bunrui apart unor pr diferiti, se naste dr de acces al pr bunului principal
astfel incat prin exerc ac dr de accesiune in forma pozitiva, pr bunului princ dev si pr bunului
accesoriu. ajungem la 3 acceptie.
3. accesiune aca mod de dob al dr de pr si a altor dr reale princ.
obs ca efectul achizitiv de pr s eprod nu numai prin exerc dr de acces ca dr potestativ, ci si
mai rar direct ca efect al uniri sau incorp bunului accesoriu in bunul principal.
4. acces inteleasca ca prezumtioe de prorp
exista 3 prezumtii care afirma mai inati ca tot ce se afla pe un teren este rez actiunii pr
terenului, apoi ca ac actiune afost savars utiliz materialele proprii ale pr terenului si in al treiula
rand se afirma ca tot ce epe teren este pr proprietarului terenului - adagiul superficiae..
5. regula de interpretare a actului jur
at cand se uinch un contr translat de por cu priv la un bun princ, chiar daca nu se precede
expres s-a transmis si pripr tutror bunurilor accesorii ale acestuia..

revenim la prima acceptie


3 ipoteze:
1. lucrul accesoriu este intr-adevar un lucru, nu bun - nu are stapan. in ac sit, daca lucrul
afra stap se uneste cu un bun princ, pr nbunuluyi prin dev prin accesiune si pr lucrul;ui accesoriu.
2. cele 2 bunului apartin ac propr. in ac sit nu mai vb de mod de dob a dr de pr pt ca cele 2
dr de pr se afla in ac patrimoniu. cu toate ac, in asemeea ip se prod o reconfigurare a ob dr de pr.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


s emodif mai intai config nbuunului oprinc prin adaug bun accs si se stinge dr de pr asupra nbun
acc pt ca ele se reunesc in ob dr de pr al bunului princ.
3. ip in care cele 2 bunuri apartin unor pr diferiti. ac este ip tipica pt acces ca mod de dpob
a dr de pr.
exista mai multe forme de accesiune : acc imobiliara care pp ca bunul princ este intot un
bun imobil, in timp ce cel acc poate fi mobil sau imobil/.
acc mob pp ca atat bunul acc, cat si cel princ sunt mob.
la cea imob. daca incorp s-a facut in mod nat - acc imob nat
daca unirea sau incorp s-a facut prin interve - acc imob artificiala

Accesiune aimobiliara artificiala

3 variante:
1. pr unui teren efectueaza o ;lucrare pe terenul sau dar folosindf materiale unei alte
persoane
2. o pers efectueaza o lucrare cu materialele sale, adr pe terenul pr unei alte persoane
3. o pers efectuezaza o licarre folso mat unei alte pers pe care le incorporeaza in terenului
unei a treia pers
in toate aceste trei ipoteze am folosit not de liucarre. prin lucrare inteleg o contructie, o
plantatie sua orice forma de incorporare a materialelor in teren/.
NCC folsoeste chiar expresia lucrare asupra unui imobil.
tot in leg cu ideea de lucarre, trebui retiunut ca in CC s eface distinctuie intre lucr
autonome si cele adugate, cele aut au o val funct proprie, au caracter de sinse stator, in toip ce
cele adug nu au caractre de sine stat chiar adca au val functionala proprie. ex se constr o casa
noua pe un teren - lucr auton. daca l o casa existenta se aduga o incapapere noua - lucr
adugata.
CC mai distinge intre lucrari cu caractre durabil si lucrari provizorii.
tinand seam,a de aceste distinctii, analizam cele 3 forma ale acc imob artif.
1. in art. 580 C etse prevaz reg jur al lucr efcetuate de pr unui imobil cu materiale
apartinand altei pers. in masura in care nu sunt intrunite cerintele pt a dob pr bunurilor mob prin
posesia de b-c, opereaza accesi imob artif pt dob prorp materialelor. e evident ca e o consecinta.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


pr imob va trebui s aplateasca pr mat contarval acv si adca e cazul si daune interese. temeiul dr
de creanta al propr mater poate fi fie imbogatirea fara justa cauza, fie rasp civ delioctuala.
2. realiz unei lucr autonome cu caracter durabil asupora imob altuia. 2 texte din CC 582 si
582, prec si intr0un text care are in vedere o sit spec, art. 587 CC. e posib ca o pers sa faca o
lucrare cu mat sale, dar asupra imob altei pers. sit timpuce - se planteaza cu mat proprii sau
constr cu mat propr pe terenul altei pers.
trebuie distins intre sit in care aut lucrarii etse de b0c de sit in care el e de reacred. cat
priv b-c, ea este def in art. 586 CC si e vb de un inteles specif al b-c in mat pe care o analizam.
e de b0c cel acre a crezutr ca face lucrarea pe propriu teren si nu avea cum sa cunoasca
imprej ca terenul nu ii apartinea. daca a efectuat lucrarea fara autorizatiile cerute de lege, va fi
considerat tot de reacredinta. alin. 3 ip in care pe langa dr de pr asupra unui imobil avem alte dr
asiupra unui imob care permit acces. dr ed superficie - daca cineva s ecrede tit unui dr de superf
dar nu este s esit in cazul celui care face lucr pe ternul altuia. s emai aplica inncazul pr publice
sau in cazul unor dr reale princ care permit construirea - ex. dr de concesiunea.
sit aut de b-c - art. 581 CC
intr-o asememnea ip, pr imobilului are la indemana 2 optiuni: fie sa ceara instantei sa
constate accesiunea si s adispuna inscrierea proprietarului imobilului si ca prorp al lucarraii cu
consecinta ca aut lucrariui va fi indrepattit sa primeasc afie val mat si a manoperei fie sporul de
val adus imob. pr imob va plati val cea mai mica. a doua opt pe care o are e ca in masura in care
nu ii este utila lucarare sau val acesteia este prea mare si nu are la indeman amijl ca s
aplateasca aut lucr sumele prevazute, at pr poate sa ceara au lucrarii sa cumpere imob la val de
circ pe care o avea la mom efectuarea lucr. va dev si pr imob si pr lucararii.
aut de reacredinta
pr are la indemana trei optiuni
1. asemenatoare primei optiuni in ip anterioara cu dif ca aut lucarii va avea dr doatr la
jumatate din val mat si al manop sau din sporul de val al lucr
2. pr imob poate sa ceara aut liucr sa-si ridice lucrarea si sa-si ia materialele, platind daca
e cazul si daune inetrese pentru pejudiciile cauzate
3. poate cere aut lucr sa cumepere imob, dar tinand seama de val de circ pe care o avae
inainte de efectuarea lucr. aut dev pr al lucr si al imob.
analizand aceste opt pe care le are pr in ambele ipoteze, constatam ca din faptul jur iun
sesn restrans al incorp materialelor in teren, nu s e naste direct dr de pr al prorp bunului princ
asupra bunului accesoriu. dr de accesiune aca dr potestativ. pe masura ce s eincorpm mater in
teren s enaste dr pr imobilului de a cere sa devina si propr bunului accesoriu, adr e necesar ca
propr imob sa caera inscr in CF a dr de pr asupra liucr. s eexrc astfel in foem apozitiva dr
potestativ de accesiune.
caracterul potestativ ala cestui dr e evident si in sit in care aut e de b-c, is in sit in care e
de reacred.

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


conmsecinta ac mecanism jur al aces: pana cand pr imob isi manif in forma pozitiva dr
potestaiv la aces, vom avea asupra lucr 2 dr de pr - dr de pr rezolubila a aut lucr si dr de pr sub
conditie suspensiva a pr imob. modalit a dr de pr - pr rezolubila in forma atipica - nu se naste
dincontract ci din afpt jur in sens restrans de care legea eaga acest efect.
stingerea dr de pr rezolubila: in mom in care pr imob isi manif dr de accesiune in forma
pozitiva si cere sa preia lucararea. se stinge dr de pr sub cond rezolutorie al aut, iar dr de pr sub
cond susp al pr se transfd in dr de pr pur si simpla. pr imob nu poate fi oblig de aut lucr sa exerc
dr de accesiune. e suveran sa ramana in pasivitate cat vrea el, dar este posibil ca pr imobilului sa
instrianeze dr sau de accesiune. in ac caz, cel care il dob va deveni si tit al dr de superficie. art.
693 alin. (4) CC. de asemenea, este posibil ca pr imob sa renunte la dr potestativ de accesiune,
ipoteza prev in ac text, caz iun care aut lucrariui dev ele insusi superficiar. in mod simetric, pana
in mom in care se exerc informa pozitiva dr potestativ de accesiune, aut lucaraii va avea un
drept de creanta sub cond suspeniva. cand pr imob exerc in forma poz dr potestativ de actiune
se naste dr de creanta efectiv ala aut lucrarii. in acele sit in care efecul achizitiv ala acces nu mai
epinde de exerc unui dr potestativ, dr de creanta se naste in momme efefct lucarii dar va putea fi
exerc numai can d pr imob va prelua lucararea. s enaste dr sub, nu cel mat la act.
mom evaluarii dr de creanta: se tine seama de val lucarauu ijn mom hot jud in care s
esolicita plata dr de creanta.
dr de creanta este garantat printr-un drept de ipoteca legala a supra lucrarii.
daca a fost de buna cred, aut lucr are dr la fructele lucr si chiar la fructele imob pana in
mom in care ii incet b-c. dac a a fost de reacred, val fructelor s escade din val creantei, dar s
escade val costului muncii necesare pt prod fructelor.
prescriptie incepe sa curga fie din mom exerc pozitive a dr de acces, fie din mom in care
pr imob preia lucarraea. opereaza trem de pr de dr comun de 3 ani.
exista sit in care pr imob il poate obliga pe aut lucr sa cumpere imob. pr imob poate cere
inst sa suplineasca vointa aut lucararii si prin expertiza s eva stabili val de circ a imob.
3. o pers constr cu mat altei pers asupra imob unei a treia pers
reunire acelorlalte 2
rel aut lucrraii si propr mat se aplica reg de la ip 1. in ce priv rel dintre aut lucar si pr
terenului se aplica reg de la 2.
daca e vb de lucarrai prorvizorii, ele pot fi ridicatet oricand de aut lor la cererea pr
terenului fara despagubiuri. cand e vb de a 2 forma de acces iar lucaraile nu sunt autonome, ci
adugate, terbuie sa tinem seama daca e vb de lucariu necesare, utile sau voluptuare. NCC
reuneste 2 solutii, una care se aplioca in leg cu efectele act in revendiacre sub imperiul VCC si o
sol care se aploica cand e vb de lucr autonome.
la lucarile necesare - intotdeauna pr imob preia aceste lucar in pr si il va despag pe autor
indeif daca a fost de b-c sau de reacred. sunt lucr fara de acre imob ar pieri sau ar fi det. sunt

Curs Drept Civil - Drepturi Reale Principale


utile cele acre tind la buna exploatare a imob. in acest caz se aplica sol din materi alucr
autonome.
cand e vb de lucr voiluptuare, cele care nu creaza spor de val al imob ci sunt facute pt
pura placere a aut lucr, CC prevede ca pr imobilului popate cere aut sa-si ridice ac lucr
voluptuare sau poate sa dev pr lucr fara nicio oincr in CF. cand aut lucr e de b-c el poate sa-si
ridice lucrarea inainte de cerea de restituire a pr imob. dar are oblig sa readuca imob in starea
anterioara.