1.Noiune de calamitate.

Clasificarea calamitilor
Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si
ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare
si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din
afara focarului accidentat.Clasificarea calamitatilor# Dupa origine (Mescov): 1)C. Naturala: cutramur, eruptie
de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren. 2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport,
scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor. 3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli
in masa (epi-, pandemii), epizootii # Dupa OMS: 1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc 2)C.topologice:
inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur
4)Accidente: transport, miniere 5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului,
micsorarea strat. de ozon, poluarea med. ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina
la 50 pers. necesita spitalizare)2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)3)C.majore-nr. lez e mai
mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)# Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1. Cu caracter
local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica,
istit. de invatamint, unit. economica3. Cu car. Municipal4. Cu car.raional5. Cu car. Regional (ex.explozia de la
Cernobl)6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) Cataclisme Partic specif a multor
dezastre s/t: # imprevizibilitate dup loc i timp a multor dezastre; # apariia simultan ntr-un timp relativ scurt
a pierderilor generale umane i sanitare; # odat declanduse unele dezastre pot duce n lan la declanarea altor
dezastre.

2. Situaie excepional. Determinarea i criteriile situaiei excepionale Situatie exceptionala, n

aspect med- situatie aparuta n urma dezastrelor, in care apare o disproportie brusc ntre solicit. de acord.a
as. med. si posib. reale ale sist. sanitar local, ded.de dezastru din raionul accidentat.Criterii de apreciere a
SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.
-Nr. de bolnavi de o maladie contagioas deoseb de periculoas este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de
bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra
necunoscuta 15-20 pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori
in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele
permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari i instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ,
totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia general i medicala concret creata in focar.
3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor
Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate dup loc i timp a multor dezastre; # apariia
simultan ntr-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane i sanitare; # odat declanduse unele
dezastre pot duce n lan la declanarea altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si
dimensiunile focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere
din functiune a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu
s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.

5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor: -15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure. -Anual3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers.
-Se masoara dupa sc.Richter (0-12). -Anual se int.: 2-3 cutrem de 8; 70-7 ; 100-6 ; 1000-5 , 100mii 3-4 . 1)
Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date; -Forta (magnitudinea) cutremurului.
Dupa magnitutidine se mpart n: -Slabe-3-5; -Medii-5-7 ; -Puternice 7-8 ; -Catastrofale (8,1 s.m.mult) Dup
adncime: <70 superf., 300 medii; 700 adnci.Dup m-smul seismului: vulcanice 3-4, car.local; prin
surpare <3-4, car.local; tectonice 2.a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.;
-Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a
servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si
ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1
ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu
6h-905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a
pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u planificarea corecta a asigurarii med.
in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare:
pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare 96-98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%internare 2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita
intenare.

3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare. 4.Z. distr.

totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%. b) Structura pierderilor sanitare
depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoional, patologic) In funct. de fact. lezant
pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice 15-20% din p.sanitare; -crushsindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24%
din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori patologici de baza- durere, toxemie,
pierderi de plasma. 3) Gradul din scoatere din functiune a cadrelor medic: n cazul n care vor fi scoase din
funct. instit. med. si cadrele med vor fi necesare de mijloce si forte din afara focarului. 4) Prezenta sau absenta
contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene: e necesar de a proteja personalul medical dar si
ranitii si bolnavii de factori lezanti. In acest caz personalul medical va lucra in mijl. de protect. individuala
(masca antigaz, echipament antichimic), productivitatea muncii scade si vor fi necesare suplimentarea forelor
i mijl.medicale p/u a indeplini unul si acelasi volum de lucru intr-o unitate de timp. 5)Starea sanitaroepidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.- Starea S-E se inrautateste brusc (vor fi distruse
sisteme cu alimentare cu apa, de canalizare, supravietuitorii ramin fara adapost, apar un nr. mare de cadavre).
Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie, Hepatita virala, Enterocolite specifice, Ale cailor respirat.

4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor

Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului 30 km/ora,
T / 30 min, L -6-12 km Zona II (zona scurgerii rapide) viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T 50-60 min, L
-15-20 km Zona III (zona scurgerii medii) viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50kmZona IV
(Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L pina la 36-70km.Volumul si strutura
pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; - instiitarea la timp a popul; distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor inundate de la institutiile
medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; - timpul inundatiei; - nivelul
de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si SAMU. 6. Caracteristica medicotactica a avariilor la transportul aerian.Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1. castrofe cu trenuri de pasageri;
2. cu trenuri de marfa; 3. cu trenuri de pasageri si de maraf (concomitent) Dupa urmarile tehnice: accidente;
avarii; cazuri deosebite de defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru Dupa caracterul accidentului: tamponare,
izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinat Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5);
categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria 3-M (15-20); categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50) Dupa
caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere; cu
poluarea mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice:
categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II (50-300m); categoria II (300-500 m); categoria
IV (>1000m) Particularitatile structurii pierderilor sanitare: 1. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu
incendii 20% din sinistrati vor avea leziuni termice si combinate; 3. din traumele mecanice predomina plagile
tesuturilor moi, fracturile inchise ale membrelor, traume craniocerebrale insotite de comotii cerebrale grave
(>50%); 4. o greutate specifica majora revine traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile
sanitare circa 20% au necesitate in asistenta medicala de urgenta

8. Pierderile sanitare n caz de catastrofe i clasificarea lor

Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se
impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. -P.sanitare(recuperabile) P.Sanitareoameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost
inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific. Clasificarea pierderilor
sanitare ..a. factorul etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice,
leziuni biologice, leziuni reactive (psihoze) Fiecare dintre aceste clase conin un anumit numr de grupuri de
leziuni omogene Clasa I un numr mare de grupuri n funcie de localizarea lezrii i profunzimea ei.Clasa II
2 grupuri combustiile/ degerturileClasa III boala actinic acut/boala actinic cronicClasa IV lez prin
subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu aciune toxic general; -lez prin subst toxice asfixiante; - lez
prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicanteClasa V prin forme
bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI stri reactive de scurt durat/stri reactive prolongate..Fiecare din
aceste grupuri conine forme nozologice concrete (diagnostic diferit) b. clasif dup numrul i modalitatea de
aciune a factorilor lezani care au influenat n organismului uman: leziuni combinate aprute n urma
aciunilor asupra organului a 2 sau mai muli factori lezani leziuni asociate - atac 2 sau mai multe regiuni
anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple leziuni a 2 sau
mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia i aceluiai factor lezant.
d. Dup gravitate:leziuni extrem de grave: rniii cu leziuni incompatibile cu viaa, care se afl n stare de
agonie. Lor li se acord ajutorul medical simptomaticleziuni grave: rnii ce au leziuni ce poart pericol pentru
via de regul sunt fr contiin cu diagnostic complex, complicat i necesit tratament staionar ndelungat.
Ei au nevoie de ajutor medical de urgenleziuni de gravitate medie rniii i bolnavii care nu au pericol
pentru via, dar deseori au necesitate de tratament staionar ndelungatleziuni uoare rniii i bolnavii care
pot s se autodeserveasc i s se deplaseze desinestttor. Ei deasemenea au nevoie de tratament staionar

7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:

1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare)
2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic)
3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc)4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce
folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psihoemotionali-stres..-Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de
la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct,
propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea
U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem.
timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si -lez.
extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profunde Complicatii:-Primare precoce
(pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de
sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu
Co2-dereglari psihice.

9.Volumul i structura pierderilor sanitare posibile n caz de cutremur de pmnt a) Volumul pierderilor
sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in
caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a
acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp;
-Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz
de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%. Volumul pierderilor sanitare
pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite
de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e
nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane
- 15-20% din pop.: p.sanitare 96-98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare 2.Z.
distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare. 4.Z. distr.
totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoional,
patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice
15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. Factori
patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.

16. Structura organizatoric a PC a RM

Include: - organe de conducere in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC
si SE sef serviciului vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale conducatorii
sefii Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor economice
presedintii Cimisiei pt SE. - organe de administrare comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de
salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC in municipii, orase, Sectia PC in sectoare,
raioane, Inspectori in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti titulari, persoane
responsabile pt PC (la unitati economice) - fore i mijloace de lichidare a urmrilor calamitilor Unitatile si
subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni
specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale reeaua de observare i control de laborator Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a
RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele
veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul
ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si
sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice - sistem de
instruire Instruirea ]n scolile de cultura generala de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de
specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior; Instruirea la unitatile economice; Instruirea la
locul de trai; Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC. 17. Noiune de
medicin a calamitilor. Misiunile SAMUSEM.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca
obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de
lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ urmtoarele complexe de msuri: -Masurilor de
tratament si evacuare;

-Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med,
utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. Med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al
dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.;
-Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic;
-Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De
manageent farmaceutic;-De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica;
-De prognozare; -Simulare Misiunile SAMUSE:-Organiz activ i conduc cu forele i mijl serv, antrenate n
lichidarea urmrilor calam -Acordare la timp a AMU lezailor, evacuarea medical i trat RB, -Asig strii
sanitaro-epidemice satisf a popul n raioanele catastrofale. Prevenirea apariiei i rspndirii bolilor infecioase
n mas n rndurile populaiei -Mic maximal posibil a nr nentemeiat de decedai n focare, pe cile de
evacuare i la etapele medicale -Efect expertizei med-legale a decedailor i exam medic a lezailor pt
stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor i prognozarea capacit de munc a acestora Modaliti de
ndeplinire:# crearea, nzestrarea, pregtirea i meninerea forelor i mijloacelor SAMUSE permanent gata pt
aciuni n SE# introd n pract ocrot sn a bazelor teoretice metodologice i organizatorice moderne de asig med
a popul n SE# crearea rezervelor de mater medic, pstrarea, mprosptarea i evidena lor # pregtirea
profesional a cadrelor medic, pt lichidarea urmrilor calamitilor# efect recun.med., ndeosebi recunoaterea
san-epidem n focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale altor ministere i depart cu organe de conducere
public local, cu organele servic PC i SE cu serv respective din alte state .a.# Conduc cu forele i mijl
SAMUSE n per de pregtire i n per de lichidare a urmrilor med-sanitare a calamitilor

18. Principiile de organizare i de lucru ale SAMUSE1. caracter vestat i prioritar al acestui serviciu2.
princip.teritorial3. mobilit nalt a forma serv. i universalitatea profesional de folosirea a serv n diverse SE4.
triajul medical msura de baz de organiz. a asist.med de urg.popul n SE5. acord aj.med.la timp, consecutiv i
cu eficacitatea nalt6. princ.de interaciune prevede coordon ac comune n acord asist med cu serv med ale
altor ministere i departamente i se nfptuiete prin: ntocmire din timp a planurilor de aciuni i interaciuni;
includerea n compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere i departamente 7. princ conducerii unice8.
ealonarea asist med i manevrarea cu forele i mijl serviciului9. respectarea raionalitii de creare a forelor i
mijl serv n funcie de posib apariiei SE i posib statului10. cointeresarea material, prot social i juridic a
pers med .a.specialiti participani la organiz i acordarea ajut med de urg lezailor n SE11. princip de asig a 2
grade de pregtire a serv: grad nalt i grad de pregtire permanent a forelor i mijl serv12. pregt popul i a
pers cu un risc profesional mrit, care ine de comportament adecvat, aciunile n SE i de acordare a primului
ajutor n diverse calam. 19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S .E. Brigazile de asist.
med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie brigazi
p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru. Conform
deciziei organelor de conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si
raionale se organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj.
med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale,
raionale-brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a ajut.
chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de pregatire
permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase;
centrul mamei si copilului, SU. Sarcinile brigazii: 1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit. med. in instit. Medsan

20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a

lezatilor in timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia
concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in
diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia
pastrata.5.Conditii geografice (clim/relief) n muni pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a
comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor i
aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. n caz n care I-ul aj. (din rndurile celor gravi) ntrzie
1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate
nalt i intervenia ct mai rapid a acestora n focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastrului
Aceste condiii pot aciona n complex consecine grave.
21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul
calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea
ajutor. med. i trat lezailor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea
evacuarii med i asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie. Principii:-acordarea ajut. med i trat RB la
timp-asigurarea consecutivitii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-respectarea
succesivitatii in acord ajut. medical i trat RB (se asigur prin ndepl documentelor i prin cunoaterea patol
n diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pn la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB
din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med
acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul
lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvarefinisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat rniilor i bolnavilor la etapele medicale i dependenta
lor de situaia de lupt i medical. Tip de ajutor medical lista de msuri curativ profilactice efectuate pe
cmpul de lupt sau la o etap medical concret. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor
premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat. Volumul ajutorului medical
(VAM) - totalitate de msuri curativ-profilactice efectuate RB n cadrul unui tip de ajutor medical, n funcie de
situaia de lupt i medical real creat. Volumul ajutorului medical se stabilete de ctre eful serviciului
medical superior, n caz de necesitate de urgen volumul ajutorului medical poate fi modificat i de ctre eful
etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul
medical calificat. Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin cnd se ndeplinete toate msurile
medicale conform indicaiilor medicale msuri de urgen i msuri care pot fi amnate-redus se ndeplinete
doar msurile de urgen n cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin se ndeplinesc msuri
de urgen i cele care pot fi amnate n I i al II rnd, n volum redus se ndeplinesc msure de urgen i
msurile care pot fi amnate n I rnd. VAM se stabilete n funcie de situaia de lupt (pericolul de ncercuire,
retrageea trupelor etc.) i n funcie de situaia medical (numr imbuntor de RB aprui ntr-o perioad scurt
de timp, numrul mic de cadre medicale). ntr-o anumit perioad, zi de lupt VAM poate fi modificat n
funcie de situaia de lupt i cea medical. n cazul n care nr de RB sosii la etapa dat nu este mare i situaia
de lupt este favorabil, ajutorul medical se va acorda n vol deplin (i msurile de urgen i cele ce pot fi
amnate). n cazurile n care inamicul amenin cu ieirea lui la etap medical respectiv se vor acorda doar
msurile de urgen a I-lui aj med sau a aj med calificat. n cazul n care nr de RB sosii la et dat este mult prea
mare i care nu poate fi acoperit i cu msurile de urgen i cu cele ce pot fi amnate, volumul aj med va fi
redus pn la msurile de urgen a aj med respectiv (prin neefectuarea msurilor ce pot fi amnate)

24 .Scopurile, coninutul i organizarea primului ajutor medical n SE

Primul ajutor medical se acord la punctul medical al brigzii, batalionului, ncadrate cu medici cu studii
superioare generaliti. Scopul de baz a I ajutor medical constituie nlturarea, atenuarea consecinelor
leziunilor care prezint pericol pentru via, prevenirea complicaiilor posibile i pregtirea acestora ctre
evacuarea de mai departe. Timpul optimal primele 5-6h dup rnire. Toate msurile efectuate se mpart n 2
grupe: msuri de urgen (neefectuarea poate conduce la deces) i msuri de urgen care pot fi temporar
amnate (fr consecine grave) Msurile de urgen a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitiv,
-nlturarea asfixiei (curarea cav buc i cilor respir super de corpi strini, scoaterea i fixarea limbii
prolapsate, ventilare artificial a plmnilor, inhalare de O2, toracocenteza n caz de pneumotorax cu supap,
traheostomie), -msuri antioc (hemotransfuzie i substituieni, blocaj novocainic local, admin analgeticelor,
cardiotonice .a.) -imobilizarea de transport n caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncia vezicii urinare
n caz de retenie a urinei, -nlturarea membrelor zdrobite ce se ine doar printr-un lambou de esuturi,
-administrarea repetat de antidoi, substane anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare
sanitar parial, dezactivare, degazarea plgilor n caz de contact cu substane toxice, dezinfecia
echipamentului, -Splturi gastrice, n caz de ptrundere n stomac a subst toxice, -administrarea serului
antitoxic n caz de intoxicaii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice n caz de utilizare a
armelor biologice.Msuri care pot fi amnate

23. Scopurile i coninutul primului ajutor lezailor n SE

Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc,
ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pucai, oferi-sanitari, echipe de brancardieri.
Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieii rniilor si
prevenirea complicaiilor grave. Timp optimal primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa
med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medical de campanie; trusa medical pt
trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate. Masurile primului ajutor prevd: - stingerea echipam ce ard; aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; administrarea antidotilor in intoxicaiile cu substane toxice; - respiraie artificiala; - masaj cardiac extern; aplic pansam ocluziv n pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea
sanitara pariala, cind este cazul. 25. Ajutor medical calificat. Scopurile, coninutul i organizarea ajutorului
medical calificat n SEAjutorul medical calificat se acord de ctre medicii chirurgi, terapeui n instutuiile
medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop nlturarea consecinelor RB ce poart pericol pt
via; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat n timpul maxim de 8-12h. Se mparte n 2
grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- msuri de urgen ( neefectuare deces) - msuri ce pot fi amnate
doar ca excepie. (neefectuare agravare/deces)- msuri ce pot fi amnate fr consec graveAjutorul medical
calificat terapeutic- msuri de urgen (neefectuare deces)- msuri ce pot fi amnate fr consecine

26. Organizarea ajutorului medical specializat n caz de catastrofe Ajutorul medical specializat forma
superioar n acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in diverse ramuri
(specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar,
aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existen are nevoie de cteva
condiii: 1.Prezena specialitilor; 2. prezena dotrii; 3.prezena locului pregtit.Scop: restabilirea funciilor
organelor i sistemelor; a pregti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med
respectiv, lezailor prin subst tox de lupt este de primele 2 ore dup sosirea acestora la etapa dat. 27. Noiune
de etap medical. Etapele medicale prespitaliceti i spitaliceti Etapa medicala-fortele si mijloacele
ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, nregistrare, de a face triajul medical,
de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces). .2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca
toate etapele med din focar. Acestor formaiuni medicale le revin indeplinirea urmtoarelor misiuni: primirea
rniilor si bolnavilor, executarea tratrii sanitare ori speciale (dup necesitate), acordarea primului ajutor
medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregtirea rniilor si bolnavilor ctre evacuarea de mai
departe ori tratamentul temporar, ndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rnitului).2.
Spitaliceasca cele din afara focarului. Acestor formaiuni medicale le revin ndeplinirea urmtoarelor
misiuni: primirea rniilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) dup
necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza
medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de
focarele de pierderi sanitare n mas-suprafata terenului sa asigure instalarea corect i comoda a tuturor seciilor
functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si surs de apa potabil-terenul
sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.
30.Triajul medical. Definiia, tipurile, scopurile i semnif TM a lezailor n SE Triajul medical parte
component de baz a msurilor de tratament i evacuare n campanie i reprezint repartizarea RB pe grupe n
raport cu necesitiele omogene de tratament, profilaxie i evacuare. n dependen de funia ndeplinirii,
triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaiunii i triajul medical de evacuare i transport.TM se
face n baza diagnosticului stabilit i prognosticului posibil; poart un caracter concret i se face ncontinuu. n
efectuarea TM, la orice et.med, treb.de inut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant,
semnul de tratament, semnul de evacuare. 31. Organizarea TM al lezailor n conformitate cu semnele de
triaj n efectuarea TM, la orice et.med, treb.de inut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul
ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. Dup niv de pericol, toi RB se mpart n 3 grupe:1.RB ce
au neces n tratare sanitar (parial/complet), dezactivare, degazare, dezinfecie a echipamentului 2.B/v
infecioi trimii n izolator (pt izolare temporar) 3.Restul RB se trimit spre secia de primire i triaj.Dup
semnul de tratament:1.RB ce au neces n msuri de urgen a aj med, neefect crora va provoca deces2.RB
aj.crora va fi amnat3.RB n stare de agonie Dup semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuai la instit med din
afara focarului2.RB ce vor rmne la etapa dat: netransportabil, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB
ce vor fi trimii la locul de trai pt supraveghere i trat de ambulator.

34. Esena, scopurile i organizarea evacurii medicale a lezailor n caz de catastrofe Evacuarea
medicala-complex de msuri ce in de cutare, scoatere de sub drmturi i transportarea acestora pn la
etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament i reabilitare medical. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu
crearea situaiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu
indicaiile medicale) rniilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea
condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar. Caile pe care se efectueaz evacuarea rniilor si
bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare.
Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o
grupare de trupe poarta denumirea de direcie de evacuare. Evacuarea medicala se organizeaz sub
responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare,
elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc. Autobuzele sanitare si
elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de
nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie
p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si
transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de
transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in
planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprob de ctre preedintele comisiei, iar msurile
incluse n plan st obligatorii pt toi executanii. n RM exist o decizie a guvernului prin care sunt obligate
ministrul transportului i infrastructurii drumurilor, alte ministere i departamente de a asigura la cererea
SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med i mater med n focar.Se interzice
evacuarea RB din focar n cazul n care nu a fost acordat aj med.

32. Grupele de RB repartizai n urma TM la etapele prespitaliceti 1. RB ce au neces n msuri de

urg dup indicaii vitale2. RB crora aj med va fi amnat(1.i2. n cadrul formaiunii)3. restul RB4. RB ce vor
fi evacuai din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor iei din focar de sinestttor sau cu ajut altor
pers 33. Grupele de RB repartizai n urma TM la etapele spitaliceti 1. RB n stare de agonie 2. RB ce
au neces de msuri de urgen3. RB crora aj.med. va fi amnat4. RB ce vor fi trimii la locul de trai pt
suprav i trat ambulator. 35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale,
sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si
format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp.
Farmaceutice -din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor
mijl. medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate
la aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire. Cu mat.
Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea
comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor. Cu mat. speciale:-conform Tabelei
temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.

36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE

P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poli, safeuri-Mentinerea
depozit. in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor
antiincendiare. -Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii
normelor de pastrare a mat. M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva
nescazuta p/u format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul
materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de
pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita t
speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de
toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt
stabilite reg. speciale de pastrare. Mater med se pstr n ambalaje pt fiecare forma medic. Pe fiecare
ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa fr dop i net, timp de pregtire, data analizei,
numele de familie ale mpachetatorului, data mpachetrii. Mater.inflamabile se pstr aparte conform
regulilor speciale.Obiectele din gum/cauciuc se pstr la o temp de 0-20oC, s fie ferite de curent de aer i de
razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pn la punerea n rezerv nesczut treb s fie examinat n
aciune. Instrumentarul chirurgical treb s fie conservat.
Respons pt crearea rezervelor nesczute de mater pt instit i forma medic o poart directorii acestor
instit med. Controlul sistematic asupra acumulrii, pstrrii i mprospotrii mater e/e efect de ctre medicul
ef-adjunct al spit n probl medic.Respons pt mprosptare la timp a mater medic n rezerva nescz o poart
eful farmaciei spitalului, iar n acele spit unde nu sunt farmacii respons o poart asist super a Sp. Normele
de aproviz i pstrare n rezervele sczute i determ de ctre org de conduc ale ocrot sn regionale ce in
cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar i conform tabelei temporare de aproviz.
Pt primirea mater medic este necesar de a prez urmt docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.

34. Esena, scopurile i organizarea evacurii medicale a lezailor n caz de catastrofe Evacuarea
medicala-complex de msuri ce in de cutare, scoatere de sub drmturi i transportarea acestora pn la
etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament i reabilitare medical. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu
crearea situaiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu
indicaiile medicale) rniilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea
condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar.
Caile pe care se efectueaz evacuarea rniilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori
ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si
transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcie de evacuare. Evacuarea
medicala se organizeaz sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc
autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport
etc.Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de
pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si
departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin
care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la
cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar.
Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprob de ctre
preedintele comisiei, iar msurile incluse n plan st obligatorii pt toi executanii. n RM exist o decizie a
guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului i infrastructurii drumurilor, alte ministere i
departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med
i mater med n focar.Se interzice evacuarea RB din focar n cazul n care nu a fost acordat aj med.

40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace Aceste msuri s/t
organiz i efect de ctre conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acord asisten consultativ
inclusiv i material.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor,
contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a
calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie,
utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdposturi mijl de prot colectiv. Dup gr de prot pot fi:
ad.standart i improvizat.Ad.standart st construite i la stadiul de proiectare treb s corespund urmt cerine: prot.sigur a pop.; -s permit reedina popul.n mod autonom, nu mai puin de 72h; - s fie construite la o
distan de siguran de sist de apeducte i canalizare cu pres nalt; -treb.s dispun de intrare i ieire cu
acelai gr de protecie n acelai timp s dispun de ieire de rezerv.4. Respecatreea de catre pop. a regimului
de protectie pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic / antiradiaional / antibacterian. Pentru
respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectiv, mijl de prot individual(echipam de prot i mti
antigaz), mijl de prot medical (antidot, radioprotector, subst antibact i unele regimuri speciale:
observare/carantin)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez msuri i activ orientate spre
scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguran. Sunt constituite comisii de evacuare, ce
elab plan de evacuare, care include:

37. Misiunile farm. centrale, orasanesti n SE. Documente neces. p/u primirea mat. med. 1.
Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. i forma medic in
S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3.
Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u
instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si
improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7.
Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale
si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de
catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot.
personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice
corespunzatoare. 38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii. N CAZ
DE CUTREMUR DE PMNT-ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, polielor, -fii ct mai departe
de ferestre, oglinzi, abajure;-plsai-v lng peretele intern, n deschiztura uilor;-imediat ce vor nceta
zguduiturile - prsii cldirea;-nu v folosii ascensorul;-aflndu-v in strad trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai
departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune; H CAZ DE INUNDAII- anunai din timp personalul
acestei case;-transferai la etajele de sus sau n poduri bunurile materiale;-deconectai apa, electricitatea, gazul;luai cu sine lucruri de prima necesitate i plecai la punctul de adunare;-dac v aflai n strad, deplasai-v pe un
loc mai ridicat;-ferii-v de transformatoare i fire electrice. N CAZ DE INCENDIU:-ferii-v de temperatur
nalt, fum i gaze, de prbuirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic i al aparatelor, de cderea
copacilor,-este periculos de ntrat in zona cu fum dac vizibilitatea e mai mic de 10m;-la salvarea victimelor,
nainte de a ntr n ncperea ncendiat, acoperiti-v pe cap cu o prelat muama, palton sau trenci umezite n
prealabil.-ua n ncperea cu fum deschidei-o atent, pentru a evita izbucnirea flcrilor n urma aerisirii
abundente:-n ncperea cu fum deplsai-v pe brnci sau tr;-pentru protejarea de oxidul de carbon respirai
printr-o estur umeda.

- liste nominale ale evacuatorilor; -direcia; -asig siguranei; - asig medical. n locuri unde se evac popul s/t constit
comisii de primire i repartizare a popul. 6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic 7.
Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE 39. Noiune i
principiile de baz al prot.popul.n SE n timp de pace Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe
scara intregului stat de ordin legislativ, economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea,
diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. Responsabilitati in
domeniul prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice
locale, - conductorul ntreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte. Principiile:1. Conducerea continua a
activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a
conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de
protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat.
concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de
protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului
si obiectului economic national.

42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B.
1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor 2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in
masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre. 4.Gradul de
dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice
(clim/relief) n muni pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7.
Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor i aj.reciproc) cit si la comport.
adecv in div dezastre. n caz n care I-ul aj. (din rndurile celor gravi) ntrzie 1h 30%; 3h 60%; 6h
90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate nalt i intervenia ct mai
rapid a acestora n focar 9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiii pot aciona n
complex consecine grave. 44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla
organizarea ajut. medical R/B Pt a organiza mai corect lucrrile de salvare i de acordare a aj.med.este
necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone (ncepnd de la baraj): 1.Z1.- In.catastrofal
(vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei30 min.) 2.Z2.- de
scurgere rapid (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min) 3.Z3.-de scurgere
medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h) 4.Z4.-de scurgere
lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipsete; timp de scurgere =>7-8 h)

43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s.

radioactive:N CAZ DE CUTREMUR DE PMNT-ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor,
polielor,-fii ct mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plsai-v lng peretele intern, n deschiztura
uilor;-imediat ce vor nceta zguduiturile - prsii cldirea;-nu v folosii ascensorul; -aflndu-v in strad
trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune;N CAZ DE
ALUNECARI DE TEREN; - ieii din cldire pe loc drept;- anunai despre fenomen vecinii i ajutai
copiilor, bolnavilor i btrnilor s prseasc cldirea;- n caz de necesitate chemai asistena medical de
urgen, poliia, sau pompierii.- efectuai msurile pentru asigurarea securitii oamenilor, valorilor
materialeN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-mbrcai mtile antigaz (masca din vat-tifon)
i plecai n edificiul de protecie;-dac adpostul este departe i nu avei masc-antigaz, rmnei acas,
conectai radioul pentru recepionarea comunicatelor organelor proteciei civile;-nchidei ferestrele, uile
acoperii-le cu eseturi dense, ncleiai crpturile din ramele ferestrelor;-la indicaia organelor proteciei
civile pregtii-v pentru posibila evacuare;-la indicaia instituiilor curative ntrebuinai tablete de caliu
iodat; -plecnd din cas deconectai aparatele electrice, luai cu sine documentele, banii, lucrurile necesare,
mbrcai masca-antigaz sau masca umezit din vata-tifon, o prelat sau trenciul;-la sosirea n raionul
nepereculos trecei controlul radioactiv i prelucrarea sanitar;

45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si
departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor. M.Calamitatilor-ramura a
med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei
(lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ
urmtoarele complexe de msuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si
antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea
cu fortele si mijloacele serv. Med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar
organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si
acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a
dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare;
-Simulare

48. Coninutul primului ajutor acordat lezailor n SE

Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc,
ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pucai, oferi-sanitari, echipe de brancardieri.
Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieii rniilor
si prevenirea complicaiilor grave. Timp optimal primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ
(trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medical de campanie; trusa
medical pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate. Masurile primului ajutor prevd: - stingerea
echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau
prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori
antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaiile cu substane toxice;- respiraie artificiala; - masaj
cardiac extern; - aplic pansam ocluziv n pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren
contaminat; - tratarea sanitara pariala, cind este cazul.

49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezailor in situatii exceptionale Ajutor premedical (2-3h)
se acorda la punctele sau raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de a lichidare
si micsorare a consecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si p/u
corijarea nejunsurilor 1-aj. Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia
artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu
aplicarea atelelor, admin repetat a antidotilor, antibiotice de spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de
hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala, Profilaxia nespecific n caz de folosire de ctre inamic a
armei bacteriologice. 50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar Primul
ajutor medical se acord la punctul medical al brigzii, batalionului, ncadrate cu medici cu studii superioare
generaliti. Scopul de baz a I ajutor medical constituie nlturarea, atenuarea consecinelor leziunilor care
prezint pericol pentru via, prevenirea complicaiilor posibile i pregtirea acestora ctre evacuarea de mai
departe. Timpul optimal primele 5-6h dup rnire. Toate msurile efectuate se mpart n 2 grupe: msuri de
urgen (neefectuarea poate conduce la deces) i msuri de urgen care pot fi temporar amnate (fr
consecine grave)

12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare. Volum-exprima in cifrea absolute nr
de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare
in urma dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de a fact.
Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.;
6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor 13. Noiuni de
leziuni combinate, asociate i multiple, aprute n urma catastrofelor clasif dup numrul i modalitatea de
aciune a factorilor lezani care au influenat n organismului uman: leziuni combinate aprute n urma
aciunilor asupra organului a 2 sau mai muli factori lezani leziuni asociate - atac 2 sau mai multe regiuni
anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple leziuni a 2 sau mai
multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia i aceluiai factor lezant. 15. Misiunile
protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe
scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de
calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia
popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in
conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a
fortelor protectiei civile.

Modaliti de ndeplinire a misiunilor:-Organizarea forelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a
bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-Crearea si mentinerea
in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului si
supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit.
RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea
in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome
de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a
furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului
ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregtirea din timp a popul pt evacuare, iar n caz de apariie a
pericolului nemijlocit evacuarea popul i a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de
conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a
fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor
pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile
acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception.-Asig. securitatii
anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-Organizarea si efect instruirii
lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except

14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except. R.M - complex de
masuri, organizate i executate n scopul dobndirii informaiei cu caracter social, economic i medico-sanitar din
zona afectat de dezastru. Aceasta va sta la baza determinrii situaiei medico-sanitare real create n focar i luarea
hotrrii viznd organizarea asig med n proc de lichidare a consec medico-sanitare ale dezastrelor.Tipuri: Rec.
sanitaro-tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare radiologic, Cercetare chimic, R.Psihologo-psihiatric. 1.
Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru
care vor influena asigurarea medical i n special organizarea msurilor de tratament i evacuare a
lezailor.Misiunile de baza:-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului; volumului i structurii pierderilor
generale umane-Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de acces i de
evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale sosite in
focar.-Determinarea surselor de apa potabila-Depistarea instit. curativo-profilactice din focar i celor limitrofeDepist. instit. de aproviz. medicala din focar i celor limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice) 2. R. sanitaroepidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei. Misiunile:-stud.
starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata i epizootiilo -Stud. starii sanitaroigienice a localitatilor din focarul calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a surselor de aprovizionare cu
apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor.-Depistarea instit. de profil sanitaro-igienice si
antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa destinatie.3.R.sanitaro-chimic: Scop det.gr.de
pericol n rezultatul avariilor cu contaminare chimic, determinrii zonelor gr de contaminare, ident toxicului i
prognozei consecinelor.4.R.sanitaro-radiologic: Scop det.limitelor zonelor i gr de contaminare i trasarea
msurilor urgente de protecie a pers aflate n focar ct i a salvatorilor

5.R.Psihologo-psihiatric: scop prognozarea consecinelor sociale i medico-psihologice a dezastrului. n acest

scop se obine informaia ce ine de sn.psih.a pers aflate n zon, ct i a salvatorilor i se determin volumul
activ.pt acordarea asist psihiatrice, necesarului n fore i mijloace de acest profil. Principiile de baza R.M.in
focar:-Continuitatea recunoasterii-efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive-Autenticitatea rec.
med (date reale), verificarea datelor cu alte surse- transmiterea datelor obinute spre instit.med-sanitare ce au
necesitate de ele-pe msura obinerii informaiei de luat msuri corespunztoare n lim posibilitilor (Marcarea
hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioi .a.)n diverse dezastre, Rec.medico-sanitar se organizeaz i se
execut: n volum deplin(ex.cutremur de pmnt), parial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se va executa
(catastrofe transp aerian, maritim, acte de terorism) Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud.
monografiilor medico-geografice a raioanelor corespunzatoare-Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei
Civile i SE, ce actionneaza permanent, a organelor de conducere raion., republic.-Dobind. datelor de la personalul
medical al instit med-sanit din zonele afectate de dezastru, ct i de popul-observarea permanenta asupra mediului
ambiant, asupra intreprinderilor si obiectivelor economice cu risc de declanare a dezstrelor-studierea
consecintelor medico-sanit a catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora. Organizarea
R.M. n focar sunt indreptate echipe de recun.-ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer
labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament de I
ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1. -detasament mobil antiepidemic.
Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-epidemic, laborator Ro.
se iau 13 probe in 24 h.