2

Lucrare de Laborator Nr.2

Scopul lucrrii: Crearea graficilor in pachetul MATLAB.
I.

Descriei comenzile de baza pentru construirea graficelor in pachetul

MATLAB
clf sterge figura fara resetarea proprietatilor ei ;
plot functia pentru construirea graficului functiei ;
comet permite de aurmari miscarea punctului pe traiectorie ;
plot3 analogul 3-dimensional a functiei plot ;
mesh carcasa suprafetei ;
surf suprafata plina de culoare ;
contour grafic plan cu liniile de nivel ;
meshc, surfc suprafata cu liniile de nivel in planul x,y ;
contourf grafic plan cu liniile de nivel colorat ;
contour3 suprafata compusa din linii de nivel ;
surfl suprafata luminata ;
meshgrid functia pentru generarea scarii ;
hold on suprapune o imagine pe alta ;
hold off anularea suprapunerii imaginilor ;
subplot permite plasarea intr-o fereastra a graficului sau imprimarea pe aceeasi hirtie a citeva
grafice cu axele proprii ;
subplot(m,n,p) imparte figura intr-o matrice m pe n de parti a graficului initial, iar p este
indexul partii selectate.
Prescurtri pentru culori, tipul de marcher i stilul liniei

Culoarea

Tipul marcherului

Galben

Punct

Roz

Cercule

Albalbastru

Cruciuli

Rou

Semnul plus

Verde

Stelu

Albastru

Ptrat

Alb

Romb

Negru

Triunghi cu vrful n jos

Triunghi cu vrful n sus

Tipul liniei

II.

Dreapt

<

Triunghi cu vrful n stnga

Punctat

>

Triunghi cu vrful n dreapta

-.

Tire punctat

Stelu cu 5 coluri

--

Tire

Stelu cu 6 coluri

colorbar - creeaz o coloni n fereastra graficului, care arat relaia ntre culoare i valoarea
funciei z(x,y);
colormap() schimba aspectul color a graficului. Unde aspectele de culoare snt prezentate mai
jos:
bone seamana cu aspectul gray, dar cu un ton usor de culoare albastra ;
colorcube fiecare culoare se schimba de la inchis pina la deschis ;
cool nuante de culori alb albastre si purpurii ;
copper nuante de culoarea cuprului ;
hot schimbare lina :negru-rosu-oranj-galben-alb ;
hsv schimbare lina ;
jet schimbare lina : albastru-alb albastru-verde-galben-rosu ;
spring nuante de purpuriu si galben ;
summer nuante de verde si galben ;
winter nuante de albastru si verde .

De construit graficele funciilor de o variabil pe segmentul indicat.

De indicat titlurile, de introdus inscrierile la axe, legenda, de folosit
diferite culori, stiluri ale liniilor si tipuri de marcheri. De optimizat
programul (nu expresia matematic) folosind variabilele
intermediare. De a prezenta graficele prin diferite metode :

a) n ferestre diferite
b) ntr-o fereastra pe aceleasi axe
c) folosind comanda subplot :

c1) ntr-o fereastra pe axe diferite

orizontal f(x) ; g(x) ; f(x) si g(x)
vertical ambele pe axele din dreapta
c2) intr-o fereastra fiecare aparte pe axe diferite si ambele pe aceleasi axe
ambele pe axele din dreapta
ambele pe axele de sus

Varianta personal a exerciiului:

Rezolvare:

Acordm valori funciilor

>> x=[-0.2:0.05:10];
>> f=log(x.^2);
>> g=x.*log(x);

4
3

n diferite ferestre: (vezi

Fig.1.1 si Fig.1.2):
figure(1);
plot(x,f,'r-o');
title('f(x)=ln(x^2)');
xlabel('axa X');
ylabel('axa Y');

2
1

axa Y

>>
>>
>>
>>
>>

f(x)=ln(x 2)

0
-1
-2
-3
-4

Fig. 1.1

-5
-2

4
axa X

10

10

20

15

ax a Y

figure(2);
plot(x,g);
title('g(x)=x*ln(x)');
xlabel('axa X');
ylabel('axa Y');

g(x)=x*ln(x)

25

>>
>>
>>
>>
>>

10

-5
-2

4
axa X

5
Fig. 1.2

ntr-o fereastr pe aceleai

axe (vezi Fig.2):

f(x)&g(x)

25

F(x)
G(x)
20

15

figure(3)
plot(x,f,x,g);
title('f(x)&g(x)');
xlabel('Axa X')
ylabel('Axa Y')

axa Y

>>
>>
>>
>>
>>

10

-5
-2

4
axa X

10

Fig

.2

Folosind comanda subplot:

c1) ntr-o fereastr pe axe diferite:
Vertical ambele pe axele din dreapta(vezi Fig.3)

fig.1 f(x)=ln(x 2)

axa Y

5
0
-5
-2

4
axa X
fig.2 g(x)=x*ln(x)

10

4
axa X
fig.3 f(x)&g(x)

10

10

axa Y

40
20
0
-20
-2
40
axa Y

>> figure(4)
>> subplot(3,1,1);
>> plot(x,f,'b-o');
>>title('fig.1
f(x)=ln(x^2)');
>>xlabel('axa X');
>>ylabel('axa Y');
>> subplot(3,1,2);
>> plot(x,g,'r--x');
>> title('fig.2
g(x)=x*ln(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> subplot(3,1,3);
>> plot(x,f,x,g);
>> title('fig.3 f(x)&g(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> legend('F(x)','G(x)',0);

F(x)
G(x)

20
0
-20
-2

4
axa X

Fig. 3

Orizontal f(x) ; g(x) ; f(x) i g(x) (vezi Fig.4)

>> figure(5);
>> subplot(1,3,1);
>> plot(x,f,'y-.*');
>> title('fig.1
F(x)=ln(x^2)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> subplot(1,3,2);
>> plot(x,g,'m-d');
>> title('fig.2
G(x)=x*ln(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> subplot(1,3,3);
>> plot(x,f,x,g);
>> title('fig.3 F(x)&G(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');

fig.1 F(x)=ln(x 2)

25

fig.2 G(x)=x*ln(x)

fig.3 F(x)&G(x)

25

F(x)
G(x)

4
3
2

20

20

15

15

axa Y

axa Y

axa Y

1
10

10

-1
-2
-3

-4
-5
-10

0
axa X

-5
-10

10

0
axa X

-5
-10

10

0
axa X

Fig. 4

c2) ntr-o fereastr-fiecare aparte pe axe diferite i ambele pe

aceleai axe:
ambele pe axele din dreapta(vezi Fig.5)
fig.1 F(x)=ln(x 2)

25

fig.3 F(x)&G(x)

axa Y

F(x)
G(x)
20

-5
-2

30

4
6
axa X
fig.2 G(x)=x*ln(x)

10

axa Y

15

10

20
axa Y

>> figure(6);
>> subplot(2,3,
[1,2]) ;
>> plot(x,f,'g-+');
>> title('fig.1
F(x)=ln(x^2)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> subplot(2,3,
[4,5]) ;
>> plot(x,g,'k:p');
>> title('fig.2
G(x)=x*ln(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> subplot(1,3,3);
>> plot(x,f,x,g);
>> title('fig.3
F(x)&G(x)');
>> xlabel('axa X');
>> ylabel('axa Y');
>> legend('F(x)','G(x)',0);

10

0
-10
-2

4
axa X

Fig. 5

10

-5
-10

0
axa X

10

10

ambele pe axele de sus(vezi Fig.6)

figure(7);

subplot(2,2,[1,2]) ;

20
axa Y

10
0

F(x)
G(x)

-10
-2

4
axa X

fig.2 F(x)=ln(x 2)

30

10

fig.3 G(x)=x*ln(x)

20
axa Y

plot(x,f,x,g);
title('fig.1 F(x)&G(x)');
xlabel('axa X');
ylabel('axa Y');
legend('F(x)','G(x)',0);
subplot(2,2,3);
plot(x,f,'b-s');
title('fig.2 F(x)=ln(x^2)');
xlabel('axa X');
ylabel('axa Y');
subplot(2,2,4)
plot(x,g,'g-o');
title('fig.3 G(x)=x*ln(x)');
xlabel('axa X');
ylabel('axa Y');

fig.1 F(x)&G(x)

30

axa Y

>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>

10
0

-5
-5

axa X

10

-10
-5

axa X

10

Fig 6.

III.

De construit graficul funciei de doua variabile pe un

sector dreptunghiular prin diferite metode : mesh,
surf, meshc, surfc, contour, contourf, contour3. Cotele
la graficele de contur se aleg de sinestatator. De
optimizat programul (nu expresia matematic) folosind
variabile intermediare.

IV. Varianta personal a exerciiului:

Rezolvare :
Folosind metoda mesh,surf,meshc,surfc,contour,contourf,contour3 :
Introducem funciile
>> [x,y]=meshgrid(-1:0.05:1,-1:0.05:1);
>> z=(sin(x).^2+cos(y).^2).^(x.*y);

Folosind metoda : mesh (x,y,z) (vezi Fig.7)

>> figure(7)
>> mesh(z,x,y)

Fig. 7

Folosind metoda : >>surf(x,y,z) (vezi Fig.8)

>> figure(8);
>> surf(x,y,z);

Folosind metoda :

Fig. 8

meshc(x,y,z) (vezi Fig.9)

>> figure(9);
>> meshc(x,y,z);

fig. 9

Folosind metoda : >>surfc(x,y,z) (vezi Fig.10)

>> figure(10);
>> surfc(x,y,z)

Fig. 10

Folosind metoda : >>contour(x,y,z) (vezi Fig.11)

>> figure(11);
>> contour(x,y,z);
1

0.5

-0.5

-1
-1

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0.2

0.4

0.6

0.8

Fig. 11

Folosind metoda : >>contourf(x,y,z) (vezi Fig.12)

>> figure(12);

>> contourf(x,y,z,[-1:0.01:1]);

>> title('Grafic')
1

0.5

-0.5

-1
-1

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

Fig. 12

0.2

0.4

Folosind metoda : contour3(x,y,z,) (vezi Fig.13)

>> figure(13);

0.6

0.8

10
>>contour3(x,y,z,[-1:0.01:1]);

>> title('Grafic')

1
0.9
0.8
0.7
1

0.5

Concluzie :

-0.5

-1

-1

-0.5

0.5

Fig. 13

Realiznd lucrarea respectiv de laborator am fixat cunotinele

despre folosirea comenzilor de construire a graficelor n programul
MATLAB print intermediul imlpimentrii diferitor funcii. Dup ce am
folosit un pachet de metode de reprezentare a graficelor am observat
varietatea n care graficul unei funcii poate fi prezentat. La fel
folosirea metodelor de reprezentare a contribuit la formarea abilitilor
n utilizarea comenzilor de construcie a graficelor n MATLAB pe care
le vom putea folosi n viitor.