OO a, PARENTALE, 514 ancienne: éléments d'une problématique”, in L'Homme, 102, XXVII (2): 119-138. - GOODY J., 1969, ,Adoption in Cross-Cultural Perspective”, in Comparative Studies in Society and History, 11: 55-78, - HAMMEL E.A., 1968, Alternative Social Structures and Ritual Relations in the Balkans, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs. - MINTZ S.W., WOLF E.R., 1950, ,An Analysis of Ritual Co-Parenthood’, in Southwestern Journal of Anthropology, 6, 4: 341-365. — PITT-RIVERS J., 1973, ,The Kith and the Kin”, in J. Goody (ed.), The Character of Kinship, Cambridge University Press, Cambridge. 1976, ,Ritual Kinship in the Mediterranean: Spain and the Balkans”, in J.G. Peristiany (ed.), Mediterranean Family Structures, Cambridge University Press, Cambridge. - ROUSSEAU J., 1970, L’adoption chez les Esquimeaux Tunnermuit, Centre d'Etudes Nordiques, Université de Laval, Quebec. PARENTALE (SISTEME ~) 1. Sisteme gi structuri parentale Conceptul de sistem parental” a fost introdus de L.H. Morgan in lucrarea sa Systems of Consanguinity and Affinity of the Human Family (1871; cf. Trautmann, 1987). Morgan inventeazi o metod& de analizi: pornind de la acelasi chestionar privind termenii parentali considerati ca sistem, el constituie un egantion de 139 de cazuri. Pe baza materialului cules, defineste un anumit numér de tipuri terminologice pe care le reduce la doua sisteme principale: unul descriptiv, bazat pe combinatia unui mic numar de termeni simpli, altul clasificatoriu, repartizind consangvinii in clase de indivizi cdrora li se aplica acelagi termen, De exemplu, la irochezi, Tatal si Fratele Tatalui, numiti prin acelagi termen, aparfin unei clase distincte de cea constituita din indivizii desemnati cu ajutorul termenului utilizat pentru a-l numi pe Fratele Mamei. Astfel, pentru prima dat& devenea posibilé compararea sistematicd a terminologiilor de origine diversa. Clasificdrile terminologice Distinetia stabilita de Morgan intre sistemele descriptive i cele clasificatorii igi va pierde curind pertinenta, simultan cu abandonarea intentiilor evolutioniste ale auto- rului si o data cu observatia cd, intr-o anumitd mAsur, toate sistemele sint clasifi- catorii. Caracteristicile formale ale acestor sisteme trebuie agadar considerate ca atare, cdutindu-se metode de notatie mai riguroase gi incercindu-se identificarea criteriilor de constituire a claselor terminologice. Tentativa lui Kroeber, inspirata de o abordare lingvisticd a vocabularului parental, identifica opt dintre aceste criterii, fard a acorda prioritate nici unuia dintre acestea Mai tirziu, autorii de clasificdri se vor axa in mod special pe unul din criteriile definite de Kroeber: diferenta dintre linia definité de ego si ascendentii s&i directi (liniar&) gi liniile colaterale, stabilindu-se astfel o tipologie care s& sublinieze siefectele filiatiei, R. Lowie (1928) aratd c& existé patru modalitafi, pentru un ego masculin, de a-gi clasa rudele masculine din prima generatie ascendent&. G.P, Murdock (1949) completeaza clasificarea aplicind acest principiu la nivelul generalizdrii ego-ului si intemeind-o pe tratamentul diferentiat al verilor primari (G), al verilor paraleli (P: descendenti din veri primari de acelasi sex cu printii ego-ului) si al verilor incrucigati (X: descendenti din veri primari de sexe diferite). In plus, el mai distinge sistemul irochez de sistemele crow si omaha (sau ,crow-omaha”, crow fiind matriliniari, iar omaha patriliniari), care asimileaza verii incrucigati matrilaterali (Xm) sau patri- laterali (Xp) unor anumite categorii de rude apartinind generatiilor ascendente sau descendente.515 PARENTALE —— G41 Go [Morgan Lowie Murdock F=FB=MB_ |G=P-X clasificatoria | Generational _|Hawaian eo ee |F=FB>MB |G-Pex Bifurcate Trochez merging FsFB+MB F*FB=MB (Antropologia utilizeaza tn mod elasic in notare initiala cuvintului onglezese: F = Father, M = Mother, B = Brother ete.) Prin recursul la denumirile fixate de Murdock in general este utilizatd ast&zi clasifi- garea terminologic&, mijloc comod de a identifica datele culese. Interesul s-a deplasat ins parfial spre alte probleme, iar clasificarea de fat4 prezinta lipsuri evidente De fapt trebuie si distingem, in cadrul fiectrei societati, intre un sistem al termenilor de referinta (nume date rudelor despre care se vorbeste) si un sistem al termenilor de adresare (nume date rudelor cu care se vorbegte). Terminologia poate varia de asemenes dupa criteriul virstei gi mai ales dup& cel al sexului ego-ului. Fiecare tip ideal acoperd realititi ce pot devia mai mult sau mai pufin de la acest tip. Uneori, doar ciieva {rasituri tipice se regisesc in terminologia coneret& ce se inscrie din aceasta pricind foarte greu in clasificare, Aceste variatii pot spune multe despre condifille de functio- nare ale sistemului insusi (Lounsbury, 1966, in legaturd cu sistemele crow-omaha), dimpotriva, anumite asemandri formale ne pot determina a& le considerdm ca aparti; nind aceluiasi tip de sisteme, a c&ror funcfionare e mult diferitd: e cazul sistemelor irocheze gi dravidiene. Ordinea parentala Analiza sistemelor parentale implic& o reflecfie, mai mult sau mai putin explicit, asupra naturii relafiilor parentale. Desi s-a perpetuat in diverse lucrari (Fox, 1967), aflate sub influenta sociobiologiei, idcea unei continuit&ti intre consangvinitatea biole, gicd si consangvinitatea socialé, idee pe care se intemeiase Morgan, nu mai este actuald, Distinetia dintre inrudirea fizica gi inrudiren sociald, afirmatii in acesti termeni de Van Gennep, a fost in mod simultan retinut& atit de scoala sociologica durkheimiang, cit $i de antropologia americana de inspiratie culturalista, fard ca astfel sA se rezplve problema ridicata de existenta sistemelor terminologice: cum se realizeazd largirea ¢laselor? Datorita propriei structuri semantice sau ca efect al unei legi mai generale ce se refer la domeniul parental ? Malinowski (1913), foarte critic la adresa acestei ,algebre parentale”, defines con- fangvinitatea gi alianja pornind de la conceptualizarea culturalA a procredrii, Antropo- logia culturalisté americana, influentata de analiza lingvisticl, a considerat, incepind cu Kroeber, c& sistemele terminologice trebuie studiate ca atare, caracterul lor universal finind de jocul invariantelor culturale pe baza clrora ele se organizeaz’. Problema fxtensiunii claselor se pune de acum fnainte in termeni lingvistici gi semantici, tn fanctie de inscrierea lor in sistem gi nu in funcfie de legi exterioare sau universale ce or traduce reprezentarile despre inrudire proprii culturii noastre. AcoastA scold a acordat de asemenea o importan¢a deosebité studfului relatiilor parentale anglo-americane (Schneider, 1968). Va rezulta de aici o preocupare pentru formalizarea instrumentelor de analizd (LR. Buchler, H.A. Selby, 1968), pe care o ilustreazd mai eu seama analice componenfialé aplicata si ea, cu prioritate, pentru studierea relajiilor parentale anglo- ~americane (W.H. Goodenough, 1965). Analiza componentialé defineste ca totalitatePARENTALE, Bis ansamblul termenilor parentali studiati in functie de componentele lor semantice: semnificatia specifica fiecdrui termen este rezultatul determinarilor formale exercitate de aceste componente comune. Antropologia englezd, in parte mostenitoare a traditiei sociologice durkheimiene, pune in mod diferit problema extensiunii claselor terminologice, legind-o de mecanis- mele psihologice de experimentare a realitatilor sociale. A.R. Radcliffe-Brown (1952) considera relatiile parentale ca pe un ,domeniu privilegiat de drepturi si indatoriri” ce organizeazt terminologia in functie de un anumit numér de principii morale” (autori- tate, indulgenta afectiva etc.) ce tin gi ele de necesara unitate a grupurilor parentale (in eae instant&, a grupurilor de unifiliafie). Analiza comparativa permite formularea generalizari” gi identificarea unor legi analoage celor din stiintele naturii real implicatiile epistemologice mentionate, aceastA abordare a contribuit la a atrage atentia asupra unui aspect al organizarii relatiilor parentale in sistem: prescri- erea sociala a atitudinilor. Analiza acestor sisteme atitudinale nu a atins acelasi grad de formalizare ca si cea a terminologiilor, Aceste atitudini penduleaza intre doi poli: evitarea si luarea in deridere. Evitarea, dincolo de simplul respect, se manifesta printr-o stricta separare a rudelor in viafa cotidian&, traducind-se in comportamentele verbale si modalitatile de adresare, in domeniul sexualitatii sau al alimentatiei. Relatia de evitare e frecvent& printre afinii din generafii diferite (ginere si soacra, de pilda). Dimpotriva, relatiile bazate pe luarea in deridere antreneaza o libertate de comportament gi de limbaj, chiar si in plan sexual; ele pot fi simetrice sau nu; sint intilnite adesea printre afinii din aceeasi generatie. Corespondentele susceptibile de a fi stabilite intre sistemul terminologic si cel atitudinal ramin parfiale, iar legile care s-a incereat a fi identificate, mai cu seam& privind relatia dintre unchi si nepot, trimit la alte abordari ale relatiilor parentale care, incepind cu ani ’40, pun accentul pe filiatie sau alianté. Structurile parentale Proiectul lui Morgan de stabilire a unor corespondente de ordin structural intre diferitele aspecte ale relatiilor parentale n-a fost abandonat, in ciuda respingerii postu- latelor evolutioniste initiale. Folosirea in scopul clasific&rii a opozitiei liniar — colateral este legat&, dup cum s-a vazut, de importanta acordaté filiatiei. Principiile ce definese ordinea terminologicaé dupa Radcliffe-Brown sint inspirate dintr-o teorie sociologica a grupurilor si pornese de la propristatea, atribuit& prioritar unifiliatiei, de a defini grupuri sociale discrete. Acelasi autor arat& cA relatiile privilegiate dintre unchiul dinspre mama gi nepot au un continut diferit (respect sau familiaritate) in societatile matriliniare gi patriliniare, dup cum nepotul apartine sau nu grupului de unifiliatie al unchiului, Fortes a mers si mai departe, denumind ,filiatie complementard” logatura cu rudele care nu apartin liniei de unifiliatie utilizaté pentru a defini grupurile de apar- tenenfa. Este vorba aici de un principiu structural de organizare a rudeniei. Gratie lui, relatia parinti - copii apare ca una privilegiata, familia nuclear fiind considerata model universal (Murdock), in ciuda citorva rezerve alimentate de referintele la lucrarile despre familia caraibeand (in centrul cdreia se afla mama). O alt& ,structura minimal&” la care se refer teoreticienii aliantei este cea pe care C. Lévi-Strauss (1968) o defineste prin termenul de ,atom parental”. Aceasta notiune subliniazi importanta relatiei cu fratele mamei, dar o interpreteaz4 ca un efect al necesitatilor aliantei. Relatia aceasta este conceput& deci ca o relatie a unui barbat cu fratele sotiei tatdlui sdu, care, dindu-i o femeie, ii oferA dreptul de a procrea. Principiul sociologic pe care se bazeazA aceasta teorie a aliantei este cel al schimbului. Aceste lucrdri au dus la o remarcabilé dezvoltare a analizei sistemelor de filiatie gi de alianta, ale cdrei principale realizdri urmeazé s& le amintim pe scurt.517 PARENTALE 1) Sisteme de filiatie. Initial centrata exclusiv pe studiul societatilor cu grupuri de filiatie uniliniara (patriliniara, matriliniard, biliniard), analiza sistemelor de filiatie s-a ldrgit la societati cu grupuri de filiatie bilaterala (sau nediferentiata, sau cognatica). Pot exista insa (Fox, 1967) 3i alte principii de organizare a grupurilor pornind de la filiagie: grupurile de filiatie paralela sint grupuri sexuale fondate pe transmiterea de la tata la fiu sau de la mama la fiied. Se intflnese de asemenea gi cazuri de transmitere alternat de la mama la fiu si de la tata la filed (sistemul ,cu corzi” al populatiilor mundugumor din Noua Guinee). Este vorba aici de grupuri de filiatie constituite prin referinta la un strimog comun, fie el real sau mitic. Se poate observa de asemenea si existenta unor grupuri personale constituite dintr-un anumit numér de rude legate de ego prin filiatie (inclusiv prin filiafie uniliniara), pina la un anumit grad de inrudire, Atunci cind aceste grupuri sint formalizate, vorbim de legaturi parentale sau chiar de retele parentale. 2) Sisteme de alianta. Regularitatile observabile in privinta aliantei matrimoniale au inspirat citeva incereari de clasificare, dintre care cea mai elaborata este cea a lui C. Lévi-Strauss (1949) fondata pe o teorie generala a schimbului. Structurile elementare se bazeaza pe o regula pozitiva de alianta care, in schimbul interdictiilor aplicate altor categorii, preserie sau instaureaza cisitoria in mod preferenjial cu anumite categorii de consangvini. Modelul formal al acestor aliante este cds&toria intre verii incrucigati: alegerea verisoarei incrucisate bilaterale de c&tre un barbat instaureaza cicluri de reciprocitate imediata (schimb restrins), care se opun reciprocit&tii aminate, ce necesita distinefia orientata intre descendenfii donatori si receptori, caracteristicd pentru c&sato- ria cu verigoara incrucigatt matrilaterala (schimb generalizat). Dimpotriva, stracturile complexe se definese prin existenfa unor reguli exclusiv negative (interdictii matri- moniale), iar regularitatile gi ciclurile observabile sint de natura exclusiv statistica. Situindu-se intre cei doi poli, structurile semicomplexe — dintre care cel mai bine studiate corespund societatilor cu terminologie crow si omaha — se bazeaz gi ele pe interdictii extinse, dar care nu creeaza condifii pentru retnnoiri regulate ale aliantelor, ca in cazul structurilor elementare. Ca urmare a acestor contributii majore la analiza sistemelor de rudenie, aceasta a Cunoscut numeroase tendinte contradictorii, Studiul sistemelor dravidiene (Dumont, 1975) @ pus din nou sub semnul intrebarii citeva din clivajele cele mai clare. Terminologia este in aparenta irochezdi, existind o regula prescriptiva de alianta intre veri inerucigati. De fapt, sistemele dravidiene carora nu li se asociazA nici o inflexiune uniliniara parti- culara fac distinofia terminologica intre afini (Inerucigai) si consangvini (paraleli) si stabileste care se pot cdsaitori si care nu, primii constituind mai putin o clasa (in sensul in care sint organizaji donatorii gi receptorii in structurile elementare), cft 0 categorie susceptibila de tratament diferentiat cind este vorba de alianta efectiva. Care este ins Statutul acestor sisteme pe care Dumont le numeste ,sisteme de alianta matrimoniala”? In acelasi fel, analiza detaliata a sistemelor omaha (Héritier, 1981) deschide cimpul de studiu al sistemelor semicomplexe. Exprimarea unei preferinte nepotrivite cu regula pozitiva, in accepfia lui Lévi-Strauss, in cazul ,cAsatoriei arabe” intre veri paraleli patrilaterali ridicd noi probleme. Generalizind, critica radicala operata in teoria grupurilor de filiatie a contribuit la un anume declin al teoriilor generale. Unii autori (Needham, 1971) pun sub semnul intrebarii ideea cd rudenia reprezinta o clasi de fapte distincte. Alfii (Héritier, 1981), dimpotriva, continua si postuleze ideea cA exist o logicd generala a sistemelor de inrudire, cu origini in invarianta care este datul universal biologie, recunoscind totodat cd logica proprie fiecdrui sistem trebuie studiata ca atare, P. BONTE © BOHANNAN P., MIDDLETON J., 1968, Kinship and Social Organization, The Natural History Press, New York. - BUCHLER. LR., SELBY H.A., 1968, Kinship and Social Organization. An Introduction to Theory and Method. Macmillan. New York. TTIMONOTPARENTALE 518 1975, Dravidien et Kariera: Valliance du mariage dans l'Inde du Sud et en Australie, Mouton, Haga ~ Paris. - FOX R., 1967, Kinship and Marriage. An Anthropological Perspective, Penguin Books, Harmondsworth, Middlesex (trad. fr. Anthropologie de la parenté. Une analyse de la consanguinité et de Ualliance, Gallimard, Paris, 1972). - GOODENOUGH WH., 1965, ,Yankee Kinship Terminology: A Problem in Componential Analysis”, in American Anthropologist, 67: 139-194. ~ GOODY J. (ed.), 1971, Kinship. Selected Readings, Penguin Books, Harmondsworth, ~ HERITIER F., 1981, L’exereice de la parenté, Gallimard ~ Le Seuil, Paris. - LEVI-STRAUSS C., 1949, Les structures élémentaires de la parenté, PUR, Paris (ed. a Il-a, Mouton, Paris - Haga, 1968). ~ LOWIE R.H., 1928, ,A Note on Relationship Termino- logies”, in American Anthropologist, 39: 77-84. - MALINOWSKI B., 1913, The Family among Australian Aborigines, University of London Press, Londra. - MORGAN L.H., 1871, Systems of Consanguinity and Affinity of the Humen Family, Smithsonian Institution, Washington DC. - MURDOCK G.P,, 1949, Social Structure, Macmillan, New York (trad. fr. De la structure sociale, Payot, Paris, 1972). - NEEDHAM R., 1971, Rethinking Kinship and Marriage, Tavistock, Londra (trad. fr. La parenté en question. Onze contributions a la théorie anthropo- logique, Le Seuil, Paris, 1977). - RADCLIFFE-BROWN A.R., 1952, Structure and Function in Primitive Society, Cohen & West, Londra (trad. fr. Structure et fonction dans la société primitive, Editions de Minuit, Paris, 1968). - SCHNEIDER D., 1968, American Kinship. A Cultural Account, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. - TRAUTMAN T.R., 1987, Lewis Henry Morgan and the Invention of Kinship, University of California Press, Berkeley — Los Angeles - Londra. 2. Genealogie Spre deosebire de geneticieni, antropologii sint interesati de abordarea sociala a relatiilor genealogice. Studiul acestor relatii se confunda in parte cu analiza parental. inca de la inceput, L.H. Morgan intemeiase compararea terminologiilor pe caracterul universal al recunoasterii acestor relatii, ins lui W.H.R. Rivers fi revine meritul de a fi definit, in 1910, statutul euristic al ,metodei genealogice a anchetei antropologice” (1968). Fara si necesite macar cunoasterea limbii vernaculare, chestionarul genealogic pe care acesta il pune la punct permite explorarea universului relatiilor de rudenie si alianté, ca gi numeroase aspecte ale viefii sociale. Tributar inca unei istorii conjunctu- rale care, prin studii comparative, vizeaz& efectele determinante ale unor institutii precum familia sau c&sdtoria, Rivers nu se preocupa totugi de statutul epistemologic al metodei sale, in particular de locul referentului biologic al genealogiei (Firth, in Rivers, 1968). Antropologia functionalist englez’ de dup Rivers va face distinctia intre relatiile genealogice, centrate pe ego gi incluzind acest referent biologic, si relatiile de rudenie (Fortes, 1970): avem deci de-a face doar cu o metoda de abordare a relatiilor de rudenie. AR. Radcliffe-Brown, elev al lui Rivers, o foloseste pentru a analiza sistemele parentale (1941, in Radcliffe-Brown, 1968) concepute ca extensiune nedefinit a relatiilor dintre familiile elementare ce definese ele insele relafii de ordine: parinti/copii, veri primari, sot/sotie. Aceste sisteme sint organizate conform unor reguli sociologice, cum ar fi unitatea grupului de veri primari gi a ascendentei, care se pot sprijini sau nu pe referentul genealogic pentru a defini clasele terminologice sau cele de grupuri. Ipoteza yextensionista” (extensiunea genealogicd a relatiilor de prim ordin) va fi respins de E.R. Leach (1958), care va critica metoda genealogicd si va propovadui o analiza exclusiv sociologica a relatiilor de rudenie. Miza acestor analize se clarificd cu ocazia dezbaterilor de la inceputul anilor’50, din paginile revistei Philosophy of Science, dezbateri inaugurate de articolele lui E. Gellner (1978) care incerea s& fundamenteze studiul comparativ al relatiilor de rudenie pe un metalimbaj (ideal language) ce ar corespunde universalitatii relatiilor biologice care organizeaz& genealogia. Aceste articole, mai degraba provocatoare decit convingitoare, vor fi eriticate, printre altii, de J.A. Barnes, R. Needham gi J. Beattie, insa criticile vor lsa in suspensie, dup& cum noteazA D. Schneider, o intrebare pe care gi-o vor pune ulterior in mod explicit Leach, Needham (1971) si tranzactionigtii:: au relatiile parentale un confinut? Corespund ele unui domeniu particular al viefii sociale?519 PARENTALE Prin remarca sa, Schneider subliniazd divergentele fundamentale de orientare — deja exprimate in controversa dintre Rivers i A.L. Kroeber (1909) - dintre studiile engleze $i cele americane asupra relafiilor parentale. Unitatea unui sistem parental este, conform lui Kroeber, de ordin cultural si lingvistic; acesta nu se organizeazd in funefie de reguli sociologice, ci in functie de reguli psihologice. Criticind faptul od in utilizarea metodei genealogice apar deturndri, provocate de propriul nostru model parental, ca si folosirea termenilor englezesti pentru a descrie relatiile genealogice, autorii americani, gi mai cu seama formalistii, pun din nou in centrul acestei metode existenta criteriilor universale, punct de plecare pentru organizarea diversitatii de sensuri exprimate de sistemele parentale. In consecint& ,inrudirea este bazata pe recunoasterea genealogica” (Lounsbury, 1964) ; ea are un continut ; organizarea formala a universului genealogic, infeles nu in termeni genetici, ci, cel mai adesea, ca extensiune semantica a semnificatiilor primare inscrise in familia elementara. Progresele in ana- liza se vor datora rafinamentelor metodologice, preluate adesea din domeniul lingvisticii sau din cel al semanticii structurale. De o atentie specialé se bucur& consemnarea relatiilor genealogice gi modelele de interpretare care deschid calea clasifiedrilor gi modelelor indigene, in cadrul ,metodei etnogenealogice” definite de H. Conklin (1964). Infeleasa intr-un sens restrins, ca harta ce defineste si legitimeaza statutul unui individ sau al unui grup pornind de la siruri de relatii de filiatie ascendente, genealogia este unul dintre acele modele de reprezentare indigene, cu atit mai raspindit in cele mai diferite societati, cu cit el este asociat constituirii grupurilor sociale (grupuri de uni- filiafie, grupuri cognatice etc.). Genealogia devine astfel obiect de studiu gi nu doar o metoda ce aparfine antropologiei (sau antropologiei istorice), ci si o stint specifica, practicata de specialisti (genealogisti), ce continua sa existe in societatile contemporane. Dincolo de functiile lor structurale - definirea grupurilor discrete, a claselor matri- moniale sau gestionarea transmiterii de bunuri, de statute si titluri -, genealogiile au si 0 funcfie cognitiva si clasificatoare. Ele se pot dezvolta intr-o manier mai aparte, cum se intimpla de pildé in societatea ebraica sau in cea araba, sub forma unei viziuni istorice co poate ingloba intreaga omenire si poate justifica diferentierea ,raselor’, popoarelor $i societatilor, permitind totodatd explicarea legilor lor de evolutie (Ibn Khaldoun, 1978). Ele pot de asemenea sa-i lege pe oameni de supranatural, atribuind o origine celesta sau divin& anumitor grupuri ce-si legitimeaza in acesti termeni puterea sau functia aparte exercitata in societate. P. BONTE © CONKLIN H., 1964, ,Ethnogenealogical Method”, in W.H. Goodenough (ed.), Explorations in Cultural Anthropology, MeGraw Hill, New York. - FORTES M., 1970, Kinship and the Social Order. The Legacy of Lewis Henry Morgan, Routledge & Kegan Paul, Londra. GELLNER E., 1978, Cause and Meaning in the Social Sciences, Routledge & Kegan Paul, Londra. ~ HERITIER F., 1981, L’exercice de la parenté, Gallimard - Le Seuil, Paris, - IBN KHALDOUN, 1978, Discours sur Uhistoire universelle, Sindbad, Paris (ed. a Il-a france’, ed. I Beirut, 1967-1968, ed. Slane) (1397) (ed. I araba, 1857), - KROEBER AL., 1909, 2Classificatory Systems of Relationship", in Journal of the Royal Anthropological Institute, 39; 77-84. — LEACH E.R., 1958, ,Concerning Trobriand Clans and the Kinship Category Tabu", in J. Goody (ed.), The Developmental Cycle in Domestic Groups, Cambridge University Press, Cambridge. - LOUNSBURY F.G., 1964, ,A Formal Account of the Crow and Omaha Type Kinship Terminologies”, in WH. Goodenough (ed.), Explorations in Cultural Anthropology, McGraw Hill, New York. - NEEDHAM R. (ed.), 1971, Rethinking Kinship and Marriage, Tavistock, Londra (trad. fr. La parenté en question. Onze contributions a la théorie anthropologique, Le Seuil, Paris, 1977). - RADCLIFFE-BROWN A.R., 1952, Structure and Function in Primitive Society, Cohen & West, Londra (trad. fr. Structure et fonction dans la société primitive, Bditions de Minuit, Paris, 1968). - RIVERS W.H., 1968, Kinship and Social Organization, London School of Economics, 34, Londra.CLAN 148, CLAN Nofiunea de ,clan” a fost elaboraté la inceputul studiilor despre filiatia uniliniaré. Ea era aplicatd oric&rui grup exogam ai cérui membri se reclamau de la un stramos comun in virtutea unui mod de filiatie exclusiv (pe linie paterna sau pe linie materna). Evolu- tionigtii, mai ales L.H. Morgan, postulau ideea cf asemenea grupuri, numite fn trecut ginti, erau de origine matriliniaré gi au trecut apoi la patriliniaritate datorita unei schimb&ri a modului de succesiune. Pe urm&, cuvintul ,clan” a fost folosit in mod general pentru a defini acele grupuri de unifiliatie care au fost asociate de autori ca E.B. Tylor gi J.G. Frazer cu totemismul si exogamia. Criticind, pe urmele lui TR. Swanton, supozitiile evolutionismului (antecedenta filiafiei matriliniare), R. Lowie a propus ca, de acum fnainte, clanul s4 nu mai fie identificat prin relatia sa cu tote- mismul, ci prin faptul ca alc&tuieste o unitate - care, pe de o parte este exogama, pe de altd parte este plasat& pe un anumit teritoriu -, exploatare colectiva a resurselor $i proprietate comuna servind drept fundament al organizarii clanice. ‘Ast&zi, criteriul teritorial gi exogamia nu mai sint considerate pertinente, pentru c& numeroase socictifi au clanuri nelocalizate, ai clror membri dispersati pot s& se cAsé- toreased in cadrul propriei lor unit&ti clanice. In manier& minimala, clanul se defineste ca un grup de unifiliatie ai carui membri nu pot si stabileasca legaturile genealogice reale care fi leag& de un stramos comun, adesea un strimog mitic. Clanul se bazeaza pe 0 »perpetuitate presupusa” si membrii sAi ti apartin in mod permanent. Apartenenta la un clan aduce dupa sine o nevoie interna de solidaritate social care se manifesta prin intrajutorare, participarea la ceremonii gi datoria de a-i razbuna pe cei ucisi. Clanul poate si indeplineascd mai multe funetii: ca unitate exogama, impune schimbul de femei gi ,cireulatia” lor; ca unitate politicd, poate si se alieze cu alte clanuri pentru a forma un trib sau poate sd le domine, constituind o ,sefie” (de exemplu, clanuri »conice”) sau un regat. Glanul poate s& indeplineascd gi functii religioase si ceremoniale, fie in ‘mod exclusiy, fie in mod complementar. Un clan acopera, in general, mai multe familii, in functie de carta genealogica gi atributiile fiecirui nivel, clanic sau familial, variaza in funetie de caz. Mult& vreme, s-a considerat c& diferen{a dintre clan sineam nu fine decit de gradul de profunzime genealogica, in aga fel incit dezvoltdrile teoretice referitoare la organizatiile de neam li se aplican si clanurilor. Importanja dobindita de studierea ascendentelor si a organizatiilor segmentare (scoala functionalist: E.E. Evans-Pritchard, M. Fortes) a mascat faptul c& existau gi organizafii clanice lipsite de relafii de ascendenté, clanul regrupind in acest caz mici grupuri de filiatie (descendent, case) care prezintd o mare suplete in recunoasterea legaturilor genealogice si in modalitatile de recrutare a membrilor lor. E, COPET-ROUGIER e FOX R., 1967, Kinship and Marriage. An Anthropological Perspective, Penguin Books, Harmondsworth, Middlesex (trad. ff. Anthropologie de la parenté. Une analyse de la consanguinité et de Valliance, Gallimard, Paris, 1972). — FRAZER J.G., 1910, Totemism and ‘Exogamy. A Treatise on Certain Early Forms of Superstition and Society, 4 vol., Macmillan, Londra, - LOWIE R.H., 1948, Social Organisation, H. Holt, New York. — MORGAN L.H., 1877, Ancient Society : Or Research in the Lines of Human Progress, from Savagery through Barbarism to Civilization, H. Holt, New York (trad. fr. La société archaique, Anthropos, Paris, 1971). - SAHLINS M., 1965, ,On the Ideology and Composition of Descent Group”, in Man, 95-97: 104-107. CLASIFICARE ‘Tendinta actuala a studiilor despre comportamentul organismelor vii este aceea de a considera cA facultatea de a clasa elementele mediului inconjurator este un aspect fundamental al capacitafilor lor adaptative. Omul realizeazi clasificdri fn cadrulFAMILIE Toataé lumea are impresia cA stie ce inseamna familia: ceva ce pare sa descinda direct din ordinea naturii, ceea ce fi confer4 caracterul unui dat universal, cel putin in forma sa elementara, de tip conjugal, definita prin unirea, recunoscut& din punct de vedere social, dintre un barbat si o femeie care traiesc impreund cu copiii lor. Este adevarat, de altfel, ci aceasté forma se intilneste atit la popoarele cele mai dezvoltate, cit gi la cele primitive (cum ar fi celebrul exemplu al populatiei vedda din Ceylon, ai cirei membri tritiesc practic goi in adaposturi sapate in stinca, dar fiecare familie elementard, departe de a se amesteca cu celelalte, se limiteaza, dimpotriva, la spatiul care fi revine). Celula conjugala elementara este unitatea de baz atit a familiilor conjugale poligame, in cazul cdrora mai multe unitati de acelagi fel au unul gi acelasi partener, cit si a familiilor aja-zis ramificate, care se intilnesc in numeroase parti ale lumii gi pe care societatile occidentale le-au cunoscut sub forme si denumiri diverse. In cazul acestora, regula impune coexistenta sub acelasi acoperig si aceeasi autoritate a multiple celule conjugale inrudite, repartizate pe mai multe generatii si dupA mai multe linii colaterale, prin taportarea la un stramos comun. Este ins& interesant de constatat cd, desi vitald, esentiala si aparent universal, institutia familiald nu beneficiaza, ca de altfel nici cAsatoria, de o definitie riguroasa. Dictionarul Littré da cel putin gase definitii diferite ale familiei; definitia principala consta in opozitia stabilita intre familie si casa, prin aceea cd familia inseamnd ,ansamblul de indivizi de acelasi singe care trdiesc impreuna”, iar casa reprezint& succesiunea gi transmiterea in timp. Astfel, pentru dictionarul Littré, locuinta comuna si legaturile de singe sint principalele criterii care definesc familia. in Encyclopaedia Britannica, familia este caracterizaté prin locuinjé comuna, cooperare economica si reproducerea prin adultii de sex opus, dintre care cel putin doi intretin relatii sexuale admise social. Familia reugegte s& satisfacd astfel nevoile esentiale: sexualitate, procreare, supravietuire economica, identificare personalA si colectiva, cresterea si educarea descendentilor. Pentru K. Gough, familia este ,un cuplu casatorit sau orice alt grup de adulti inruditi _ fare coopereaz& atit economic, cit si in cregterea copiilor si care impart o rezidenta comuna” (1975; 52). Aceasta institutie specific umana reclama, pornind de la o baz& biologica particulara (faptul ca estrul revine lunar si ca femeile sint constant receptive : acesta), un anumit numér de condifii prealabile esentiale pentru a putea funciona: ‘Prezenja continua a unui mascul, interzicerea incestului, care aduce in relatia dintre puri si in c&snicie o diviziune a sarcinilor intre sexe, recunoasterea relatiei de iternitate legalé, oricare ar fi realitatea legdturii biologice care uneste sotul - barbatul cadrul familiei - cu copiii sotiei sale. _ Insistind asupra condifiilor sale de emergen{& — recunoagterea socialé necesara Unirii a doi parteneri sexuali, procreatori gi care coopereazi economic, locuinta comunk, legaturile de singe sau transmiterea in timp -, devine vizibilA conturarea unui model re tinde si precizeze la ce serveste familia, celula de baz a oricarei societati, faraFAMILIE 244 insi a putea furniza o definitie universal corectd, care si nu fie deloc tautologicé: familia serveste la nasterea de copii in virtutea reproducerii societ&tii, iar organizarea social impune obligativitatea schimbului i deci constituirea de familii, care nu s-ar putea perpetua faré aceasta obligativitate. ‘Acestea find zise, daca familia conjugala este practic universala, ea reprezinté, cum afirma C. Lévi-Strauss, ,mai degraba un echilibru instabil intre extreme decit rezul- tatul unei nevoi permanente si constante exprimind exigentele cele mai profunde ale naturii umane” (1956), Ea poate lua citeodata forme neobignuite, care se opun diverselor definitii propuse: legdturile libre ale nayarilor, unde femeile intrefin relatii sexuale, cel mai adesea pasagere, cu barbati alegi de ele si care nu au nici un fel de drept asupra progeniturilor lor, chiar dac& exist o cdsatorie ritual& si fictiva care uneste mai degraba dowd grupuri cu ascendenfa liniard decit doi indivizt ; cAsAtoriile aga-zise ,intre femei”, care nu implicd relatii homosexuale, ci in care 0 femeie, de obicei steril& sau la virsta menopauzei (la nueri), sau o comerciant& bogata (la yoruba), define un statut masculin si ocupa in cadrul familiei o functie economica gi autoritard fafa de sotiile fecundate de cdtre barbatii din anturajul lor; ,cds&torii ie-fantoma”, unde un barbat este reprezentantul unui defunct pe ling& 0 sofie, familia astfel constituita flind administrata in numele defunctului, iar genealogia copiilor fiind stabilita prin raportare la acesta etc. Daca unirea conjugala stabilé si recunoscut& dintre un barbat si o femeie nu exista pretutindeni in forma generala cunoscutA de noi, aceasta se intimplé din cauzd cA nu favem de-a face cu o nevoie naturala. Nimic de altfel nu este fondat biologic in aceasta institutie, nici chiar raportul mama — copii (nu peste tot mama biologicd este cea care isi al&pteazd gi igi cregte copiii). Sexul, identitatea partenerilor, paternitatea fiziologica nu sint exigente absolute. Ceea ce conteazé este legalitatea, adicd nu o caracteristict natural&, ci una eminamente sociala. Nu exista nici o societate lipsita de o institutie care si raspunda mai mult sau mai putin acestor exigente, indeplinind aceleasi funcfii, dar se pune intrebarea de ce societiitile actuale sau trecute au resimfit necesitatea crearii acestei institutii artificiale si sint constringerile suficient de puternice care fac s& existe in organizarea familiilor din intreaga lume, dincolo de variantele menfionate mai sus, un anumit aer comun, am spune noi. fn afar& de legalitate, elementul comun ce impune peste tot o forma stabil& si reglementata a raporturilor sexuale este prestarea de servicii reciproce intre soti, dupa repartizarea sarcinilor intre sexe care nu mai este fondaté pe imperative fiziologice. Fiind arbitrard, ea face ca cele doud sexe si fie dependente unul de celiilalt gi deci contribuie la stabilirea unei relatii durabile intre indivizi. Contractului de intrefinerei seas privilegiat al reproducerii, fara s& existe ins o legatura necesard, in mod logic, intre aceste dowd ordini de fapte : intretinerea reciproca, gratificarea sexual si reproducerea. z Contracte de acest tip ar fi putut fi incheiate intre consangvini, omenirea fiind in acest ~ caz populata de grupari inchise, ostile una alteia gi recurgind la fort pentru a-si procura parteneri, daca acegtia le-ar fi lipsit la un moment dat. Aceast& constatare, care tine de variabilele demografice, arata c& nici o forma stabilé de societate n-ar fi fost posibila pe asemenea baze. Societatea a trebuit s& se construiascd opunindu-se consangvinitafil, timp ce aparatul simbolic al limbajului incepea s& capete forma, in diversele lor puncte de emergent gi supuse acolorasi necesitafi, grupurile umane igi elaborau solu Structural aseméinitoare, deoarece toate se supuneau legii posibilitafilor limitate: reglementare a raporturilor sexuale; recunoasterea unui principiu de filiatie clasificind indiviaii grupului fn apti gi inapti pentru edsitorie; puneres la punct a principiilor d¢ alianta fondate pe interzicerea incestului; in sfirgit, in scopul stabilizarii raporturilog: dintre indivizi, diviziunea sexual a sarcinilor intervine pentru a-i face dependenti ‘uunul de celélalt in interiorul grupului, in virtutea respectivelor incapacitati, determi: nate in mod artificial. jaz regularizarea prestatiilor sexuale, familia intemeiata pe cAsdtorie fiind locul — Lyla ins ia245 FEMINISTE Rezulta cd in orice societate contractul de alianta intre grupuri consangvine guvernate de o regula de filiatie este fundamentul minim al unei societ&ti stabile ; cis&toria este instrumentul acestui contract, iar femeile reprezint& elementul reproducator. Familia presupune cooperarea intre grupuri distincte de consangvinitate pentru a se putea perpetua generatie dupa generatie: din doud familii rezulta o a treia. Familia permite societitii sA existe pe baze relativ pagnice, s functioneze, 84 se reproducd. Ea face aceasta implicit, deoarece prin insdsi existenta ei, si regasim aici tautologia de pornire, familia este o simpla reactie, concretd, elementard, la nevoile societatii. F. HERITIER-AUGE @ BURGUIERE A., KLAPISH-ZUBER C., SEGALEN M., ZONABEND F. (ed.), 1988, Histoire dela famille, 2 vol., Armand Colin, Paris. -EVANS-PRITCHARD E.E., 1945, Some Aspects of Marriage and the Family among the Nuer, The Rhodes Livingstone Institute, Livingstone. 1957, Kinship and Marriage among the Nuer, Clarendon Press, Oxford. - DUBY G., LE GOFF J. (ed.), 1977, Famille et parenté dans l'Occident médiéval, Ecole Francaise de Rome. 1975, Finie la Famille? Traditions et nouveaux réles, Autrement, Dossier nr. 3.- GOODY J., 1983, The Development of Family and Marriage in Europe, Cambridge University Press, Cambridge (trad. fr. L’évolution de la famille et du mariage en Europe, Armand Colin, Paris, 1985). GOUGH K,, 1975, ,Origin of the Family”, in Reiter A.R. (ed.), Toward an Anthropology of Women, Monthly Review Press, New York — Londra: 51-76. ~ LEVI-STRAUSS C., 1956, ,The Family’, in H.L. Shapiro (ed.), Man, Culture and Society, Oxford University Press, New York (trad. fr. ,La famille”, in Le regard éloigné, Plon, Paris, 1983). - MURDOCK G.P., 1949, Social Structure, The Free Press, New York (trad. fr. De la structure sociale, Payot, Paris, 1972), - RADCLIFFE-BROWN B.B., FORTES M. (ed.), 1950, African Systems of Kinship and Marriage, Oxford University Press, Londra (trad. fr. Systémes familiaux et matrimoniaux en Afrique, PUF, Paris, 1953). - SAHLINS M., 1959, ,The Social Life of Monkeys, Apes and Primitive Man”, in J.N. Spubler (ed.), The Evolution of Man’s Capacity for Culture, Wayne State University Press, Detroit. - SCHNEIDER D.M., GOUGH K. (ed.), 1961, Matrilineal Kinship, University of California Press, Berkeley - Los Angeles - Londra. FEMINISTE (STUDIILE ~) $1 ANTROPOLOGIA Spre sfirsitul anilor ’60 a inceput sa ia amploare in rindul stiinfelor umane un cimp de cercetari inter- sau pluridisciplinare, denumite in mod curent women’s studies, studii »fticute de/despre femei”. Mai mult sau mai putin integrate, tolerate sau reprimate in Universitiiti si institute de cercetare, in functie de atitudinea fiecdrei {ari (si destul de putin reprezentate in Franta), women’s studies isi manifesta dinamismul prin diverse asociatii, profesionale sau nu, prin conferinte nationale sau internationale, prin colectii gi reviste specializate, prin institute de cercetare — inclusiv in alte f4ri decit cele Gezvoltate (de exemplu in India). Dacd sintagma ,studii feministe” este mai putin folosita, din motive tactice sau ideologice, istoriceste vorbind, ea este totusi cea mai justificata : impulsul de pornire a acestor lucrari este legat in mod obiectiv de (re)nas- terea si impactul miscrilor de emancipare a femeilor atit in tarile occidentale, cft gi in lumea a treia. Asa cum analiza intreprinsé de Marx asupra raportului proletariat — capital, determinata de o viziune critic& a organizarii sociale, este diferita de descrierile lui Villermé sau Le Play privind ,conditia proletara”, tot astfel si studiile femi difera de lucrarile anterioare relative la ,conditia feminina”. In toate disciplinele, prima faza a constat intr-o critic epistemologica a tendintei sexiste a stiintei si in punerea sa in relatie cu structurile de oprimare a femeilor in Societatile, mai ales in cele occidentale, care o produc: studiile feministe sint astfel una din ramurile, nu indeajuns de bine cunoscute, ale sociologiei cunoasterii, Evidentierea androcentrismului (male bias) gindirii stiintifice era cu atit mai iecesaré in antropologie, cu cit, reprezentind un discurs produs de un anumit tip de _ Societate, ea este de asemenea un discurs despre societati, ,diferite” desigur, ins deseori _ la fel de androcentrice (de unde o intensificare a celor doua ideologii). Numeroase studi au arditat cd, oricare-ar fi domeniile de referinta si orientdrile teoretice ale autorilor,