ce neatthee tt eee esl Se A een sh te UNIVERSITATEA SPIRU HARET 62. YVES GOLDENBERG ~ MANGAL DE LIMBA ARABALUCRARI APARUTE . iN EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE Teodora Cristea GRAMMAIRE FRANCAISE Teodora Cristea STRATEGIES DE LA TRADUCTION Emilia Bondrea LE DISCOURS RADIOPHONIQUE DANS LA CLASSE DE FRANCAIS. LANGUE ETRANGERE, Janeta Lupu ENGLISH PRACTICAL COURSE FOR INTERMEDIATE STUDENTS Emilia Bondrea PROGMASEMANTIQUE DE LA CORRESPONDANCE COMMERCIALE Jon Muriret SYNTAXE II Todora Cristea Emilia Bondrea ELEMENTS DE GR AMMAIRE FRANCAISE, George Grigore_ LIMBA ARABA. PRONUNTIE $I SCRIERE George-Gutu (coordonptor), Pierette Fotidias, Daniela Ionescu, Mihai Draganovici ISTORIA LITERATURII GERMANE. Antologie de texte literare, vol. I Literatura germana veche (750-1500) Tleana Scipione . / LENGUA DE LA ESPANOLA CONTEMPORANEA Sintaxis de la oracién compleja (enunciados & oraciones) LS.B.N. 973-582-647-X, 158 000 Lei EDITURA FUNDATIEL ROMANIA DE MAINE3 Intredusere Ldmba_arabi Limba arabs: Limba arab’ vorbit® fntr-un mare numir de $4ri din orientul. apropiat gi mijlociu (Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Bgipt, Sudan, Arabia Sau- aitl, Republice Arab% Yemen (Yememsl de nord) gi Republi- a DemecraticS Popular a femenulul (Yemenul de and), Fe- deratia Emiratelor din Golful Persic, Kuweit, Irak, Ior- dania, Siria gi Liban, de circa loo de milioane de locu- iteri, face parte din familia limbiler semitice. Teraen conventional derivat din numele i legenda biblicd, ar fi fost striémogul popula- tillor cars a0 locuit fn Arabia, Siria, Palestina gi Mesopotamia, Aceast& legend’ reflects, de tept, aseminarea izbitoare dintre idiomurile a or Po pulagii, aseminare de care au fost congt: ente @ antichitate. Alkturi de arabi, aceast familie de limbi mei cu- prinde accadiana, ebraica, arsmaica, sud-arabica gi lin- bile eemitice abisiniene. Limba arabi ~ care a fost initial limba populatiei nomade din Peninsula erabick (cu exceptia Arabiel meridi- onale) - s-a extins, fn urea cuceririlor arabe din seco- lele al Vil-lea gi‘al VIII-lea, devenind - datorits Cora- nului - limba literar& gi de cult a tntregului Orient m-~- sulman. , Aceast& limb a fost mult tisp principalul mod de ex- preaie al unei strilucite culturi gi civilizajiesi isleni~ ce, fiind supranumit, pe drept cuvint, latina Orientului,4 DacK tn ciuda puternicei influenje arabe, Persia gi popoarele ialamizate din Asia Centrald, precum gi turcii otomani gi-au pastrat limbile lor najionale, Siria, Trak- ul, Egiptul gi celelaite {uri mediteraneene din vechiul califat musulman au fost supuse unui adine proces de ara- bizare care s-a prelungit fn decureul mai multor secole, ductnd 1a formarea a ceea co eate astsi frecvent denumit luaea arabd. “Limba arab se presintd le ora actual sub dou as~ pecte distincte: unul gcris, pe care tl vom denumi sraba Aiteresrk contemperan§ gi altul yvorbit, care cuprinde o multitudine de dialecte, uneori foarte diferite unele de altele. Ceea ce caracterizeask situatia lingvistick din lumea arab& nu este, tnak, multitudinea dialectelor ~ lu- eru firesc pe un teritoriu atit de vast, cuprinzind un mare numér de tari - ci faptul frapant ci. limba literer’, avind un caracter uniter foarte pronuntat, se deosebegte extrem de mult de toate idiomrile vorbite, care se inru~ deec , In mod evident, cu ea, dar de care s-au tndep&rtet toate. Acest fapt, ciudat la prima vedere, ftgi are o ex~ plicatie istoricl gi anume c& limba literar’ contemporan& este o formatie supradialectal&, care continu& in mod ai-~ rect limba arab clasicd - limba Coranului gi a literatu- vii clasice ~ ale clirei reguli arhaice sint menjinute de erematica normativil in virtutea unui puternice curent pu-ep tete 5 riet, general admis, Se poate epune, deci, ci in timp ce idiomarile vorbite au evoluat liber fn decuraul s aproape 14oo de ani, limba literarl a fost menjinuth - f tr-un mod congtient gi intrucitva artificial - la un stadiu foarte arhaic gi ch - tn afark de vocebular - limba lite- Tar& contemporank se deosebegte prea putin, structural, de limba clasic&, pentru ca eS putem vorbi de deosebdiri gramaticale importante intre aceste dou’ aspecte - vechi gi modern ~ ale arabei literare (cu excepjia, poate, a u- nor inovatii sintactice de topicl). De aceea, cele expuse in aceastA gramatic& elementaré de limb’ arabs literart, cu toate c& aint insogite de exemplifieKri din liaba con- temporank’, rAimin in general la fel de valabile gi pentru Limba clasict,Gapitolul 1, Fonotich ¢i gratie I. Fonetick: Conpoanele Limbii erabe: Dup& locel de articulare, cele 28 de consoane ale limbii arabe, pot fi clasificate astfel: 3 bilebiale: 0 oclusivK sonord (b (>), @ narelt surdk (a), i 0 semivocalsé (wr ); (ca g din . ° “pameni; cask) 2 Asblocdentelk fricativs aurad (f «3 ) 3 dnterdentale: o fricativa eonort (4 5); (ca th din engl. Shen) © fricativt surd’ (t 4) ;(ca th din engl.tbres, ‘bink) gi o fricativé sonort (care se velarizatt, sist tn ene "enfatica” (a > }3 limbii citre valul, palato- lui gi cu'o tensiune’ cresoutl in ma epa- ravulul fena- tor) 8 dentsle: © oclusiva sonor’ (4 >), © oclusivé ourtk (t (>), © oclusivk sonord (in Trai ai to eufatick. (@ (7) eeeacta consoand se pyrene cud8 o nasal sonoré = (n ¢')) ei 5 siftente; una sonork (5), una surdt (ecy)s oi una curd omfatict (ag); 5 peepalatale: 2 dishige: une 1a- a Ay i una medienk vi- 4 linguala (r 2 ' 9 guer&toare surd& op), (ea a din a ain din ° efricath oclusiva: (es g din rom. sonora & @ goam. Aceasta este rostirea sigsiet, ydar tn ‘onunti- a bE oie SS te gaz) ier'tn rostires ° celor mai multi arabofoni aa ‘eete realizaty » ca § (din joc). © semivoogia (y os) ft din rom. 2 pootpalatall: oolggivd surat a 3) 9 xalere: iva gonord . ° reese (& Q patermic "gre- seiat™ o fricativ’ surdi % 2 (ca ch fn gern. nach, der pro- nungat cu 0 ten- siune mai puter- nick & jchi- per gamed gi o oclusivé surat (a eu taseed pronun- ath cu o oclu- Zinne glotala eimltan’, care imprimd consoa— © resonantéepecifics) 2 favingale: una fricativ’ sonork ( & gi une fricativé surd& (a ai 2 laringale: una fricativé surdi (h &) (ca h din lim- ba romén&, dar Ppronuntat cu o tensiune mai puternic&) gi una oclusivi glotala (7? +) Observatii: = Se poate ugor observa cl limba arab& ere un nupir mare de consoane aise “guturale”, care au punctul lor de articulare fn partea posterioars a aparatului fonator (velarele, faringalele gi la- ringalele). Cu excepjia consoanei.h , ele nu eaming cu nici una din consoanele limbli re— gi, prin urmare, pronunjerea lor corect& va cere un efort de adaptare gi multe exercitii, = O atengie deosebit& trebuie acordath, de ase- meni, consoanelor zise “enfatice": t brid, GS a1 £0>, tn opozitie cu corespondentele Tor simple tes, 4 > 1 a > gic; acestea din urn se promung® cu 0 tensiune migchiularaé scazutt fa$% de consosnele similare din limba romfnX, lu- ecru firesc dack tinem seama de faptul c&.“emfati- cele", pe ling& velarizarea lor, sint tnsojite de o tensiune maxims. . f = Cele douk semivocale w, ai. se caracte= rizeazX prin instabilitat ze, ‘or. Ele pot juca un © rol consonantic, cind-oeupM o pozitie initiel&’ to silab&, gi pot avea un rol vocalic, cind apar ca. element final in diftongi, dup& vocala a (vezi. Yocalele limbii arabe: Pentru a compensa, parcd, sistemul consonsntic foarte desvoltat, sistemul vocalic al limbii arabe este extrem de simplu. Bl comport& doar trei timbre vocalice distinc- te, precum gi o opozitie de cantitate, Tiecare vocals pu- tind avea o realizare scurt& gi ure ‘lungé: —lo © medial& deschied nerotunjitu: a—— , © LZ © anterioari tnobis nerotunjitl: i —- 9 Tes> © postericari tnchiss rotunjitd: u-2- , 52 Durata sau cantitatea vocalicé joacd un rol deosebit de important tn sistemul morfologic gi ritmul limbii gi va trebal ef i se acorde o atenjie decsebith, . Mai trebuie spus cA tiabrul veealic presintA, tn ‘func- gle de eune (a, de pild&, putind varia tntre o vocals grav apropiath @ invecinate, o mare warietate de nuante de o ( & ) gi do @ sau chiar i) firé tnsX ca aceste varia- {ik eM iba o valosire fonologicl, adicl 6% duck la schin- barea cuvintului. Dittongid Limbid arabe: : Numai doi diftongi propriu~sigi coborftori pot api- rea in orice positie: aw gi sy ( aw'sa Jayna ‘unde re- maw “ei au aruncat; vardey “of Tid satisficuta”etc.) Dac% aplicarsa regulilor morfologice ar trebui af du- cM 1a aparifia altor diftongi, fn mod obignuit w iy gi siv> TD, em> & ierey> & om 2, In casul fn care semivocalea este gewinats’ (diftongul filnd urmat de o sileb¥ fn care @ doue semivocall ccupk un lec inigiel), efnt admise gi combinatiile: iyy - uyy- ei uw - (Sedsyyun“ ant Suyyina ‘a fost nusit, faduwmun *auguad). : Diftongi4 ureteri (tn care semivocgia ocup& lecul i- nifiel) gu tnogbabe arebA etatutul grupului consoank +n vooal& (CV) gi toate combinajiile stint admise: wa, wi, ya, wi qi yu. In finala cuvintului, tne, dack o astfel de si- lab este precedats de o vocala, nu stint admise dectt com- binagiile ~ iya gi - uwa. Silaba_tn limbs srabi: Limba arab& literar& cunoagte trei tipuri de silebe “normale”, alAturi de un tip mult mai putin frecvent, ci- rule i-am putea sice “exceptional”: (1) Silaba deschis& acurt&: CV (o consoand urmaté de © vocals scurt%), ca de exemplu, cele trei silabe din ke- fabe “el a scria”, (2) Silaba deschia% lung: CV (o conscan’ urmatk de o vocal& lungi, ca de pilds, cele dou silabe din sada “ei | (aoi) au domit*. (3) Silaba inchieX, totdeauna lung: CVC (o conscank urmatt de o vocald scurt& gi o consoand), ca in man ‘cine, kam “ott”. (4) Sdleba tnchis& extralungi: CVC (o consoand urmath de o vocal lung gi o consoanl) sau CYCC (o consoant ure mati de o vocal gi dou consoane), tip fntfinit, mai a- les, tnainte de pausi: baby “ugly — kelby “ctine" In cuvinte ca bammun "important, tn care vocala lungi este urma’ leo consoan& geminati, am avea, i aparent, 0 silabl de acest tip, dar thtetura eile- | c& pere mai degrabi a preceda consoana geminati, astfel incit avem ha + mnun. In afari de situagiile de mai sus, ori de cite ori a- ~12 phicarea regulilor morfologice ar duce la aparitia unei eilabe de tip CVC, vocale lungi este ecurtath. Din expunerea de ma_-nainte result cM, fn arabi, epre decsebire de limba roménd: (a) nied o silabi nu poste fi alecKtuits dintr-o singu- rik vocals; . . (b) vocala este intotdeaunes precedat# de o consoank (seu de o semivocalX cu valoare consonantic&). Cuvintele de fmprumut care Incep cu.o vocalA-tn limba originar&, aint redate in arab cu ajutorul oclusivei glotale henza (7): Italia > ?italiya ; (e) nici o silab% nu fncepe cu un grup consonantic (CO—}. Cuvintele care ar fi in situajia de a fncepe cu un asemenea grup consonantic primesc. fie un element protetic {oclusiva glotals (7) + vocal&): it, Spagna (Spenia))ar. Piebain: iva suaraspon tari atiin (sau 2if18,an) fie 0 vocal& epentetict: it. Fransa (Franga)ar. feransd Segmentul consonantic medial (~ CC -) este tot- una despartit de tkietura silabicd: ?ielan tre- bude citit Jis + lam gi nu 2i+ slam. Accentul tonic: : Locul accentului tonic In araba literar& contemporan’ varias& dupi ariile geografice, fiind direct influenyat de accentuarea dialectali. in cele ce urmeagi vom descrie modul tn care sint ac-a centuate cuvintele fn Sgipt gi furile Orientului Apropiat, = accentuare care pare a se bucura de un anumit prestigiu tm lumea arabia. In mod sintetic, se poate spune cH, in arari de uitima eilabi (care nu e niciodat& accentuatt), accentul cade pe silaba lungk cea mai apropiatt de sffrgitul cuvintului: Pe penultima katébtum “voi ati ecria", kivabun “etini”; pe antepenultima seba-an “el a ajutat", yaceatidu “el ajuté"; pe anteantepenultima 2{s-ta-le-ma “el a primit", nédrasatun “gcoalk” In Egipt, accentul nu trece de antepenultima, astfel ci aceste cuvinte eint accentuate Jistélama gi madrdésatun. Deck nu exist& nici e silebi lung&, cuvintul este ac- centuat pe prima silab&: Kétaba “el a scris* Copulele monosilabice proclitice stint atone gi nu mo~ dific& locul accentului: fa-kétaba'gi a scris* wasnézale “gi a coborit’, Articolul 2al, In schimb, poart& propriul siu accent, dar nici el nti modifick locul accentului tn cuvintul urmi- tor, de care se alipegte: 2K éby *etinit’s . Alfabetul_arab: arabe dispune de Jo de caractere din care 26 represin- t& consoane, 2 semiconsoane y gi y gi vocelele lungi fhru-m4 dite G gi I, iar uncl vocala lung’ a (Vexi tabelul). Fiecare caracter represintt, tn general, un singur fonem, ceea ce face ca araba sh nu ridice greutiti orto~ grafice (cu exceptia, poate, a grafiei hamzei; veri p.23 gi urm.). Araba scrie, ca gi celelalte limbi semitice, de la dreapta spre stinga. In cadral cuvintului, literele se leagh tntre ele, tn afari de gase litere (1 > > 5 5 9 ) care pot fi legate de litera anterioars, der nu gi lalte litere au forme oarecui dec- inifielS, medial& eau finel& - tn Ge cea urmitoars. C sebite dup’ positie cuvint. In tabel re dintre ac poate observa ch cele mai multe lite- etnt fn general alcktuite dintr-o figu- r& principal’ cu o form&é carecum constant, la care ae a- dsugi o-bucll mai mare tn posifia izolet& sau finalt ( > tere See 3,cbjct-JSiJ ob. Unele liters au sorpyy. principal de aceengi forzk gi se deosebesc tntre ele.dger printr-un nymir do 1-3 panete ("semne diacritice®) adiugate deasupra sau dedesubtul cor~ pulut principal: (2 9 Po S52 yD, 2,233 Wy woe ow , is). ; No existh tn arabé litere majuecule gi minuscule, ei doar un singur fel de litere. Dack yocalele lungi (4, &, I) sint notate cu caracte- re flicind parte din corpul cuvintului, vocalele scurte pot fi notate doar cu mici semne complementare, care se punus deasupra sau dedesubtul literelor representind consoansie. Notarea vocalelor scurte nu este deloc obligatorie, ci are mai degrabi un caracter exceptional, clici, fn afara abecedarelor gi e@ olrtilor elezentare pentru copif,.ca nu se practich dectt le tiplirirea Coranului gi fn edifiile - ingrijite de poezie gi texte vechi. Grafia arabé deci defectivi, in forma ei curenti, ceea ce créé@® 9 greutate suplimenterS tneepiitorului. Dar structura liebii - baseta pe un numtr relativ redus de scheme derivate - fi permite treptat si se familiarizese cu identificarea instentanes a schemei cuvintului, realizind astfel o lgcturé global, care nu se deosebegte esentiai de nodul tn care orice on instruit citegte In limba sa materni. Alfabetul arab Litera denunirea initial medial& finel& trenscrierea isoletk “Uiterii Neebetich Ss (hamsa) ° pingurd form& care se x ecrie pe eee suport vari- abil (ls ast izo- lat (red na: mai jos p. ) 1 eniy I l L z Loa) a at et s oo (ta) > aA t ey (te) 5 we ON t Tt (iia) > Pe 8 (na) > h co ? al B c aan > a B > (aa) > > oS aI Litera denumirea nipietn eedtani finel& tranecrierea i igolets literii 0000 fonetiok | 3 S os & ¢@ Hi) - (rf) - J oS r | . > (ayn) >) =) J s i uw (sin) eee . i Cs (ein) ab ok ph OF | UP (aia) wo tye t yo (dad) » wa,y 4 ] 4 ca) db b Ye t 7b ge) 6b b& bh gam | (Sayn) s = ‘ i 4 (eeyn) a € & / eS (£8") 3 a & f 3 (ae) 3 A yf qa | a (ee) BS wk of x Hl J am Jia G 2 i r (mim) “a < ws( o) a i cp (nin) a) i | oO (ha") Pb a h { 2 (waw) ~ a> w (eau @) | ¢s (ya) 2 “se as y (sau I) | Obaervatii: i a) Forma @, denumiti “t&' marbiita’, este o com bdinagie a literelor wy (ta') gi'd (ha'), re pu aparedectt 1a sfirgitul unor nume obicei ca merck a femininului - vesi p. . | . Cind este rostitt vocalisati, aceasta se pro- i nung ca un “té’", ier oind nu ee rostegte1? vocalisat& (la paust), atunci este pronunge- ta ca un “har”, b) Cind un "*alif” urmeas& dup un "lém® initial sau medial, ee scrie reapectiv Y gi VL. combinatia grafick special’ denumit% "lam Jali” ¢) In manuscrise legiturile dintre anusite gru- puri de litere capits forme speciale, cu care studentul va trebui si ae familiarizese trep~ tat. - . In tabelul de mai sus, fn care literele sint redate fn ordinea alfabetick tradi: fonalk,, este adiugatk la Inceput consoena “hamsa"#(9) care trebuie considerat&.oa o liters distino- t&, in eciuda suportului variebil. Some complementars: Yooale seurte: : yooala a scurt, fatha, este notath printr-o liniuge t oblicK deasupra consoanei vocalisate: BH Sak pleas at oS cont LE BEE BI! ¢ Dranscriesi: yaliba Kine bite yabffa ile segtru = 6 Gut sGrt _yadfira mansifu = magtiilu $imile ¢ seatlu Jalif maggiira: Ia sftrgitul unor cuvinte, yocale lungi a este une-2 ori notath cu litera ya? ¢¢, dar fri cele dou puncte 6 te denumit 7alif maggiira (elif scurtat); ox. ¢ 365 ral, (55.5 kabel. Nu ve noten- 28 cu falif maqgiira decit anumite cuvinte conform unor re- diacritics: (¢. Acest caracter goli care vor fi expuse ulterior. (Vezi Trebuie rejinut, inet, cl deck un sufix este adfu- gat la un cuvint care se termin’ fn alif maggiira, acesta, paaaitiing finel, ee noteasi cu Jalit; ox. 3145 ©5 ranthu, abl kubrihum, Exercitiu siti: ge dl oS Kd ate K 34 BSE 53% 5s a 3 SF en marbuja: . TS*"legat” sate o combinsyie a literelor > (287) ai © (282), care na apare dectt te aftrgitel unor num (de cele mai multe ori ca marci a fomininului, vesi.p Are douX forms, ambele finale: una legath 4 gi alta iso- lata 3 ai este totdeauna Feseeaats de vocala a (fatha); ex, i055 medrasaty, a5s Sizzatu. Cind este rostité vocalizaté ta? marbite ae pronungi ca un t&? (ca tn exemplele de mai sus),iar cind se rosteg- te fark vocal& (1a paus&), se pronunté ca un ha?. Astfel, la pauzi, cele dou exemple de mai sus se proaun{é tiv madrasah gi ¢iszah. Aceastt particularitate fonetica explicS gi forma grafict a literes. os mt r22 Cind un sufiz este addugat unui nume cu 13 Barbiita, aceanty Literk trece in t8? “dezlegat™ c's ; ox. At 5 55 5 23 36 Se Aga cum vom vedea fn curfnd, un element final n, march a nedeterminirii (vezi }, este notat “qn grafia arab’, nu cu niin, ei, tn. mod cu totul conventio- nal, prin dublerea semnului vocalic al conacanei enterioa~ re, Aetfel, exist’ tanwin ("nunarea") cu gamma, cu kasra 2m $Y ay kitabun kitabin an bes kitiban Tanwin-ul cu fatba este marcat, de reguld, de un Iss] “Jalif ortografic c: e adaugi la sfirgitul cuvintului. ae arg Guvintele terminate tn ta? merbipa, Jalif maggiira eau in bana {gy ctteva exceptii la cele cu hamza; v.p.23 nu primesc acest Jalif ortografic. Cind cuvintul este rostit cu tanwin, valoarea foneti- eb a acostul Jalif este nul; (veri exemplul de mai evs), fined, fn pronunjia pauzals tenvin-ul eu fatha ee rostegte : GES la Pauzi, 6e rostegte kitaba. Exercitin 2 $2 {2 56% es De 53a be bly ahs $3 Bs, Me ss “YS aly ice Aas wy ces 8S es et 35 Ils “eh 3 3 Ai be | Retranscrie}i aceste cuvinte soninbtod tenwin-al cu fatke fntr-unul cu gamma gi cele cu tenwin cu Gamma sau kasra intr-unul cu fatha. Atengie 1a Yalif-ul ortografict Ortografia bepsed Litera cure folosegte la nctarea consoanei occlusive glotale, .¢ hamza, este cel mai des scris& pe un “suport” care poate fi Jalif, waw sau ya? (f8rh puncte). Ba mai poate apirea gi fir suport, ecris& direct pe linie; ne- legat& nici la dreapta, nici le stinga. Regulile care guverneazt alegerea suportului hamzei pint destul de complicate. Ble se explic& printr-o cauzt Astorich (decurgind din anumite particularituyi fonetice @ialectale din vremea profetului Mubammad gi grafia vechi- lor manuscriee ale Coranului), Cu toate ci exist astiiz’24 unele ezit&ri ortografice cu privire la suportul hamzei, putem totugi forma urmStoarele reguli: (1) ba initiale curgatuoty suportul hamzei este tot- 6 emma un Jalif : 454 wAhned Bes a oul “Iman. Cind hamza este insofit de vocala “aera, on. se scrie sub Jalif. (2) In mijlocul cuvintului, trei cazuri se prezintd: a) b) e) Vocala care urmeazhi hamza este kasra sau Gamma (i sau u, lungi sau scurte); tn acest caz su- portul hamzéi este respectiv ya? (far puncte) sau waw On “a fost tntrebat* Crs eor* (5233 teapetst (RS wa tot puternic Hamze ere fatha seu sukiin (este urmath de vo- — —_e cala a, & sau fra voos3.&), gi este precedats de o vocale gaunt: aceasta din urmi determin’ suportul hemzei cotfel: @ a—> Jalir, i—> xB? (flirt puncte), u —» aw (adick fiecare din cele trei vocale scurte este urmatd de sn~ portul care noteaz vocala lungi de acelegi ‘timbru) - 4 a ga ua Intrebet* oY »finting” 42%. sniaat js qnizerie” Oo” o «putere” rata) svicleni” Hamza cu fatha este precedatd de o vocali lun- {renee) 25 gi sau de o consoan firt vocalt: ee serie fh- ri suport: Z (\ LES yen tntrebat” gles qe) intreaba” Bish arvazic® Der dup Xs erie, de obicei, pe ya? (rhra puncte FES gregeait, pucat’ (5) La sfirgitul cuvintului, indiferent de vocala ca- r@ urmeazh dupi hamza: a) vocala precedent& determin’ suportul hamgei | (1p, acelesgi condigii ca tn (2) b, de mai sus): 3S e@l @ inceput™ 5 90-@. incklsitY és 5b yel s ironisat, a batjocorit® b) dack hamze nu e precedat& de o vocal& scurté (edict, deck © precedaté de sukiin sau de o vo- cal& lungtt), se serie fir& suport: 2st yoor*KS-S un wera 255 aunins* G * . Se pbs olent" 3 yu} ye8 fnrduttjegte® Observatii: (1) Cind un cuvint se termink cu o hams care se acrie izolat (pe linie), fiind urmat de un tanwin cu fatha, de regulA nu se adaugh obig- nuitul Jelif ortografic, fn afaré de casul cind este precedat de vocala i lung: eat 2 oghe 2 25%, ae; ELbS ngs We ge Totugi, cuvtntul #53 “lucru" se scrie, tn acest car: Se,26 Grafia nu este intotdeauna constantA, tnttl- nindu-se atit forma 22 2 ong 13S (2) La conjugarea verbalor cu ans finals in ri- d&eink (vezi da le asemeni, u- ey exitari tn grafie. aigtari de fornole 1585 sei au oitit’ gi CgsB ot eiteac* {gontore cu uy regula 2 (a)), mai pot fi- mnttl- we faksis 2 IAS Bask os 1428 Gods (5) In Egipt, 1a unele cuvinte fn care o hamz% me~ dialk este urmati de 5 » fn locul suportului wan waw, apare Cs wa. at 2, b23% “treburi® este scrie Es shi ‘> “responsabil” este cris A) 25 Brercitio Copiati urmitoarele cuvinte punind hamza pe suportul potrivit, cind e necesar, legind gi literele intre ele:27 Madda : Dac o hamza pe Jalif este urmathé de vocala a lung, tn loe aye serie | 1, se pune pe primal Jalif semnul denunit 6 24 aadds prelungive, onijind attt hangs ott gf Tt, 8 Tes fatha: T 2h as seu mintne °°) 153 ,Coran. Acest semn se pune de asemenea Geasupra unui grup de litere, care represinti o f abrevia- ths ei: «251 Jere; pee PAA ce “a ail wale » ‘hese ADE AVI Es arieh oti-2 ait in grija lui! Exoreitiy Gititi gi copiati: ~~ oe ~A tome ~ aT Set ole 8ts gy! ei so) Gal SACP BVT Gh 22™ ST ae o3>1 361 6 Si Ae Wasle : . = ‘La tnceputul cuvintului existt dou’ tipuri de hamsa: a) 0 hamza stebil&, care se pronun{# totdeauna fn hi-~ at, indiferent de locul cuvintului in fraz&, denu~ mitt oss 348% namza do “tntrerupere” (olioi tn trerupe gira discursului). oF Ex. Osi. el a mincat® os" wel a ingtiingat™ oat «mai bun act b) O hamza instabilé, care este un element protetic, aptrut din nevoia de a avea la tnceputul cuvintu~ lui o conscank vocalizat& (vezi In mod firesc aceasth hemza instabils, denumitt ge 8324 names hanze de‘legiturs’ tgi are rajiunea28 de a fi numai atunci cind cuvintul este rostit ize~ let seu la inceputul discursulud (dup pauzil). In interiorul frazei se nagte posibilitatea de a lega ultima sileb& din cuvintel anterior eu consoana ne- vocalizats din cuvintul care, izclat, primise o hamza proteticH vocalisatl. In sceasti din urmi si- tuagie hamza proteticl nu se mei pronuntt gi hiatul dispare. In grafie, tne&, suportul hamzei - dalif- pUstrat, purtind dessupra senna ~ | ae ul - ef nusit wesla wegie Bx. (JEL ristetmete ,o1 0 folosit® dar (ets wacetatmala ygi ol « folosit. 355 Jel-waladu ,béietal” ar AST site = 1 -'waledu .a spus dkiatul’. 2 28 T aan aiegif dar Bis mii - prog sapot iegi’ Se observ ck, la cek# trei cuvinte cu hamza de legi~ 4 ee ° curt: Gerke, ATs et 2351; sansz-un suport on te insofit doar de vocali, f%rd semul hamzei. Cu toate ci acest sistem de notare nu este una— nim adoptat fn tiparul arab (putind fi fntflnite gi formele fn care falif-ul suport este insptit de 4 Aclhie 244 ost J 2 pamsa gi de vocala: goed ‘sit 5 sh el cfgtigh teren. Noi tl vom prefera, c&ci prezin- th avantajul de a marca grafic distinctia intre ce- le dou tipuri de hamze faipien ? Ramza aaté (no- LA 2 “ een: $51; nanza wast (omist)e2 25 secre! pense wort 7 a29 Trebuie adBugat cM, fn cazul fn care cuvintul care precede un altul ci hamza waal nu se termini tn vocals, —«== #1 0 dobindegte pentru a se putea stabili legiture dintre cele doul cuvinte. Timbrul acestei vocale eufonice poate fi i, a sau ui: Ashe de > Slee = boii jotits +35 jet 2.795 geal = ota sata oye Setsty 3 aveoyi a1 faxtunl = 1- im? a Al +33 > Gast ys quif - 1 - heqga tae a5 Sells dye yaa SSN Sse ming-1-madrasati Ey BS rates als a gera?vuni-1-kivibe Ese ly 2d) & opel bumé - 1 ~ mu?miniin Observatii: | (1) Silaba inchist de legiturd, formath dup eli- gziunea hamzei, «: aie Tatotdéguna accentuath gi roatit® apasut: mini-boibi, miné-1s.. him dar humf-l... ete. dueind, aga cum se ‘se vede, Ta mutarea accentului in cuvintal precedent. (2) Cind tn cgapenenta unui nume propriu intr cu- yintul onl "fia", intre dou nume proprii, “ees ee a 8e it oe nories othe) 7 Dar dack ka pare pe un alt rind dectt nu- mele care f-1 precede, Zalig-ul super se men- fine fn scris: we. 30 (3) Felif—ul suport nu ee serie tn cuvintul ot.) “nume", oind ST intraé: at ete os 2) ee pot) “Tn numele luk a SF Rattanora a preani~ Loauls Gifzale : In afarii de Africa de Nord (Magrib), cifrele folonits tin Buropa gi siee “arabe”, nu sint folesite de-mrabi. In celelelte {ari arabe aint folosite urmitoarele cifre, zi- ae “indiene” ; 2 2 3 4 5 6 7 8 9 © Ye FY £ oN VA A * Spre deosebire de litere, ele ee scriu de la stings la dreapta : 1972 VANE. Exeraitiu Scriejicucifrele "indiene": DB 58 3h 98 136.789 105 23619564587 3684 6549 «547926980052 4501 Tnanscristi cu citre “arate”: NAVO = AEN NE EOY | ANTE OWS: VIEAY AAO VAR 2410+ YO Semnele de _punctuatie : Pe vrewuri, n-au existat semne de punctuatie, In afa- na qtelujelor puse 1a sfirgitul flectirul verse: din Coren. ye folosirea séanelor de punctuatie intrebuingate tn31 Limbile europene este larg practicatd, dar cu greu ar pu- tea fi atabilite reguli clare pentru modul fn care sint folosite. . Bxist# unele ugoare modifichri la uraXtearele seane de punctuatie: ¢ YL2S virguit — Gnversntt pentru «nu fi confun dat cu conjunctia 9 ); punet gi virguld; wemul de intrebare (de obicei tntors pentru cH gi scriaul merge fn directia opust). Celelalte semne de punctuagie sint identice cu ale noastre: % KB . punct 72? 3 OX Ae dou puncte 4 we Bi: ax trei puncte (puncte de auspensia) 2 1 —$ 3 es age semnul de exciamatie Fayed 3S unio Ones OF fn parantes’d “ Qbeervatii z (a) Prezents: punctuagiei nu modifict cu nimic atructura frazei. In mod special, conjunc- gia 3 "gi" trebuie oe eeatete fn fata tutu- ror termenilor coordonati, chiar dac& eint despirtiti prin virgule. (b) Cuvintul fn scrierea arab& nu poate fi des- plryit cu liniut& de unire- 1 FS Liniuja de unire ‘un semn necunoscut.32 Articolul : Limba arabé are un singur articol - articolul hotarit i Jal-, care e invariabil indiferent de gen, numur sau cas, El se profixeazt numelor fir a modifica locul accen- tului lor. Articolul at se compune din douk elemente: slementul demonstrativ 1, care este precedat de un element prote- tie cu hamza wasi gi fatha. Blementul protetic este elidat atunci cind numele ar- ticwlet este precedat de un alt cuvint, conform celor ex- puse lap. 28-29. ee Numele care este determinat cu articolul Jl, pierde tanwin-ul (v. pag. 19-20 ), riminind doar vocala fina~ 18, care, din punct de wegere gramatical, este o desinen- $8 cazual¥ (v. : BY. zt Bx. 555 un ive 225 un tata pat beiatd pail tart sits gi bidatul, TAS a vonit tata BES o rata ee pul fata sess gi fate Vom spune ci un nume cu tanwin este nedeterminat gra- matical, tn timp ce cel ou articol este determinat grama- tical.Exercitiu oe Introduce¢i articolul J!ia urmtoarele cuvinte: he AN y “EN oN » Te NN me Gt: 63% 5.35% 4 59 31 By ast Dy: Adwugati conjuncjia 3 “git, 1a aceste cuvinte, tn” forma lor articulats. Asinilarea articolului: Elementul din articol se asimileast cu conscanele antericare cy > 5 Sich, Perri css > 3 3OY 35» (ou interdentalele, dentalele, 1i- chidele, aiflantele gi guiertitoarea, care au un punct de articulare apropiat cu cel al lui J ), atunei efnd une 4in aceste consoane este inifiels fn numele cBruia i s-a a@lipit articolul. Asimilarea acesta este notath grafic prin punerea unei Yedda deasupra consoanei asimilatoare, tn timp ce J din articol se'p&streazK fn acrie, dar dea- supra lui nu ee mai pune sukin. 22 &itt of int literele zise *solare”qiud Zle57 5 termen. @l gramaticilor arabi, in t ce res— tul consoanelor =P au prinit donumisen de lite- gH 3 5i re “lunare" Aceate denumiri ee explick prin faves ch cele dowd eonsoane ini- fiele din cuvintele (pt E wsoare" 5 facest: 2 i 428 ‘lunk" fac parte din cele dout clase distincte ca— re se definesc tn raport cu comportamentul lor fo- netic fn contact cu articolul Jal-.)we 4 4 m. Re un scare 3 s otnge 4 S 2s S51 soarere ‘3 | stngere ooh lz BAe oi gi soarele 73) NZ gi etngere yo, Ya fructe ASW on student é : 3 225S\ rructere o2S susie studentul ne Bahl 5 ai tructere AIBN gi stusentul mraxcigin Introduceti articolud “I 1m urmitoarele cuvinte: 5 6 Ges Bey Ba, t : ie oe Je saris 332 Beye ot oP 4% ple BRE EBD Be 5b be, i sh oe . 4547 ve ee 9%) 2 38S Al 235 yo els 355 235 Repetati acelagi exercijiu cu cuvintele urmitosre, dar cu atengie ae natura conscanei initiale: 5 WS GS 9.2% Sick sb, et by duh poe 2 ARS a foe cd Propozitia nominala: arabe cunoagte un tip foarte frecvent de propozitie, alcktuitsS dintr-un subiect gi predicat nominal, firk nici umn verb copulativ. De pildi din doull euvinte oa 55 1s “biiat™ gi, 9 az > rates putem aichtul propozitia: G 2 ce numele Pappicetty Fae nu este articulat. 8 ee.35 Constatim, deasemenea, cl atit unul cft gi celdlalt au voosla finald _u (danma)"Yrimal fHrk tanwin, ctcd es- te articulat, cel de-al doilea cu tanwin, nefiind articu- lat. : (Dac& este adevHrat cM orice nume cu articol nu poate avea tanwin, reciproca nu este adevira- t&, ccd aga cum vom vedea (p. 35-36 _ ) exis- t& o clas de nume care nu primese tanwin nici eind nu sint articulate). Fiind prima propozitie fntflnit&, trebuie si-i defi- nim conturul intonational, pentru.a putea fi rostit&é des- lugit. Astfel, in afar& de accentul tonic a fiectrui cu- vint, exist un contur terminal urcitor la ultima silebu @ subiectulai gi altul coboritor la ultima silab& a nume- lui predicativ: 4. - wélad gagtrun a ad "yy Ficind deocandaté abstractie de faptul c& oxist& re- guli de acord fn gen gi numr intra aubiect gi predicet, pe care le vom studia mai tirziu (vezi p.96 gi urm) pu- tem alcitui dup& modelul de mai aus, o serie de propozi- ii nominale simple, operind numai cu mume masculine 1a singular. Tat cfteva din aceste nuse: 6 238 ecriitor 25 otine 25 birbat BS tnvatet 25 student Gf otescr (4) aici, avind functia de devinenge cagualA a-no- minativului, cum vom vedea curind (v.p.36-37).Be 23 mare Spd aie és credincios S$ «ft «yn strac nS generos Sse vestit % , Ss gtiingh 54 luming % : Brercitii Citifi cu atentie la conturul intonafional, iar apoi teasncens fn Limba ronan proporigiile; ve 4 : re 535 Mol Bes Buti Abies af Ste Gal 216i . Eo, aif ee moO ay 3 39 Al Ze ZIT ~ Traduce$i fn limba arab&: ee BY re ~ sks _ Savantul este vestit - Studentul este mic - Profeso- rul este inviijat ~ Clinele este mare - Qmul este cradin- ens cies - Scriitorul este ergs - Generosul este sirac.- ~ Indicati din numgge de mai sue cele care au schena eB qi schema Chapel extrage$i r&dicinile lor. ¢ ra Deciinares (1) Majoritatea numelor (substantive gi adjective) cu trei cazuri, coreapunsind celor trei timbre vocalice. Astfel, un nume ca 393 “biiat® (rostit wal4d, o- tunci cind e izolat) are urm&toarele forne: nedeterminat detersings 355 Assi cu y (damma), marci a nonin * tivului; er| | | 37 Dedsterminat de oto ott 333 sail ous (faethe), marci casuluh , 1) oe direct (acusetiy); 3s piss cu i (kasra), marci a cazului ] indirect (genitiv). Vocala desinentialk la numele nedeterminate este fnso~ With de tanwin, La canul direct, tanwin-ul cu fetha e no- tat ca un Jalif ortografic tn conditiile deja expuse le pag. 19 = 20. In ceea ce privegte terminologia, trebuie s4 avem in vedere c& denumirile de nominativ, acuzatic gi genitiv nu eoincid, ca valori, cu cele din limba romink (sau din lim- bile clasice). In arab&’ un nume la “nominativ” este denumit 4 3% » 1a “acuzativ"™ & 2 gah » dar la “geni- tive 35a. (2) In linii mari gi fir a intra tn amnuntele dife- ritelor valori sintactice pe care le au th limbS aceste trei eazuri (lucru pe care atudentul fl va putea afla nu~ wai treptat, pe aisura fnaintirii cursului), se poate a- firma ch: nomipativul este cazul subiectului gi al numelui pre- dicativ (cind nu depind de un element regent - particuld eau verb) , Seer » esl $e Poe. oot leotia ¢ ugoar’a 58 gagul direct (sau “acusativul" cum este mai frecvent denumit) este caaul tuturor complementelor airecte (i.e. neprepozitionale), al sublectului sau al numelui predica- tiv atunci cind ele depind de un element regent, precus gi al unor nume fn expresii exclemative care nu aint lega- te sintactic de restul enunjului - ‘ , Se) 3ea LS Muhammad a scrie lectia, eS Abs 0555 B&iatul a lovit cfinele. ‘pazul indirect (seu “genitivul") este caaul complemen- telor indirecte (i.e. prepozitionale) gi al “atributului genitivel” (complementului de nume fn “stare de anexiune” {wesi p/41-42); tee G , a eet ay & rad Riss! CE 25 fA. som dus le geoald. .. Declinarea de mai sus, care se aplic& celei mai mari parti a numelor din limba arab’, cind sint in stare de ne- @eterminare, gi tuturor numelor singulare gi plurale in- terne in stare de determinare, a fost denumitd declinsrea triptots, pentra ao aietinge de o alt declinare care nu comport decit doud cazuri, denumitd declinarea diptots. (3) Numele diptote se declin& dupS com urmeazii: (4) In afart de cele care, terminindu-se tn vo-~ calé lung, nu pot primi deeinente caruale: 4 sii "plrbatal tinte"; LZSS1 ~bapai”; N sjudecttorui.Bo determinat* pedeterminat 22 5){ rogut a zz rogu cu u (fink tan- a 7 win) marct’ @ no- 3\Z° Z { 4is ““minetivului sto neagra 2 5 Se neagri 7 SA af c 4 2% cue firt tan B55 SN “251 5, Cnt, tan a wai . ah oblie - eel z Sha (direct-indi-. . Z) ye rect) slsgZll (xs) Dim fn tabel forma declin&rii in stare determinat’ numai pentru comparatie, o&ei declinarea diptots apare numai’ tn stare nedeterminath. Se observ& ch numele diptote nu primesc tenwin’gi au, marcate prin vocalele desinenfiale u gi g,o declinare ou dov% cazuri; tn cazul oblic neutralisindu-se opozitia din- tre cazul direct gi cel indirect. (4) In categoria numelor diptete intr& in linii mari: art ~ elativele formate dupi scheme ele. 35h nai mare, 4020 mai ate, Chee! nei trance; ~ adjectivele care desemeazt culori gi particulari- thy fizige avind gi ele echens ai, giten. 3Yied mo eat alb& 24 Ssyorae (2) ZEA verde (f.) 41-33 5 cocogat 355 eocogats ese; - pluralele “interne” numite “cvgdrisilabice” (v. formate dup’ schemele oe iis hg lisat altele cu acelagi rita:4o - pluralele “interne” care se a cu sufia 3b schenele 3yfK5 > 2h Si eA wenisit, ‘3at- “prieteni”; - Yume proprii de persoane dacli nu deriv din nuse co- GS gk mune ( SSF care este un participiu gi bard care este un adjectiv, rimin triptote), sau dack se termin& fn al ‘IsbAq, Isac 3-287 Osman Aiglzs Ma‘Gwiys, Moawia - Bune (broprit feminine: 4 2535 coined . 4 Fatina . : Sled sutaa s - Unele toponimice ty 4G Mecca, ‘See Baipt, SISSY segtaa, cats Damase. In general, fns&, tending$a predominant& in limba lite~ rar& contemporant’ este de sx nu declina numele proprii (in afara color compuse cu Bh). ~ Agadar, clasa numélor triptote cuprinde toate nune- le aingulare gi plurexe interne in stare de nedeterminare, fn timp ce clasa numelor diptote cuprinde un numir mai restrina de mune fn stare de nedeterminare, eper}inind u- nor categorii de nume nai mult sau mai putin bine defini- te. N.B. In cele ce urmeazd, in ‘fiecare exemplu gi exercitiu, studentul va *erebul si fie foarte41 atent, le cazul numelor, cMutind s& tnjeleag’ raportul sintactic care determin’ epatizia u- nei anumite desinente cauzale. Apoi, va trebui 08 aibd griju sk decline numele la eazul potri- vit tn exercitiile de retroversiune, ghidindu- ge dup& modelsle oferite tn exercifiile de tra- lucere. Brercitii Din numele urmBtoare distinge$i cele care sfnt tripto- te gi cole diptote, iar apoi declinati-le: : Soh. Be BE Zoli Shine Bs 3ic\ see Bae aed aig aA 3 ar? Nest &S: (numele proprii sint, marcate de un asterise). . ~ Rotineti urmMtoarele adjective de culori gi formati 46% 2.9% femininul lor (echemi 3yAxo) + 4 aed 4 L alb 3504 negru Zak, rogu Ji galben C5 albastru 3a5t verde Ra PO! de_snexiune ¢ JIS uga casei casa birbatului cartes b&iatului ‘ In exemplele de mai sus avem dous nume in care ai doi-~. Yea fl determin’ pe primul. Dact analizim aceste exemple, vom conetata c& primul termen nu are articol gi totugi Bu are tanwin, in timp ce al doilea sate articulat gi apare Ca ssstsre Fase s42 cu vocala desinengialé i (kasra), adick eate 1a caaul in+ o>) 5 3 y uga unei caae 3 des 2\5 casa unui birbat eT . poss LES cartes unui biiet In aceate exemple, al doilea termen apare flrt arti- col, la cazul indirect cu tanwin, fiind nedeterminat. Cele dows aerii de exemple ilustreaz& soon se in eran matica limbii arave este denumitk snexiune ( t5U1) tn care primul nume (SUEZ apare intreo stare speciall de determinare (stare de anexiune), marcath prin absenja tenwin~ului gi absonta articolulul, tn timp ce cel de-al docilea nume (ys “ Jl J Bea poate sau nu primi articol, Gup& cum este sau nu determimat din punct de vecere seman- tie. Al doilea termen este intetdeauna a cazul indirect, iar primal termen a; , els cazul cerut ce functia sintac- viel a tntregii singagne Anexiunea ae er. vepeta, cuprinzind mai multi ter- meni SEPL gis cals . wage ‘In acest cag, numai ultimul termen poate primi articol (Gack sensul o cere) in timp ce termenii interwediari apar firk artigol, la cagul indirect fart tanvin + She te -s\53 * i 31533 ey, pregedintele consiliu- lui de minigtril al at purus, ei omului”aS In efara unor denumiri de institagii, organieme, func- gid etc., o sintagel de acest tip nu depiigegte de obiced trei termeni, . , Se poate ugor observa din exempleis de sai sus c&% ene- xiunea din arabi red& ceea ce expriniia tn limbs rosin printr-un atribut substentivel genitivel. trebuie, insi, si subliniem ch, spre deosebire de limba romint, primul nume nu este fnsotit de articol, iar termenii aflati tn- treun rapert de snexiune, eloiituiesc fn arabK o unitate eintacticd strinss, ce nu poate fi dislocatK prin interce- Jerea nici unui cuvint. dstfel, deck primal termen este determinat de un atribut adjectival, ecesta nu-1 poate urma direct (cua e topica obignuith - v. p.97 gi urm.), ei apare ~- sfirgitul sintagmei de anexiune : T ASH c3l% vga casei, con mare oe 7% {Acordal fn cas gi la jectivul 4 (naac-nom. ete cok core aeeaesing a Tui la c2AjI(masc.nom.) gimrle _ | (fem. indirect); ase: 4 e-ar ex- 7 prima prin: So MASS Dack, Limba anebi trebuie si redea expresia: ‘XD. ea reourge la une ain | urmitoarele construct: ts oy 4 (a) cu prepositia J < ahstel) (>) eu repetares subs tantivalut la plarel éu- 7 Pa prepostiie ge (din, dintre) : POG Cot Se Gir mmmietm tines, ‘rr a 4? 64 ot “wank cal tatur, wasl!) “fin", 3, ANS “carte”, 33 unin, as 38 reanertt? Eee S “som Che2 “piotor, pil “luna”, (p£hil more Soe “pincare” Brod va, 3 2 *spart", G\gls “tone : “haa 3 46S Iw YSIS hs, ipliaes ee ES eb ig (3, IVs wo . hats Se) a2 -2135% omlesé Forma ‘tominint a adjectivalud true gory attra): ie Bel 2 Bt PEseoer ee az Be toate adjectivele avin Spas ahh, ai toate participiiie, ae we fom. Ss & 1 = Mama lui iubemmad Tumina soarelul Mina manei ‘Qchiul tatklud Sartea omului Secaunul lui AIT Canora Patimei (aiptot!) Mineareabiiatului ” Lumina camered Cartea luminii umina ochiuluiIn arabi exist douk serii de pronume personale, cele isolate - care eu o intrebuinjare similar& cu forma de no- minativ a pronumelor personale din lisbe roufni (eu, tu, el, a etc.) - precum gi cele afixe (v. Spre deosebire de limba romAnk, araba are forme spe- efale pentru nuskrul dye) (le pers. a Ii-a gf a Ifl-a), precum gi pentru genul masoulin gi cel feninin 1a pers. a ‘EI-a sing. gi pl. (dar nu la dual). Paras pa Eiueel I cs Fi marc, 254 “ a 4, WH ge tu (GR oA ? oF Se poate observa ci: : {a) Toate pronunele ae persoana @ II-a fncep cu un element comm x, la care se adeugh elementul caracteristic ~. pentru aceast& perscant. (b) Toate pronumele de perscana ea III-a au un element caracteristic b . (s) La persoanele a II~a gi a III~a plural, dupt ele- mentul caracteristic pentru persoant (> asin),47 Gonjugares verbului : — Verbal are tn arabt Goud aspecte: indeplinit (gti v5 nesadephinis BUSI ga un iaperatte (3200, Yom tncepe cu conjugares verbului la indeplinit pen- tru ch este mai sisplu. . You lua verbul 2s . “a.scrie” avept model. Indoplinit & gycsil GS Dack analisim cu atentjle aceasti conjugare, yon ob- eerva ct: . . “ge (a) 0 secvenga oS kateb- sate comund tuturor for- Belor, (Be ouprinde cele trei consoane radicale keteb cu douk vocale intercalate) ; (b): 1a aceast# secven}i se adaugk desinenje pronomi- nale, care sint miroi ale persoanei, genului gi numirului; (c) 2a persoana @ doua aceste desinente repet® intoc- mai elementul caracteristic de la pronumele per- sonale isolate (slementul care la acestea din ur-(a) (ey (2) (e) 48 4 mM apare dupt suportar 21) 5 la persoanea a III-a dual opozitia de gen ae menti~ ne (fn ciuda faptului ck le pronumale personal reapectiv eate absenta), formele derivind din cele de la pers. a III-a singular, prin adtugarea unui % lung finel. In schinb, perecana a II-a dual pu cuncagte opozitia de gen gi derivii de la forma de mase. plural, tot prin adBugarea unui a; la persosia a IIX~a masculin plural desinenta pro- nominal eate notaté grafic, in fark de ganna gi wav, cu un Jalif ortografic final; Gesinenta {de ia perecana I plural este, age oum vom vedea { la p.65-67), identicS cu forma pronumelui afix respectiv; intrebuingarea pronumelor seis Scab ae carers a 2) Prepoitis J (pentru) + 35123 (visita) ~ Dupt_modelul propesi iilor de mai ous, traducegi tn limba arabi: . Studenfii au serie ledtia. Voi ati eitit 2 $ Sea nous. SubSa a cerut iS Voi (fom.) afi idtrat tn clea. Ble au crescut gi s-an dus ia gcoall. Muhammad gi €41T au iegit din casi. Voi-aji lucrat tn uzina cea mare. Voi-ati privit la tabla neagr4 gi ati citit lectia ‘cea nou. Ble, qrau bucuret de vizita lui ‘alT gi Patines. s51 ~ Traducegi m }imba ronan: BONE = STE ads Sse Argus! Bre 2 ee eff ci stez, LoS vv - soot sting. Sule % iM So O52 ~ (anfiteatrud) gies Se ~ Jal CUES (vestey 56S Sale - 24 Ree “(gitied: ernest si5 ae Sis Bi facultat j oe ng fe aye ( *) AIO Ai E83 Ach 5 glee Neindeplinitul ~% Leait7 Conjugarea nefndeplinitului ee face atit prin ajuto- vul unor prefixe, cit gi prin alipirea unor desinenté. Cu deosebire, fns%, de indeplinitul care nu cuncagte moduri, nefndeplinitul are trei woduri uzuale : L&etim, dsocamdat&, 1a 0 parte modul energic . esas care ara o intrebuintare mult mai rest: ales in Handa contemporand; indicativul ( ébsal, conjunctival G2 gi apoco~ patul (3 473251). Termenii ‘arabi o5s gig sane sint i- dentici cu cei prin 2s oF gtnt desemnate cate gorille de nominativ gi, respectiv, cazul di~ rect la nume. Desinentele neindeplinitului indict, mai cu seam’, persoana. e Iet& conjugarea verbului LES rie" le:mae oe “SN : 2S ce yy “wes ee nn Dect anelisim cu atentie aceestit conjugare, vom obser- va chs . (a) Prefixul %) (ta-) apare la toate formele de per- @oana a II-a, dar mai apare gi la persosna a ITi-a fem. sing. gi r dual, care se confund& astfel pers. a II-s masc. sing, gi respec- tiv Persoana © Tig dual. (bo) Prefixul 3 {ya-) apare la cele mai multe forne de persoana a III-a (fn afars de cele mentionate la (a)). 3 (c) Persoana I pate narcat& 1a, sing. prin prefixul | (2e-), iep la plural prin prefix, © (aa-) (cf. cu sufixul (2a) dela indeplinit). {d) Toate formele prezint& un radical comun AS . (gu) cu formele de53 (e) La cinei forme (pers. singular gi plural; pers.a Ii-a mase. ing. gi pers. a IIk-a masc. sing. gi fom. sing.) elementui final este damma (u), cere este o march a indicativului. — (f) La alte gase forme (pers. a Ii-a rem., la cele © trei forme ale duelului gi le pers. a II-a gia Ifl-a masc. pl.) elementul final se compune din- treo vocal& lungi(-E- le fem. sing., -a- la dual gi -G- le masc. pl.), la care se adaugi -na sau ni, la dual. (g) La dou% forme (pera. a II~a gi a IlI-a fem. pi.) r@ adaugt un element -na direct alipit radicalu~ lui (far vocals). : (nh) Cu excep$ia formelor care se pot confunde (v.(a)) (gi aceasta numai fn afere oricirui, context), fie- care din celelalte forme indick clar persoana, ge- nul gi numirul, aatfel incit intrebuintarea pronu- melor personale este facultativé. Vocala caracteristicl de pe a doua consoané radical& variaz’ gi la netnteplinit, puting fia, v om it 2 fe oes el face BLS 01 cours *yLz J ol lucreart RN scrie 3 ol iene a 91 cregte Te G 9 |S ri rae, el se ageaz& el poarta (> el bate oF ag CheFe poarea 2 et a Astfel, exist4 o alternang# intre vocala caracteris- tich de la indeplinit gi cea de le nefndeplinit la un” singur verb. Altarnanjele pyene amat uraltoarelet wh 144 S 22%. ‘u s a serie nip m head ee at 255 a vate Cyt ree ee gs 4 Te ee ¢. aa as a face one a a deschide = Hess ie £3 aoe Fi lvera eS 3 e ‘7? bucura e Je . Z (ani CZK a credence (dar gi C2) vert) * 7 (eB) = Uneorl s schimbare a vocalslor caracterisii> |, ce marcheaz& o schimbare de sense: «225/27 23" Ya face socotgli, caloulé; «24% LAist ti” de neem mare. oe wa BLS « cvegte 22 ee 02 as enmon 2A B bine 6% ee invete,odath cu verbdele,gi vocalele ca- racteristice de la indeplinit gi neindeplinit, cici alter- nante - cu excepfia tipului u/y - este imprevizibils, mai ales pentru verbele cu a la“inéeplinit, care alciituieac majorit: verbelor din arbi. "In dicgionarele bilingue alternanta este dath, de o- dicei, prin punerea vocalei caracteristice de la neinde- plinit inire Parantere, alétori ee forma verbulud le in- deplinit : (a) LES 5 4) 5H; (wo) Ee ‘ “ Ass: 0) ZS, modalitate pe care 9 vom gdopta fn acest manual. Verbul la nefadeplinit sxprimf o ac}iune, un proces eau stare In cure de desfigurare, indiferent de timpul35 in care esate situatKk (prezent, trecut sau viitor), dar fn absenja unui context (linguietic aau situational) care Andick o alt situare in timp; el exprimi, de obicei, un present: SF, al 2st ame (acum) la facultate” toy atin SE 2b5' ‘oi merge mine 2a facuitete Inpreun’ ou verbal BS “a fost” (v.p.148 -), un nefndeplinit exprimS o actiune fn desfigurare situatt tn trecut, redath we Vogte, prin imperfsct: » 2? a, An 3 Cex BS “mergea 1a facultate” ge Pentru a wovina viitorul In mod explicit, neindepli- nitul poate fi precedat de particule ~Z (care se série fapreuni cu verbul) sau de As g2% tor ls te voi scrie & use vei iegi, va iegi). Brereitid Conjugati la neindeplinit indicativ urmitoarele verbe: “A 4 4 (w) Sho (a) Eso (a) ZA Z (4) ts 4 r wm Ae @ Ks aya (a) (a) cet fe) 433 wilt LZ (a) 283 “ “a intreba" y (a) Xo % “a oui" (S76 “a cunoagte” && if6 + Traducegi tn linba x IE gpwhes 2 Sui Shed coinamarl gna Sl Al ‘Bes yee 3am sacoustces gre ae ji slet, selii,es, , C of g eS (eirtite) v . px i (acaune) si geantn) 3 ee Se FIED SEI shies 4as8 E501 A 5 pies AS dkoosongné S122 (anud), BA dhorsesineTeg (stnttate) 99 9 14 dntndaphinisan contunatix pid Zy1 S41 El reprezint& un mod secundar, care deriv’ de la mo~ dul indicativ. Formele lui prezintd unele modifictri de- sinenjiale fagti de inaiagsiv, care pot fi rezumate astfel: ®) cele cinci forme, gare an un _u_ (dams) final {p.53 (e) ~), schimbA aceast& vocals fn a (fatha); b) cele gase forme care au un element final cu vocal lungi + -na sau -ni ( p.53 (f)-), plerd nin-ul finel gi | vocala scurt& de dup& el; c) cele douk forme de feminin plural cu elementul cha direct alipite radicalului ( p.53 (g)-) riimin ne- schimbate. 2 : Tet conjugerea verbului ¢<55 1a neindeplinitul52 eonjunctiv cya Real cu conjunetia ¢5 "pS", care cere acest mod: © ) Formele de persoana a II~-a gi a III~a nase. pl. primesc fn grafie un Jalif ortogra- fic, tm local nun-ului care cadé. Modul conjunctiv apare tnaotit de ©, con- junetie aubordinatoare ca: cass 4 2% 2K (care rie tmpreunat& cu estes CB» gstfel_ fnctt, pink cind, Bl nu , tntotdeauna, eu ‘conjunctival rom El apare, de asemenea, dup negatia ep care for~ meazk Impreunk cu verbul le notndeplinit conjunctiy o form de viitor negativ: a! 3 “nu voi iegi". ~ Conjugati urm&toarele verbe 1a netndeplinit con- janctiv, ou conjuno$iite: ode, CFB om ca negatia & (a ZoAvou J 5 (ad 45 cu g arghéon: (a) ZAK ew Bs; ; Oise : ee a5 (5.85 "a aosi, a fi present le", ou Cos58 = Traduceti tn limba romani i Stanaturige LS 3 5 gb) 32 M homme 5 ale Cos MNS ree 25f)icasas) J 2idl og ghia s aort peace LEG okt tals owes yo 3 ihtew SE FON cotaoan) 25,28 SEG WES 25S 18S | less] ast st (ins) QB A 5 Sail ol fab onan gts BSE ser 205| | sedi gtoy ASSO § coors) Sait 7 » $320 oe SEO 5 de Biss Matis ale SESS “nGe F CEQA fm cage ad A eS, Je @) Desinenge 22 (=tum), urmatt ae. Jolie wash, primegte gamma, c& “vocal eufonic’ do~ wierd. = Schimbagi peraoana, genul eau nuntiral verbelor din frazele de mai sus, din traducerea frazelor noi. Jetndeplinitul apcopt gga gle . Ia fel ca nefndeplinitul conjunctiv, apocopatul re- prezint& un mod secundar, care prezintd unele modifictri desinentiale fayk de indicativ. Acestea pot fi sintetiza- te astfel: (a) cele cinei forme oars su un g (ganna) final pierd aceaaté vocala, Fup gpre explicd tormenul de we 2343859 “amputat", precum gi cel de apocopat. Termenii de conditional sau jusiv, care mai sint intre~ buingfati pentru aces mod de unele gramatici, stint improprii; . lucru notet fn seria prin sukin; (b) colelalte forms eufer& aceleagi modificari ca la conjunctiv sau, mai bine zis, eint identice cu ele (clei, aga cum am vizut -p.56(c) -, formele de feminin plural nu suferd nici o modificare faj% de indicativ, astfel tn- eft putem afirma cK aint invariabile). (t) de le pele isolate gideeinengere pro- nominale de la conjugarea ‘tndeplinitului. Trebuie relevat, inst, faptul cl’ tn toate cele trei ferii secvenjele care urmearK elenentul caracteristic pre- sinth un peralelisn perfects (an}ta, (fan)-ti, (’an)-tumd, (an)-tum, (’an)-tunne. (katab)ta, (katab)ti, (Kkatab)tusa , (katab)tum, (Kkatab) tunos. wha, eh, ~kunaé, ~kun, -kunne .6? (c) la persoana I, elementul -na de la plural eate identic cu desinenta pronominal’ corespunzitoare de la conjugarea tndeplinitului, in timp ce Gg) TEs 80 1a sine gular nu poate fi raportat la nici un alt element pronomi- nal. Da altfel, @ eingurul din seria pronumelor afixe cére aré o structuri vocalich nesilabick. Dup& un nume (indiferent de genul, numirul sau cazul lui) vom avea formele: Pera. Singuher Dasa ots cartes moa z I (esse geoala mea ? td eiptile mele | —6B Qbservatii: (a) Din punct de vedere structural, ‘onume- le afixe alipite unui! nume se ef1% fafi'de aceo- ta fx raport de anexiuns: oe vg NS cartea byiatului “Bb AN - Bai. # BME > AZES conten tut De altfel, la persoana a ITT-a dual ca gi la masculin gi feminin, plural, formele pronume- lor afixe sint identice cu cele ale pronumelor personale izolate : “ae > uty abt y He a? 4 S o r42 Sarre. GP+ BS > es De aici decurge ch cuvintul carvia i se | alipegte un pronume afix, ca orice nume fn sta- | re de-anexiune (v. la p.41-43), nu poate aX ai> i tsnwin eau articol. (IncepHtorul poate fi ' tentat sub influenta - i corespunzhtoare dj limba maternS, sf ponstmiasci forme ca AuKO{ i ceva ce, pentru limba‘arabl este o, nonstruozi- tate, o forms hibrida’ intre 2G I gi aly), (b) Dup& alipiree unui pronume afix, cuvin- tele terminindu-se in ta’marbuta 4< se scriu, firegte, cu wa (vy. BP. I. = (c) Vocala final& tn cuvint cu functie de desinent’ cazual’, este“absorbith'de pronumele de pers. I singular. dstfel, cuvintele urmate de acest pronume au o singurd form’, indiferent ‘ cage (Las) gs 52 geoala mea (¢) frumoasd 64% BA Boiccery wore *, (MeFai5s) a5 SES om intrat (tn) geoale ea Ay tery wo oper 4t 204% CBD EBSEHNELDS wen dus te gooale non (4) Cuvintele care se termini in -@ sau in69 finales priise'o variente, co (eye) a preae melui afix de peracana I singe Glas rapa meu - GE B ocnit wet “ual els fiictul mew SAE ochii mai (dual, “gag oblic) Exercitii ~ Alipifi seria pronunelor afixe la urmMtoarele cuvin- te gan grupuri de cuvinte: Z Ril cortaie SEs DT crest Ms 38 an “florile” SRE pe wn scaun" | ao image casei” Z & "fin facultate" “un birou" (cas direct) | Go ( nase = S21) 42a - 3351 gs Qe -os87 (depirtatt) Od.» Crh 8553 4162 22. is a we Se Aes JI 4\s ~ (apropiets) AY 3 Le 25505 ad (eu) oe: pl dias oes CMpas aBeSst BES - Boe bossst. 7 3251 (gas — (deschis) Bhs 32 BU 5G (anenio) BET catsnce) dats co Eee tl Aslss 5leg PTT? 5 poset tee Ss tas dyarsete ese Ab ipsa EN - Schimbati persoana, num&rul sau genul pronumelor a- fixe din srcpositiile de mai sua, acolo unde pot fi schin- bate, gi dati traducerea noilor propozifii. Dup& unele preposifii pronumele afixe antreneaz’ cite- va sachimb&ri fonetice care pot fi rezumate astfe. a) cv prepositiile & nine, Ad “pe dh "le", od: "la", pronumele afixz de persoana I eing. @ varian- ta G (-ya), tm timp ce vocala lung& din ac prepozi~ fii ee diftongheazt tn -ay, ceea ce se noteazti grafic prin Kadda deasupra unad eingur os . a in mine ; She Pe mine ; , All ia mine G5 la mine (b) cu prepozigiile ae 2d sis) aiftongarea yo calei lungi finale, amintit& la (a), este un fenomen gene~ ral care are loc cu igtreaga serie 4 pronumelor sfixe: ass pe tine la ei 3S Ia voi GSE pe noi }] 1a tine (fon.) (G5) ra 00 are. (e) cu preposifgize (Je “de in, din” gi (56 “a0, despre", pronumele’ afix de persoana I sing. cs antre- neaek geminarea nin-ulti: . ae oy de la wine Ct despre mine (a) prepozitia od “La, pentru”, urmath de orica- re din pronumele afixe, cu excepfia celui de pereoana I~ ainguler, , sy» Schimbs vocals oi tn fathe, & : ws pentru mine, der a pentro tine eu, HB ote.7. Reorcitiu Alipi¢i seria pronumelor afize la urmMtoarele prepo- wigiir ZS won . . ° "eu" 5 2 sas cu"; 3d "tn"; tot "de la, dint; Cf rae, despre" SL mans JE pe"; ... J "la, pentru” Dup un verb pronumele afix ars fntotdeauna funcfie de complement direct: , 4 “4 EGS wren aoviey — LBIsS “a ostir-o” 45 * eeeee : ke) “i-a intredat" SECS Eni y-am cunoscut® Pronumele afix de persoanea I sing. dupi un verb are totdeauna forma 3” : © porma unele pactioale cer ai -(partiouta ag incart- re, de emfaz’ 0), yf “ot, GD parti cule care exprimi un optativ; v.p.67 (c) i on A (pertiouie care expriai o tndoiall; v. | oa de autred dupis ipie os it (wesi med sus preposit ae : 2 “mea lovit" “4 “tu (fem.) mad ise capita 0 coms aT 8S won .% 2 os Ss. > “al intrebasi* (Sy) 9? ym? “(ei) mii ouncse” i Un verb la tndeplinit, persoana a II-a masoulin plu- val, clraia i se alipegte un pronume afix capita un GO @upi deoinenta pronominals _% 4° care devine 4 . VB 282,5 api euzit-or ste By25552 “Lagi butut” @ind un pronume afix esta shipiu unui verb cu desinen~ 48 pronominal -i (indeplinit, pars. IIt~a masc. pl-, |72 neindeplinit conjunctiv gi apocopat, pera. a II-a gi a III-a mase. pl. gi imperativ masc.pl.),’alif-wl ortogra- fie s = = serie : 35% “Lean cunoscut" wiles; “pentru ca ef ee na cong tk © fntrebe” Bis "nu i-au bétut" 2 B31 med}, citigi* 2K ial, “asculta$i-mi!" £22 oa Traguceti in limba roménk: . SMe hil \ 36% 47 ate £5 StS 5, 00h 3 2538 fe - > (cauzd) ont gOSsth Lys HEAT get : LSE 253s . SF anh ool 2 “atk sold hs _- (in spate) gas (eco10) ae oS 22st austs G23 Js gas Oe of? bis 2456 232k 12g (rina mig Shes 226 mest est 32518 ae ee ~ VEE aaa ies ee pulsts gil AS ae Less teow ESERIES Prietenul vostru Hasan a luat-o. CUirzile lor (atnt) la ( Ses ) ine. SH n-o batefil Mergeti cu ( © ei la fecultatea lor. S& nu-mi_cereti s% vi citesc scriscarea ( a ,) ei,{ { | | I j t i i t { B Muhammad gi Alf gi-au citit lectia (au citit (dual!) Lectia lor (dual!)) gi gi-au serie tema (e154). cE Usina noastré (este) foarte ware (mare foarte Vom asista la serbarea gilei ei de nagtere. Na am tnfeles intreberea (; jl $25 ) vosstri-(fon.) S& citim siarul tu epoi ei mergem la sora (eS ) ta gi sogul ( a5 ) ei. Genul_numelor: Limba arab cunoagte doo genuri grauaticale: masculi~ - nol 2¥s3i gi fenininul 2532, Din ponct de vedere formal, masculinul este genul ne- marcat (care nu are o march pozitivd), in timp ce femini- mul este de obicei marcat. Marca cea mai frecvent intilni- t& pentru feminin este 12 (t&’marbiita) gi se poate spune cM un nume (substantiv sau adjectiv) care se termini in 5e este, de regult, " feninin: 4s “chtea” aes "pisick” Agu “etudenth” S52 “prietenk" esis “geoalk” 35S mare (tom Fac excepjis la aceastl regull : : (a) unele nype, propri, sencuting care se ter- mink fn 42; BASE 1G gl 22 (ros. te dij tote); toh citeva nume cu age se referk le bir- vett, Bess "calif", ¢ “erudit, savant”. Sint multe substantive feminine care nu se termin’ in x. Trebuie e& distingem dou categorii de substantive fe-74 sinine far mare formal: . {&) cele care denumesc femei sau femele (adich, tn ca- re genul crosatical este un reflex al aeului); (B) cele care desenneaxt obiects gi notiuni: (A) In prima categorie intré: at gy (a) Nuno de rudenie ca: 4 mani; a} aork; oy fat& (la drept vorbind, ultimele doud au un clu -t final nelegat, o veche marci a femininului care nu s- ge- neraliszat); (b) nume proprit feainine ome Abe Bled, 22S cae onicei, aiptote) (c) nume desemnind femelele unor animale (ale ci- ror masculi au ppme ain alté r&dtcink): By "(nase AZ, uo ia) (maac, Bi "capge" (mase. mea (B) In @ doua categorie intrd un numir de substantive care se lask destul ‘de: greu clasificate, din care cele mai uzuale stat: : {a) substantive care desomneach purgile duble ale oorpulat: . LP 3S ator Fh “ptctors Bex tie 635 2 *ochi* “ureche" etc. N % (>) numele pimintului gi ale unor $uri, regiuni 31 punters Steg “aaipe™ ‘pimint’ ne, “heip ai crage: ue oy75. oe stunieia, Tunie” 3b “Bagdad” g Te sw eeits « . G42 Danas: writes Bucuregti a Sy "parie" iS “pertin &@)In principiu, aceste tepomine sint diptote, dar mai ales cele europene, recent intrate in limb&S, saint rostite cu sukun (fn forms pauza- 14); rostires lor cu vocala desinentialS ar au- na afectat gi pedant. (ce) numele soarelui, #1 foctlui gi denumirile in~ fernului, preeum gi réaboiul = . a cagecul “scarele” 85 £00" we, oo . ZobQ> “sheen” (dipt.) Jos jie “infern™ ae me 3555 sruspoi- (a) unee nume legate de locuings gi gospodiria peduinului: ; - / BNS vonssr (CEST at CIES “cost, Locuingar Gee etnt, tne, mesendine) Re wiavorm Spa “times oe “eupi” 355 wpleatiy 9.3.3 “oe LEE spay Ce “anda, tncBltimiate”. (0) numele cerului gi ale vinturilor = 4 6 Bloc vow By vont 4 . 2 Agee "Simun” GPs “phsuflare, suflet” Substantive cu gen fluctuant: Pe ling aceste mume care apar fntotdeaune cu un scord geminin, exist% un numir de substantive care pot fi acor~ date, atft la feminin, cit gi la masculin, fir& vreun mo~ tiv aperent, ci mai degrab’ dup’ deprinderea fieciiral vor-76 bitor). Aceste cuvinte apartin ambelor clase gi pot fi de- nuaite de gen fluctuant. Taté ane dintre acestea: a Hee — 3, weituagie” $°\u. “pace” aot Pail pe. git™ 4% “feat” om us 7 “pried, Lams" a 2 Ey “eugit” 334 “iepure* aos Z 5°? Faoad "hiend” 2786 *acorpion" Substantive masculine: Dup& cum am mai spus, subdstantivele masculine fn ara- d& nu au co marci de gen, aga tneit putem spune cA sint masculine: {a) substantivele singulare care reprezint& fiinte de - sex masculin: S A\ZS vbirbar Sg "adolescent", “efeb", "Be: Blom « . Bex . Gf, OVS “amine” 4’ vtaurs ANS sbaiat “3 CONS retina (b) celelalte substantive singulare care nu au desi- nenja a gi care nu sau figurst fn lista de mai sus: ; . “a SAAS “capt (maee.) GIS too" (masc.) "api" (masc.) PIES “minte” (nasc.) Z "mare" (masc. ) 32,5 "Lunt (mase.) BS. *lectie" (masc.) Jj GS “frumuseye” (nesc.) “yedere” (maec.) etc. :7 Genul_numelor colective: Im principia, numele colective sint de gen fluctuant. In practicl, tnet, unul din cele doud genuri predomini di- ' pa cum urmeasiz (a) numele colective care desemneazk o specie de ani~ male gi care nu pot forma nume de unitate (v. mai jos (b)) sint, tn general, de gen feminin: . ahh specia climilelor (indiferent de sex) gs specia cabalink . 3 ovine (uneori masc.) | (>) numele colective care desemneasi insecte sau care | sparfin lumii vegetele (pomi, fructe, Eegume) sint, tn ge- | nerel, de gen masculin, eici ele formeazi un nume de uni- | tate (prin sufixarea lui “2 ) care este de gen feminin: 2S F10F — «muite turniei" $8 Eel vo furnict mare” “fz 255 ‘wcurmale dulei* 432% {> "09 curmali duice" . 528 é Oe “ourmali inel}i" : i . “ls a jo5 “un curmai inalt*. t: Dup&i cum vom vedea (v. de pild’ p,156), limba arabi | deriv din verb gi din nume, dup schese bine stebilite, 1a num de cuvinie care wint Muicebuingate atit ca adjec~ tive, eft gi ca nume gi pe care le grup sub denumires deQF SArcopione, fom. 43s i 78 nume ~ adjective derivate. La drept vorbind, genul in a- ceate cuvinte aré un statut deosebit fath de cel pe care {1 are in substantivele satudiate mai tnainte; pe cind in acestea din vrmi el este dat odati cu cuvintul, fiindu-i propriu, tn cagul numelor-adjective derivate genul depinda @e substantivol, exprimat sau subintelea, la‘ care e: ae refer&. Ele au, deci, dow forme, una masculin’ gi alta fominink, derivats din prima. La pume-adiective derivate, fomininul ee formeasi prin adiugeres, de cole mai mlte eri, a desinentei “4%, iar alte-ori prin schimbarea echemei masculinului cu alte scheme avind desinentele fe- ninine BU em (5. alo w Z 4 "mare", fem. mo rt Chole mmnestors, Bee erottor » fem, ce 4 “ile 4 3", Saal “om de, Hitere", Te fen. A> 5 *rogu", fem. a zi waaé nic", fa. BAA IE we CE * Femjninul se explicé prin acordul cu Oo “pimint” (fem.) Unele din aceste scheme sint, ins4, comune ambelor ge- goer 2-7: e Ny nuri: Gt 9435 “ Fring ny, ” “tndurtitor (care) omorit (4), victims’ ae? on , Numirul_gi cazul la nume, Dup& cum c-a putut deje constete Ja pronumele persona~ le gi 1a conjugerea verbului, din punct de vedere al numi-79 rului, arabe cuncagte trei categorii: singularul ( 33a) Sryiv ae guadur (( S533) gi pluranur ( x1). Wuzele, substantivele gi numele-adjective, cunose gi ele sceate trei categorii. Dack dualul are o singuré for- mi, pluralul cuncagte douS forme: cel extern (format prin adSugarea unei desinente de plural) gi cel intern (format prin alternanta scheme).or). Siueu, desinenta dualului, nici cea a pluralului extern gi (sau) + Un nume este le singular atunci efnd nu ere eind se opune unui alt nume cu alts schem§ din aceeagi r&- dMcinu, simfit tn uz ca pluralul lui: ~ G 6 C\ES wun vurdet™ FS hey, vrervayin LL wm 1 2 om - RES 9 carte / Sie curti totugi, “1 fel, “o remeie" nu are plural din aceeagi ridieint, ci ve opune Iui LG) "fonei” care, nici el, nu se opune vreumui singular din acceagi réducind. Pentra declinarea singularului vezi Dual ee forueast de la singuler (sau nume de unitate) prin adé- : Dualul la nume (substantive gi nume-adjective), 7 fy ogarea desinentei ov (Eni) le nominativ gi 7 Zo Cf. desinengele de dual (> \ ae te con jugarea nefindeplinitului gi (¢ “dela tndepli- nit gi pronumele personale. (-ayni) la cazul oblic (direct-indirect). AdSugarea desinentei de dual duce la o mutare a accen=- tuluf principal, preluat de vocala lung @ sau diftongul ay din desinengi, in timp ce silaba accentuath de le sin-Bo guler Aobtadease un accent: secundar. C. nom. ws un buat oss “doi biigyi~ (accentu- at waladni) @. direct \39g 3 ste | indirect Ss } oO J (accentuat whledafni) Gtnd cuvintul se terming in “< , nomsifiind:finald, aceasth liter’ se scrie \. (th nelegat): “acy "o etudents™ okyw “doud studente” Pualvl tn stare de anexiune pierde nfin-u) final: ie \359% cei doi copii (nom.) ai lui Mubammad” * ou un complement de anexiune articulat, iy)! ibs vocala % ou ee scurteazi (cum ar fi nora in si- : laba tnchisX), clici este, marca i ast~ fel se, rostegte : + 3r aoe des, walada Jarrf¥ud (fark junctiune, cu hamza artico~ yeas cere Fostit® ca gi cum ar fi Initiale). a2 Ae on daF DF “pe cei (color) doi copii (direct~indi~ ca & rect) ai lui Muhammad” | Cu un co ts de anexiune articulat, o ¥ calk i (es) curd ‘gste sctngatt af fneine | tea siedipn Ailes JS woladayieorbfyli. Bas wae cele dous clrti ale tale rcifié Traduce{i fn limba rom4nk: B0s6- Meeks hey | ect wl = hie Ze MBG & 3, 2 OSeQdo cE helt ove 1 6 S855 PU ys S53" te apilaQl gts wees is i Lge C23 oS y Me 5 Cady \S3 ceingurt Cee “5liSg athens eS (ome iss) olbba2* (vechi) Shifo Bf SM ewalgs5 502 - gle seis 2 — (mrdar) abs3 33 VSS Traduceti in Limba srabii: Ochii ti (fem) stint mari [gi} framogi. 4m pHlat cele doud farfurii ( oes ) mundane ($33) Cairo spall gi Alexandria Ags aint doud orage meri din (tn (3 ) Bgipt. Rondnia gi Rgiptul efnt dou’ piri prietene. Mtinile mele sint curate, dar (295) ale sale (afinile lui} sint foarte murdare (murdare foarte). In gradina lui “ali (@tat]] doi curmali tnalgi. Cai doi buirbagi (sint] muncciteri tn uzina noastra. Cole douk muncitoare ale usinei noastre au‘iegit Miine vom merge la cele doud prietene ale noastre. | Citeyte cole doud siare de dimineagé (ale dimineyii) apoi cere lui ( oe) ald gi Hasan a le citeasck gi ei (ai alBsi- ap). M& voi duce 1a cele dout gcoli ale voaatre (dual) gi-i voi Intreba pe profesorii (dual) vogtri despre (as) munca voastrs. Cea. asjore Fase. 582 Despre declinarea de _anexiune: & Aceste dout cuvints? efind sint fn stare de anexiune, (ize care se adaugh inck trei : S> “acer”; “gork”, care nu apare dectt fn stare ee anexiuns, sinonim'mai putin uzual al lui 2 , cu declinare obignuith) sis “cel eu", nume instrument gramatical (urmate de un nume sau pronume afix) se declin&’ cu vocale lungi, avind timbrurile caracteristice pentru fiecare din cele trei cazuri. 4 sg a 53 poke 4 PIAL casul nominativ: aly \ /ss\gt / 3al(\ss) 4 va s 4, 4 4a easel direct: Ci BI /Sonsl /ae Gs) "4 - ay eagul indirect: AABN Jy () s | . Frorei pit . - Traduceti in . Tattl lui este inginer - Fratele thu este student. lui ‘Ahmad - Am cunoscut pe tat&l. lui | "Ali gi pe fratele lui - Tat&l vostru e-a intors din (pr. else: GW votucent™ pi 4 7 Zyolé muneitor® pi. 2 UGE pe ema Pfolé-tactor™ pi. cel) ° (4) Ritwul de plural Ca Ca Ci C {1 mai au gi alte cu- vinte din ridieini tri- eau cvadriconsonantice care au la singular ritml ¢ CC VC (at), acelagi ce la (a) de ei sus. a9r0 a ndeget* ple 4 Mel c¥{ mei mares pl. 4, ef we e oh D3, “giuvaer™ pl. BBs + 25 $\ “iepure” ple coach "as SS 4 . 6 aS fyeS experien}i* pl. ai C he 3 “capitol, clast, | 5 act (teatru) pl. on? © Ri 25 “pirbat" pk. Bley “955 “mare” ple loo an “vint" Ple ob ple OS OY, ee sgeneros"™ pl. ei 2 ‘ ro 42123 “bocatd™ pl obs 7 te “tagelepciune” pl. BE 6 “nafiune” pl. 5A 2 35 fo “imagine pl. 55? » ‘ aR96 2 : 2) 23 AME -atcrescont, solar" pr. Slade 4 O14 Ay -yrur pr. B55 564, a1: “taur” he ¢ “ 2 P. Cog Inainte de a expune regulile de acord predominente tn arabe literar’, este util, credem, s& incerctim s& definin Acordul anumite principii generale caré le guverneaz&. Am vBaut ci araba posed& trei categorii de numere : singular, dual gi plural gi dou genuri : masculin gi femi. nin. In general, acordul unui substantiv le singular gi le éual no ridic& probleme decsebite, odati ce genul lui cate eunosent (¥. p.73-78 ); acordul se face tn gen gi nuair eu un adjectiv, nume predicativ, verb sau pronume (pentru adjectiv acordul se face, de asemenea, in caz gi stare de determinsre; v. (1) mai jos): SRS 5332 Q\ a a b see! aH Mets A536 Ss Nets Bos NSS seas NAS g ey Lege ee5 34 I icin Kegon sat ai bets SM biiatul (este) nic. i fata (esate) mick. cei doi b&ieyi (sint) mici. cele dovk fete (sint) mici. el (este) un buiat mic. ea (este) o faté mick.3 Daci substentivul, insk, este la plural, lucrorile se complich. Va trebui mai fntfi stabilit dack acest substen~ tiv se refer& la fiinte umane (sau, eventual, la animale personificate), sau la animale seu obiecte, Pentru un plu- ral care ee referi la fiinte umane, acordul se face, in general, fn gen gi numir, in timp ce pluralul care se re~ ferk la animale sau obiecte (1a “neginditoare", cum spun gramaticii arabi) antreneazk, de regulk, an scora cu for- mele femininului singular. BS 9k Ges WES Kees 2iks best EY Multe cirti (care) eu intrat (fn) biblioteca noastrét Zz le-am eitit (cind) ele (eran) noi. Gs NES FIN fet 236 u ee ap ye Cfinii lui M. (saint) efini we i sint negri (culoa- rea lor (este) neagrt) gi ei mintncd mult& carne (carne mults). Dup& cunoagterea acestor principii generale, va trebui 28 analistm acordul pe care 11 entreneai un substantiv (ona un aubstitut de al eXu)} cu diferitele parti de prape- aigie supuse ecestui acord. (1) dcordul atributuiui, adjectival Locul atributului adjectival este dupS substantivul ps98 care 11 determiné gi ae accra, totdeauna, cu a) in atare de determinare gi fn cus. Acordul fn gen gi numlr urmeazk principiile generale enuntate mai sus: Singularul gi dua- lul antrenea?% un acord total, fn timp ce pluralul nu an- treneazi un astfel de acotd, dectt dack se refert la fiin- fe wmane. Pluralul care se referk is “noginditoure” antre~ aeeet un acord cu forma femininului singular. (Dum mai joz formele predominante de acord, care sint respactate aproa- | pe cu stricteté In limba literar& contomporand): ns ee) J Wan barbs has oenetoe generos” ey Seal “0 femeie aa MA *remeia generoask" gensroask” SoS 215 "an toc nou” SsZIZ3! “tooul nou™ | . 55 3 se kaley “un caiet (fem) » Sp eiiretonn now nou” =. BA. oes Ses iia 4 sasatiesh “pairbagid generogi” ES ‘toa aief Laff “rote. sept *tocuri noi” 24.541 26 na 6 Boe bles [SS caiete noi* aa sictdhe nn “ , we noi" (2Y Acordu) opmelui pred: Acordul se face in gen gi numir, in condigii identice ou cele ale atributului adjectival. Bete evident, fneX, of % fn aceat caz, ov poate fi vorba de un acord in caz, nici in stare de determinare:Ce CEST ~vurpatut (este) generoe” Z syail “feneia (este) generoasi™ 2h) "tocul (este) nou” % “ef te et “caietul (este) nou” ne els rales = “birbafii (etnt) generogi” ang 28 3 Le "femeile (aint) generoase" a * Borok asGAiT "tocurile (aint) noi" 4 BA 3459S SUIS “caietele (eint) noi («) Forma shiculeta @ cuvintului ‘Asal “feme ie” este isc)! (cu etidersa Zalif-wlui prot tic gi metatez’); pluralol eZ provine din tr-o alt® r&aicink. ejIn proza veche gi poezie plurabl intern de- semnind fiinte unane, putea fi acordat cu fem, sing., fiind confundat cu un nume colectiv. Observatii: (1) Pentru numele colective, aga cum a fost deja nenfionat (y.mai sus p.77), ale se impart In‘ douk categorii: 8) cele f8rH nume de unitate, care antrenea- sh un acord predominant de feminin singular: & a “clmilele (9) cia) (aint) rubas- ke aye toare" (la foane a) Coane 6 Azay is 27% 2NEI ve “gall, (opecta eabaling) [stot] b) cele cu nume a unitate, care antreneazh un acord | Predominent de masculin 3: Br (paeyaaad - 2C2S ~tumicite oft negre (mici)” ABs FEN “curmalii sint dulci” tn timp ce numele lor de unitate (formate prin adtugarea desinentei A7} determin’, fntotdea- una, un acora de feminin singular: “Baila ni) 2.4534 sges hel « “fumica oste nesgrtt (nicl)loo 2s 2 Leh SGL> 3525) ~curmaia este dulce" 2) 0 situagie aperte o au numele colective care se refer la grupuri umene; acordul lor es- te oe de greu de definit. 2.58 vommeni, trib, nean", ca gi GuF coment, iuae", antreneazM un acord de masculin plural: ¢ of Ble 238 “un neam mires* TZ Batak Bt “Lume mults" ” dar par" precum gi One “armat&” sint singite oa ca oe, are 4 fee “ “un popor mare” on af hos eS ptS 0 armath mare” In schimb,acele nume care denumeac enumite tri- Popoare, comunitlti religioase ete., antre- Pib’un dcord de masculin’plurel, £0 anal feminin singuler (dupt cum predominl 2 2 eativ 98 pune la dual: Ci 0 BYES BZ5% vuuhomned gi ati otat id 27 4d. 7. ‘prieteni’ ol xe Sails 2iGi “etinele gi piston att (3). trei subiecte singuiare, care repre- | sinth je umane, acordul ‘numelad, predicativ ae fi la plural, "her genul maseulin este cel | soi slets 5 Eg ED gt | ay) ma cat peieteni” \ Ose. Su N32 5i505 35 “Toth mame yi fiat {stot] credinciogi® (3) Dou situa$ii ae prezints: (a) subiectul preceds ver~ bul; (b) verbul precedi subiectut.101 (a) Cind subjectul precedd verbul, acordul se face in gen gi nuntr, dup principlile generale deja expuse. Acor- t can, similar ou cel al numelui dul verbului este, fn a predicatiy. ya wot ge te wee fee Base bei tek thee G+ dM! ()¢Cu un subiect tn form’ de plural intern, care se refer& la fiinte umane, verdul care-1 urmeaz& pote ft uneori acordat le feminin singular: e C95 SLL -tavspatt spun ...", oe au venit", der aceste forme destul de ee intflnite tn araba clasick, sfnt mai putin folosite tn limba contemporan’. leigh ae Lib KA gy tds UBL oIZiST as BGK 254 Fets6r a 5 see51 “pistrele (num.col.) au efzut* 5 65S ~pintra a chnut® 5 Je ehil "cele doud pictre au cisut" B55 45 Sei “pietrele (pl-int.) au cXzut” cS 33 Sdulepai “pistes (pl.ext.) au e&sut” &*) cwpentea opozitia 241555 Stee vezi nota (#), p.86. $ sas/ 85 (b) Ctnd verbul preced& subiectul. nu se face acord in num&r (verbul riminind totdeaune la singular, indiferent de nuatrul subiectului), ci numai tn gen, dup principiile Co asjo7e Fase.6 cslo2 generale deja expuse. aN aR BS gv% Bs /y gedy Ai Nes conga in scoot caz (ct.n.8), un plural intern ‘le apts gurane P poate antrena un acord cu fem.sing.: Sy} G2 50g . wi tar glloi7 20554 BSG O17 BAD gt : SiS LoS \/b Sol ea 545 Cu nume colective care se referé la not umane acordul este istul de Flogtuant. Cuvintele ©2525 *popor” gi Ost ~armath" sint travare, aga cum am arktat la ( p.loo (4)), em &. Zsa cet i LEAN AC55 spoporat muncegte" oe! BED gi ee “armata a atacat” gCugintele BB “oameni, trib, popor”, ca gi eels “oameni*, antreneaci un acord de masculin plural: \4gs 4 GE "oanenii au intrat™ Tes. Assit “tribul a plecat” In timp ce bots de popoare, triburi ete., antreneaz’ un acord de gasculin plural eau de feminin.s. aA, GSK 52S sau yes 35 S 2egh Parabii spun™ Asorgul_pronunelor: Acordul pronumelor, ea gi cal al demonatrativulud (v- infra, p.114}, 6 face in condigiile expuse pentru atri- wate adjectival (v.eupre, p.97-98).103 Evercitii ~ Tratneesd in limba romani: AN 365 EF - Sri gidis g 5 aA QA. e433) Ge ete Gael Aa) 3 {elgg Jolil g 2185 plea g abe apie SM Zl BOS 6355 SEN a Resi G Gale EN SEs sess vat ote nos SOAK EE ASS G3iesN tet OD) gees — (eark, otagie hues). ues a Galea! (gutomobil $514) eis gos AWS ed o& MN G5 SEs = (2 merce Sex / she - “325 weno SSE) (ES tye eieidl areas) 52 OF (0 sntoaSa) ees Soe BGO evel) cael L = Schiabafi locul eubiectulni, tn report cu verbul,tn propozigiile verbale de mai sus gi efectuati cuvenitul a- cord, apoi schimbaji genul subiectului gi efectuati cuve- nitul acord, plasindu-1 tnainte gi dup’ verb. Treduceti fn limbe erabé: Gaistele lui ‘ali eint curate - Cirgile mele sint noi - Cei doi profesori ai vogtri au intrat in cele doud clase ale lor - “snenii au iogit pe ( ($) strai - Blevil gi elevele ou intrat fn clase lor ~ BMietii gi fetele aeLot foack tn grdink - Casele din 3) strtaile oragului nos- ~ tru sint frumoase - Spectacolele de teatru din ((4) Bucu- regti sint frumoase gi le ele asiatt ((a) 52%) multi oa- meni = Casole felehilor eint mici - Noi sintem multi gi voi sintegi putini ~ Voi efnteyi musulmani ( A154) gi sint musulmane ~ Strizile Bucuregtiului sint curete. Bxorci pif ~ Folositi urmitoarele adjective: % Gp'se cortt) > eek Bebe ¢ SF = re Cah (veonin 3% “ Geostond’S; 35 ty 22> Gera) (important) cars pation) 555% HE om par (ung) 4 (bogat) (SE ¢ (areg) Bash «Cotersevitant) Pee 15 acordate cu urulitoangle substantive, in sintagmele seu propozifiile de mai jos: 355% “un birou mare” 4 “birouri mari” ~ F453 3e "o gcoalX nous”. “douk gcoli noi* “gcoli noi” 4 “gcolile eint noi* - kK y “un mesaj important” “dous mesaje importante” “mesaje importante”105 “necajele etnt Laportan- e' 35 “o mare largi" mini largi “mirile sint largi air la tee 22 “o grédind frumoask” "grédini frumosse” “gr&dinile stnt frumoase” (eS “un birbat fnalt* “parpags tnarzin (2)'5) “birbajii eint inelti™ G o- = "o si nous” "zile noi* Sis. . = ‘un baiat mare’ "doi biieji mari* , “Diiegii efnt mari” (3S) aias “un adevir important" “o realitate evidenté” "realitsti evidente” 3 & “un fruct gustos* “fructele gustoass" “fructele aint gustoese” 4G 4 BH, \% é AG "an folos mare” “eele dou foloass mari™106 “foloasele sint mari” & i "o moscheie vache" “moschei vechi* BG f0r Shy ee 23M sun etudent strguineios" *etudenta sirguincioasd* “cele doud etudente sint airguincioase” “studontii sirgu- ineiosis “atudentele eint efrguincios— se" , Che (2. sun 2itoral frumoa “litoralul murii Negre este frumos” m&rilor aint fru- By sé wo “o experient& important&" *cele dou experiente sint \ importante" “cele dou% experiente impor- tante” | * We exparieng& ain (x) ox- perienjele importante (une din experientjele impertan- te)*a) GQ aceast& constructie cu singular + (CP + plu- ral articulat este extrem de uzualé fo limba era~ ba gi trebuie reginuth pentru a reda constructii- Le rominegti: unul din ...; Dup& tiparul de mai sue, redaji tn arab’ expresiile:Lo? ~ © gcoal& din cele noi; unul din me jele importante; © grind din cele frumoase; una din realititile evidents; unul din foloasele importante; o moscheie din cele vechi; unul din atadengii atrguinciogi. Ebe “o cheie scurts™ “cele dou& chei scurte” “chaile stint ecurte" "una din cheile scurte” Nee. 2 4 "o veche statuie” “vechile statui" “atatuile aint vechi" eels, “un elev politicos” ‘eleva politicoass” "Cele dou eleve sint poli- ticoase” nistheogh” (3334) Gyr s SN "un profesor mare” (Shas) a Z ee? gi Seek eine sinonime, dar al doilea eate folosit indecsebi cu sens figurat, aprecia~ tiv: o fepth mare Sale (ie (nu $5), *profesorul lui cel mere” "profesori mari" (Sls) G “este unul din marii prefe- aori* S RS “9 carte importanté”108 "Cele dout clirti afnt impor- tante” “elir$ile mele importante” “an prieten drag” “prietenii mei dragi” alaeh “Ei sint prietenii trd dragi* ves "Ei doi sint prictemii lor (mgec.) dpagi™ “Bl este unul din prietenii mei dragi* "an emir bogat* wEmirii ain 4 toeayi" (3G) "El este unul din emirii bogati" “un savant siirac” “Ei etnt doi savanti etiraci” "El este unnl din (at Ai straci, mari” aie) 4 Sy CV Aa] caunere traterni neu” : "numele fragilor ei” “e najiune tin’ré” “nafiunile tinere” “una din nafiunile tinere”putts Mey Bak 2 By LS Bh gS eho bis Ne 2 H/o Fp 5) as 2b Abb 2, vip Gislthg - eS sed- & S04 wins \. “{aodene) Bho oe a Ns ep lLan 7 Ae 5568 Ge AR ce Sa OF | Ble 538 Iso S55 Teed - pal ») 7 AOS. . 7 * . accor SSS — (mermuré) I : _ BBE Es (atere) 0 ae eas (amine 4 < Za Vara - AF Bog dea enentei prin constructii zitio- nale (Redarea verbului "a avea"). Neavind un verb de intrebuinjare curentS, prin care ae exprimd apartenenta, echivalent cu verbul “a avea” din Limba romank, , “ (Verbul (i) G4 “a poseda" red& apartensn- fa, dar se folosegte numai pentru averi mai in- Portante: W342 /Ik. 2S /\EN/Ez B25 BUS posedi o cass, pimint, o uziné, un sutomodil ete.) Limba arab& folosegte in acest scop constructii prepozitio-lle nale. Preporitia cea mai frecvent Intrebuintati tn redarea apertenentei eate + Aetfel, pentru a reda o proporipie ca: am o cart 2, in erabi se spune: NS Y iit. “Pentre 1 mine o carte". are pir negra sul 324 Mubammad ere un cfine alb Gal & Voi aveti un profesor cunoseut ay, se moat Trebuie remarcat faptul cS, in asemenea construc$ii, avem de a face cu propozitii nominale cu topict inversatt, .dat fiind cB subiectul apare de obicei nedeterminat (v. pe 149). © alt& prepozifie folosité ta construc}ii similare, . Gar cu o nuangh semantich distinet& cate Sie la (fr.ches) ” HE sais sear traduce fn romfnegte, tot prin: amo Sarte, dar se folosegte atunci cind cartea se afli la su- biect (am la mine o carte) indiferent dack scensti carte _ ti apartine eau nu. : Astfel, putem spune: : pe Sc HES an o carte la M." sau 5458 é ENS cgghs "em (1a mine) o carte 8 e lei Me" Putem spune: we Ape yw 44 sec Ail “profesor are studen{i | dar nu ge poste apune, tn nod normal, a 4 © 3h NE 8c LEA act ack stucaniit aintill in vizitt la profesor (acast sau la catedri). Si prepozitia & "cu" se folosegte in constructii ase- ainiteare cu cele fn care apar } gi Sic. cu EE) inet, subiectul (inversat) al propozitiei nominale inaoteste re- gimul preposigtei: S50 > os 26 "am bani (le mine sau, eventual,acasi) Bos ss van pani la mine". ENE SIS 38 sa S (ste), “em bani, dar nu sint la mine". Pentru a ilustra mai sugestiv nuangele particulare ale construcziiler cu 3 She gi >, dim urmitora) exen- plu: oh gs hl a2) Ss Zessie Sib 4) Bye «Ali are ant la mine, dar nu sint la mine acum"; o a pa- tra prepozitie folosit% tn astfel de constructii este gg) "la" gi este, mai mult sau mai pugin, sinonim’ cu Sis este, insh, rezervat&.stilului mai elevat gi folosit’ nai ales cu cuvinte care nu desemeazt, de obicei, obiecte concrete: g va bal Veet per it, 46lfe eS /¥5 “avon of 0 industrie dez~ Alb oop s/s *arabii au o culturd 7 striveche” 0 2c BS eS ES esse "am timp suficient". Construc tit cas BES HIS) as 0 carter o| 334 a5 are doi b&iefi" ete., ou toate ci, gramatical vorbind, aint corecte, efat cu to-112 tul distonante din punct de vedere atilistic. Exercitii - Traduceys fa Limbs Doman: , ‘ Shs eplgeil g S53 Use, axl ~&i5 Eis one - pene 3 Chats 25) (cospete ONS ‘sgt Gate (experient’) cee 2035 og Bes [Re Se4) 3, 2 2, aye (oan eS Tk ae ccopuniet) Ur\i 5) Apcenp 2 2h 325 3 35% Oe eet Dae a BC nunte yeS aN ro) gil SS desk 33 $4 3a) _ bss ce cals Be3B (ontnie asd) yess Sie Sigil 855550018 Ces Bae A ge £ Rina til aly - cll Ay ste A Maes bse 4355 ese ~ Traducoti in limba arab’: ali are oaspeti ast&ai - Su‘ad are un fiu gi doull fete - Facultatea noastré are mul}istudenti gi studente ~ Mfine avem o lectie de (ed) literatur& - Uzina voastr& a=) re muncitori multi (care) au o experien$& Indelungaté (lua g&) ~ Copiii lor au c&rgi frumoase (care) au multe imagini-3 Biblioteca lor ere multe clirti - Rowinia are o literaturt dogats ( te ) - Tara noastri are multe orage frumoase - B&iatul lui este la medic (ep ) = Tathl vostru are multi copii - Fratele lui Ali are un automobil nou. Demonstrativul Exist& douk serii de demonstrative, cele de apropiere gi cele de depirtare. : Cele de spropiere sint: maseulin feminin Singular Ym Be-cse) ese on c~ direct ok ‘Sb CP.) No carul oblic ‘ Plural Cole de departare stint: Singular (aXs Says ab cazul direct S)|4 eb ls (foarte - 7 Dusl putin tn- trebuin- tat) \ cazul oblic 35S Plural (sy 1) By A Qbservatiis Demonstrativele de apropiere_se compun din- tr-un prim element exclamativ ha ie notat cu scriere defectiv’, in cele mai multe casuri urmat,de eleuentul demonatrativ 1S le masc.cing, gi dual, oySintexe Semonstrativuiul: Denoxatrativul tn arab& face parte din clase nominal’, 14 le fom.sing. gi t <) la fem. dual. La plural, opozitia de gen eate neutral‘zath iar elemen- tul demonstrativ are o formi net distincté: Jul@i (cere se regdsegte la forma corecpunzk- toare a demonatrativului de depurtare). Dualul are forme cu desinent? specifics ¢)\’ Core 2 (nou.)) Cy (dir.-indir.), singurele care cu- hose o opdézitie cazuald. (2) Demonetrativele de depirtare nu au sle~ mentul exclamativ ha-, dar se. terming, fn schimb, cu etementul -ka G1 (care amintegte de pronumele afix da pers. a TI-a). Intre ele~ mental demonstrativ principal gi elomentul fi- nal -ka apare interenlat la formele de singu- lar un edement 1, de int&rire a demonstratiei de depirtare, (pe care {1 regisim in articolul al-)” (cr. Eb “aicit; BlBracciot; SS -acorotsd Forma de plural se rostegte 2ula%ika ( cu u scurt) grafia cu wow fiind, pict, doar un semn al tin- brului u. Formele de dual al acestei serii sint extrem de pujin intrebuintate, fiind inlocuite cu cele din seria demonstrativelor de apropiere. For date intre paranteze sint variante ca~ re cirgyiK, % paralel cu forua de bazi, sat sim- ple yogiente ortografice (fn care grafia defecti~ v 'B este Inlocvité cu grafia “deplink"). inetia fntre demonstrativele de apropiere gi cele de depirtare nu este fn general prea strict’. Es apare, inst, mai clar atunci cind cele douX forme aint puae fm opozigie Intr-un singur context. . 4% 2 ONS 5 lhe ageeta gi acele (antn- 0: “4 4 ANS5 ZEON Vue — aceasti carte gi coalal- +8 4 SLL, B= 5 P Gib 5 asl 2223 de data aceasta gi data5 (este un substitut al numelui). Acordul demonstrativulul tn gen gi numir se face dup regulile generale de acord a- le adjectivului. (v.p.97-98). Totugi, tn limba contemporan’, pluralele feminine se acord& foarte des cu forma femininului singuler al demons- trativului de depirtare, chiar gi atunci cind numele se raporteasé la femei. astfel, pe lings SLB 24m “aceste femei”, apare forma SSSI Ay + Acest mod de acord apare, chiar mai des, cu pluralele externe tn ol care se opun unui plural extern masculin sau unpi plu- rat intera: GWIL/QNE 5 clit / eps; ols ah RY SRLS 59% 3 oe. / OsRnyae ete. Pentru aceste plurale tn isl’, care se refers 1a tn deletniciri, pink nu demult,.rezervate sexului mesculin, nevoia resimgith de a distinge fem. pl. de masc. pl., s-a extins, pare-se, gi asupra demonstrativului. Astfel, for- sole cele mai uguale de acord la plural pentru, asenenca cuvinte par a fi, asted: cok ly FMB Se Demonstrativul poate aptrea: (a) “oy ca substitut al numelui: 5 BS Hass a “nu am f&cut aceasta” (acest ducer) 233 g ENS 35 ENS \Sre “acesaig este o carte gi ace= ia, un creion™ (b) Urmat de un nume articulet, fn raport apozijionel (adie& acordindu-se in gen, aunir, cas gi stare de deter- minare, gi putind lipai fir% a modifica structure enunju-lle lui) :. 4225 N25 SN Sh Sa “a venit acest birbat ‘sas 93 a 2 slash AMS 2. eZ, esti, se Sym S535 “em privit, pre acegti studengi® the? chSgies EMU ble “aceste doud studente sint harnice” N.B. Atentie! Aveti grij& ef nu fiti influentati de sintaxa limbii rom&ne, fn care substantivul apare dupX de- wonstrativul tn forma nearticulaté (“acest birbat"}. In a rabi, acest substantiv trebuie sh fie articulat. 6 oes \Se nu inseamnt “acest om, ci “aces- | ta este un om", sdicK are struc- tura unef propozifii nominale in care \Sto este eubiect gi CSF, nume predicativ, iar raportul dintre cele doud cuvinte este u- nul de predicatie, nu de apozitie. . sunt (i) ZNSE Sem © “acest om, (este’ ingolept) este forma fn care apare raportul gpo- zitional, marcat, tn primul rind, prin forma articulatS a aubstan- tivului Cind, tnsi, © propozitie nominal& are drept subject un Genonstrativ gi drept predicat, un nume insofit de articol,117 pentru a sublinia cl tntre cele douX elemente exist un report predicatiy (gi nu unul apozitional), tn limba con- ‘temporant’ ss Tecurge aproape obligatoriu la un pronume personal isolat, cu valoare diajunctivi, care se acordi fn gen gi numir. In limba clasicd, aperitia acestui pronume disjunctiv era facultativi, dar frecvents. Z unk sh [tm -econte 20% 3 A ZEN 2 35 vecogtia aint muoetirii® 2s \7 : . sku o> ape “acestea aint siarele”. Un pronume disjunctiv mai poate apirea, féré inet a fi obligatoriu, gi cind, intr-o propozitie similard, numele predicativ este determinat, gramatical sau semantic, alt- i te medicul™ fel decit prin articol (nume propriu, stare de anexiune) Gar 4 2y\\¢ 2,552 (4) \Sup —“aceata cote Muhammad” 3 CAS (a) oS “aceasta este carton” 2 (o) urmind,ca @pozitie, un nume propriu sau o sintag- m& In raport de anexiune: eS Vim Ri54 Lv rode Slee 5 oe 7 Ce a este "A legit ou Su ad accas~ 4 ta" 4 \ NS 6 36 "A luat cartea mos c “ - aceasta” a \ Z é asl 5 Ne at cu mune i as 2 7 "Ne- agezi u — > nent _ toatea textiliotd “So > (lit. muncitoarea tex- 2 tilelor) aceaste-118 Observatie: Am putea spune.cH topica, in acest caz, eate inversat&; lucru ugor explicabil dach ne gindim c& topica "normali* duce la stabilirea unui ra- Port predicativ, fn locul celui qpozifionel : Bos si Inseamt "acesta este Muhammad” iar. a eoX8S \Sup “aceasta oxte cartea mea”. Bxercitii feaduce{i in limbs roménd: -\35 Cos, Byatt “egy pt dls ENN o Mm split j\SmcXin se ces (an yeni g ee BWI ZEN APS 3 Su sf oe EES “he BB1s5 bi43 — (primi) Al (pein | Eb se ESN BS, ~ (séetie Pea 33 ( Aheg 55 (curt ge a ae {Sag SEI Sm | -lBe (om) Bes bk UES op case - aly | (vate mad 125 8's Sg lathe 2I¥> ZB zt ha ES DN 5 23 (eninrs dos gs Ae Eo ihesees - Cea oli ) a) CES Se 52% cok Bs 25 oes 3 BS 5 igs ce ES 4B23\ ANS (3 - (orice & eS ea ¢ pp hs Bbeylt El eSe yds 5 kaies 3 1% Sie psdure ) Eble 5ng \ Als — (petrecere A\S3) lees agsiite neguetor ceser og Ve _ \S—( important. y ats SSMS 2 SBN se - oe (SE Bel ~ cHEI\ Sm g skies 3 VSDLSA 555 nett ra Sodas AAs Ass Co ssiota Ems SS) Traduceti in limba erabi: Aceasta este o problems ( Wl foarte inportantt. Prietenul nostru acela este inginer. og Automobilul vostru aceata este nou (gi) frumos. Am citit acest ziar ({mpreunt) cu voi. Acesta este hotelul nostru gi aceea e camera mea. Vom merge la acest restaurant cu prietenii nogtri a- cegtia. In munfii nogtri acegtia sint multe ( ¢ps 5S ) pliduri frumoase, Acestea aint crtile. : 4m intrat (noi) tn aceast& casi aoul gi am orae (ls) ta ea (tmpreunt) cu prietenii nogtri acegtia pink la pring. Studenjii acegtia aint prietenii lui Ali. (2) 2385 urmeth de un plural (eau nume colectiv) ea- tao construcjie foarte curent& pentru a exprima "0 multitudine de...",; dar cere g-ar traduce In mod nor wal, prin *mlgls.:") "audies..”.120 In acest an, multi turigti vor merge in aceste orage ale litoralului. Acegti doi muncitori citese ziarul de dimineaj’ tmpre- uni cu aceste muncitoare al ctiei voastre. Ageazé-te aici ( is ), intre ( CP) acegti elevi gi aceate eleve! Du-te acolo ( Aas), 1a geoala aceos a lui Su 5a gi cere de la profescara ef acea carte. Nu voi merge la aceast% uzin& nous cu voi. 4 Acegti neguatcri au venit in ( (J!) Romania gi locu- fese (nu) ) fn acest mars hotel. interogatia: Z (1) Interogatia totel& se exprimt prin particulele |e @ ean “| (particule procliticas” care apar 1a tnceputil propozitiei, gi prin conturul intonagional interogativ 4 wi nu apare inaintea unui num cu articol nici tn interogatia indiyect&, fm care cazur: nungi (\beste adnis, § 3552 Es ce “oare, a iegit Muha- mrad?" 341 héraga Mubéamadun 7 _~—_ —~ “A 264% 4 5 Civ 2odl Ene 51 +te-ai dus 1a prietenul ) Og2> ? . nostru?” TAS SUI le > wAcost student @ aili- = tor?™WL. Sous AA “Oare are profesorul este *) Inaintea’ unei hamza prine: te © voca- sa Tanah woth ana rapes oe Interogatia totali mai poate fi exprimat#, mai ales oral, numai prin conturul intonational interogativ. Aces- te earacterizeaz’ prin ridicarea treptatdé a tonului pe ultimele silabe din ultimul cuvint: adahabta 4418 sadiging 7 -~ “ fork particulé interogativi: $ Gas 362M Yal- uotdgy, maridua 7 —_—" contrastind cu propozitia afirmativi: 3 oye 46 A Yel Pustéda maridun. ~ tN Interogatia totald negativit se exprim’ prin particule \, urmat# de negatie potrivith cu tipal proposified pune sub semnul fntrebirii (vend fevitolal Negatia). § 2b Ss vt "Mu acrii 7” SAYS as ds wal “Nu ti-am a acest (lueru) 5 ays’ wu i ome age Particula interogativé negativé Sn Sejsare an puternic accent exclamativ gi ee folosegte, mai ales, ur mat& de un verb le tndeplinit, cu valoare de ipotetic i- Cada. asj9re Fose.7vealizabil. ee gto 2 fie See iS hey Sido tear ti fost bine ol fi necul- cultat vordele mele?" RAspunsul afirmativ ee exprimX prin particule pS naa (in exprimarea onfatict, prin jel “ba da, desigur"), iar col negativ prin \Jenut (oan SiS ba nu, de loc”, tn ex primarea enfatict). : cee 5 Ea Sa iegit 7° laches "Da, a iegit.” Fe, Sag (SS. 3) xy “Nu, n-a iegit." La < ° crm negativS réspunsul afirmativ este ex- primat prin as "ba da" (fr. si): : § ¢38 98 353 vt “Na m& crezi 7 Sssat ye “Ba da (te cred).” (2) G8 reine» gi lb reo" Stat dout pronyme relativ-interogetive, primal este folosit pentru pergoane, al doilea pentru obiecte gi ani- male (avind, inaintea unui verb, de cele mai multe ori | ur © forma 1S 4 aomonatrativar 15 » ce0a.ce permite Bt ge fack o distinctie net& intre |3l2 , intero- gativ gi negajia verbalk GK, elimininds-ge gste fel, amfibclogia din construc$ii ca: ie *eo'a fScut?” sau “nu a fucut”. fue Afo ot, fo sobu! 1 oF “cine @ intrat in came- 4% S4345S Je wpe’ cine ai vutut 7123 4 ° ’, Fare SILANE, “cine aintre voi cate ws 2 Aw QP Sprefesoral 7 cu 1 de legiturt cind urmesri hamza wagl.) i panza wale 9 \ Sem 1K sce eats asta 7° tet es JEIRS NSE ce ot tucut 7” Aceste pronume se pot combina cu diferite preposifii; tn acest caz LS apare dessori preseurtatl tn «“: a a “eu ce 7° as- ih “da ce 7% Im aceate cazuri, au loc gi unele asimilwri, notate gi grafic, prin tmpreunerea literelor: 4 ord > inf “deapre cine 7 +6 > (ZB vaeapre co 7” Be & “de la cine t K+ > (ge "ain ce 7” P2235 of 53S (adil Si, "De ce ati uintit 7” ialzss ecb rely) Ble, "cu ce scrii lectia ta 7” 4 4 Gases ose “Pe cine cauti 7" 5 Aten A, "Ta co. (gubiect cote) aie- In toate acest propozitii interogative, accentul de frag cade pe cuvintul interogativ. Conturul intonafional poate fi ilustrat astfel : nén ddgald— 1~ hy fin - ne ni124 (5) G51 + comptenent do snerinne “care os 1” Cuvintal # (4eclinabil cu trei casuri, dar fara tanwin) este urmat de un complement de anexiune - nuns singular, dual, sau plural, aau pronume afix de plural (seu dual). 5 $aig Sts SA sal PEAS. att 3 Ex less sexieaecieesh 24 {G33 G yes sae cll Al 2a seaig ai dé case iatg Us cen et Ye. org "Ce carte ei eitit tT "Ce cirti ai citit?” “Care student a iegit tT - “Care feneie a pierit 1° "Care studente au aeis— tat la lectie t* "Pe care birbagi ai sa- lutat 7" (Care sint barbagii care i~ai. salutat 7. “tn ca sile mergi la lecgia ta 7" "Care dintre voi (este) cad "care dintre oi, doi (es- te) er 7 i (#) Forma orci poate apirea tn locul lui &t cfind cuvintul care urmeas este un feminin sin- galar. (4) Particulele adverbiale interogative usuale sint: “Cum ai aflet aceasteT™15 De_timp: (&srotnan gi ou prepositia Sh: Sy, “pint ofaa 7” 4 KU he5 Oe "Cind ai fBeut aceasta?” Be_loc: & “under,” care poate fi precedatt de pre= poritifie Abst ost oh dymeoteorsj Aé& “de undet™ g BUS &3 “unde [este)cartea ta ™ SG sess 4 eal “teotro mergeti 7 De cantitate: & “ett, eth, effi, efte 7 2S poate £1 urmat de un mune 1a singular 28 canu ai reat“sau de prepozitia ce urmatt de un-aume la «plumed (eau unvori 1a singular): wes poate avea gi valoarea exclamativd, in care cas eave wraatt 4% de un nome singuler la ca= mul indir TORE 3 ook ene este ort fi-am atras ential” pehS acts RSSS %S y 745 335 & *etgl buLext are t* Kets SSI Gs & “ofte. chrt: Procedatt de prepositia —) , particule wefte pagini ai citit 7 i la tine?" - Lolosegte pentru a intreba despre pret, fir a fi urmati de un regiz: 5 23a Vote <5 , Fork regim, de asemensa, 2s se intrebuinjeast pentru a intrebe despre timp, durat& etc. 2 - : faclss “Ss “oft (#) ceasul 7 (*) urmatt deo Ai de legéturt. panes igh % “eu eft (este) acest toe 7” primegte © vocalx‘ale tunii) fe WES ENE BENZ sate vot ote ae Bucuregtit® Particulele a pronumele interogative sint folosite gi fn exprimarea interogatiei indirecte, prin juxtapunerea ea 3 Sasit vaacat (im) eit etnten?™ proporititior. 2 EPO os 6 255\ ¥, *Nu gtiu cine a iegit.” {geen a SP\RS TASS vstigs caack) oote botnav?” $ “a IK s AS, 31 1 eguegs co a fheut?" 4 a Len Valk 25 “\-ai Intrebat ce voi face” Exercitii Gititi, traducesi gi apoi réspundeti 1a urmitearele tatrebtri: ae ct Tpst Benita) Cyd oe SE Yoke hee” § ool she eae aor}. 3<55) 9 BE £35 Xe ez bg Ahad sorte tne 2 cob) Aha f at (2 fi theinte w) (SS & f\ (sata Wee Me ele zu Or Gee (e prezenta Y diceas 3 ISté fly g TNS Sl e555 cs 1 MSN Bs alot ails Sta Vs LIS SIEM LS RS ENS OSE a = +eNc S Gop gest obs 3 2S 14) Ey oS3 ae Cae (weH) $8 Se Gilege Es $3 & (a se urca pe/fintr-un vehicul - Be te Li Traduceti in limba arab urmitoarele intrebliri, apoi dati rdspuneuri tot fn limba araba: Cine este el? Unde s-a dus? Cind se intoarce? Ce carte i-ai dat lui alit « Ce film va place (= iubigé B%53) Otte buckti Ase3) de xehtr ( PSA) put i eS) in ceai? Agi aflat (ale eine este profesorul nostra in acest an? Au auzit cS acest prieten al lor va pleca 1a Cairo? Cine dintre voi merge la teatru atine? Ce ati fSeut dup ce ne-am fntore la hetelul nostru? Ce (aveti) tm acest pachet ( ab35)? Acesta este prietenul voatru?| 128 Cind ai auzit aceasti veste? Stil cine a scris acenstt ecrisoare? De ce nu vi urcagi ((a) $5) (tn) automodil? Pind urte vom merge cu ( ) acest tren (3143)? | Neati augit ce e~a intimplat? By -s a Unde ai lasat ((u) ag ) caietul téu inainte de a degi din clas&? Cu cine vei merge la munte fn vacants? De ce nu ati citit lectia de ieri? Cum mergeti la facultate? Negatia (A) Negarea verbului in limba arab’ se face in mod'in rent cu ajuterul urmMtoarelor particule: 3 qq) v3 se folosegte: (a) inaintes unui verb la nefndeplinit indi 2155 Sof von ma gti.” EB SSE) crak mw aint {b) inaintea unui verb 1a neindgplinit: apoc: pat, pentru a exprima o interdictie . 15235 2 "ou ma degigit™ Dall cayeS ¥ “ai pu-2 Lovegte:pe D8 (c) fnaintes tndeplinitului, pentru a oxprime un optatiy (0 urare sau un blestem):zg 2a Labs J “Aldeh sh nu-D aibe ta para 34% 4 és 53 "SH nu vesi (vre)un riul" i bate se foloseste fnaintea unui verb la indepli-~ nit, de oviged, cu o nuanti ugor exclamativi, categorich: AKA \ay a, ele \e “acam gtigt Ge oe aoset 4 RE 327 Ea "nea Legit nimeni.” (ci- nova (3) coo gai usuelh negatie pentru proporitiile le timpul trecut. Se folosegte urmatS da un netndeplinit spocopat (+.p.58-62): Gac> .42- 33 53 -w. na iegit.” (cons- ~—— Ge: a truetie farecun sino- nim cu; Mesh le) wes tnaintea unui neindeplinit conjunctiy cu sens de viitor (v. p.56-59) ex Glace LSS rotugt, © constructie care cigtigé tgren in limba contemporank, face ca particula sade viitor (v. Yerbul ) s& precead& uneori oo , ceea ce este o inova: varie, ox explicabil&, probabil prin faptul ck seng itor al conatructie: cu (nu mal esto simjit suficient de puternic. (B) In propozitia nominal’ negatia se exprim% prin: (1) (jug) un verb negativ de existengi: anu fi, care se conjugi doar cu desinentele pronominale ale inde “ > oS “Nu vom merge la teatro ast&zi.” plinitului, avind tne sens de present.lbo Tat conjugarea acestui verb defectiv: Singuler = Dual Plural Ze Pers. I aad (eg ‘2 msc, Cont) Z sot 2. Pers.II - Ue 49.4 Pere.IIT 4 Observatie: CHderea somivocalei y (($) care are ioc la . mai multe forme ale conjugirii.se datoreste fap- . tului ci, la aceste’ persoane, desinenta prononi-~ a nal& incepe cu o consoani, ceea ce face ca semi- vocale sise afle-intr-o silab&i dublu inchis% ( #lays-tu), iar araba nu admite astfel de sila- be. Dup& cum s-a putut constata, propozifiile nominale din arab&, intijpite pind aici, au fost traduse toate la prezent. Pentru g situa o propozitie nominal& 1a un alt timp deeft cel prezent, araba recurge la expongntul temporal . a12 a AS. m rect (of. at caz, numele predicativ apare le cazul di-~ md > a ay long i B 3 5 752 wap va fi (un) etu- dent"13k De asemenea, orice propozitie nominal& negativa, eitu- att la elt timp dectt cel prezent, sate tnsozith de expo- Z nentul went cu negatia potrivits: i Sus 323 (¢, SS) GSK vwopanmea n-a ost ata ye ag Ment 9224 7G + wih 443 3 G3 “Muhammad nu va fi stue dent" Agate proporitii nominale introduse cu a8 (oa gi cele introduse eu ws», pot avea un subiect inclus in forma de conjugare a verbului. ae wis 56 (e1) ore student SELL I3Seer eran copit Le, 285 iJ (e1) nu este in- Eee 5 (eu) nu stint giner. dolnar. © propozigie nominal& afirmativé ca 2J(C3SS5% “Mubannad (este) student” poate fi negatt cu ajitorul ver- bolui os aatzet! wo s3 apare uneori gi ca negetie verball: 230225 sma mint; BS 1 eeneaisas mintese"; mai ales la persoana intfi. Yoas. ee oan 2 os a a ” « es Us oc ea ase Muhommad nv sate student VV. eA ck Numele predicativ al propozitiei nominale negate cu apare la cagul direct sau este introdue de prepozi~ tia ~2, situatie in care apare firegte la cazul indirect.132 a4 Verbul on we acordM ou subiectul propositiel dup regulile de acord ale verbului (v.p.loo gi umm.). es 4 ss “Cops tt no int "= stra- angled 59 3°) MNS 525 Ab “Ble nu sint acole.* (@*)Dupa cum se poate observa, nu intervin echin- pari cacuale atune! ofnd predicatul nominal un grup prepozifional (sau un adverb de Teor ES BUB). (2) Negatia LS poate apSrea uncori ou o intrebuingere ¢ similerd ca ee j-mai ales fn expresiile: cslk, iz, tl KK maint ingongtjent (ie oeve gO . ce se int ote ‘Sint pers eee, Tegit teal de cosa ce se leels 3 bey! ke neste nu se tntoarce [tnaped] @) Teenie Koos Intrebuingeasi in proporifiie nosi~ nale erceptiye Dh toau say)». Sy enn... dectt...” % 53S o55 235 \% sya etnten dectt oaneni™ 45 seine “mane e ges un teint. fal lui (4) Cina negatia este categoricS, cu sensul de “nu o alot un/o ...", propositia nominali este negatt ou S) dap care urmeazS un subiect, de obicei, la singular, la easul direct, firS articol, der gi fara tanwin: 2S 3&5) "Nu e nici un‘om fn cask”133 ay Say "Ku exist nici o divini! aul vS tn afard de Alien winitate in aceasti construcgie apar unele erpresi’ curente 2 $31) “nimeni", £35) sninics, BS SI, cs 3" mu existi nici o indoiala” Se (fra indoials) 3 Lite “nu exiatit iegire”, "trebuie! _ Negatie inturita: ° propozitie negativi poate fi intérité prin: SEE mae osm oan \31 nictodaran w xf tnseamn de fapt “totdezcna" gi numai in proposi gia negativi se traduce prin “nicio~ dath", click araba nu recurge la negetia dubls. Biayitss ees (% "Noam auzit deloe acest lucru . : AA ab3cb “Nu lam lovit niciodaté.” iomnita tn _eoordonare: 4 Negatia \) poate fi folosita tn coordonare dupX 3 "gi", dach se pistreaz& un pardleliam eintactic intre ele~ mentele negate 23 5 2S 2K K- “Ha an mincat, nici nu an 3% Au abcd, “No aint rege, nici visir" “par na se spune: om ToS: etei primul verd este la indepli~ nitul apocopat, iar al doilea la nefndeplinit. E.B. Spre deosebdire de limba romAni, araba nu recurgs la negatia dubia. "134 Pentru @ spune “n-a venit nimeni”, fn arab se spune: a5 alate Lit. “nea venit cineva" eau, mai rar, ait SSN ate. “ninend a venit®. (Constructia : AS nu este posibild tn arabii). Beereitit Traduceyi fn limbe romank: Bs 4@5 9) DAS Ge es Sted sis Sale g old shh Sak 0 en & Sap ls ae ( ajutor YG pl ites pri ) BSS Bd SH SE ISA G3 eye ¢ crede,.1) ASE sAE 6 1 £53 phe G3 Soe Kae Ss NZS ES x 405 \ \ ph eo (E21 sm Agee =O MEE (Sh) 9B Steet staat Iya OEM 2930 5 adsl S35 (veoin Abser/ Bb) Calgon SEH gl Ss je lite tb tees sh BABES 93 43 OSU 55 3) Lip age 034 S55 a coke oe Se ie ae Ts hs §S (minut 3885, 5/2555) S155 DH cak135° Aga ds sl 4a35 2% J ho ce - ESSA — VSS SEIN (povente ) $ Ghé5 13554 S25 355 of obs aeitees ays Ae Bz Ae 355 slips Big-o ea As, BA9 abies azo ls y ish yon cf BZ SSS (© metrste wen) oe op BEEN Bs 3 BSS 1csNl 15535 fed oh 33 Gooch 7" ABU oy ¢ perticips, 2vmr 3s iL poePl esl of 186 Ly, sits 9 = Polositi negatia potrivit& pentru urmitoarele propo- eitii, efeotutnd modifictrile de rigoare: 70 NENG ( cores ) heads CHS 5b 26315 (Sp dings 2851 (cunptrere ) slg-ck} das EN sae 2 233 sets 239 ( magazin IZING oe Ganvscnmine9 Soviet el sede cles £3 ASE ss cad el ee tat 3 S51Es gL 7 Hes = B53 3, Ee peste ase 3ae eas (snort ) BS = tess} £6 Crone >) x Ga Ls a SS