Sunteți pe pagina 1din 34

PROIECT DIDACTIC

Data: 28.03.2012
Clasa: a X a E
Cadru didactic: Diaconu Oana Gabriela
Disciplina: Biologie;
Tema: Fiziologia globului ocular(Formarea imaginii.Acomodarea la lumin-ntuneric i apropiere-deprtare). Defecte de vedere.
Analogie Ochi Aparat foto
Tipul leciei: Lecie de comunicare/ insusire de noi cunotine cu proiect integrat inter,intra, pluridisciplinar
Scopul leciei : aprofundarea informaiilor referitoare la cunoterea mecanismului formrii imaginii, cunoaterea caracteristicilor
elementelor componente ale globului ocular, comparaia globului ocular cu un aparat foto, descrierea reflexului pupilarfotomotor,
cunoaterea de ctre elevi a principalelor defecte de vedere i modalitilor de corectare ale acestora
COMPETENE GENERALE:
Receptarea informaiilor despre lume avie
Explorarea sistemelor biologice
Utilizarea i construirea de modele i algoritmi n scopul demonstrrii principiilor lumii vii
Comunicarea oral i scris utiliznd corect terminologia specific biologiei
Transferarea i integrarea cunotinelor i metodelor de lucru specifice biologiei n contexte noi
COMPETENE SPECIFICE:
1.1. Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare despre organizarea lumii vii;
1.2. Recunoaterea organelor i sistemelor de organe n scopul comparrii acestora;
2.1. Prelucrarea rezultatelor obinute din investigaii i formularea concluziilor;
3.2.Elaborarea i aplicarea unor algoritmi de identificare i de rezolvare a unor probleme;
5.1. Aplicarea n viaa cotidian a cunotinelor despre influena factorilor de mediu asupra funciilor organismelor
5.2. Explicarea i aplicarea unor reguli i procedee de protejare a sntii proprii i a mediului
5.3. Realizarea de conexiuni intra, inter, transdisciplinare
4.1. Utilizarea corect a terminologiei specifice biologiei n diferite situaii de comunicare
4.2.Prezentarea informaiilor folosind diverse metode de comunicare
COMPETENE DERIVATE:
La sfarsitul lectiei voi forma elevilor urmtoarele competene :

CD COGNITIVE
CD1. Numirea elementelor componente ale globului ocular i precizarea rolului lor;
CD2. Explicarea reflexului pupilarfotomotor
CD3. Prezentarea Teoriei Tricromatice a lui Young folosind desenele celulelor cu conuri i bastona
CD4. Explicarea traseului organ de sim-nerv vizual-scoara cerebral
CD5. Descrierea formrii imaginii utiliznd aparatul foto construit
CD6. Precizarea importanei analizatorului vizual
CD7. Enumerarea defectelor de vedere i prezentarea modalitilor de corectare ale acestora
CD8.Precizarea importanei cristalinului n procesele de acomodare la ntuneric-lumin i deprtare-apropiere
COMPETENE PSIHOMOTORII
CP1. Utilizarea corect a fiselor de lucru distribuite
CP2. Desenarea defectelor de vedere i a tipurilor de lentile corectoare
CP3. Utilizarea fiselor de lucru formandu-si abilitati practice si de munca intelectuala
CP4. Completarea corect in spatiul destinat fiecarei fise de lucru si ncadrarea in timp
COMPETENE ATITUDINALE(comportamentale si afective)
CA1. Manifestarea disciplinei si autocontrolului in lucru si in emotii
CA2. Gsirea celor mai bune rspunsuri
CA3. Manifestarea stapanirii de sine
CA4.Formarea de competente sociale si de lucru in echipa
Metode didactice:
de tip euristic: conversaia euristic, descoperirea, explicaia,problematizarea,ciorchinele, modelarea(aparatul foto), floarea
de lotus,rebus, explicatia, demonstratia, nvarea prin descoperire, proiecte integrate pluridisciplinare
Evaluarea activitii
Descriptori de performan:
1. Numirea elementelor componente ale analizatorului vizual;
2. Stabilirea mecanismului de formare a imaginii ;
3. Enumerarea mediilor transparente i precizarea rolului lor n formarea imaginii
4. Stabilirea importantei analiaztorului vizual pentru organism
5. Prezentarea alctuirii celulelor cu con i bastona
Resurse:
materiale: manualul, atlase, coli, fie de lucru individuale i pe grupe, rebus, aparat foto, discul lui Newton

umane: elevii i profesorul.


de timp: 50 minute.
procedurale: organizarea frontal i individual.
BIBLIOGRAFIE
Programa colar;
Manuale de biologie;
Metodica predrii biologiei Naela Costic, Ed. Graphys Iai 2008;
Ion Iordache, Metodica predrii biologiei - Univ. Al. I. Cuza Iai 1995;

Viorel Lazr, Daniela Cprrin, Metode didactice utilizate n predarea biologiei, Ed. Arves , 2008.

Zoe Partin, Luminia Logoftu, Cezar Niculescu Biologie, manual pentru clasa a IX-a, Ed. Corint.
MEN programa scolar, vol. 5, aria curricular Matematic i tiine ale naturii.

Viorel Lazr, Mariana Nicolae Lecia form de baz a organizrii procesului de predare-nvare-evaluare la
disciplina biologie, Ed Arves 2007.

Revista Corpul uman, Ed DeAgostini

W.Pickering- Recapitulare prin diagrame,Editura All 1998


Internet
PROIECT DIDACTIC

Fiziologia globului ocular(Formarea imaginii.Acomodarea la lumin-ntuneric i apropiere-deprtare).


Analogie Ochi Aparat foto
COMPETENTE
DERIVATE

ETAPELE
LECTIE SI
DURATA
Organizarea
clasei(1 min)

CONINUTUL STIINTIFIC AL LECTIEI

Notarea absentelor, stabilirea ordinii, asigurarea celor


necesare lectiei, realizarea grupelor si stabilirea unor
grupe cu elevi cu diferite stiluri de invatare,grupe
combinate. realizarea conditiilor optime pentru
desfasurarea lectiei

METODE I
PROCEDEE
DIDACTICE

MIJLOACE DE
NVMNT
Evaluare

Clarificarea,
CA1

(15 minute)
Reactualizarea

cunostintelor

Voi reactualiza impreuna cu elevii toate informatiile


referitoare la structura i morfologia globului ocular,
deoarece aceste informaii sunt utile pentru explicarea
mecanismului de formare al imaginii i pentru explicarea
proceselor de acomodare caracteristice globului ocular.
Realizez reactualizarea cunotinelor printr-un:
Rebus cu componentele ochiului
Ciorchine cu structura globului ocular
Proiect realizat de o grup intitulat
,, Construirea unui aparat foto. Analogie ntre
ochiul uman i aparatul foto. Principiul de
funcionare al aparatului foto i fiziologia
ochiului explicate prin prisma acestui dispozitiv
(componentele structurale ale ochiului comparate
cu componentele aparatului foto).

CA2

Conversatia
Observaia

Rebus
Conversatia
euristica
Anexa 1 rebus
Anexa 2 ciorchine
Anexa 3 proiect aparat foto
Explicatia
Ciorchine
Aparat foto construit

Conversatia
euristica

CA3

Captarea atentiei
(1 minut)

CD1

Scheme

Realizez captarea ateniei prin prezentarea unei imagini


reprezentative din arta Renascentist , a unui tablou care o
ilustreaz pe Mona Lisa sau Gioconda pictat de
Leonardo da Vinci i care vor trezi elevilor nite emoii,
ei avnd de menionat care este organul de simt la nivelul
cruia se formeaz imaginea, care este structura la nivelul
creia apare imaginea, ce capteaz ochiul i care este
organul nervos unde se prelucreaz informaia i unde se
formeaz senzaia contient de vaz.
Problematizarea
Elevii vor trebui s explice legtura dintre segmentul
receptor, segmentul de conducere i segmentul central al
analizatorului vizual.

Evaluare frontala
Evaluare formativa si individual

Imagini de art
Anexa 4 Mona Lisa
Evaluare frontala

Fise de lucru in activitatea frontala


Scheme
CD2

Evaluare frontala
CD3

CD4

Evaluare formativa si
individual

Fise de lucru in activitatea frontala


Coversatia
Observatia

CA1
CD1
CD2
CA2
CA4

Anuntarea subiectului
3 minute

Precizez elevilor subiectul leciei:

Demonstratia

,,Fiziologia globului ocular

Invatarea prin
descoperire

(Formarea imaginii.Acomodarea la lumin-ntuneric

i apropiere-deprtare).
Defecte de vedere. Analogie Ochi Aparat
foto.Lecie cu caracter pluridisciplinar.
Comunicarea noilor

CD6

continuturi
(25 minute)
Comunicarea noilor
continuturi

CD5

(25 minute)

Comunicarea noilor
continuturi
CD7

(25 minute)

CP 4

Fixarea si sitematizarea
cunotinelor

CD3

Evaluare
(3 minute)

CP1

CD7

Conversatia
Observatia

Scopul leciei : aprofundarea informaiilor referitoare la


cunoterea mecanismului formrii imaginii, cunoaterea
caracteristicilor elementelor componente ale globului
Demonstratia
ocular, comparaia globului ocular cu un aparat foto,
descrierea reflexului pupilarfotomotor, cunoaterea de
ctre elevi a principalelor defecte de vedere i
modalitilor de corectare ale acestora
Competenele propuse a fi atinse n proiect sunt:
CD COGNITIVE
Invatarea prin
CD1. Numirea elementelor componente ale globului
descoperire
ocular i precizarea rolului lor;
CD2. Explicarea reflexului pupilarfotomotor
CD3. Prezentarea Teoriei Tricromatice a lui Young
folosind desenele celulelor cu conuri i bastona
CD4. Explicarea traseului organ de sim-nerv vizualscoara cerebral
CD5. Descrierea formrii imaginii utiliznd aparatul
foto construit
CD6. Precizarea importanei analizatorului vizual
CD7. Enumerarea defectelor de vedere i prezentarea
Conversatia
modalitilor de corectare ale acestora
CD8.Precizarea importanei cristalinului n procesele de
acomodare la ntuneric-lumin i deprtare-apropiere

Fise de lucru

Evaluare formativa

Fise de lucru
Evaluare formativa

Retentie, transfer

CD9

Imagini
Atlas

(2 minute)

Le voi distribui elevilor fie de lucru pe baza crora


elevii vor completa schema logic la tabl i bilete pe
care vor avea nscrise defecte de vedere.
Grupele de elevi vor prezenta i celelalte proiecte
realizate de ei i care vor contribui la completarea
schemei logice.
Proiectele sunt:

Observatia
Demonstratia
Fie de lucru pe grupe Anexa 5
Demonstraia cu Schema logic Anexa 6
mijloace tehnice
Bilete Anexa 7

CD4

Obtinerea performantei

CD3

CD5

CP1

CD8

CD7

Tema pentru acasa

,, Reflexul pupilar fotomotor


Vederea cromatic.Discul lui
Newton.Culorile complementare.
Experiena lui Scheiner.
Iluzii optice.
Aceste proiecte asigur:
- Prezentarea mecanismului de mrire i micorare
a pupilei
- Celulele cu con i celulele cu
bastona(acomodarea la lumin-ntuneric)
- Teoria tricromatic a lui Young
- Formarea imaginii
- Refracia i focalizarea razelor luminoase
- Defecte de vedere dar i alte afeciuni oculare

Anexa 8 Proiectele
Demonstraia cu
substitute
Evaluare frontala si individuala
Proiecte
pluridisciplinare
Mulajul ochiul uman
Invatarea prin
descoperire

Invatarea prin
Le voi explica elevilor fisa de lucru, sarcina de lucru
cooperare
pentru a ma asigura daca au inteles modul de a lucra si
strategia aplicata.
Fisele de lucru pe grupe si biletele vor fi anexate in
proiect.
Utilizez in timpul lectiei metode activ- participative
centrate pe elev, metode de munca independenta dar si de
munca in grup, metode care asigura corelarea activitatii
Experimentul
independente cu cea colectiva, metode si tehnici specifice pe echipe
pentru lectia de comunicare i nsuire de noi cunotine,
metode pentru stimularea creativitatii(invatarea prin
cooperare si obtinerea unor rezultate), strategii si tehnici
bazate pe cooperare.

Evaluare formativa , individuala


Evaluare frontala si individuala

Imagini
Fotografii
plane
plan cu ochiul emetrop

Fise de lucru pe grupe

Prin fisele pe care le-am realizat le-am dat elevilor


sarcini de grup dar si sarcini individuale atat pentru a-i
pune in valoare cat si pentru a-i stimula sa lucreze
impreuna pentru un scop comun dar si pentru a realiza
relatii interpersonale;elevii invata in acest mod unii de la
altii, creste responsabilitatea lui fata de grup, cei cu
abilitati scazute progreseaza, merg in ritmul grupului dar
creste si responsabilitatea elevului fata de propria
invatare nelasand totul pe seama celor mai buni din grup.

Evaluare formativa

Evaluare frontala si individuala


Problematizarea

Fise de lucru pe grupe

CA4

PERMANENT PRECIZEZ ELEVILOR C LECIA PE


CARE O REALIZM ESTE PLURIDISCIPLINAR I
PENTRU A NELEGE FENOMENELE OCULARE
ESTE NEVOIE DE CUNOTINE DIN MAI MULTE
DOMENII I DISCIPLINE.

Evaluare formativa , individuala


Evaluare frontala si individuala
Evaluarea se realizeaza prin fise de
lucru care cuprind itemi de
completare, itemi de tip pereche,
itemi obiectivi cu alegere duala

CA3

Realizez fixarea i sistematizarea noiunilor nsuite prin


completarea Floarea de Lotus cu structura globului
ocular i caracteristicile acestora:

Voi nota cele mai bune proiecte i cele mai bune


implicri att n realizarea proiectelor ct i la lecie.

Invatarea prin
descoperire

CD5
Rspundei la urmtoarea situaie real:

Floarea de lotus
Floarea de lotus Anexa 9

Afecteaza 3% din populatia generala: pe glob exista


aproximativ 70 milioane de oameni afectai.
Cine este cel care face acest lucru? GLAUCOMUL.

Invatarea prin
cooperare

Data de 3-7 martie este Ziua Glaucomului, perioad


n care s-a iniiat campania socialeducationala la
nivel national:

,,Glaucomul nu doare, orbeste!


CD7

Glaucomul este o boala progresiva, care dureaza toata Studiul de caz


viata si pina la ora actuala nu se cunoaste nici un
tratament care sa-l vindece.

Glaucomul Anexa 10

Problematizarea
CA4

CA3

In ceea ce priveste simptomele, acestea includ probleme


evidente de vedere, precum incetosarea, dureri la nivelul
ochilor, sensibilitate la lumina, iritatii aparute in zona
ochilor si chiar senzatie de greata,ameeli. Ochii pot
lacrima fara motiv si apare o senzatie de mancarime, ca
si cand ai avea mereu nisip in ochi.
Desi nu exista modalitati evidente de prevenire a
glaucomului, este bine ca incepand cu varsta de 20 de ani
sa faci un control oftalmologic la fiecare 3-5 ani, astfel
incat sa descoperi din timp orice problema si sa eviti
complicatiile.
Ce credei c se ntmpl dac boala evolueaz? Care
credei c ar fi soluiile de rezolvare?
Realizai ncruciarea:
Dac o femeie daltonist se cstorete cu un brbat
sntos, stabilii:

Conversatia
euristica
ntrebri directe
ntrebri
inversate, de
releu

a) Genotipul i fenotipul descendenilor din F1


Anexa 11 Daltonismul
Tabel comparativ cu particularitile ochiului la
vertebrate. Evoluia globului ocular i evoluia
vederii n seria vertebratelor.

Problema de genetica
Rezolvarea de
probleme
Anexa 12 Tabel comparativ
evolutiv
Deducerea
inductivdeductiv

Instrumente de evaluare

Evaluarea se realizeaza prin fise de


lucru

FI DE LUCRU FRONTAL

REBUS
ETAPA: REACTUALIZAREA CUNOTINELOR
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1= tunic externa a globului ocular cu rol protector
2= lentil cu rol n proiectarea imaginii pe retin
3= prima lentil optic a globului ocular
4= umoare situat ntre cristalin i retin
5= apr globul ocular de praf i impuriti
6= tunica fotoreceptoare a globului ocular
7= nerv care pleac de la ochi i se proiecteaz pe scoara cerebral
8= pentru a trece lumina prin cristalin el trebuie s fie ntotdeauna.................
9= d culoare ochiului
10= tunic medie a globului ocular puternic vascularizat
11= oameni care confund culorile(rou-verde)

PROIECTE PENTRU CLASA 10E


ETAPA: REACTUALIZAREA I COMUNICAREA CUNOTINELOR NOI

Elevii sunt mprii pe grupe i fiecare grup primete cte un proiect pe care l va prezenta n cadrul leciei la etapa
,,Reactualizarea cunotinelor.
n acest fel elevii vor cuta informaii diverse legate de tehnica zilelor noastre care folosete ochiul ca i model de construcie,
aparate care funcioneaz pe aceleai principii optice ca i ale ochiului uman.
Temele acestor proiecte au fost distribuite cu scopul:
- de a lrgi orizontul de cunoatere al elevului,
-de a fi pus n situaia s lucreze n echip cu colegii si,
- de a-i pune pe ei n situaia de a cuta informaii,
-de a le aranja sub o form ce poate fi prezentat i expus
- de a-i forma deprinderile de munc practic i intelectual
Elevii tind de obicei ctre preluarea direct a informaiei de la profesor dar aceste proiecte mi dau posibilitatea ca ei s poat fi
dirijai ctre descoperirea unor materiale interesante de ultim or care vor strni interesul.
Titlurile proiectele realizate de elevii clasei 10 E sunt:

,, Reflexul pupilar fotomotor


Vederea cromatic.Discul lui Newton.Culorile complementare.
Experiena lui Scheiner.
Iluzii optice.
Construirea unui aparat foto. Analogie ntre ochiul uman i aparatul foto. Principiul de funcionare a aparatului
foto i fiziologia ochiului explicate prin prisma acestui dispozitiv .(componentele structurale ale ochiului comparate
cu componentele aparatului foto).

REACTUALIZARE:

Construirea unui aparat foto.Analogie globul ocular-aparat foto


1. Asociai noiunile din coloana A care reprezint elemente componente din structura globului ocular cu noiunile din coloane B
care reprezint elementele componente ale aparatului foto:
Coloana A
1. Ochiul
2. Cristalinul
3. Mediile transparente
4. Retina
5. Pupila

Coloana B
a) pelicula fotografic
b) obiectivul
c) cutia
d) sistem de vizualizare
e) obturatorul

CAPTAREA ATENIEI:
Te afli la Muzeul Luvru n primele zile ale dimineii.Cnd se deschid porile muzeului,cohorta de vizitatori se npustesc direct n
camera unde este expus lucrarea lui Leonardo Da Vinci
,,Mona Lisa sau Gioconda- cel mai faimos tablou al lumii, femeia cu zmbet misterios care a fascinat ntreaga lume, ignornd sute
de alte capodopere .
O admiri intens i i trezete emoii foarte puternice.
Este pictata de la talie in sus, are bratele indoite, bustul intors la dreapta spre privitor, chipul ii este surprins din fata, iar ochii privesc
intr-o parte. Femeia poarta pe cap un val negru transparent, parul ii este pieptanat simplu, cu o carare pe mijloc, are o rochie de culoare
inchisa, cu falduri dese.O broderie delicata ii margineste partea superioara a pieptarului, dezvelind inceputul liniei de despicare a
sanilor.Indaratul misterioasei doamne se poate vedea un peisaj muntos, scaldat in ceturi albastrii, intre care cea mai pronuntata forma
este fagasul unei carari serpuitoare.
Menioneaz organul de sim i organul nervos implicate n crearea acestor emoii si precizeaza rolul lor.

FI DE LUCRU PE GRUPE
1. ACOMODAREA LUMIN NTUNERIC
A) RETINA-FOTORECEPTORI
FOTORECEPTOR
I

NUMR

PIGMENI VIZUALI

ROL

LOCALIZARE

1. ACOMODAREA LUMIN NTUNERIC


B) PUPILA- IRIS
INTENSITI
LUMINOASE

EFECT ASUPRA PUPILEI

NUMELE EFECTULUI

FI DE LUCRU PE GRUPE

2. ACOMODAREA LUMIN NTUNERIC


C) RETINA-FOTORECEPTORI
FOTORECEPTOR
I
CELULE
CU CON

CELULE CU
BASTONA

NUMR
5-7 milioane

125-130
milioane

PIGMENI
VIZUALI
Iodopsina(fotopsina
i retinen)

Rodopsina(scotopsi
na i retinen)
,, purpura vizual

ROL
Vedere
diurn,
cromatic

Vedere
nocturn,
necromatic

LOCALIZ
ARE
Pata
galben

Pata
galben

2. ACOMODAREA LUMIN NTUNERIC


D) PUPILA- IRIS
INTENSITI
LUMINOASE
LUMIN
PUTERNIC

EFECT ASUPRA PUPILEI


-

pupiloconstricie prin contracia


fibrelor circulare i

NUMELE
EFECTULUI
mioz

LUMIN SLAB

pupilodilataie prin contracia


fibrelor radiare

midriaz

SCHEMA LOGIC
FIZIOLOGIA OCHIULUI
1) ACOMODAREA LUMIN-NTUNERIC
ACOMODARE= proces automat de adaptare a ochiului pentru diferite intensiti luminoase dar i pentru vederea clar
a obiectelor situate la diferite distane
PROIECTUL

CONCLUZII

1. REFLEXUL PUPILAR
FOTOMOTOR

2. VEDEREA CROMATIC
DISCUL LUI NEWTON
CULORILE COMPLEMENTARE

SCHEMA LOGIC
FIZIOLOGIA OCHIULUI
2) ACOMODAREA OCHIULUI LA APROPIERE-DEPRTARE
PROIECTUL

CONCLUZII

1. EXPERIENA LUI SCHEINER

FIA DE LUCRU PE GRUPE


COMPLETAI TABELUL:
DEFECTUL DE

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

VEDERE/
AFECTIUNEA
MIOPIA

HIPERMETROPIA

ASTIGMATISM

CATARACTA

PREZBITISM

BILET NR. 1

DEFECTUL DE
VEDERE/
AFECIUNEA
STRABISM

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

BILET NR. 2
DEFECTUL DE
VEDERE/
AFECTIUNEA
SINDROMUL ,,OCHI
USCAT

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

BILET NR. 3

DEFECTUL DE
VEDERE/
AFECTIUNEA

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

CONJUNCTIVITA

BILET NR. 4

AFECTIUNEA

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

DALTONISMUL

BILET NR. 5

AFECTIUNEA

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

ACCIDENT VASCULAR
OCULAR

BILET NR. 6

AFECTIUNEA
HEMORAGIE
INTRAOCULAR

CAUZA

SIMPTOM

CORECTARE

TEME PT FLOAREA DE LOTUS:


1. SCLEROTICA
2. COROIDA
3. CORNEEA
4. FOTORECEPTORI
5. IMAGINEA
6. SCOARA CEREBRAL
7. NERVUL OPTIC
8. DEFECTE DE VEDERE

RETENIE I TRANSFER
Rspundei la urmtoarea situaie real:
Afecteaza 3% din populatia generala: pe glob exista aproximativ 70 milioane de oameni afectai.
Cine este cel care face acest lucru? GLAUCOMUL.
Data de 3-7 martie este Ziua Glaucomului, perioad n care s-a iniiat campania socialeducationala la nivel national:

,,Glaucomul nu doare, orbeste!


Glaucomul este o boala progresiva, care dureaza toata viata si pina la ora actuala nu se cunoaste nici un tratament care sa-l
vindece.
In ceea ce priveste simptomele, acestea includ probleme evidente de vedere, precum incetosarea, dureri la nivelul ochilor, sensibilitate
la lumina, iritatii aparute in zona ochilor si chiar senzatie de greata,ameeli. Ochii pot lacrima fara motiv si apare o senzatie de
mancarime, ca si cand ai avea mereu nisip in ochi.
Desi nu exista modalitati evidente de prevenire a glaucomului, este bine ca incepand cu varsta de 20 de ani sa faci un control
oftalmologic la fiecare 3-5 ani, astfel incat sa descoperi din timp orice problema si sa eviti complicatiile.
Ce credei c se ntmpl dac boala evolueaz? Care credei c ar fi soluiile de rezolvare?

OBINEREA PERFORMANEI
Dac o femeie daltonist se cstorete cu un brbat sntos, stabilii:
a) Genotipul i fenotipul descendenilor din F1
TEMA PENTRU ACAS
TABEL COMPARATIV CU PARTICULARITILE OCHIULUI LA VERTEBRATE
PETI

AMFIBIENI

REPTILE

PSRI

MAMIFERE

DEFECTE DE VEDERE I FORMAREA IMAGINI

STRUCTURA RETINEI

FOTORECEPTORII