In epoca Iustiniana, cstoria (iustum matrimonium, iustae nuptiae, matrimonium

legitimum) era privita ca o uniune de via i de cult, o legtur ntre un barbat si o femeie care
era ncheiat pe via si excludea divortul si poligamia1. Dei de-a lungul timpului statul a
reglementat numeroase aspecte ale cstoriei, aceasta a rmas n esen un act domestic, o
problem care privea doar familia, fr s aiba o reglementare legal, nsoit n unele situaii de
anumite ceremonii religioase1. La nceputul dreptului roman, cstoria implica i ceremonia
conducerii soiei n casa soului, respectiv a trecerii pragului soiei de ctre so2.
In dreptul contemporan, cstoria este definit ca uniunea liber consimit dintre brbat i
femeie, ncheiat n conditiile legii, n scopul ntemeierii unei familii i este reglementat de
normele imperative ale legii. Brbatul i femeia au dreptul de a se cstori n scopul de a
ntemeia o familie, iar celebrarea religioas a cstoriei poate fi fcut numai dup ncheierea
cstoriei civile3.
In dreptul roman s-au evidentiat dou forme de cstorie: cum manu i sine manu,
diferentiate in functie de exercitarea autoritii efului familiei asupra femeii. In cstoria cum
manu, sotia intra sub putera lui pater familiae , in timp ce in casatoria sine manu sotia nu intra in
putera lui pater familiae1.
In cstoria cum manu, femeia care se cstorea intra sub puterea maritala a soului,
pierdea legaturile agnatice cu familia sa de origine si dreptul la successiune, dar castiga dreptul la
rudenie civila si succesiune in noua familie. Prin aceast cstorie, femeia devenea mater
familiae n familia soului i avea situaia juridic a unei fiice. Soul su dobndea drepturi de
proprietate asupra patrimoniului femeii, iar la decesul soului, la fel ca si copiii rezultai din
cstorie, femeia devenea motenitoarea soului su i alieni iuris2.
Cstoria cum manu avea trei forme: confarreatio, coemptio si usus4. Confarreatio era
nsoita de o ceremonie religioasa si era rezervat familiilor patriciene.
Ceremonia era nsoit de oferta sotilor ctre Jupiter a unei pini (farreum panis), n prezena a
zece martori, a marelui pontif i a flaminului lui Jupiter.

1 Codruta Jucan, Casatoria in Dreptul Roman. Statutul Juridic al Femeii in Cadrul Acestei
Institutii de Drept, 2012, p.61
2 Nadia-Cerasela Anitei, Drept Privat Roman, 2014-2015, p. 57
3 Noul Cod Civil 2014-2015, art 259, p.
4 Ana Stefanescu, Drept Roman, 2013, p. 32

Desi cstoria nu putea fi desfcut, n caz de adulter, era admis repudierea femeii printr-un act
echivalent celui inial, dar invers numit diffarreatio5.

Alexandru Lupu
roman si Contemporan 2

Casatoria In Dreptul

Celelalte dou tipuri de cstorie coemptio si usus nu mai au aspect religios. Ele au fost la
origine o concesie fcut nepatricienilor, prin acordarea de ius conubii.
Coemptio este o vnzare a femeii la un pre fictiv n cadrul solemn care nsoea orice
vnzare-cumprare. Aceasta forma de cstorie a fost creat special pentru ca plebeii s se poat
cstori cum manu5.
Usus presupunea dobndirea puterii asupra sotiei dupa o convietuire a sotilor timp de un
an fr ntrerupere. Dac femeia, n apropierea termenului de un an, lipsea de acas trei nopi
consecutive (usurpatio trinocti), brbatul nu mai putea dobndi manu asupra soiei. n cele trei
nopi, femeia sttea n templu si acest obicei trebuia repetat anual7.
Spre sfritul republicii, sub influenza obiceiurilor din Orient a aparut o nou form de
cstorie sine manu. Acest tip de cstorie a aprut din considerente patrimoniale pentru a
impiedica familia de origine a femeii s piard controlul asupra patrimoniului, deoarece n cazul
divorului sau al decesului femeii, dota nu mai putea fi recuperat. Ca urmare, multe femei au
nceput s triasc n uniuni de fapt, rmnnd sub puterea lui pater familiae din familia de
origine. Condiiile in care se ncheie acest nou tip de cstorie sunt diferite fa de cstoria cum
manu, fiind necesar acordul de voin al ambilor soi de a fonda o familie, dar absolut obligatorie
prezena femeii, nu i a brbatului i comunitatea de existen a celor doi. Cu ocazia cstoriei
erau totodata reglementate i raporturile patrimoniale dintre cei doi soi8.
Cstoria sine manu se forma prin instalarea femeii n casa brbatului, cu care ocazie se
organiza o petrecere. Femeia nu mai devenea agnata soului su, rmnea sub puterea tatalui n
familia sa de origine n care ea si copii ei aveau dreptul la motenire.
Att n cazul cstoriei cum manu ct i n cazul cstoriei sine manu soia primea numele
soului, avea domiciliul comun cu al soului iar dac prsea casa familial fara voia soului,
acesta putea s-o readuc folosind o cale de urmrire special creat n acest scop.

5
6
7
8

Codruta Jucan, Casatoria in Dreptul Roman[ ], 2012, p.62

Ana Stefanescu, Drept Roman, 2013, p. 32
Nadia-Cerasela Anitei, Drept Privat Roman, 2014-2015, p. 57
Codruta Jucan, Casatoria in Dreptul Roman[ ], 2012, p.6

Soii i datorau fidelitate unul celuilalt, cu toate acestea numai adulterul soiei era
pedepsit9.

Alexandru Lupu
roman si Contemporan 3

Casatoria In Dreptul

Ambele cstorii cum manu si sine manu presupuneau indeplinirea a trei condiii de fond:
vrsta, consimmntul i dreptul de a se cstori (conubium).
Vrsta admisa pentru cstorie era diferit pentru brbai i femei. Pentru fete s-a
considerat ca vrsta minim admis era de 12 ani, chiar dac multe nu ajunseser la pubertate.
Pentru biei au existat unele discuii ntre curentele juridice de la Roma, proculienii susinnd
vrsta de 14 ani, sabinienii pe cea de 17 ani, dar opinia primilor ajungnd s prevaleze10.
Consimmntul la cstorie era iniial al celor doi pater familiae in cazul in care
persoanele care se cstoreau erau alieni iuris. Nu era niciodat necesar consimmntul mamei
sau al rudelor materne, iar daca pater familias era bunicul, era necesar i acordul tatlui. Cnd
persoanele care se cstoreau erau sui iuris, se cerea consimmntul sotului si mai tarziu si al
sotiei.
Conubium (ius conubii) este dreptul unei persoane de a ncheia o cstorie conform cu
ius civile. Prin urmare aveau conubium cetenii romani, latinii veteres, iar uneori era o favoare
fcut unor persoane. Nu aveau insa conubium persoanele care aveau un anumit grad de rudenie,
fie cognatic ori agnatic n linie dreapt la infinit, iar n linie colateral pn la gradul IV n
epoca veche i pn la gradul IV spre sfarsitul repulbicii11.
In epoca imperial cstoriile ntre colaterali erau interzise numai cnd una din pri se
gsea la un grad de autorul comun, rudele prin alian (de exemplu nora nu se putea cstori cu
socrul, deoarece se gsea n situaia oricrei alte fiice) si persoanele de o condiie social
inferioar (plebeii nu se puteau cstori cu patricienii)9.
La ncheierea cstoriei existau impedimente absolute si relative. Un obstacol
absolut, care nu putea fi depit, era lipsa lui ius conubii, singurul care permitea cstoria
conform dreptului roman.Sclavii i peregrinii erau cei care, nedeinnd acest drept, nu se puteau
cstori n baza dreptului roman10.

9 Nadia-Cerasela Anitei, Drept Privat Roman, 2014-2015, p. 58

10 Codruta Jucan, Casatoria in Dreptul Roman[ ], 2012, p.64
11 Ana Stefanescu, Drept Roman, 2013, p. 33

Celelalte impedimente la cstorie aveau un caracter relativ cum ar fi de exemplu,

interdicia cstoriei dintre patricieni i plebei, pn la Legea Canuleia in anul 448 .e.n., si

Alexandru Lupu
roman si Contemporan 4

Casatoria In Dreptul

interdicia cstoriei dintre cetenii nscui liberi ingenui i dezrobii care rmne valabil
numai pentru persoanele din ordinul senatorial dup Augustus13.
Unele acte normative opreau, pe considerente politice, cstoria guvernatorilor din
provincii cu o femeie originar sau domiciliat n provincie, i pe considerente morale, cstoria
soului adulterin cu complicele su i a tutorelui sau a fiului lui cu pupila sa si a curatorului cu
minora de pn la 25 de ani aflat sub curatela sa.13
De asemenea, exist interdicii care provin din rudenia ntre cei doi viitori soi, pn la
gradul ase n linie direct i pn la gradul patru pe linie colateral, att n ceea ce privete
agnaii, ct i cognaii, dar i pentru afinii n linie direct sau rude prin alian. Tot interdicie de
cstorie era cea a militarilor, care nu se puteau cstori pn la ncheierea serviciului militar
care era de 20-25 de ani. Alt impediment de cstorie era in cazul in care unul din viitorii soi
era deja cstorit, bigamia fiind prohibit de lege. Vduva nu se putea recstori n epoca veche
timp de 10 luni de la moartea soului ei fiind motivat teoretic prin considerente morale si pentru a
se evita incertitudinea asupra paternitii copilului care s-ar nate n acel interval14.
n dreptul contemporan, la fel ca si in timpul romanilor, pentru ncheierea unei cstorii
legea prevede att ndeplinirea unor condiii de fond, respectarea unor condiii de form, iar n
anumite mprejurri se poate interzice ncheierea cstoriei.
Noul Cod Civil prevede ndeplinirea urmatoarelor conditii de fond: consimmntul
viitorilor soi (Art.271) si vrsta matrimonial (Art.272).
Consimmntului celor doi soti exprimat la ncheierea cstoriei este o condiie esential
i este de asemenea inclusa in Declaraia universala a drepturilor omului. Cstoria nu poate fi
ncheiat dect prin consimmntul personal i liber al celor doi soti.
Conform Articolului 272 din Noul Cod Civil, cstoria se poate ncheia dac viitorii
soi au mplinit vrsta de 18 ani. Se precizeaz ca minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se
poate cstori n temeiul unui aviz medical, cu acordul prinilor si sau, dup caz, a tutorelui15.

13 Ana Stefanescu, Drept Roman, 2013, p. 33

14 Nadia-Cerasela Anitei, Drept Privat Roman, 2014-2015, p. 5
15 Noul Cod Civil, 2015, p. 82

Alexandru Lupu
roman si Contemporan 5

Casatoria In Dreptul

Articolului 277 NCC precizeaza ca diferentierea sexuala este o conditie prevzut n mod
expres de lege, find interzis cstoria dintre persoane de acelai sex. Diferentierea sexual se
dovedete prin certificatele de natere care atest i sexul persoanei.
Ca si in timpul romanilor, in zilele noastre exista o serie de impedimente la ncheierea
cstoriei care sunt prevazute in Noul Cod Civil, capitolul II, sectiunea 1, art. 273-277. Aceste
impedimente includ: existena unei cstorii anterioare, bigamia fiind interzisa prin lege, rudenia
fiind interzis ncheierea cstoriei ntre rudele n linie dreapt, precum i ntre cele n linie
colateral pn la al patrulea grad inclusiv. n cazul adopiei, dispoziiile pentru bigamie si
rudenie sunt aplicabile att ntre cei care au devenit rude prin adopie, ct i ntre cei a cror
rudenie fireasc a ncetat prin efectul adopiei16. Alte impedimente sunt tutela, cstoria este
interzis ntre tutore i persoana minor aflat sub tutela sa si de asemenea alienaia si debilitatea
mintal sau lipsa temporal a discernmntului17.
Conditiile de form la ncheierea cstoriei nu constituie un scop n sine, ci urmresc
asigurarea respectrii condiiilor de fond i verificarea inexistenei impedimentelor la cstorie.
Formalitile premergtoare ncheierii cstoriei sunt incluse in Noul Cod Civil, capitolul II,
sectiunea a doua, art. 278-290. Aceste formalitati includ urmatoarele: comunicarea strii de
sntte, locul ncheierii cstoriei, declaratia de cstorie, publicitatea declaraiei de cstorie,
celebrarea cstoriei si n final ncheierea cstoriei cu semnarea actului de cstorie18.
In concluzie, cstoria a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, de la un act
privat care privea doar familia in timpul romanilor la un act reglementat de conditiile imperative
ale legii si cu mai putina ncrctur religioas in epoca contemporana. Formele de cstorie
cum manu si sine manu isi pierd semnificatia in zilele noastre, desi unele aspecte ale casatoriei
sine manu se mentin inca intr-o oarecare masura. Desi conditiile de fond cum ar fi vrsta,
consimmntul i dreptul de a se cstori se mentin si in zilele noastre, exista diferente
semnificative in continutului fiecareia. In ceea ce privesc impedimentele la casatorie, rudenia,
bigamia, casatoria intre persoane de acelasi sex, tutela si alienatia sau debilitatea mintala se
mentin si in epoca contemporana.Formalitatile la ncheierea cstoriei insa sunt cu mult diferite
de cele din timpul romanilor si sunt datorate in majoritate caracterului legislativ pe care cstoria
l-a capatat de-a lungul timpului.
16 Noul Cod Civil, 2015, p. 82
17 Noul Cod Civil, 2015, p. 83
18 Noul Cod Civil, 2015, p. 84

Alexandru Lupu
roman si Contemporan 6

Casatoria In Dreptul

Referinte:
Ana Stefanescu, Drept Roman, Suport de curs, anul I, Universitatea Dunarea de Jos, Galati,
Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice , An Universitar 2013
Codruta Jucan, Casatoria in Dreptul Roman. Statutul Juridic al Femeii in Cadrul Acestei
Institutii de drept, Facultatea de Drept, Cluj Napoca, 2012
Nadia-Cerasela Anitei, Drept Privat Roman, Suport de curs, anul I, Universitatea Dunarea de
Jos, Galati, Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice , An Universitar 2014-2015
Noul Cod Civil