Accent

Basarabean #3

Ce găsești:
- Există prietenie între
’ băieți și fete?
- Top Stud Food
- Festivalul Basarabia
- A journalist beyond
borders.
 Festivalul
Un an bun
pentru
Festivalul Basarabia din acest an organi- Prima zi a Festivalului a început con- au răspuns nu numai la întrebările legate
zat de către Grupul de Iniţiativă Basarabeană trar aşteptărilor cu o dezbatere pe tema de romanul respectiv, ci şi celor care tratau
a avut o rezonanţă deosebită nu numai Sârmei Ghimpate de pe Prut, la care a fost problema educaţiei jurnalistice în Moldova şi
în presa locală a situaţiei de după 7 aprilie.
clujeană, dar şi în Nu mai puţin importantă
presa din Repub- a fost şi dezbaterea Mass-
lica Moldova. Un media: a patra putere şi al
an interesant, mar- şaselea simţ? la care l-am
cat de momentul 7 avut ca invitat pe Ministrul
aprilie şi de aseme- Tineretului şi Sportului din
nea caracterizat de Republica Moldova, Ion Ce-
o deschidere mai banu, Corina Simon de la In-
mare a autorităţilor stitutul pentru Pace PATRIR,
de peste Prut faţă Antonina Sârbu, Tamara Cio-
de organizaţiile banu şi Cătălina Molodoi de
studenţeşti de ba- la ziarul Capitala, echipa de
sarabeni din Româ- jurnalişti de la Moldova 1, Vic-
nia. Deşi unii ar tor Moşneag de la Ziarul de
spune că obiec- Gardă, Stela Popa şi Bogdan
tivele Festivalului Hrib. Ceea ce ne-a surprins şi
au rămas neschim- mulţumit totodată a fost faptul
bate, totuşi acestea că presa clujeană a răspuns
au trecut printr-un cu entuziasm invitaţiei no-
proces de continuă
transformare datorită noilor generaţii de tineri invitată o echipă de jurnalişti de la televiziu- astre de a
care s-au implicat şi datorită metamorfozelor nea naţională Moldova 1 şi Veronica Russu participa în
politice şi culturale prin care R. de la Ziarul de Gardă, calitate de
Moldova a trecut până acum. printre participanţi s-au invitat la dez-
Festivalul Basarabia nu mai numărat şi reprezentanţii batere, au
înseamnă doar sărbătorirea Asociaţiei Cetăţenilor fost prezenţi:
a 92 de ani de la Unirea Ba- români refugiaţi şi TVR 1 Cluj,
sarabiei cu România(27 mar- strămutaţi din Basara- Alpha TV,
tie 1918), nu mai înseamnă bia, Bucovina de Nord, Antena 1,
doar promovarea românis- Ţinutul Herţa şi Cadrilater. City News,
mului, nu înseamnă acţiuni Această Asociaţie a acor- Ziua de
de comemorare în care se de- dat G.I.B. - ului o diplomă Cluj, Făclia,
plânge trecutul şi se rostesc de excelenţă pentru că A G E R -
discursuri de dragul de a fi nu a încetat să creadă PRES, Ra-
rostite. NU! În anul 2010 Fes- în românism. Prima zi a dio România
tivalul Basarabia înseamnă continuat cu concursul Actualităţi,
altceva – un eveniment care de cunoştinţe generale, UBB Radio,
promovează creativitatea,
oamenii de cultură şi tinerii artişti din R. Mol- Ce? Unde? Când? editorialistul Mihai Goţiu.
dova, care încearcă să găsească soluţii şi la care au par- OWH Studio din Re-
planuri de gestionare şi de rezolvare a prob- ticipat ONG-urile publica Moldova au adus cu
lemelor societăţii moldoveneşti, încearcă să studenţeşti din ei la Cluj multe filme intere-
promoveze democraţia participativă, vocaţia Cluj, câştigătorii sante, deşi proiecţiile au fost
europeană a R. Moldova şi să stimuleze au fost răsplătiţi cu planificate pentru două ore,
implicarea socială a tinerilor indiferent de diplome şi cărţi, de participanţii nu au dorit să
naţionalitate şi cetăţenie. asemenea merită plece, rugând echipa OWH
Principalii noştri parteneri au fost: să menţionez şi să mai proiecteze câteva din
Primăria Cluj-Napoca, Casa de Cultură seara de cântec la filmele lor.
a Studenţilor, Iulius Mall şi Universitatea care i-am avut ca Ministrul Tineretului şi
Babeş-Bolyai, iar colaboratori din R. Moldova invitaţi pe câţiva Sportului, Ion Cebanu nu
au fost Ministerul Tineretului şi Sportului şi studenţi români a plecat fără să discute cu
OWH Studio. foarte talentaţi de studenţii basarabeni în cadrul
Programul din acest an a ieşit în evidenţă la Academia de unei întâlnire neoficiale spe-
datorită evenimentelor special destinate tineril- Muzică Gheorghe cial organizate. Printre ches-
or, dar şi datorită invitaţilor noştri, nu au lipsit Dima din Cluj. tiunile care au fost discutate
tradiţionalele lansări de carte, concursurile de În următoarele au predominat: nevoie de-
cunoştinţe generale, sport, dezbateri, proiecţii zile a avut loc lan- schiderii unui consulat al R.
de film, târg-uri şi expoziţii de fotografie, zile de sare de carte a Moldova la Cluj, s-au identifi-
cântec şi poezie, concerte. Stelei Popa 100 de cat principalele probleme cu

2
zile, Editura Tritonic, Stela împreună cu Bog- care se confruntă tinerii din R. Moldova, mai
dan Hrib, jurnalist şi director al Editurii Tritonic ales în regiunile rurale, s-a insistat pe nevoia
Basarabia
unor campanii de responsabilizare a tinerilor
din R. Moldova referitor la importanţa vol-
despre sârma ghimpată de peste Prut si
multe alte evenimente marcante pentru isto-
Ediţia a
VII-a
cu Romania şi structurile în care această este
membră. Poate ca, a lipsit o oarecare con-
untariatului şi implicării sociale. Mulţi dintre ria acestor două ţări Mi-a plăcut mult Jocul cluzie a dezbaterilor şi a evenimentelor care
tinerii participanţi la dezbatere au afirmat că Intelectual Ce ?Unde?Când? a fost o provo- au constituit festivalul. Mihai Pop
nu doresc să se mai întoarcă în ţară pentru care pentru mai multe ONG-uri cu întrebări A fost fain la C.U.C, doar că nu am avut
că există o acută problemă a nepotismului de cultură generală. Cireaşa de pe tort a fost mai mult timp la dispoziţie să ne cunoaştem
în ceea ce priveşte procesul de plasare a Concertul Alternosfera care a ţinut publicul în noi între noi, am fost cu OSUBB în echipă,
forţei de muncă. Ion Ciobanu a declarat că extaz. Sandu Frip-
este plăcut surprins că spunem lucrurilor pe tuleac
nume şi că suntem o generaţie pragmatică Pot spune,
în sensul bun al cuvântului, el încurajându-ne în principal, că am
nu neapărat să ne întoarcem în ţară, dar să apreciat formatul in-
promovăm interesele R. Moldova oriunde ne- teractiv care aţi ţinut
am afla. să îl imprimaţi eveni-
Ultima zi a Festivalul s-a încheiat tot mentelor. Discursuri,
cu o dezbatere pe marginea filmului Where comemorări şi citiri
Europe Ends, realizat de către Societatea de pe foi a unor eve-
Academică din România şi Mrakonia Film, nimente intr-adevăr
iar seara, Alternosfera şi TODO au creat o cu greutate istorica,
atmosferă de neuitat în Club Ring pentru toţi dar trecute şi nu toc-
Clujenii iubitori de rock. mai în actualitate, nu
În continuare, câteva păreri ale s-ar fi ridicat la nivelul
participanţilor despre Festivalul Basarabia opiniilor care au fost
din acest an. exprimate atât de
După părerea mea de simplu observa- organizatori, invitaţi
tor, acest festi-
val a fost unul cât şi de participanţi. poate ne-am fi mişcat mai bine dacă ne
dintre cele Faptul că au răspuns cunoşteam înainte. În schimb au fost multe
mai reuşite de pozitiv invitaţiei voas- lucruri bune. Ghicitorile foarte tari, la câteva
până acum. tre atât oficialităţi de s-a râs mai mult decât să se răspundă. O sin-
S-a simţit o la Chişinău cât şi gura chestie pe care nu prea am înţeles-o
maturitate în reprezentaţi ai pre- a fost punctajul la întrebări, adică se dădeau
organizare, sei scrise şi vorbite şi 0.5 puncte, dar nu ştiam dacă se dau şi
au fost nişte de peste Prut, pe pentru răspunsuri aproximative. C.U.C. este
idei foarte in- lângă reprezentanţii un joc foarte tare, pentru toată lumea, am
genioase, iar mijloacelor media ieşit, din păcate pe locul 4, dar data viitoare
echipa arată locale, de aseme- reuşim un loc mai bun, sperăm doar sa ne
bine pe fun- mai chemaţi şi să-l faceţi mai
dalul mediului des. Vladimir Popa
ONG-istic clujean. Cel mai interesant eve- nea acordă legiti- Dacă ar fi să vorbesc
niment mi s-a părut discuţia cu Ministru Ti- mitate şi vorbeşte despre festival, n-aş avea
neretului şi Sportului, Ion Cebanu, în care practic de la sine, decât laude. Dezbaterile au
studenţii basarabeni au putut să-l întrebe pe despre importanţa şi avut invitaţi din rândul presei
Ministru despre absolut orice. Mă bucur că relevanţa acestui fes- şi autorităţilor moldovene şi
sunt atât de bine reprezentată la nivel de Cluj tival. Un foarte mare române, ceea ce a confirmat
şi doresc G.I.B.- ului multe realizări frumoase plus pentru mine, ca atât importanţa comunităţii ba-
pe viitor!” Elena Biciuc participant, au fost sarabene din Cluj, cât şi faptul
dezbaterile pe tema că suntem fraţi. Iancu Ciprian
Festivalul Basarabia a fost experienţa
evenimentelor de Festivalul Basarabia
ce a unit nu numai basarabenii între ei, dar
anul trecut din aprilie este, cu siguranţă, cel mai im-
şi românii de pretutindeni. E mare fericirea
cât şi din prezent cu portant proiect gândit şi imple-
atunci când te faci auzit prin activităţi ce
care se confruntă R. mentat de Grupul de Iniţiativă
implică nu numai imaginaţie, dar şi maturi-
Moldova. Recunosc Basarabeană din Cluj. Aceas-
tate, fapt ce a reuşit tinerilor organizatori ai
că nu aveam idee ta, pentru că evenimentul îşi
Festivalului. Mă bucur mult că evenimentul a
de impasul curent propune să “exporte” dincolo
legat prietenii, a dat lecţii, a provocat, dar a şi
(criza constituţională/ de hotarele Republicii Mol-
oferit adrenalină din plin! Bravo echipei G.I.B.
politică) şi de dova imaginea şi povestea
- şi celor mai mari şi celor mai mici - pentru că
necesitatea atât de nedeformată a oamenilor
numai împreună suntem o forţă!!! Valentina
stringentă a soluţionării ei; nu cunoşteam ex- proveniţi din spaţiul dintre Prut şi Nistru. Mă
Mocatev
act regimul politic şi constituţional al Moldovei, bucură mult faptul că ediţia a 7-a a festivalului
Ediţia Festivalului Basarabia de anul plus dificultăţile, care le-au avut sau poate le
acesta a fost destul de impresionantă. Am s-a axat preponderent pe elemente culturale,
mai au încă, cu privire la libera exprimare a aflate în strânsă legătură cu realităţile cotidi-
rămas plăcut surprins de temele care s-au presei si a cetăţenilor. Cu alte cuvinte s-au

3
abordat la dezbateri, am aflat multe chestii ene. Andrei Schendra
discutat probleme de actualitate, situaţii con-
noi despre Unirea Basarabiei cu Romania, crete în ceea ce priveşte relaţiile Basarabiei
Daniela Cervinschi
 Primăvara asta am
să mă-ndrăgostesc
Explicaţie elementară şi superficială
a procesului iubirii
Vine primăvara! Dimineţi mai lungi,
fuste scurte şi miros de lalele; plimbări până
târziu, zâmbete ascunse şi fluturi în stomac
– da, e sezonul încălzirii şi îndrăgostirii.
Dacă motanii o fac, de ce ar fi oamenii
mai prejos? Totuşi, v-aţi pus vreodată în-
trebarea cum anume se întâmplă: ce face
motanii să zbiere pe la colţuri şi băieţii să
se uite la comedii romantice? La fel ca
orice alt proces natural, şi dragostea are
o explicaţie fiziologică, mesagerul primar
fiind celebrii hormoni.
Mai întâi de toate, ce ne face să ne
îndrăgostim anume de acea persoană? De
ce să alegi şmecherul neînţeles din clasă în
faţa olimpicului, de ce fata cu râs ciudat în
locul lui Miss Boboc? Cercetările au arătat
că există două explicaţii total antagonice
pentru acest fenomen. Pe de o parte se
presupune că în alegerea unui partener,
ne axăm în primul rând pe multitudinea de
asemănări dintre noi. Cu cât ne seamănă
mai mult „la vorbă şi la port”, cu atât are
mai multe şanse să ne capteze atenţia şi
să ne câştige afecţiunea – e un proces
natural de conservare a propriilor trăsături.
Pe de altă parte, se pare că mai
presus de creier se află simţul olfactiv. O
caracteristică secretorie a tuturor verte-
bratelor sunt feromonii, substanţe chimice
ce servesc ca semnale de recunoaştere a
reprezentanţilor aceleiaşi specii. Spre de-
osebire de mirosurile perceptibile la nivel
conştient, acţiunea feromonilor se observă
doar prin efectul lor: de ce unele persoane
ne atrag mai mult decât altele. Se pare că
4
Roses are red
Violets are blue
My neuropeptides
Are nuts about you
la nivel inconştient organismul nostru este
capabil să analizeze mirosul emanat de
acel „altcineva” şi să determine dacă sun-
tem sau nu compatibili. În caz de răspuns
pozitiv, începem să simţim picioarele
tremurânde şi nevoia de a rânji fără motiv.
Totuşi, mai este cale lungă până la
„când moartea vă va desparţi”. Ne-am găsit
persoana compatibilă cu noi atât fizic, cât
şi social, ce se întâmplă în continuare în
organismul nostru cât timp noi ne plimbăm
prin Grădin Botanică şi mâncăm îngheţată?
Primele intră în scenă norepinefrina,
un derivat al adrenalinei, hormonul stressu-
lui. Se înţelege astfel de ce inima ne-o ia
razna numai la gândul la persoana dragă,
palmele ne transpiră şi ne piere pofta de
mâncare. Totuşi, şi un examen are acelaşi
efect – ce se adaugă în plus în cazul dra-
gostei? E vorba de dopamină, un hormon
al stării de bine, de aici sentimentul de „o
viaţă minunată” şi „ce zi luminoasă”.
În continuare în program promo-
vatele endorfine, care acţionând asupra
sistemului nervos central inhibă zonele
de alarmare, cauzând o stare de pace şi
împăcare cu lumea: mai pe scurt fericirea.
Acest tip de hormoni se secretă de aseme-
nea în cadrul atingerilor fizice (de asta ne
plac atât hug-urile), precum şi al exerciţiului
fizic. Aşa că chiar de Cupidon nu v-a lovit
încă, o tură de alergat prin parc s-ar putea
să vă ridice considerabil dispoziţia.
În cazul relaţiilor de lungă durată,
alături de endorfine este necesară şi
secreţia de oxitocină. Hormon secretat în
(Anju Kanumalla)
timpul orgasmului şi al naşterii, respec-
tiv alăptării, este principalul responsabil
pentru ataşamentul dintre două persoane
intime. Se presupune că această secreţie
interferează cu norepinefrina menţionată
anterior, asta explicând de ce ataşamentul
înlocuieşte cu timpul pasiunea.
Cea mai bună dovadă a puterii dra-
gostei este şi faptul că oxitocina acţionează
pe aceiaşi receptori ca şi morfina şi derivaţii
săi. Altfel spus, da, dragostea e un drog. Un
motiv în plus pentru această afirmaţie e că
la persoanele îndrăgostite se înregistrează
un nivel scăzut de serotonină, la fel ca în
cazul pacienţilor cu comportament obse-
siv-compulsiv. Asta explică de ce atunci
când eşti la începutul unei relaţii nici semi-
nariile nu îţi pot lua gândul de la ochii lui/
picioarele ei.
Hormoni, dependenţă şi obsesie –
ce a mai rămas frumos din dragoste?.. Ei
bine, au mai rămas plimbările în mirosul
teilor, buchetele de flori, tremuratul primei
strângeri de mână. Aşa cum refracţia lu-
minii nu scade cu nimic frumuseţea cur-
cubeului, dragostea rămâne unul dintre
cele mai frumoase mistere ale vieţii, un
motiv de trăire a fiecărei clipe şi a bucuriei
de primăvară. Să iubim şi să fim iubiţi.
Bibliografie
•Psychology – Lester M. Sdorow,
Brown&Benchmark 1993
•http://whyfiles.org/033love
•http://www.eclectica.org
•http://in.answers.yahoo.com
•http://www.cyberlepsy.com/love.
Corina Donica
 „Curiozitatea a ucis
pisica, dar satisfacţia
e
a reînviat-o”
prim Într-o
s
cier şte şi ocieta
e a rolu te în
nev
oi nive l unu care
i
acu a de a lului i criteri inform
tă. c nte u a
me Part noaş lectu de ap ţia of
u
nii d ea te a l re er
nep au d proas devin uma - iza im inf
oto ova tă e to n, rea or
ma lită d dă d este tm ind un maţi
i pu e a e o c că „ ai sa iferen ui cir i care
ştiu ţin c u oa- u t cui co
t” e cuno rioz ţine „ajus dacă t infor ntribu
în s (Osca ea ce aşte itate pas ate”. t ace maţi ie la
p r m to „p s o r
esa iritul id Wilde erită tul, s uşi în ul cu Astfe tea s nal im eal-
r s eii ). E a fi e c s itua lu me l, p u n e ns, dece
toa ă c d om en t
te cun ă este ucaţi adevă unică ţia” de a, su tru a valide teres nţă şi
tea pentr oaşt n abo rată , n ş vu
s u em ec- rdă . V fie bâ a acce tem d putea tori în i totul lgarita
cun ă apel că s- de a ceea m
oric m s
r e r fă, z p t a to e seor de st t r-o lu se vin te. To
oş ăm a i d t
me tinţe la a r pu- ciulite sunte e sub ă fim von sa t ce n mai ereotip me co e. Su ul prov
nt ces ” la m m iec u i t aud n nte
la tot t în ş e ii şi s t r m oac
ma d u
re at, ce n mo reu
te
Într ce m ai m de d stare tire î ntative din câ lipsită uită pe cons ă in-
par - - i e re is c s n ă d n d d e n um la
ne te a ma loc şit să un ast şcă în u cu uţie, ă de buşite e a „ în cân cons isip, p a- câ
î
info ncărc in n d i pen s par fel d juru „u re
d e s c im b a te d e is te lină care teva
rma ăm oi s a tr u gă e ritm l n ostr ch d e an ed ia s is co u n ţă o din
u i d . ace
cu ţie c u
s
dev intimit orice m ubiect , curi u. le că bârfe. al sa t de temul ri ale u Se ea defi valo
rile
tim e a e oz r N u t ir ”, n st s ne
inut pul d care într- nit ce te. Ma ai puţi le tabu itatea pas aportu u e g de tr ajele tentat or a ructuri e fac sc, d
ilă evin o rin im n , a ă l d reu a fi re iv e ceste le e e
într . e şi dez indust ţa de ult ch pentru lasând bru. şi cei e forţe să n cul si vistelo în ia, individ apel l
-un Afla d e volt rie a baz iar, m g D a ig n d e d t e - u r p ro im u a a
de pro ţi i a ă a ist ran r e or int ăm r in c plic le
c ces pro nforma re se cărei b a une ceasta er fi in iţe în fortur anţi e re cei sea ilor c forma esul ate ale
car omu voc b f c il s m o ţi de s
ni- se a o ţii des azeaz ună fu i mes a ava ormat eea c e de te în cărora a c nseci ei şi c act
e
uu, contin pe mai ţin reacţ pre or ă pe ncţion erii ne lanşa par a e priv a sta dezec le are nţe
l are elecţie iv
p - rs e ie ic ac a s d fi e bi h par nu u e difu ţin co a
ş i rimim şi f onal, cont d la niv e care umula re am atisfa e infor mici î şte ne li care ili- ea
tim
rmă zări
i nt d
als, di e e lu a re ave c ă m n v v reşt une e
dint ntre a limita l mas r pute a n nece aţie c comp oia de a d pu
Est lui de e dec i ştiri
re dev dintr elor a evo sită are ara a in e
. eta În ie. ţile r ţi n e mis ât o
ăra
t
ep
ubli Nu te a ma euşeş e cu omo oi să r impor ie. cu-
c şi r e n a ca ceste im
ult te a
să răsp ră a alize nt e ta
un ş i u m o dec ând tunc ze t c a
ţă nita ment ât irea i c o fi
te e s u ând tuşi c ecare
oci- Con nei in c ep
stan form ontri isică
aţii bu
ţa C răs ie la
ucu u

Furtună într-un pahar cu apă

flate
.

sau
Un nou tip de revoluţie
„ – Alo, mama?! E adevărat ce zic numită revoluţie sau altfel – şi acum privim Societatea actuală are nevoie mai mult de o
ştirile de pe internet? cică la Chişinău cu speranţă la scena politică a Republicii revoluţie interioară.
arde sediul Parlamentului? Îmi e fri Moldova. Şi totuşi ce avem acum? Avem un După 8 ani de confuzie, în care regimul
că... – nou guvern, rodul acelei revoluţii, care face Voronin părea că se instalase pe vecie, s-a
Eu sunt la servici, nu ştiu nimic, iar efortul de a crea o imagine a democraţiei produs ca din senin o explozie care a zguduit
bunica zicea ca priveşte acum la TVM triumfătoare şi care, din păcate, reuşeşte să nu doar Moldova. Susţin importanţa eve-
un spectacol de teatru!” realizeze doar câteva din scopurile propuse. nimentelor din 7 aprilie 2009 din perspectiva
La un an de la evenimentele din PMAN am cetăţeanului activ, dar nu accept încălcarea
Frumosul şi tragicul spectacol se întâm-
ajuns într-o situaţie confuză în care nu prea legislaţiei prin acţiuni violente, care la prima
pla în 7 aprilie 2009 în Piaţa Marii Adunări
înţelegem unde s-a produs acea schimbare vedere par legitime. Un regim ajuns la condu-
Naţionale din Chişinău. Începutul a venit de
democratică, unde a fost acel moment de cere prin revoluţie are nevoie de o perioadă
la un grup de tineri revoltaţi, tineri care nu
glorie pe care... se pare că l-am trecut cu în care toată societatea să îl poată accepta,
au mai vrut să fie înşelaţi, tineri ai căror ochi
vederea? Problema nu e în această tranziţie legitima, or guvernanţii actuali de la Chişinău
încă mai sperau să vada lumea prin prisma
mult aşteptată, ci mai degrabă în modul în ar trebui să ţină cont de faptul că reprezintă şi
libertăţii. Şi ce au văzut de fapt ochii acestor
care noi o aşteptăm. Noi, cetăţenii Repub- interesele acelor oameni care susţin Partidul
tineri a fost un coşmar trăit în realitate, a fost
licii Moldova, dorim un proces de democra- Comunist. Şi totuşi, în ordinea priorităţilor,
frica infiltrată în fiinţa lor. Săptămâni întregi
tizare care, în decurs de 1 an, să creeze o noii reprezentanţi ai conducerii politice au
după evenimentele din 6-7 aprilie, străzile
nouă societate, care să şteargă o istorie şi obligaţia juridică şi morală de a contribui la
Chişinăului altădată aglomerate de oameni,
să creeze o alta, care să ne aducă în Uniu- elucidarea adevărului despre cele ce s-au
zâmbete, viaţă, deveniră pustii, iar vântul
nea Europeană. Toate acestea le jinduim întâmplat pe 7 aprilie 2009. Atunci când
şuiera în neştire.
noi, şi tinerii şi generaţia părinţilor noştri. Şi vom afla adevărul vom putea înţelege dacă
Acum a trecut 1 an de la aceste eve-
atunci mă întreb, suntem noi pregătiţi oare? noi, tinerii, am realizat o revoluţie sau... am
nimente, iar noi nu mai suntem la fel de
Răspunsul poate veni doar de la societate, de făcut valuri într-un pahar cu apă turnată de
entuziaşti de tot ce s-a întâmplat. Realizăm

5
la cetăţeanul de rând, de la educaţia în spiri- cineva, care ştia că adevăratul ocean nu ne
că acel 7 aprilie a fost de fapt o cotitură –
tul democratic de care ar putea da dovadă. este îngăduit deocamdată.
Camelia Chitic
 400 si 50 de oi,
faceţi dragoste dar nu război...
C-un amurg însângerat moare fiecare zi, în chipul
cel mai firesc, fără emfază.
Nici una din aceste zile nu zice despre sine că-şi
varsă sângele pentru mântuirea celorlalte.
sau cum s-a luat MoldoBastillia L.Blaga

Acum un an nu era să spunem acelaşi lucru şi despre 7 pună banii părinţilor în zaciotkă”– urât, foarte urât... în cam-
aprilie pentru că, acum un an, MÂINE ne părea mai luminos ca pania electorală acelaşi preşedinte promitea aceloraşi tineri
niciodată – o lumină asemănătoare celei crepusculare – un fel criminali mărirea burselor şi numărul locurilor în instituţiile
de clar obscur, o speranţă ciudată având notă de subsol un fel de stat universitare. Articolul nu critică, articolul se
de aşteptare a ,,nu ştiu ce’’ mai bun decât este AZI. S-au scris comunică!
multe lucruri despre ce s-a întâmplat exact (deşi s-a elucidat Ştiţi ce este cel mai important din toată
prea puţin), încă se mai speculează; acest subiect continuă a povestea asta, indiferent dacă susţinem sau nu
fi utilizat ca metaforă lacrimogenă atât în elogiile demagogilor, evenimentele din 7 aprilie? Conştiinţa! Gândiţi-
cât şi în discursuri oficiale, interese politice, spălare de bani, vă cât de mult s-au schimbat concepţiile no-
discreditare, discriminare, incriminare, blasfemie, procese ver- astre despre viaţă şi despre binele comun.
bale, batjocoră, zeflemea, pseudosinucideri, pseudomoarte Nu mă interesează câte oi are vecinul şi
subită – fără dovezi noi nu suntem vinovaţi, etc, etc. S-au de- dacă sunt mai grase decât ale mele,
schis cutii negre, s-au scris romane, s-a votat şi (în continuare eu am să mă fac auzit, am să rămân
am să folosesc clişee verbale utilizate frecvent în mass-media în ţara asta şi MÂINE voi avea oi la
moldovenească) tindem să credem că s-a făcut spre binele fel de grase şi poate mai grase
societăţii, tineretul nostru şi-a spus cuvântul în faţa ,,unui veac decât vecinul meu, deşi nu
de singurătate”, viaţa politică va fi mult mai transparentă, cei asta contează, contează
vinovaţi vor fi traşi la răspundere, sau: s-a sfidat statalitatea că eu, chiar împreună cu
Republicii Moldova, opoziţia ajunge la putere chiar şi cu preţul vecinul meu care are oi
vieţilor tinerilor, a fost o provocare în masă, iar în spatele ei mai multe şi mai fru-
stau organizaţiile româneşti care pledează pentru unire. moase decât mine,
Treptat, MÂINE a devenit AZI, despre 7 aprilie îşi are vreau şi pot să
fiecare propriile viziuni şi atitudini, cineva a luptat pentru sim- mă fac auzit!
boluri (deşi steagul este un simbol lamentabil: fâlfâie după cum
Iulia Borş
bate vântul), cineva a dus o luptă simbolică, cineva, simbolic,
a cules laurii...
Acest articol nu vrea să critice, vrea să reflecteze asupra
lucrurilor importante de MÂINE-le care a devenit AZI. Era marţi,
o zi obişnuită, aveam test la informatică şi ceva teme la biolo-
gie, pe drum mă gândeam la feţele înfumurate ale profesorilor
şi la cât de sinistre îmi păreau rezultatele alegerilor... era prima
dată când votasem, ştiam sigur că primăvara aceea trebuia să
însemne o speranţă, dar n-a fost să fie, îmi ziceam, ne-am
făcut-o cu propriile noastre mâini, păcat, lumea asta care
a trăit într-o minciună, profa de biologie care se bucură
de leafa dată la timp, alţii care vor să mai facă bani
murdari şi de-acum încolo, le convine, asta e, un
popor de comozi. La şcoală nimic nu s-a întâmplat,
aceeaşi profă de biologie cu zâmbetul până la
urechi şi eşarfă roşie la gât, confuzie pe feţele
noastre. Mă grăbesc acasă. La ştiri - bom-
ba. Nu ştiam dacă să mă bucur sau nu,
de ce nu sunt şi eu acolo acum, să văd
cu ochii mei, să-mi dau seama, să fac
ceva... pentru prima dată nu mi-au
fost de-ajuns cuvintele, am vrut să
fac ceva! N-am să uit niciodată
discursul ex-preşedintelui din
acea zi, spunea (un fel de
trufie crispată de un fel
de dezgust batjocoritor
se citea pe faţa lui) că
toţi tinerii sunt crim-
inali, ,,noaptea
umblă prin clu-
buri şi când
se duc la
institut
ştiu să

6
 Catolicism - Protestantism
În continuarea articolului din numărul trecut, vom discuta în acest
număr despre mutaţiile configuraţiei sistemelor de guvernare pentru ca-
zul specific al catolicismului şi al protestantismului. Am ales aceste două
confesiuni deoarece protestantismul este o reacţie la dogma catolică ceea
ce face ca o comparaţie între cele două să fie extrem de relevantă pentru
cele două perspective.
Fundamentul pe care are loc întregul demers al acestor discuţii este
relaţia stat - societate - biserică. Din această perspectivă, a interacţiunii din-
tre societate, biserică şi stat, au fost prezentate în numărul trecut caracter-
isticile religiei Ortodoxe, iar în acest număr va fi prezentată religia Catolică
şi cea Protestantă. Cum menţionam şi în numărul precedent, scopul ar-
ticolului nu este de a aduce argumente pentru
sau împotriva unei religii,
de a discuta despre
dezirabilitatea
existenţei ei,
ci pur şi
simplu
prezentarea graduală a raportului dintre biserică - societate - stat pentru
fiecare religie în parte, iar într-un articol final şi în urma mesajelor primite
de la cititori, prezentarea unor concluzii.
Individualismul protestanţilor este renumit. Max Weber susţine
că din dorinţa de a se evidenţia în faţa divinităţii, protestanţii au dat o cu
totul altă interpretare Bibliei, reuşind astfel să schimbe „ceva” în cultura
lor. Ceea ce au schimbat se evidenţiază cel mai bine prin comparaţie cu
Catolicii, din rândul cărora a apărut acest curent contrar.
Întregul proces prin care Protestanţii ajung să se diferenţieze mult
de Catolici poate fi surprins într-o înlănţuire logică formată din 5 paşi. Ele-
mentele constructive ale înlănţuirii logice au fost surprinse parţial în diferite
studii, fără a fi însă analizat ca un proces întreg.
Catolicii au o interpretare „clasică” a Bibliei. În primul rând, prin in-
terpretarea diferită de cea clasică a Bibliei, Protestanţii dau startul unui în-
treg proces cauzal. Primul eveniment este interpretarea originală a Bibliei
care face posibilă o altă viziune asupra relaţiei dintre societate şi biserică.
Această viziune distinctă are ca element central autoritatea Bisericii în rel-
evarea înţelesului Scripturii.
Biserica deţinea, la Catolici, monopolul asupra interpretării Bibliei
deci şi monopolul asupra relaţiei indivizilor cu divinitatea. În lipsa autorităţii
Bisericii în medierea relaţiei cu divinitatea, are loc în cazul Protestanţilor o
îndepărtare a oamenilor de Biserică. Depărtarea, sau mai degrabă derog-
area unor prerogative ale Bisericii fiecărui individ în parte duce la crearea
unei structuri a Bisericii mai puţin ierarhizate, deci şi mai puţin autoritară
în ceea ce priveşte lumea spirituală, ceea ce constituie al doilea pas
din lanţul cauzal.
Al treilea pas este apariţia, datorită evenimentelor din pasul 1
şi 2, a unei distincţii clare în ceea ce priveşte „treburile materiale” şi
cele „spirituale”. Spre deosebire de Catolici, la Protestanţi absenţa
confuziei între ele determină indivizii să caute soluţii la probleme
reale în afara „lumii spirituale”.
Individualismul ce caracterizează Protestantismul, este
dezvoltarea natural-cauzală a primilor trei paşi ai lanţului cauzal.
Derogarea atribuţiilor în materie de spiritualitate de la Biserică
la individ, interpretarea diferită a Bibliei, apariţia unei distincţii
între lucrurile „materiale” şi cele „spirituale”, toate acestea stau
la baza apariţiei individualismului.
Individualismul la rândul lui determină gradul de
participare al indivizilor. Indivizii, fiind vorba de propriile in-
terese, natural vor dezvolta abilitatea de a milita pentru ele,
determinând astfel o mai mare participare în viaţa socială
a fiecăruia.
Pentru sintetizare, voi prezenta următoarele două
schiţe care să reprezinte raportul dintre stat - biserică -so-
cietate pentru cele două religii alături de principalele car-
acteristici. Catolicii, dependenţi şi mult mai apropiaţi de
stat, aderenţi ai unei biserici ierarhizate şi „autoritară în
chestiuni spirituale”, cu o slabă demarcaţie între lumea
„reală” şi cea „spirituală”.
Protestanţii, mai puţin autoritari în ceea ce
priveşte legătura cu divinitatea, mai congregaţionali,
participativi şi individualişti – finalităţi ale procesului
cauzal prezentat mai sus.
REFERINŢE:
1.Seymour Martin Lipset. The Social Requisites
of Democracy Revisited: 1993 Presidential Address, în
American Sociological Review, Vol. 59, No. 1. (Feb.,
1994), pp. 1-22. 2. Weber Max. The Protestant Ethic
and the Spirit of Capitalism. Ch 1: Religious affilia-
tion and social stratification. http://xroads.virginia.
edu/~HYPER/weber/WeberCH1.html 3. Malina Voi-
cu, Modernitatea religiei în societatea Românească,
Revista de Sociologie Română, 2001, 1-4, p. 70-96
4.Trudeau Pierre. Some Obstacles to Democracy
in Quebec. Pp. 241-259 în Canadian Dualism, ed-
7
ited by M. Wade. Toronto, Ontario, Canada: Uni-
versity of Toronto, 1960
Anatolie Coşciug
 Jurnal de Prut
Deoarece mi s-a recomandat să
nu abordez subiecte politice în această
rubrică oferită cu generozitate pentru voi de
entuziaştii editori ai revistei, mă voi limita în
deschidere la teme care ţin strict de profesia
pe care o practic, din decembrie 1989.
1. Scriu pentru voi şi de aceea vă rog
să vă gândiţi la ceea ce este un jurnalist.
Subiectul mi-a fost inspirat de un tânăr uti-
lizator al portalului facebook.com, care m-a
gratulat într-un comentariu cu sintagma “jur-
nalist independent”. Ghilimelele îi aparţin, şi
menţionez că nu mi le asum.
Şi acum, povestea. În 10 aprilie 2009,
am fost luat pe sus din centrul Chişinăului
de o grupă de intervenţie a Direcţiei Servi-
ciilor Operative ale M.A.I. După trei ghion-
turi şi o verificare încrucişată a identităţii, am
fost poposit în biroul unor ofiţeri. Am lăsat
neatinsă coala de hârtie format A4 pusă în
faţă cu îndemnul “scrie tot ce-ai făcut aici”,
din cauză că nu eram asistat de un avocat şi
un reprezentant al Consulatului român, aşa
cum prevede legea. Văzând că nu au succes
“scripta manent”, au încercat “verba volant”,
desigur sub acoperirea tehnicii de ascultare
şi înregistrare. Unul dintre ofiţeri mi-a spus că
dacă n-aş fi scris prostii în corespondenţele
pentru angajatorul meu n-aş fi ajuns acolo.
L-am rugat să puncteze, să exemplifice o
eroare, şi nu a reuşit. L-am îndemnat atunci
să intrăm pe site-ul TVR, să verificăm corec-
Doru Dendiu
titudinea uneia dintre corespondenţele trans-
mise. Atunci a recunoscut că nu a citit nicio
corespondenţă, că nu mă cunoaşte, că am
fost poposit în biroul lui la ordin.
Până vă mai gândiţi la ceea ce este un
jurnalist independent, vă rog sa vă gândiţi
câte puteri în stat trebuie să merite să ben-
eficieze de atributul independenţei, până la
cea de a patra putere în stat, care se spune
că este presa, şi, pe alocuri, chiar este. Până
ajungeţi la o concluzie, vă salută un jurnalist
independent, cu siguranţă mai independent
decât ofiţerii pe care, fără voia lor, i-am făcut
părtaşi la aceasta istorie. Şi, în orice caz, mai
independent decât mulţi dintre facebook-iştii
de peste Prut.
Dacă sunteţi curioşi, eu cred că nu există
jurnalişti independenţi. Există jurnalişti… şi
punctum.
2. Desigur, un jurnalist poate fi şi
“câine turbat”. Dacă acceptăm să denumim
astfel determinarea în a demasca un act de
corupţie, un contract fraudulos, un demnitar
nesimţit.
Dar contextul în care a fost folosită sin-
tagma de judecătorul Muruianu arată doar
supărare faţă de jurnaliştii care “îşi permit”
să arate greşelile puternicilor de o zi, unele
dintre ele departe de orice limită a moralităţii
şi profesionalismului. E trist că s-a întâmplat,
dar mai trist mi s-a părut că dintre sutele de
jurnalişti moldavi doar câţiva, nu mai mult de
20, au protestat în faţa Palatului Republicii.
Solidaritatea de breaslă este, încă, un de-
ziderat peste Prut.
3. Ceea ce mă uimeşte cel mai mult
în Chişinău este negarea evidenţei, cu o
nonşalanţă care frizează absurdul.
Pe ecranul televizorului “curg” imagini
filmate în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Se
vede clar cum un grup de “oameni ai legii”
(ghilimele sunt impuse de comportamentul
lor, imaginea distruge fără tăgadă prezumţia
de nevinovăţie - .n.a.) bat un tânăr. E foarte
posibil să fi fost chiar Valeriu Boboc. După
cum e posibil să fi fost un altul. Colaboratorii
de poliţie, care mai de care mai înalţi, în grad
şi funcţie, mai rotofei ori mai atletici, dau din
umeri. Ancheta merge, merge, merge… Pen-
tru erori de procedură în care, chiar şi în state
mai puţin dedate la democraţie, ar zbura ste-
le şi trese, colaboratorii de la Chişinău sunt
avansaţi. Cei mult prea implicaţi, ascunşi.
Toată lumea pare să caute circumstanţe în
favoarea celor bănuiţi că au încălcat legea.
Foarte puţini par dispuşi să aducă dovezi
care să demonstreze bătăile şi torturile sur-
prinse video şi fotografic de jurnalişti ori sim-
pli cetăţeni. Întâmplările acestea îmi aduc
aminte de o altă experienţă, din primii mei
ani de jurnalism. În primele ore ale zilei de 13
iunie 1990, în Bucureşti, forţele de ordine au
pus capăt cu violenţa unei manifestaţii anti-
comuniste care a durat 53 de zile. Câteva ore
mai târziu, în holul Universităţii din Bucureşti
a venit unul dintre cei mai înalţi demnitari
români la acea vreme. Chemat de studenţi
să vadă urmele de sânge ale grozăviilor
comise peste noapte, s-a aplecat, a şters cu
degetul o pată roşie de pe podea şi a ros-
tit convins: „Măi băieţi, asta-i vopsea!”. Este
o caracteristică a oricărui regim comunist:
iubeşte minciuna şi ucide adevărul. Contrar-
iul a ceea ce jurnaliştii sunt chemaţi să facă.
Chiar şi cei “turbaţi”…

CV nr 3
Prima impresie joacă un rol major
în formarea unei păreri cu privire la o
persoană, deşi uneori aceasta poate
fi înşelătoare. Modul în care te prezinţi
angajatorului, punctualitatea, mimica,
limbajul trupului, portul, imaginea ta în
ansamblu te pot face plăcut angajatoru-
lui sau dimpotrivă îţi pot reduce şansele
de angajare către zero. Drept urmare voi
trece în revistă câteva detalii legate de
acest aspect.
Atunci când primeşti prin telefon
invitaţia de a te prezenta la interviu,
anulează-ţi toate planurile pentru ziua
şi ora respectivă; dacă vei încerca să
schimbi data vei da dovadă de lipsă
de interes faţă de jobul respectiv. De
cu prietenii sau într-o cafenea unde pe
fundal se aude una bucata “morena”,
detaşează-te de grup sau ieşi din local,
pentru a nu apărea replici de genul: ce,
alo!, cum?, când? etc.
După ce se stabileşte ziua cea
importantă trebuie să te pregăteşti fo-
arte bine şi să nu scapi din vedere niciun
amănunt, totul trebuie sa fie la patru
ace, prezentarea, strângerea de mană,
îmbrăcămintea; până la urmă acest job
este ceea ce ţi-ai dorit din totdeauna: de
ce să-ţi ratezi şansa.
Se spune că haina îl face pe om,
de aceea dacă nu ai în garderobă
un costum de office, e timpul sa te
lipseşti de câteva ieşiri în club şi să-ţi
încredere în sine. Sexul feminin ar forţa
nota afişându-se în faţa angajatorului cu
un decolteu punând în valoare punctele
forte, se va crede că ai greşit locaţia: se
fac angajări în calitate de maseuză pes-
te drum; de asemenea sunt obligatorii
lustruirea pantofilor şi aranjarea frezei.
Punctualitatea este esenţială, fă tot
posibilul ca la recepţie să te afişezi cu
aproximativ 10 minute înainte; dacă ajun-
gi cu jumătate de ora mai devreme, rişti
să pari disperat iar angajatorul se simte
presat. Fă tot posibilul sa nu întârzii; dacă
nu cunoşti zona suficient de bine ca să
găseşti locaţia fără probleme ieşi din
casă mai devreme, iar dacă îţi rămâne
timp intră într-o cafenea din preajmă şi

8
asemenea dacă telefonul te găseşte achiziţionezi unul pentru astfel de ocazii. serveşte o cafea, nu te baza pe principiul
într-un mediu zgomotos gen poveste Costumul îţi dă un aer de seriozitate şi o bericică la bord mă va scăpa de emoţii.
continuarea în pagina 13
 Organizaţiile de basarabeni din România
De ceva timp mă macină câteva
Prelegeri mitologice
întrebări: Care este principala raţiune a
existenţei Asociaţiilor de studenţi basarabeni
din România? Oare lipsa de „măsură”, canti-
tativ vorbind, este o cale posibilă spre sublim?
Oare mai multe „Ligi” înseamnă reprezen-
tativitate mai bună? Putere şi influenţă mai
semnificativă? Nu credeţi că din acest motiv
adesea reuşim să ajungem la graniţa dintre
grandoare şi ridicol? Consideraţi că aceasta e
calea cea mai corectă şi benefică nouă?
Doresc să vă reamintesc că trăim cu
ideea preluată de pe băncile şcolii a prin-
cipiului moştenit de la grecii antici, că tot ce
realizăm în viaţă trebuie făcut cu „măsură”.
Propun o altă cale!
Anume, avem nevoie de inspiraţie şi
motivaţie. Dacă nu le avem, va trebui să le
inventăm. Aşa cum Luther îşi motiva orice
idee cu o declaraţie rămasă celebră şi azi:
“Nu pot altfel” sau aşa cum Van Gogh i-a ce-
rut permisiunea unei femei de a o vedea atât
timp cât va putea să ţină degetele deasupra
unei lumnări aprinse.
Cred că misiunea noastră, a celor care
mai avem un rest de idealuri, e să nu fugim
de adevăr când acesta e neplăcut sau nu ne
convine, ci să-l judecăm critic şi cu voce tare.
Şi oare cum vedem noi “adevărul”? Cum este
corect să spui? Discul lui Newton este colorat
sau alb? Dacă spui că este colorat nu minţi,
deoarece el este într-adevăr colorat când este
în repaus. Dar nu minţi nici când spui că el
e alb, pentru că, de câte ori e învârtit, devine
alb. Aşadar, nu există “Adevărul”, pur şi unic.
De ce? Pentru că este vital. Şi aici voi aduce
un exemplu chiar dacă are mai bine de un
centenariu vechime, totuşi e mereu actual.
Nicolae Iorga când l-a întrebat în Parlament
pe I. C. Brătianu “Ce pot eu să învăţ de la un
inginer?”, acesta din urmă i-a răspuns cu o
fină ironie: “Măsura, d-le profesor, măsura”.
Şi sincer să fiu, eu personal nu am întâlnit pe
nimeni care să critice negativ lucrurile făcute
cu “măsură”.
De-a lungul vieţii mele studenţeşti şi de
voluntar, în special, de nenumărate ori m-am
ciocnit de conflicte între Asociaţiile de basara-
beni. În majoritatea cazurilor erau disensiuni
fie pe criterii politice, fie pe criterii de orgoliu
Există doar “adevăruri”. Depinde numai de
noi cum ştim să le primim şi să le tălmăcim.
Consider că un destin omenesc este
mai mult decât o conexiune care leagă o
copilărie de un mormânt. Trebuie să fim
îndemnaţi să punem pe balanţă tot ce e
mai bun din noi. Căci nimic important nu s-a
născut din reticenţe!
Aici vreau să subliniez că în esenţă
toate perspectivele asupra acţiunilor
Asociaţiilor studenţeşti ar trebui regândite.
Pentru a ne da cu adevărat “măsura” în viaţă,
ar trebui să punem la bătaie întreaga noastră
putere de a dori, de a crede, de a visa.
Schimbarea trebuie să vină în primul rând
de la Asociaţiile studenţeşti, de la generaţia
actuală, de la fiecare tânăr în parte. Avem ne-
voie să ne schimbăm noi înşine. Şi aici voi da
un singur argument interogatoriu: Dacă noi nu
personal. Şi sincer vorbind aveam senzaţia că
entităţile, care s-au autoproclamat ca „lideri”
peste noapte (prea mulţi din păcate pentru
că azi avem mai mulţi „lideri” decât acţiuni ce
implicit generează rezultate), aduceau critici
reciproce fără a avea o bază solidă în argu-
mentele lor. Nu aveau cel puţin credibilitate.
Şi aceasta mă duce cu gândul la discul lui
Newton, care are toate culorile spectrale ase-
meni curcubeului când se află în repaus, dar
când e învârtit, devine alb. Probabil aşa-zişii
„lideri” şi asociaţiile lor preferă să activeze în
graniţele iluziilor lor. Iluzii nu tocmai benefice
studenţilor basarabeni din România.
ne putem schimba atunci când circumstanţele
o cer, cum putem să credem sau să cerem de
la cei din jur să o facă în primul rând?
Este necesar să învăţăm să deve-
nim stăpâni pe soarta naţiunii noastre, cea
românească, nu prizonieri ai sufletelor proprii.
Nu e util să ne irosim timpul cu conflicte mar-
cate de orgolii şi răzbunări inutile. E timpul să
devenim o unitate. Unitate care să genereze
o naţiune nouă, una modernă. Trebuie să
privim în viitor acum. În caz contrar tind să
cred, aşa cum a spus-o cândva un prieten
de-al meu, că „vom deveni o generaţie de
sacrificiu”.
„Şi până la urmă nu avem nimic de
împărţit. Dar avem de luptat ÎMPREUNĂ.”
Ex vicepreşedinte G.I.B. Cluj
Alexandru Ciobanu
9
 Am putea să vorbim la
nesfârşit despre generaţii, despre valori,
Generaţii
principii şi manifestări ale acestora, mai ales că însuşi con-
ceptul de „generaţie” este unul disputat, existând mai multe
perspective asupra acestuia.
Pentru mine generaţia a fost dintodeauna acel grup de
oameni de o vârstă aproximativ similară ai cărui membri se
înţeleg bine şi petrec mult timp împreună. Pur şi simplu. Cu alte
cuvinte, interesele noastre sunt cele care ne fac să ne grupăm şi
regrupăm în funcţie de ce vrem să ştim, să facem, să schimbăm.
Faptul că de cele mai multe ori ne pomenim în preaj-
ma unor oameni care sunt aproximativ de aceeaşi vârstă se
- niciodată pierdute, mereu
datorează prob-
abil influenţei societăţii
pline de sens
în care trăim. Fie că e vorba de grădiniţă,
şcoală, liceu sau facultate, suntem puşi în anturajul unor
oameni care ne devin prieteni sau apropiaţi datorită unor
preferinţe şi manifestări ale acestora concordante cu
ceea ce vrem noi să vedem. Iar vrem noi să vedem
numai pentru că ne obişnuim cu ei. Ţin minte că
până pe la 19 ani, înainte de facultate adică,

orice apariţie în grupul nostru a cuiva care era
cel puţin cu un an mai mare sau mai mic atrăgea
atenţia tuturor. În cele mai multe din cazuri,
chestia asta constituia un impediment pentru in-
tegrarea persoanei respective în grup. Desigur,
niciodată nu a fost ultimul şi cel mai important
argument, dar de fiecare dată au fost privite cu
scepticism situaţiile acestea. Pun şi acest fapt pe
seama intereselor diferite pe care ne imaginam
noi că le avem, iar de aici şi „închiderea” unora
dintre noi în compania respectivului.
Odată angajaţi în câmpul muncii, situaţia
se mai schimbă în anumite privinţe. De fiecare
dată trebuie să existe într-un grup „cel mai mic”,
fie că e student, absolvent sau pur şi simplu fiu al
vreunuia dintre angajaţii mai vechi. Tratamentul
de care se bucură acesta variază în funcţie de
anturaj evident, dar în primul rând de atitudinea
şefilor, care sunt şi liderii formali de opinie.
Aşadar, totul depinde de cadrul în care
ne aflăm, asta dacă avem în vedere cadrul
„fizic”, pentru că de fiecare dată realitatea de
azi ne dictează să avem în vedere şi ceea ce
se întâmplă în „spaţiul public”, sau mai bine-zis
în spaţiul virtual. Din păcate, acesta din urmă
nu este cel mai potrivit teren pentru a studia
interacţiunea dintre reprezentanţii unor generaţii
marginea reacţiilor tinerilor, adică ale generaţiei
din care fac parte, la acţiunile generaţiei părinţilor
noştri, respectiv la cele ale conducătorilor, profe-
sorilor, funcţionarilor de tot felul şi aşa mai de-
parte.
Putem observa că în multe cazuri, vârsta
uneia dintre părţi este scoasă în faţă ca un scut,
uneori cu motiv bine întemeiat, alteori fără. Ştim
cu toţii că sursa contează atunci când e vorba de
comunicare, iar când e vorba de sursă, e impor-
tant gradul de credibilitate al sursei, iar credibili-
tatea este dată inclusiv de experienţa individului,
deci şi de vârstă.
Altceva este atunci când un avantaj apa-
rent este speculat pentru ca una dintre părţi
să-şi impună punctul de vedere, or nu întot-
deauna cel mai în vârstă este şi cel mai deştept.
Competenţa şi legitimitatea de a afirma ceva
vine dintr-o sumedenie de factori, iar în ceea
ce-i priveşte pe tinerii de azi, cele dintâi vin de
peste tot, exceptând vârsta. Îmi aduc aminte
de cuvintele speakerului liberal al Parlamen-
tului RM care argumenta acordarea dreptului
de vot tinerilor sub 16 ani prin faptul că foarte
mulţi dintre aceştia sunt mult mai apţi decât unii
concetăţeni vârstnici de a face alegerea corectă
pentru bunăstarea lor şi a urmaşilor lor. Acest
informaţii şi cunoştinţe pe care tinerii nu ezită
să îl valorifice, noul tip de cunoaştere stimulând
chiar simţul responsabilităţii şi ambiţionându-i să
ştie din ce în ce mai mult despre lumea în care
trăiesc. Desigur, chiar dacă iniţiativa speakeru-
lui este una politică, mare parte din electoratul
partidului său fiind tineri, trebuie să ne bucurăm
că există şi astfel de idei, cu atât mai mult la cel
mai înalt nivel.
Pe de altă parte, consider că ar fi un lucru
de bun simţ ca tinerii să mai empatizeze şi cu
vârstnicii, fie că este vorba de părinţii şi rudele
lor, fie că este vorba de cei în mâna cărora le
stă viitorul. Vorbim de nişte oameni care au
crescut alţi oameni, au fost mereu alături de ei
chiar dacă de cele mai multe ori cei din urmă au
făcut şi multe lucruri iraţionale, au împărtăşit daniela_ce
din
experienţa şi cunoaşterea lor doar pentru ca cei
mai mici să nu repete greşelile lor şi multe, multe
altele.
Pericolul vine din lipsa de comunicare
şi dorinţă/efort de a ne înţelege reciproc. Aşa
sunt făcute lucrurile din jur, încât să depindem
unii de alţii, iar fiecare improvizaţie sau încer-
care de a rupe „lanţul” poate rezulta în noi şi noi
neînţelegeri de lămurit. La aceste tentative şi
tentaţii ar trebui să fim atenţi.

10 diferite, dar am putea face nişte inferenţe pe lucru se datorează în mare parte accesului la Tudor Cojocaru
 Mâncarea (plural: mâncăruri)
reprezintă orice substanţă, de obicei
compusă din carbohidraţi, grăsimi şi prote-
ine care este consumată de către animale
sau oameni, fie în scopul metabolizării în
energie, fie doar pentru plăcerea gustativă.
Substanţele comestibile se mai numesc
alimente (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mân-
care). În viziunea studenţilor mâncarea
este ca un combustibil generator de en-
ergie şi atât, pentru că dacă nu am avea
nevoie de mâncare probabil cel mai fericit
om de pe pământ ar fi studentul. Acum
după ce am stabilit definiţia studenţească
a mâncării să vedem ce mănâncă zi de zi
studenţii din Haşdeu.
Având ca scop stabilirea celui mai pre-
parat tip de mâncare, am decis să efectuez
o cercetare în acest sens utilizând sondajul
de opinie online, eşantionul fiind alcătuit
din 200 de subiecţi. Nu este unul reprezen-
tativ. Astfel am obţinut două diagrame
care reprezintă
aproximativ procentajul studenţilor care
prepară cel mai des un anumit fel de mân-
care. Datele ne arată că 41% din băieţi şi
33% din fete prepară în cămine renumiţii
cartofi pai, care sunt extrem de gustoşi în
combinaţie cu diferite sosuri sau chiar ba-
nal cu ketchup. Şi totul e bine şi frumos
dacă nu ar fi caloriile: potrivit datelor, 250
de kcalorii se conţin în 100 grame de cartofi
prăjiţi, ceea ce este echivalent cu 100 gr
de carne de vită. În continuare avem Pas-
tele care sunt preparate de aproximativ 12
% din băieţi si 13% din fetele Complexului
Studenţesc Haşdeu. Despre paste putem
spune că sunt foarte uşor de preparat, este
o mâncare săracă în grăsimi, iar experţii
în alimentaţie afirmă că al lor consum
diminuează efectul stresului. Următorul
deliciu preparat în proporţie de 6% de
băieţi este renumita ciorbă românească
care întruchipează în sine
adevăratele taine culi-
nare ale neamului
românesc – ce frumos mai sună.
Despre ciorbă probabil ştiţi de când
eraţi copii când mama vă obliga să o
consumaţi, de aici apare renumita frază
“Mănâncă pentru că are vitamine”. De fapt
e o vrăjeală, deoarece majoritatea vitamin-
elor se pierd în procesul de fierbere, iar
cele care rămân sunt disipate în apă. Mai
discutaţi cu părinţii pe tema «Ciorbei».
Referitor la fete am o întrebare. De
ce ceai? Probabil mai leneşe din fire la
momentul fierberii apei decid să pună un
pacheţel de ceai pe când băieţii mai car-
nivori adaugă carne. Şi în fine 41% din
băieţi şi 46% din fete prepară tot ce se
poate de consumat sau mai bine zis tot
ce potoleşte foamea şi anume: ochiuri,
pâine prăjită, sandwich-uri, multe altele şi
desigur mâncarea de acasă.
Iulian Corunga

întâlneşte doar printre rândurile

1) Vesela
În căminul de fete vesela se
spală după ce a fost luată masa,
iar în cel de băieţi – înainte de
masă.
2) Pervazul
Cu siguranţă este folosit de
studenţi pentru răcirea rapidă
şi eficientă a lichidelor, adică
ervinschieste spaţiu frigorific oferit gra-
tuit de administraţia căminului
în perioada rece a anului.
Totuşi, în căminele de băieţi mai
îndeplineşte şi funcţia de aero-
sol al încălţămintei ”odorizate”
pe cale naturală, cu alte cuvinte
înlătură mirosul îmbietor.
3) Caloriferul
Nu ştiu ce fac fetele, dar
băieţii sigur îşi usucă lenjeria pe
colţunii şi chiloţii. Câteodată se
mai întâmplă să se pună pâine
la uscat.
Notă: este extrem de impor-
tant să nu se încurce ordinea.
4) Rafturile pentru cărţi
Din denumire rezultă că
aceste scândurele servesc pen-
altor materiale inflamabile; în
realitate este locuşorul cratiţelor,
tacâmurilor, ceaunelor unsuroa-
se şi evident a cosmeticii (aici nu
mai contează dacă este cămin de
fete sau băieţi).
5) Oficiul aka bucătăria
Studenţii obişnuiesc aici
să fumeze, uneori să mănânce
pe ascuns de colegii de cameră
basarabenilor.
6) Baia
Dacă aţi avut ocazia să
intraţi în cabinele de duş din
căminele de băieţi, probabil aţi
observat pe jos săpunuri, unele
chiar destul de mari. Aşa e – Re-
gula de Aur: ”Nu ridica săpunul
scăpat în duş”. Explicaţiile cred
că sunt inutile.
7) Perdeluţele şi draperiile
Sigur că tinerele obişnuiesc
să atârne ceva fluturaşi sau floric-
ele pe ele, plus este componentă
indispensabilă în timp ce trebuie
schimbate hainele. Băieţii, chiar
dacă le au – o mare raritate – nu
le găsesc o altă menire decât în
dimineaţa următoare să-i pro-
tejeze de soare: într-adevăr, e
cumplit când pe la ora 12-13

11
sau, seara, să tragă o partidă de soarele îţi strică somnul dulce.
el, cu alte cuvinte - ciorapii, alias tru depozitarea maculaturii şi a bilot - clar că ultima ocupaţie se
TM
 mare

Spirit de Sărbatori
care îi
impresionează

Sărbătoare…
Fericite! Urări
de bine, bucurie, pe copii şi toate
familie, prieteni, vorbesc de binecu-

în poezie
mese îmbelşugate, vântarea simţită în aer,
ouă roşii, cozonaci, în natură, în jurul nostru
distracţie, mai pe scurt… pretutindeni: toate descriu
“Creştine, ca să poţi renaşte, emoţii, simţăminte şi trăiri.
Spirit de Sărbătoare. A nu
Deschide crucii orice porţi, Sunetul clopotelor din
se uita zecile de ore pierdute
Rectitoreşte-te de Paşte, noaptea Învierii şi lumina sfântă
în supermarket şi în bucătărie
Hristos a înviat din morţi.” şi desigur explozia vânzărilor în- e sărbatoarea ce o trăieşti, o
„Psalm de Paşte” – registrate la medicamente pentru simţi. În suflet găseşti adevărata
Adrian Păunescu digestie. lumină, nu într-o candelă uitată pe
Una dintre cele mai impor- masă, care îşi pierde semnificaţia
tante sărbători anuale creştine, care a doua zi. Şi poetul Grigore Vieru a
comemorează evenimentul funda- păstrat vie amintirea zilei de Paşte:
mental al creştinismului, Învierea lui “Eu sunt născut pe malul Prutului, pe
Iisus Hristos ar trebui să marcheze o lângă Rădăuţi-Prut. Biserica din sat era
perioadă de meditaţie asupra propriei închisă, iar maică-mea, ca toate femeile
al persoane, precum şi dorinţa de înnoire de la ţară, deşi analfabetă complet, era o
ld
l ca şi împrospătare asemeni naturii a întregii mare credincioasă şi când venea Paştele,
u .
ufl ier
ii
at!
cocea pe ascuns pască şi făcea ouă roşii.
ăs ii tale fiinţe. Din păcate ea este redusă ca
“R ăver le-nv în s le semnificaţie la mese îndestulate şi prieteni Trebuiau sfinţite, dar unde să le
m le o s v a
pri -a zi frum i din cale care vin sau nu, în funcţie de zonă, cu par- sfinţeşti? Pe celălalt mal, la Miorcani, unde
us e uţ în şi-a petrecut marele poet Ion Pillat copilăria,
Ad t e d n tăc nesc ! fum pentru a ajuta tinerele domnişoare să se
i câ ii vi ntâl viat . asemene cu florile în următorul an; totul are pe malul drept al Prutului biserica funcţiona.
Ş tin e- în re re
eş de s s a ătoa soa o semnificaţie încadrată în zilele noastre în La miezul nopţii se revărsa peste Prut zgo-
r
C oi o e
d r ist sărb rs d nitor : tulburatorul cotidian. Parcă timpul nu are motul clopotelor din noaptea Învierii. Aşa
Şi ic: H tâta el a clăti inte răbdare să ne ocupăm de latura interioară sfinţea maică-mea pasca şi ouăle, în
i z - a r c ia u v e,
Îş âde l lo ab h c int zvonul acelor clopote din satul Miorcani!”
r u - u m a noastră, ci ne înăbuşă în griji şi prob-
Şi chip nt de văzd mor r! r ă r ă .” leme. Ori viaţa bunicilor noştri era lipsită Paştele nu este o sărbatoare a bu-
n â o a a
Di un v e din r din ării l obo zbo de griji, ori ei ştiau să trăiască altfel, curiei, aprilie nu este luna cadourilor
- t l o r c r
Şi pteş l ce zbu -şi s n ae aveau altă scală de valori şi apreciau şi ouăle roşii au o semnificaţie tristă,
o s u tu l ţi l e p r i
Ş însă toate acestea se închină în faţa
gla omo frun fânt c lucruri care pentru noi sunt lipsite
E bu
zg omii ul S – o ş de importanţă. mântuirii lumii, a curăţirii sufletu-
E p h ti” C
Şi ă Du Paş rge Evlavia acestei sărbători lui şi a binecuvântării dăruite.
C La o Adevărata sărbătoare e în
„ Ge reiese din opere literare,
din poeziile învăţate spirit.
în clasele pri- Ruxandra Chira

că tu ar trebui să fii acel moment te întrebi cu ce ai greşit tu şi

Ştii ultima noutate a zilei?Beyonce şi
Lady Gaga a lansat videoclipul piesei Tele-
phone....
Ai auzit că Britney şi-a făcut un nou
tatuaj?
Auzi des în jurul tău tot felul de bârfe...
Întotdeauna am fost preocupaţi de
celebrităţi: personaje din filme, cărţi, show
biz, politică şi artă.
Ce gândeşti atunci când priveşti în
oglindă? Mereu încerci să cauţi compatibilităţi
cu una dintre ele sau cauţi o imagine a ta pe
care nu o găseşti? Visezi sau priveşti cu ochii
deschişi lumea? Încearcă să urmăreşti cu
atenţie gestica, corpul, mimica ca să ştii ex-
act ce reprezinţi şi cine trebuie să fii.
Eşti întotdeauna atent la ce te îmbraci?
veşmântul de care să
se bucure cei din jur şi
nu “umeraşul”.
Ana Bacioi Imaginează-ţi
pentru un moment că
viaţa e un film şi fiecăruia dintre noi îi revine
un rol. Ce faci tu? Îndeplineşti rolul care ţi
l-a scris regizorul şi încerci să îl faci cât mai
bine. Te străduieşti să laşi impresii bune, să
spui exact replicile şi să nu greşeşti niciodată
nimic. Eşti preocupat mereu să ai stil şi sa
fii în vogă deoarece crezi că aşa oame-
nii din jur te vor aprecia. Acest film este cu
adevărat real şi tu îţi joci rolul pentru că altfel
nu ai exista. Ai dorit de multe ori să faci ceva
şi conştiinţa nu ţi-a permis pentru că mereu
te întrebai “dar ce va zice lumea despre
mine?”. Dar în acel moment nu te gândeşti
că “lumea” te poate accepta aşa cum eşti
şi posibil că va fi fericită să cunoască per-
sonajul adevărat din tine. Deseori te aştepţi
încerci sa repari ceva, dar ar fi cazul să vezi
întreaga scenă ca să percepi subiectul filmu-
lui. Mereu vezi oameni grăbindu-se undeva
şi fără să conştientizezi, începi să îi urmezi,
necunoscând destinaţia. E cazul să muncim
ca Universul să se rotească în jurul nostru şi
nu noi în jurul lui.
Nu te mulţumi cu un rol secundar sau
de figuraţie şi nu uita că, de fapt, nu există
nici un regizor care să te dirijeze. Chiar dacă
este mai dificil, fii sigur că merită să începi tu
însuţi schimbarea. Gândeşte-te că acest film
nu se mai repetă niciodată, are doar câteva
episoade în care tu ai rolul principal şi nimeni
nu îţi impune să faci sau să nu faci ceva.
Viaţa e frumoasă atunci când tu exişti în
ea sub propriul tău nume, sub propriile tale
valori şi cu toate emoţiile pe care le dezvălui
lumii. Trebuie să meditezi mai mult asupra a
tot ceea ce ai făcut tu, decât asupra a ceea
ce au făcut alţii. Reţine că tu eşti important şi

12
Haina nu va reuşi să te definească în ochii ca prietenii să te înţeleagă în alt mod şi să felul în care te vor privi colegii azi la facultate
celorlalţi decât dacă accepţi asta. Înţelege fie alături de tine, dar se întâmplă invers. În sau prietenii acasă depinde numai de tine!
 Femeia este al cincilea anotimp în care
Natura se odihneşte amintindu-şi toate florile
primăverii, toate privighetorile verii, toţi stru-
gurii toamnei şi toate ninsorile iernii. (G. Vi-
eru)
Femeia îşi împleteşte părul cu ra-
zele soarelui, priveşte printre stele în ochii
universului,mângâie ploaia şi aşteaptă
şoapta vântului: „Te iubesc!”. Ea este pasărea
echilibrului, ce îşi arată mândră aripile, făcând
pace. Ea, femeia, risipeşte ziduri din ură şi le
construieşte din dragoste. Femeia e Viaţa!
Beţi-vă ceaiul, cafelele, abandonaţi-vă
grijile, problemele. Insist să încercaţi să vă
simţiţi timp de 10 minute dincolo de tot haosul
lumesc şi să pătrundeţi în ceea ce reprezintă,
ce cuprinde, femeia.
Femeia – un univers în univers: asupra
ei nu are putere timpul, ea nu devine niciodată
victima morţii ci pur şi simplu dispare, lăsând
în urma sa copiii, viaţa, un univers; sacri-
ficându-l în numele unei noi vieţi, ea devine
atotputernică.
De câte ori i-ai zis “Mulţumesc” bunicii,
mamei, surorii, prietenei, doar aşa, pentru că
există? De câte ori i-ai sărutat mâinile, frun-
Naghiţ Natalia
tea, pentru că permite din ea să curgă o nouă
1 aprilie, ziua mea, ziua în care viaţă, iar cândva a curs şi viaţa ta? De ce nu
mă simt intrusă în propria mea lume. Îmi observi minunea care se află atât de aproape
pun ochelarii roz. Văd planete şi stele. Nu de tine, de ce îi minimalizezi valoarea?
pot să mă abţin, admir primăvara care-şi Smulgeţi indiferenţa din voi, încercaţi să
desfăşoară misterele. În parc doar lume daţi femeii mai multă gingăşie, căldură.
îndrăgostită. Pe stradă izvor de zâmbete. Nu fiţi zgârciţi, femeia visează să muşte
O atmosferă de euforie pretutindeni. Euforia o parte cât mai mare din fericire, fiţi îngerul
sensibilităţii. Simt o profundă mirare şi ne- ei, faceţi ca visele ei să se aştearnă pe pânza
regularitate. Stop. De fapt, îmi scot ochelarii realităţii.
şi văd realitatea. Surâsul iraţionalului. Noroi şi Alina Tcaci
vorbe-n gol. Declaraţii de dragoste banale, gen-
erozitate ironică şi zbor fără aripi. Dezamăgire şi
regret. Regret pentru lume, pentru faptul că au
transformat gluma în adevăr. Viaţă ratată, care
apune prin obscuritatea sa. Deci îmi pun din nou
masca şi mă bucur de realitatea mea. Realitatea în
care îmi creez o lume idealizată. Idealizare. Crear-
ea unor imagini şi aşteptări iluzorii. Stop. Cât poţi să
rezişti aşa? Contrastul dintre gri şi roz. Te doboară.
Devii îngândurată şi preocupată de probleme, care
de fapt sunt neînsemnate în comparaţie cu propria-ţi
CV nr 3 (începutul în pagina 8)
personalitate, pe care odată ajunsă „aici” începi să o Odată găsindu-te în foto- Limbajul trupului te poate
pierzi. Limitare şi precauţie. Nu mai rezişti. Pas cu pas liul din sala de aşteptare, nu în- da de gol şi poate să vorbească
explodează ura în tine. Ura pentru insensibilitate şi im- cepe prin a-ţi suna colegul(a) de înaintea ta fără ca tu măcar să
personalitate. Abstractizare şi concentrare asupra fap- cameră şi să-i povesteşti despre conştientizezi acest lucru: nu
tului că ia naştere în tine o nouă persoană. Seriozitate şi nebunia din seara trecută în “Ob- adopta poziţia picior peste picior,
eternitate de idei, concepte, teorii, pe care nu le poţi apli- session”, despre cât de confort- nu încrucişa braţele, nu te juca
ca. Este o lume teoretică. Teoria idolatrizării minimalizează abil era dormitorul tipei/tipului cu cu bijuteriile – vei da de înţeles
durerea. Ochelarii roz sunt ascunşi în ladă, împreună cu care te-ai trezit dimineaţa şi pe că eşti nesigur şi nu poţi stăpâni
păpuşile şi jucăriile de pluş. Încerci câteodată s-o descui, care nici măcar nu ai întrebat cum situaţia; încearcă să-l priveşti în
dar nu reuşeşti. Lada este încuiată, iar cheia uitată în beznă. îl/o cheamă. ochi atunci când discuţi cu anga-
şi totuşi acel roz şters rămâne undeva adânc în conştiinţă şi Odată invitat în încăpere, jatorul. Dacă însă nu ai curajul,
esenţă. Incomprehensibilitatea propriei importanţe. Nimicirea începe printr-un salut formal priveşte în direcţia nasului: im-
geniului şi contaminarea cu trivialitatea cotidiană. Iată primele „Bună ziua”, însoţit de un zâm- portant este să fii atent la ce zice
simptome ale maladiei bobocilor, ale celor smulşi din rădăcini bet amabil. Modul în care are el/ea, nu să analizezi tabloul de
şi domesticiţi ”aici” în mod nenatural, în alte condiţii, într-o altă loc strângerea de mână spune pe perete.
atmosferă, într-un alt loc pe care mai târziu instantaneu îl vom multe: dacă laşi mâna moale dai În concluzie vreau să sub-
numi „casă”. Te poţi conforma, dar de fapt ar fi bine să-ţi deschizi dovadă de umilinţă, dacă strângi liniez faptul că un interviu reuşit
ochii mari şi curioşi pentru o nouă lume, o nouă etapă din viaţă. prea tare îi poţi rupe două degete este rezultatul unei bune şi

13
Treci printr-un labirint cu două uşi. Una trebuie să o părăseşti. Mo- recrutierului şi poţi da dovadă de minuţioase pregătiri.
artea copilului este inevitabilă. un exagerat entuziasm. Curaj!
Vornicescu Olga
 Of course!!! Why not, right? … inexistenţei rivalităţii într-o relaţie de
neah… I’m just joking around… to be prietenie între un bărbat şi o femeie,
honest, to such a difficult question there lucru care îl găsim foarte des în priete-
is only one true answer: not really. But niile dintre femei sau respectiv, bărbaţi.
ya’ll be like: but I am friends with all my De multe ori, din cauza decepţiilor
fellow female colleagues in school. Well, amoroase, doi subiecţi de sex opus vor
no, you are colleagues. So the answer is găsi susţinere şi consolare. Acum, cea
still: not really. de-a doua categorie de păreri se referă
Ok, ok, but then you’ll be like: but anume la ceea ce am expus mai sus. În
we also go out from time to time and viziunea lor, aceste relaţii de prietenie
watch movies or go to dinner. Ok then, dintre sexe opuse ajung într-un sfârşit
you are buddies or you have a profes- la atracţie sexuală. Eu sunt adepta ce-
sional relationship, so the answer is still: lor din urmă. Şi nu doar eu.
not really. OK, but you’ll be like: but Chiar dacă unii psihologi sunt
there is this one girl that we share every- de părere că de multe ori tocmai cele
thing with each other and we have fun mai puternice prietenii se leagă între
and we are like BFF’s. Well in that case exponenţi de sex opus, alţii ne aduc ar-
you might be gay. Ever thought of that? gumentele de rigoare şi circumstanţele
Not really, huh? “Let’s just be friends!!!” în care aceste prietenii evoluează în
how many of us guys haven’t heard that relaţii de dragoste. Este adevărat că un
expression at least once? And let’s be bărbat îi poate spune mai multe unei fe-
honest. Have we ever answered “that mei decât prietenilor cu care iese seara
sounds nice” or “I guess I never thought la o bere, este la fel de adevărat că
of it that way before?” No! not really… pentru o femeie părerea unui reprezen-
we probably said something related to tant al sexului tare e mai relevantă, dar
her mother, or things that can be intro- adevărul empiric ne arată o altă latură
duced in various places… a lucrurilor.
I’m sorry to be the jackass, but the Eu cred că o prietenie între un
ugly truth is that there cannot be true bărbat şi o femeie există exclusiv în ca-
friendship between a man and a woman. zul în care cei doi sunt liberi şi nu au
And that’s because the woman tends nici un fel de angajament faţă de altci-
to take advantage of the man and the neva. E frumos când această prietenie
man tends to picture her naked. In other uşor, uşor se transformă într-o idilă de
dragoste. Situaţia se complică atunci

Can there be
words, men and women are different
complementary creatures. They were când unul dintre aceşti doi prieteni este

friendship
made one for the other to fill each other’s implicat într-o relaţie. Nimănui nu i-ar
shortcomings. When a guy and a girl are face plăcere, ba chiar poate crea şi un

among men
buddies and go towards friendship what disconfort acut atunci când partenerul
happens is that one of them remains a are o relaţie strânsă de prietenie cu o

and women?
buddy while the other falls in love. And persoană de sex opus. Să ne gândim
it sucks. It creates this awkward situa- din perspectiva unei femei, care ar fi
tion, sexual tension, and it just cannot be reacţia ei, când cea mai bună prietenă
called friendship. Let me help you better a partenerului îl sună pe acesta la 2:00
understand. I never ever picture myself dimineaţă să îi ceară ajutorul, că a
having sex with any of my friends. rămas fără benzină?
5…4…3…2…1… yea I knew this Mihai Vlad Ana Batrîn Este o chestie foarte subtilă, limita
was coming up next. “But what if they dintre prietenie şi dragoste. Ea poate fi
both fall in love with each other?” Well uşor confundată şi de cele mai multe
that’s what I call a true, sincerely happy Prietenia este o legătură spirituală, care ori, cineva are de suferit de pe urma aces-
couple in a healthy relationship. But they se leagă pe baza sentimentelor de simpatie tei relaţii. Totuşi, e oarecum normal să existe
are not friends. They are boyfriend and şi respect, între două persoane sau un grup. această atracţie, pentru că o relaţie de priete-
girlfriend. Yea… call me stuck up, or Toate bune şi frumoase, dar cum rămâne cu nie înseamnă înţelegere, respect, ajutor atunci
whatever you want, but the ugly truth is o relaţie de prietenie unde subiecţii sunt un când e nevoie, mult timp petrecut împreună,
the following, and all of those who have bărbat şi o femeie? Aici avem de-a face cu o cunoaşterea tuturor detaliilor vieţii celui de
been there and have the guts to recog- situaţie mult mai complexă şi desigur, riscantă. alături. Prietenia înseamnă compatibilitate.
nize this will approve: a girl wants to be De ce riscantă? Pentru că o astfel de relaţie, cel Cine nu ar dori alături o persoană cu care să fie
friends with a guy so she can use him mai probabil, duce perfect compatibilă, cine nu s-ar îndrăgosti de
without having to give head in return, and still be able to use other la dezvoltarea unei acel cineva, care are atâtea de oferit? Întrebări
guys as well; while a guy wants to be friends with a girl because alte laturi şi anume - la care ar trebui să răspundă fiecare dintre noi,
she’s ugly. If a guy tells you that you are his best friend… it means atracţia sexuală. înainte de a fi prea târziu. Zic „târziu”, pentru că
you are so ugly and unattractive that despite everything he likes Există două odată ce ai avut sentimente mai profunde faţă
in you, he would still rather jerk off than have sexual intercourse păreri cu privire de acea persoană, iar relaţia din diferite con-
with you. And if you ever been there, where he never tried nothing la acest subiect. siderente nu poate evolua în direcţia în care
more, when he only wanted to be just friends, I bet my last bottle Unii care cred cu ţi-ai fi dorit, lucrurile nu vor mai fi niciodată la
of Jack, that you had this huge crush on him, and used to think he desăvârşire în priete- fel. O astfel de relaţie va sfârşi, fără îndoială,
has a cute ass. nia bărbat-femeie. printr-o puternică îndepărtare.
Call it what you want, but if you have boobs, I’m definitely not Argumentele celor Este, totuşi, atât de frumos când cele mai
your friend... not really… No! care împărtăşesc „puternice” prietenii dintre un bărbat şi o fe-

14
P.S. F. Buddies don’t count as friends either! In case you această ipoteză sunt meie evoluează în cele mai frumoase poveşti
thought I forgot… concentrate asupra de dragoste.
 A Journalist Beyond Borders
When I arrived in Cluj I wasn’t really
sure about what to expect. Three days
later I was wiser: It was one of the best
things I’ve ever done. By Sven Gallinelli
When travelling, you hardly experi-
ence three surprises just a few moments
after you arrived at a new place. But there
I left the Lufthansa-airplane in Cluj, and
there were the three surprises:
Surprise 1: When I had to show my
passport at the border control, there was
a young guy checking my passport – and
one that was very friendly. That’s some-
thing I normally don’t experience abroad
– that you are welcomed so nicely even at
the border control.
Surprise 2: There came the suit-
cases of all the passengers – with one
exception: My suitcase was missing. A
friendly representative of Lufthansa told
me this: “Oh, your suitcase must be stuck
in Munich.”
Surprise 3: As I entered the arrival
hall, I was warmly welcomed by a delega-
tion of GIB. “One of the few times that ac-
tually somebody waits for me in the arrival
hall”, I was thinking. And as I informed the
delegation about what happened with my
suitcase, they immediately helped me to
get the bureaucracy done. (The suitcase
finally arrived one day after me in Cluj).
So apart from the missing suitcase
(which was the fault of Munich Airport)
I had a great start in Cluj. And it turned
out that this was the mood throughout
my three-day-stay in Cluj. In fact, I would
even go so far and say that the Journal-
ism-Workshop that I led was one of the
best workshop-experiences ever. And
this is due to two reasons.
One of which, and a very impor-
tant one, is that everything was perfectly
organised. The GIB-team did a fantastic
job. We had a nice workshop-room at the
Cultural Centre in Cluj. All the technical
equipment was there – and if a cable were
missing, no doubt someone would have
organised it for me. My accommodation
was perfect. I was brought tea and it was
made sure that I didn’t have to starve. As
a trainer, these are things that I appreci-
ate a lot – that I can concentrate on giving
the training and not on organisational is-
sues. I really felt like being a guest.
The second reason why the work-
shop was great were the participants.
Hardly I have had such a motivated
group of people in a workshop before.
People were interested, people were
dedicated and people were very willing
to learn something. Having a group like
this is a dream for any trainer. I was very
impressed how hungry young Bessara-
bian and Romanian young people were
to widen their knowledge – and I think this
is because they recognize education as a
key of their future.
Why am I stressing this so much?
If I compare this, let’s say, to students in
Switzerland, I feel that students here are
more lazy. Why is that? Because there
is not really pressure to progress quickly
with the studies. There are always jobs
around to do, you can make enough
money to get by – people here are very
spoiled in a way. And being spoiled can
also mean that people have a tendency to
get ignorant and that they are not appre-
ciating when they are offered outstanding
opportunities.
This phenomenon might be one
that appears in wealthy countries, to
whom Switzerland belongs. Still, this
scares me a bit, because I think being
enthusiastic is always a good thing, no
matter how high the pressure is, while ig-
norance leads exactly to nowhere.
So that’s an overall impression that
I gained in Cluj: Young people are moti-
vated and willing to progress. This does
not mean that everything is just easy –
study-pressure is also high and the pros-
pects of getting a nicely-paid job after the
studies are not as certain as they might
be in Switzerland. Still, I think if self-mo-
tivation is on a high level, many things
can be reached. After all, Romania is
part of the EU (Moldavia is unfortunately
not – or, hopefully, not yet), and the EU-
membership offers certain possibilities. It
means that the country has the chance to
progress in future. In order to progress, I
think young, well-educated people are in
demand – and that’s where you come in.
One thing that I experienced in
other countries was also very obvious in
Cluj: Often, it is not important on which
economical level a country is operating.
It is much more important which people
you have around and if you can build up
something together. What I felt in Cluj was
that people are very entrepreneurial, that
they have the power and the knowledge
to create things (and the GIB is the best
proof for that). Be aware that it is exactly
this enthusiasm that you have and many
people in Western European countries
are lacking that leads to success. This is
the great chance you have. Just as I was
preaching in my workshop: Be creative,
as creativity can lead to uncommon solu-
tions. And I hope you’ll make full use of it
in future.
Therefore I would like to say thank
you for enabling me for having a great
time and also for working so well togeth-
er with me. And I hope you all will find
your way in future – and the job of your
dreams!
15
Take care and all the best!
Sven Gallinelli
 Vrei să faci parte
din echipa revistei?
Scrie-ne la:
accentbasarabean@yahoo.com
Redacția:
Coordonator ediţie
Daniela Cervinschi
Layout design
Ştefan Creţu
Daniel Muntean
Fotografie

Aici poate fi Daniel Muntean

Redactor principal

reclama ta.
Corina Donica
Echipa de redacţie
Scrie-ne la: Corina Donica
accentbasarabean@yahoo.com Constanţa Cucu
Andrei Vatavu
Camelia Chitic
Alina Tcaci
Cristina Talpa
Teodora Buga
Anatolie Coşciug
Olga Vornicescu
Iulian Corunga
Colaboratori
Sven Gallinelli, ziarul:
,,Neue Luzerner Zeitung’
Doru Dendiu
Mihai Vlad
Natalia Naghiţ
Iulia Borş
Tima Muntean
Revista este realizată cu sprijinul Anna Batrîn
Fundației Emanuil Gojdu și SibArt Alexandru Ciobanu
Cluj-Napoca 2010 - www.gibcluj.ro
Tudor Cojocaru