Sunteți pe pagina 1din 142

Pagina:

Numar de/rev:
1/0
Data:

Introducere
Capitolul 1 - Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
1.2. Caracteristici de calitate
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
1.4. Indicatori de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii, clasificari
1.4.2. Indicatori analitici
1.4.3. Indicatori sintetici
1.4.4. Indicatorul complex
1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiective
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii
1.6.1.1. Manualul calitatii
1.6.1.2. Procedurile sistemului calitatii
1.6.1.3. Documentele calitatii
Capitolul 2 - Prezentarea generala a S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. (D.M.H.I.)
2.1. Scurt istoric
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Organizarea S.C. D.M.H.I. S.A.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic
2.2.3. Politica in domeniul calitatii
2.2.4. Analiza economico-financiara
2.3. Analiza mediului extern
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
2.3.2. Produsele oferite la export
2.3.3. Clientii
2.3.4. Concurenta
2.4. Concluzii
Capitolul 3 - Analiza managementului calitatii la S.C. D.M.H.I. S.A.
3.1. Implementatrea sistemului de management al calitatii (totale)

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

3.1.1. Motivatia implementarii


3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
3.2. Intocmirea manualului calitatii
3.2.1. Sistemul de management al calitatii (SMC)
3.2.1.1. Cerinte generale
3.2.1.2. Documentele SMC
3.2.2. Manualul calitatii
3.2.2.1. Controlul documentelor
3.2.2.2. Aprobare, emitere
3.2.2.3. Mentinere sub control
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor
3.2.3. Responsabilitatea managementului
3.2.3.1. Angajamentul managementului
3.2.3.2. Orientarea catre client
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
3.2.3.4. Planificare
3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare
3.2.4. Managementul resurselor
3.2.4.1. Asigurarea resurselor
3.2.4.2. Resurse umane
3.2.4.3. Infrastructura
3.2.4.4. Mediul de lucru
3.2.5. Responsabilitatea managementului
3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul


3.2.5.3. Proiectare
3.2.5.4. Aprovizionare
3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii
3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire
3.2.6.1. Generalitati
3.2.6.2. Monitorizare si masurare
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
3.2.6.4. Imbunatatire continua
3.3. Autocontrolul
3.3.1. Definitii. Responsabilitati
3.3.2. Etapele inspectiei
3.3.3. Domeniul autocontrolului
3.3.4. Inregistrarile inspectiei
3.3.5. Controlul punctelor de inspectie
3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC
3.4.1. Auditul intern
3.4.2. Certificarea sistemului calitatii
Capitolul 4 - Perfectionarea activitatii de control a calitatii

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale


4.2. Orientarea catre client
4.3. Politica in domeniul calitatii
4.4. Planificare
4.4.1. Obiectivele calitatii
4.4.2. Planificarea SMC
4.5. Competenta, constientizare si instruire
4.6. Masurare, analiza si imbunatatire
4.6.1. Monitorizare si masurare
4.6.1.1. Satisfactia clientului
4.6.1.2. Auditul intern
4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
4.6.2. Controlul produsului neconform
4.6.3. Analiza datelor
4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
4.6.4.2. Actiuni corective
4.6.4.3. Actiuni preventive

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei


Concluzii si propuneri
Bibliografie

INTRODUCERE
"Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate" este o tema ce reflecta specializarea
MANAGEMENT, sintetizand elementele studiate la disciplinele parcurse conform planului de invatamant al Faculatii
prin corelarea interdisciplinara a problemelor la nivelul acestei specializari. Asadar, a bsolventul unei facultatii de
management, specialist in management trebuie sa fie instruit in privinta modalitatilor de contributie personala la realizarea
calitatii.
Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa sustina un control
permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea unui produs sau serviciu. El evidentiaza toate
actiunile preventive menite sa impiedice reaparitia problemelor, sistemele de lucru fiind publicate (normalizate), pentru a
putea fi mentinute.
Studiul de caz inclus in prezenta lucrare se refera la S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A., numita
in continuare DMHI.
Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a standardelor, reglementarilor, definirea si
clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si tehnicilor de masurare a nivelului calitatii si prezentarea documentelor calitatii,
am trecut la analiza organizatiei DMHI.
Aceasta analiza cuprinde atat studiul mediului intern (organizarea, procesul tehnologic, politica in domeniul
calitatii, situatia economico-financiara) cat si a mediului extern (furnizorii, produsele oferite la export, clientii, concurenta), in
urmatorul capitol analizandu-se managementul calitatii cu implementarea sistemului de management al calitatii (totale),
manualul calitatii (sistemul de management al calitatii, controlul, aprobarea, emiterea, mentinerea sub control a
documentelor), auditul calitatii si certificarea sistemul de management al calitatii.
In ceea ce priveste perfectionarea activitatii de control a calitatii, prezentarea cuprinde: factorii care influenteaza
calitatea productiei industriale; orientarea catre asigurarea satisfacerii cerintelor clientilului; politica in domeniul calitatii;
planificarea sistemului de management al calitatii; competenta, constientizarea si instruirea; procesele de masurare, analiza
si imbunatatire (monitorizarea si masurarea proceselor, a produsului, auditul intern); controlul produsului neconform; analiza
datelor; imbunatatirea continua (actiuni corective si preventive) - acesta fiind un obiectiv permanent al oricarei organizatii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Pentru realizarea proiectului a fost necesar implicarea directa in situatiile prezentate, culegerea si sintetizarea
tuturor informatiilor obtinute, prelucrarea datelor si analizarea lor, precum si consultarea bibliografiei de specialitate,
urmarind o cat mai explicita prezentare.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

CAPITOLUL 1
Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu
mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul "calitate" sau "qualitas" isi are originea in latinescul "qualis" care are
intelesul de fel de a fi.
Calitatea productiei industriale este o categorie economica, care depinde de nivelul de dezvoltare a fortelor
si relatiilor de productie, are caracter istoric si reflecta aspecte semnificative ale dezvoltarii economice a societatii si
ale legaturilor fenomenelor economice.
Valorificarea productiei industriale prin vanzarea pe piata interna sau externa este conditionata in mare
masura de calitatea acesteia. Astfel, calitatea necorespunzatoare a productiei industriale influenteaza negativ
eficienta activitatii unitatilor producatoare, deoarece determina cheltuieli mari cu remedierea defectelor calitative ale
productiei industriale, conduce la cheltuieli ocazionate de sustinerea in instanta a intereselor proprii in litigiile cu
unitatile beneficiare, are drept efect pierderea clientilor si prestigiului firmei, anularea unor comenzi.
Diametral opus, un produs industrial este de calitate atunci cand poseda un anumit numar de proprietati
cum sunt:
- fiabilitate si durata de viata ceruta de client;
- indici tehnico-economici de fabricatie si exploatare ridicati;
- raspunde cerintelor estetice si de comoditate in exploatare;
- omogenitate.
Cresterea calitatii productiei influenteaza imbunatatirea conditiilor economice de viata ale membrilor
societatii, determina economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si energiei, conduce la imbunatatirea
utilizarii capacitatilor de productie si la cresterea eficientei acesteia. In acest context calitatea productiei este o
notiune dialectica, care se afla in continua schimbare determinata de evolutia progresului tehnic.
De principiu, toate cerintele de calitate ale produselor se stabilesc in procesul de cercetare proiectare a
acestora si se concretizeaza in documentatia tehnica aferenta.
Principalele probleme care se vor rezolva in acest stadiu constau atat in a stabili ce doreste si ce are
nevoie beneficiarul cat si in a crea astfel de produse si servicii care sa satisfaca necesitatile beneficiarului.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
- calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura
satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee
tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
- calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Aceasta se
realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire
si control, manopera.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- capacitatea de "service ", adica masura in care producatorul si reteaua de intretinere, reparatii, marketing
intervin prompt si constiincios pentru eliminarea defectiunilor, rezolvarea reclamatiilor, asigurarea obligatiilor pe
perioada de garantie, prezentarea operativa si corecta a noilor produse.
Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de marimea gradului de
utilitate al produsului respectiv.
Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care conditioneaza capacitatea
acesteia de a satisface anumite necesitati - corespunzator destinatiei sale - cu cheltuieli minime de munca sociala.
Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care poate fi apreciata prin
cheltuielile specifice de productie.
Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai prin cheltuieli de
productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei nationale este determinat de sistemul de relatii
cu mediul (furnizori, intermediari,beneficiari).
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie,
notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
- "calitatea potentiala ", reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in
fabricatie;
- "caliatea partiala ", reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
- "calitatea realizata ", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie;
- "calitatea asigurata ", calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de
control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);
- "calitatea totala ", in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera
acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;
2) Sa satisfaca asteptarile clientului;
3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;
4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;
6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.
Activitatea factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici, administrativi si
umani) trebuie orientata spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca
sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului oferit.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Sistemul calitatii este ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procedee si resurse
orientat catre implementarea conducerii calitatii.
Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:
1) Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim;
2) Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea
firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produselor se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a
acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din "spirala calitatii",
pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si service.
Spirala calitatii - initiator J. M. Juran - reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care
isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu
identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Operatori de "service" la
Livrarea produselor

cumparator si suportarea logisticii

catre beneficiari
Analize, incercari, probe (verificarea fiabilitatii)
Control final
conformare fata de
contracte

Efectuarea calculelor tehnico-econo


CERCETARE STIINTIFICA

Controlul proceselor
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Proiectarea si executarea prototipului


tehnologice
(conformare fata de
Procesul de productie
doc. tehnica)

Omologarea prototipului

Asigurare, aparate de

Stabilirea tehnologiilor si asigurarea masinilo

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Fig. 1.1 - Spirala calitatii dupa J. M. Juran


1.2. Caracteristici de calitate

Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui
produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii, dupa cum urmeaza:
1. In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se
grupeaza in urmatoarele tipologii:
a) Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere
a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a
produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau
indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.
b) Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au
asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare
variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c) Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de
viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale: fiabilitatea si mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile, fara intrerupere datorita defectiuniilor,
intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in
functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Acestea se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de
menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d) Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor,
precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza
astfel:
a) Caracteristici de baza (absolut necesare)
b) Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se
astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
3. Dupa destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa
astfel:
a) Caracteristici ale mijloacelor de munca
- durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b) Caracteristici ale obiectelor muncii
- usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate,
componenta chimica.
c) Caracteristici pentru obiectele de consum individual
- gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
a) Caracteristici masurabile direct (greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b) Caracteristici masurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la
uzura)
c) Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon (numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla)
d) Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de
cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:
a) Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b)Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator, necorespunzator).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1) Documente care prescriu calitatea produselor:
- standarde
- caiete de sarcini
- norme tehnice

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

2) Documente care certifica calitatea produselor:


- buletin de analiza
- certificatul de omologare
- certificatul de garantie
- certificatul de calitate
STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului
dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un
produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate, prin Oficiul de Stat pentru Calitate a elaborat
seria de standarde preluate dupa standardele internationale ISO 9000 - 9004 in domeniul Asigurarii Calitatii si anume:
- ISO 9000 - Sisteme de Management al Calitatii - Fundamente si vocabular
- ISO 9001 - Sisteme de Management al Calitatii - Model pentru asiguarea calitatii in proiectare,
dezvoltare, productie, montaj si service - Cerinte
- ISO 9004 - Sisteme de Management al Calitatii - Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii.
Linii directoare pentru imbunatatirea calitatii.
- ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediu
Aici se mai adauga:
ISO 8402:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Vocabular;
ISO 9000-1:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid pentru selectie si utilizare
ISO 9000-2:1998, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid de aplicare a standardelor
ISO 9001, 9002, 9003
ISO 9001:2000 cuprinde:
ISO 9001:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare,
productie, montaj si service;
ISO 9002:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service;
ISO 9003:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si incercarea finale.
Deci ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce
masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Astfel, conform ISO 9004 (Ghid pentru conducerea
calitatii) MANAGEMENTUL CALITATII reprezinta ansamblul de activitati in cadrul functiei generale de management
a intreprinderii care determina si aplica strategia calitatii, politica in domeniul calitatii, structurile organizatorice,
instrumentele si responsabilitatile corespunzatoare.
ISO 9004 contine:
ISO 9004-1, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid;
ISO 9004-2, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru servicii;
ISO 9004-3, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru materiale
procesate;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru
imbunatatirea calitatii.
Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care
dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe
etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul
fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana
la incercarile finale sau testare.
Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001 specifica cerintele minime
a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru organizatiile care vor sa demonstreze capabilitatea lor de a
furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de reglementare aplicabile avand drept scop
cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004 este ghidul necesar aplicarii SMC pe baza celor 8 principii de
management al calitatii pentru imbunatatirea continua a performantei organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor
precum si a altor parti interesate.
Alt important standard este si ISO 10011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii
si mediu ce cuprinde:
ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 1- Auditarea
ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 2 - Criterii de calificare pentru
auditorii sistemului calitatii
ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 3 - Conducerea programelor
de audit
ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Principii generale
ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Procedura de audit - Auditarea
sistemelor managementului de mediu
ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii
de mediu
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile
de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.
Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi utilizatorilor oportunitatea sa
adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu modul de lucru prin focalizarea pe procesele majore ce au loc
in organizatie.
Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de produse in toate sectoarele de
activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea sistemelor de management al calitatii la procesele

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

organizationale; furnizarea unei orientari naturale catre imbunatatirea performantelor organizatiei; mai mare orientare catre
imbunatatirea continua si satisfactia clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management cum ar fi ISO 14000
(Managementul de mediu); luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.
Principalele modificari ale standardului:

O noua structura orientata pe proces si o succesiune mai logica a


continutului.
Un proces de imbunatatire continua ca un pas important in dezvoltarea
sistemului de management al calitatii.
Accent mai mare pe rolul managementului la cel mai inalt nivel, care
include angajamentul acestuia pentru dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de
management al calitatii, luarea in considerare a cerintelor legale si de
reglementare si stabilirea de obiective masurabile pentru functiile si la nivelurile
relevante ale organizatiei.
Cerita de monitorizare a informatiilor referitoare la satisfactia si/sau
insatisfactia clientului ca o masura a performantei sistemului.
Reducerea semnificativa a volumului cerut de documentatie.
Referire explicita la principiile de managementul calitatii.
Luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.
Din categoria documentelor ce prescriu calitatea produselor mai fac parte:
Caietul de sarcini - document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau
normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa
nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Norma tehnica - documentatia tehnico-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui
produs.
Normele tehnice pot fi
- departamentale
- de intreprindere (norme interne)
Buletinul de analiza - document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor
caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare - document prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica
daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape:
a) Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea
fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b) Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.
Certificatul de garantie - document prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie
cuprinde:
- denumirea completa a produsului
- data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
- termenul de garantie
- semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
- confirma calitatea produsului
- garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie
(care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate - document care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa
mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in
conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii. Clasificari.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in care
un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca se refera
la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la
caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi (faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale
care exprima parametrii functionali ai produselor.

a) Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii


de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru
producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor,
cum ar fi:
- caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;
- caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice;
- conditiile de desfasurare a procesului de productie.
b) Indicatori ce exprima:
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul
productiei;
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul
productiei.
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1. Indicatori ai calitatii productiei - care exprima procesul de innoire a
productiei prin modernizari, asimilari;
2. Indicatori ai calitatii produselor - care reflecta in final caracteristicile
produselor ca rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti sunt:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

I. Indicatori partiali ai calitatii produselor (specifice), masoara gradul de


dezvoltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde, norme
interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte
produsele.
II.
industriale
Indicatorul
productiei.
indicatori:

Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in ramurile


unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate (I, II).
utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate (extra, I, II) in totalul
Pentru exprimarea sintetica a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii

- coeficientul mediu de calitate care exprima printr-o cifra calitatea intregii


productii. Se calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati (cifra care
indica clasa de calitate) ponderati cu cantitatea de produse din diferite calitati, totalul
raportandu-se la intreaga cantitate de produse.
- coeficientul de calitate mediu generalizat - se foloseste in intreprinderile in
care se fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite (ciment, tesaturi). Se
calculeaza facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu
valoarea produselor respective, totul raportandu-se la valoarea totala a produselor.
- pretul mediu al produsului - se calculeaza pentru fiecare produs al carui
pret difera in functie de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
III. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitative ale procesului de
productie si exprima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari
in totalul productiei. Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub
forma de piramida, pe baza unei anumite sistematizari ierarhice a indicatorilor. Un
asemenea sistem agregat de indicatori, structurat piramidal, poate avea trei trepte:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers


de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simpli ai
calitatii;
- treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de
caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de
caracteristici;
- treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex ,
integral al nivelului calitatii.
1.4.2. Indicatorii analitici (simpli)
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate.
Ei se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de
timp de munca si valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatori relativi
calculati prin una din relatiile urmatoare:

(1) Ki = Ki/Ki

sau (2) Ki=Ki/Ki unde:

i = 1, 2,., m reprezinta caracteristicile de calitate


x
Ki = valoarea relativa a indicatorilor de calitate
Ki =marimea indicatorului simplu al caracteristicii "i" a produsului
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

b
Ki = marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii "i" a
produsului
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste
fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru
randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se
analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta
produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2).
x
- daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii "i" a produsului analizat este
superior nivelului luat ca baza de apreciere;
x
- daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca baza
de apreciere;
x
- daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparat este egal cu cel de
baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor
simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe
care o exprima.
Astfel, deosebim:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau


indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
- indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau
indicatori de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a
valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca
nivelul calitatii produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt
supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este
superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara
iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii
produsului, folosirea unor metode mai complexe.
1.4.3. Indicatorii sintetici
Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund
principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o medie
aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:
Ies = (1/r)* ni unde i=1, ..., r
ni = nota acordata caracteristicii estetice "i"

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

r = nr. de caracteristici estetice


Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera
costul specific al calitatii (pe unitate de efect util). Acest indicator se obtine ca raport
intre costul total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului (E):
Iec = Ctcp/E = (Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:
Cpa = costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc = costul controlului de calitate
Cd = costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp = costul pierderilor datorita lipsei de calitate
Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima
profilul maxim realizat prin:
- maximizarea diferentei dintre profit si cost
max = P(x)-Cp(x)
- maximizarea raportului dintre profit si cost
max = P(x)/Cp(x)
In industrie se mai iau in considerare:
- volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei realizate
- numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate la


productia realizata
1.4.4. Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile
efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli efectuate pentru
realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din
relatiile:

I = E/(Cr+Ce) sau I' = (Cr+Ce)/E


Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul
indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t):
t

I = E(t)/(Cr+Ce) = E1*(1+Kn)/[C0(1+Kn)+C1*(1+Kn)] unde t=1,..,n


C0 = cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1 = cheltuieli anuale de exploatare
E1 = efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
Kn = coeficientul normativ de eficienta economica
(Kn = 0,15 in Romania)
Dand factor comun, rezulta:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

I = E1*(1+Kn)/(1+Kn)[C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1] =>
t

I = E1/C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1
t

Se introduce notatia: f(t) = (1+Kn)/(1+Kn) unde t = 1,..,n


Rezulta: I = E1/[C 0*f(t)+C1]
In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru
produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag
apoi concluziile.
Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe clase de
calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii (in cazul productiei eterogene).
Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a
coeficientilor pe clase de calitati (K), ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe
clase de calitati (q):
_
K = k*q/ q
unde:
K = coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2)
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

q = cantitatea de produse din diferite clase de calitate


Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in
totalul produselor, relatia devine:
_
K = k*q" unde q"=q/ q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai
favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de
calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K)
ponderati cu valoarea respectiva (qp) adica:
_
_

_
_

K = ki*qi*pi/qi*pi sau K= ki*vi"

unde vi"=qi*pi/ qi*pi

Simbolurile din relatie reprezinta:


qipi = valoarea produsului "i"
vi = greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie;
i = 1,., r - produsele analizate
Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- modificarea calitatii produselor;


- schimbarile structurale.

Factori care influenteaza calitatea produselor:

ORGANIZAREA FLUXULUI DE FABRICATIE


MASINI, UTILAJE

MIJLOACE DE MASURARE

Amplasarea masinilor
Detalii de transport
Respectarea regimului de lucru prescris

Precizie conforma

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

SCULE, DISPOZITIVE

MATERII PRIME,

MUNCITORI

MATERIALE

1.5. Metode si tehnici de masurare a ni velului calitatii

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii

A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale


caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi
planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi
verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de
executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are
caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor
de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind
necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde
in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a
materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor
indicatorilor utilizati si realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si
raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit
calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea
ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui
atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).
Functiile principale ale CTC (Controlul Tehnic de Calitate) sunt:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

1. Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu mijloace si


metode adecvate:
- depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi,
defecte;
- stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor
negative.
2. Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
- cercetarea si analiza reclamatiilor;
- efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in
strainatate;
- efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape
Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:

I. Etapa de conceptie si proiectare


In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare
realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii
pentru alegerea variantei optime de proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii
produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie,
proiectarea fabricatiei.
II. Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- asigurarea competentei profesionale a personalului;


- efectuarea unor reglaje, reamplasari;
- aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de
o buna desfasurare a procesului de productie;
- realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III. Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin:

- executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in documentatia


tehnica;
- obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;
- realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.
IV. Controlul produselor finite:
- masurarea caracteristicilor de calitate ;
- verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;
- verificarea gradului de protectie a ambalajului;
- comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
V. Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii,
tendinte.
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Daca o organizatie doreste sa introduca un sistem de management al calitatii (totale) este necesara
intocmirea unei documentatii. Documentele principale utilizate pentru definirea si implementarea unui sistem al
calitatii intr-o organizatie se pot structura ierarhic pe trei niveluri, dupa cum se vede in fig. 1.5:

Functiunile documentelor calitatii sunt urmatoarele:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

descriu sistemul calitatii, in concordanta cu politica stabilita de organizatii in acest domeniu, obiectivele
adoptate si standardele ISO din seria 9000;
descriu activitatile unitatilor functionale individuale, necesare pentru implementarea elementelor
sistemului calitatii (totale);
-

pun la dispozitia celor interesati documente de lucru detaliate.

Oricare din documentele corespunzatoare celor trei niveluri, poate fi utilizat separat sau in combinatie cu
documente de la alte niveluri.
Standardele ISO din seria 9000, acorda o importanta deosebita intocmirii unei documentatii
corespunzatoare pentru sistemul calitatii (totale) a organizatiei. Documentatia sistemului calitatii permite evaluarea
desfasurarii activitatilor curente, facilitand identificarea masurilor corective necesare. Se recomanda ca documentele
sistemului calitatii sa fie limitate la strictul necesar, ceea ce va usura tinerea lor la zi si utilizarea lor efectiva.
In cazul efectuarii unor audituri ale sistemului calitatii, existenta documentelor calitatii, a procedurilor,
prezinta o dovada concreta ca procesele au fost definite, procedurile au fost aprobate, modificarile sunt tinute sub
control. Numai in cazul existentei unor astfel de dovezi poate fi evaluata corect conformitatea sistemului calitatii cu
standardul de referinta si se poate aprecia daca sistemul este efectiv implementat. In continuare se analizeaza
continutul documentelor sistemului calitatii.
1.6.1.1. Manualul Calitatii
Manualul Calitatii este documentul de baza care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie sistemul
calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea in functiune a acestui sistem.
Manualul Calitatii ofera urmatoarele facilitati:
- asigura intelegerea unitara a politicii calitatii;
- asigura masurile de corectie a acestei politici;
- asigura realizarea obiectivelor calitatii, prin definirea structurii organizatorice si a responsabilitatii
diferitelor compartimente privind realizare si imbunatatirea calitatii;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- imbunatateste comunicarea in interiorul organizatiei, prin definirea canalelor de comunicare, referitoare la


problemele calitatii;
- imbunatateste comunicarea in relatiile organizatiei cu partenerii si clientii sai;
- contribuie la crearea unei imagini favorabile in relatiile cu clientii, favorizand increderea acestora privitor
la satisfacerea cerintelor specificate in contract
- asigura instruirea unitara a personalului organizatiei privind elementele sistemului calitatii si constientizarea
acestui personal asupra contributiei fiecaruia la realizarea calitatii produsului finit;
- asigura accesul imediat la documentele sistemului calitatii si faciliteaza gestionarea acestora;
- serveste ca principal document in auditul sistemului calitatii (intern sau extern).
Manualul Calitatii se poate referi la totalitatea activitatilor organizatiei (in cazul calitatii totale) sau numai la
unele din aceste activitati; titlul si obiectul manualului trebuie sa reflecte domeniul de aplicare.
In cazul organizatiilor productive de mari dimensiuni se vor intocmi mai multe manuale ale calitatii, pentru
fiecare sector functional (marketing, productie, proiectare, etc.) si manuale ale calitatii specializate pe probleme
(instructiuni de lucru).
O organizatie isi poate intocmi un manual al calitatii pentru uz intern si altul pentru uz extern:
- Manualul Calitatii pentru uz intern, denumit "Manualul managementului calitatii" contine informatii la care
nu trebuie sa aiba acces persoane din afara organizatiei;
- Manualul Calitatii pentru uz extern, denumit "Manualul pentru asigurarea calitatii", contine informatii care
pot fi aduse la cunostinta clientilor sau altor parti, indeplinind si rol de material de prezentare.
Gradul de complexitate a manualului calitatii difera in functie de nevoile specifice ale organizatiei. In mod
obisnuit, un manual al calitatii, contine urmatoarele elemente:
- politica organizatiei in domeniul calitatii;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- responsabilitatile si relatiile ierarhice dintre persoanele investite cu atributii in domeniul calitatii


(coordonare, realizare, control, etc.)
- procedurile si instructiunile in domeniul calitatii;
- dispozitii privind tinerea la zi, analiza si administrarea manualului calitatii
Standardul ISO 10013 contine o serie de recomandari legate de elaborarea manualului calitatii, care poate
fi structurat dupa cum urmeaza:
- titlul, scopul si domeniul de aplicare al manualului;
- cuprinsul manualului;
- pagina introductiva referitoare la organizatie si manual;
- politica organizatiei in domeniul calitatii;
- prezentarea organizatiei, a responsabilitatilor si autoritatilor ierarhice;
- descrierea elementelor calitatii si/sau indicarea procedurilor sistemului calitatii;
- terminologie;
- ghid al manualului calitatii
- anexa continand datele de referinta.
Aceasta structura a manualului calitatii (pe elemente ale sistemului calitatii) este preferata in practica
economica; exista si organizatii care isi structureaza manualul calitatii pe domenii de activitate.
Pentru ca acest document sa devina un instrument eficient in implementarea si mentinerea sistemului calitatii in
organizatie, manualul trebuie sa tina cont de situatia concreta a acesteia, bazandu-se pe practicile deja folosite in domeniul
asigurarii calitatii; de aceea este recomandabil ca manualul calitatii sa fie intocmit de organizatie, cu forte proprii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Responsabilitatea redactarii si administrarii manualului calitatii revine in mod normal sefului departamentului de asigurare a
calitatii.
In cazul elaborarii unui numar mai mare de manuale ale calitatii, pe unitati functionale, (manuale
specializate), responsabilitatea revine compartimentului implicat; daca manualul calitatii deserveste mai multe
compartimente, managementul de rang superior va numi unul dintre compartimente ca responsabil coordonator.
In toate situatiile, atat la elaborarea manualului calitatii cat si la modificarile ulterioare ale acestuia, vor fi
consultate compartimentele si persoanele implicate in activitatile cu incidenta asupra calitatii fabricatiei.
Administrarea manualului calitatii se face in felul urmator:
- in cazul cand manualul calitatii este elaborat de seful compartimentului de calitate, acesta va pastra
originalul manualului; compartimentul in cauza mai pastreaza o copie martor (in regim de actualizare - care va suferi
aceleasi modificari ca originalul), care va constitui exemplarul de referinta in cazul auditurilor externe;
- copiile manualului calitatii sunt distribuite intr-un numar de exemplare tinut strict sub control,
compartimentelor/persoanelor interesate; in situatii speciale pot fi difuzate si copii informative (purtand aceasta
specificatie) care nu sunt tinute sub control (la zi cu modificarile);
- o buna administrare a manualului calitatii presupune revizii periodice (anuale sau mai des), organizate de
compartimentul de calitate.
1.6.1.2. Procedurile Sistemului Calitatii
Toate compartimentele unei organizatii productive, angajate in activitati ce influenteaza calitatea produsului
finit, efectueaza operatii specifice bazate pe traditii statornicite in timp. Modul de desfasurare a fiecarui tip de
activitate trebuie sa fie consemnat intr-o procedura sau un regulament procedural al compartimentului respectiv.
ISO 8402 defineste procedura ca fiind modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati.
Procedurile, prezentate in scris, numite si proceduri documentate , contin de regula urmatoarele elemente:
-

scopul si domeniul de aplicare al procedurii;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

ce trebuie facut si de catre cine

cand, unde, cum trebuie procedat;

ce fel de materiale, echipamente, documente sunt necesare

cum trebuie consemnata activitatea si tinerea sub control.

Potrivit standardelor ISO seria 9000, procedurile documentate pot fi:


a) Procedurile sistemului de calitate , care reprezinta forma documentatiei de baza utilizate in cazul
implementarii unui sistem al calitatii; ele descriu, fara a intra in detalii tehnice, obiectivele si modul de desfasurare a
diferitelor activitati cu influenta asupra calitatii, precum si responsabilitatile, autoritatea si relatiile dintre persoanele
care coordoneaza, efectueaza, verifica sau analizeaza activitatile respective.
Standardul ISO 9001, prevede obligativitatea elaborarii de proceduri documentate pentru:
- analiza contractului dintre furnizor si client si coordonarea activitatilor respective;
- controlul conceptiei produsului, pentru a se asigura respectarea cerintelor cuprinse in specificatii;
- tinerea sub control a tuturor documentelor si datelor care se refera la calitate, inclusiv a documentelor si
datelor cu origine exterioara organizatiei;
- asigurarea conformitatii produselor achizitionate;
- verificarea, conservarea si depozitarea produselor aprovizionate de la furnizori externi;
- identificarea si trasabilitatea produsului;
- controlul proceselor de productie, instalare si asistenta post vanzare, atunci cand absenta unor astfel de
proceduri ar afecta in mod negativ calitatea;
- activitati de inspectie si incercari, in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor din specificatii;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- tinerea sub control a echipamentelor de inspectie, masurare si incercari;


- tinerea sub control a produselor neconforme cu specificatiile, pentru a se evita utilizarea sau instalarea
acestora;
- implementarea actiunilor preventive si corective pentru eliminarea cauzelor reale sau potentiale ale
neconformitatilor;
- manipularea, ambalarea-conservarea, depozitarea si expedierea produselor;
- identificarea, indexarea, accesul, arhivarea, depozitarea inregistrarilor calitatii;
- planificarea si implementarea auditului intern al calitatii;
- formarea personalului care executa activitati cu incidenta asupra calitatii;
- realizarea, verificarea si informarea asistentei post-vanzare, cand service-ul post-vanzare este prevazut in
contract;
- implementarea si controlarea aplicarii tehnicilor statistice de control.
Procedurile de mai sus pot fi anexate sau cuprinse in manualul calitatii.
Forma de prezentare a procedurilor documentate, volumul si numarul acestora depind de profilul si
marimea organizatiei. Este important ca ele sa fie formulate in termeni simpli si fara ambiguitati.
b) Proceduri operationale scrise
In vederea asigurarii interne a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda intocmirea unor proceduri
operationale scrise , care sa precizeze obiectivele si rezultatele asteptate ale diferitelor activitati cu influenta asupra
calitatii. Intocmirea acestor proceduri presupune derularea urmatoarelor faze:
descrierea fiecarei activitati din cadrul compartimentului in cauza prin completarea unor formulare
distribuite lucratorilor implicati in activitatile respective;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

analiza formularelor de catre conducatorul compartimentimentului in cauza, in vederea identificarii unor


disfuncionalitati in desfasurarea activitatilor avute in vedere;
-

elaborarea proiectului de procedura, eliminandu-se disfunctionalitatile identificate;

examinarea proiectului de procedura de catre echipa de redactare a documentelor sistemului calitatii, in


raport cu documentele de referinta (standarde interne sau internationale, etc.), constatarile fiind trimise elaboratorilor
impreuna cu proiectele in cauza;
reanalizarea
proiectului
eliminarea neconformitatilor constatate;
-

de

procedura

de

catre

personalul

compartimentului

si

definitivarea procedurii de catre echipa de redactare si aprobarea acestuia.

Procedurile trebuie astfel elaborate si administrate incat sa permita tinerea sub control a tuturor acestor
activitati.
1.6.1.3. Documentele calitatii
Procedurile sistemului calitatii pot fi detaliate prin documentele calitatii care cuprind: instructiuni de lucru,
de inregistrare, de inspectie, fise tehnologice, fise de masuratori, desene, specificatii, etc.
a) Instructiunile de lucru, sunt indrumarile care se dau la nivelul locurilor de munca, servind muncitorii
sau operatorii in cauza. Aceste documente descriu modul cum trebuie sa se desfasoare o anumita activitate, precum
si nivelul de calitate care trebuie obtinut; redactarea se face in termeni simpli, fara ambiguitati, in asa fel incat sa
poata fi intelese de persoane cu nivel limitat de cunostinte. Se recomanda ca instructiunile de lucru sa aiba forma
unor formulare tipizate, fise tehnologice, planuri de operatii.
Instructiunile de lucru se clasifica dupa tip, in felul urmator: pentru operatii de fabricatie, de control, de
asamblare, de utilizare a unui instrument de testare etc.
b) Documentele de inregistrare a calitatii, furnizeaza dovezi obiective ale gradului de satisfacere a
conditiilor referitoare la calitate. Cu ajutorul lor se poate demonstra conformitatea produselor cu cerintele din
specificatii; tinerea la zi a acestor documente permite verificarea functionarii eficiente a sistemului calitatii organizatiei.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inregistrarile calitatii se pot clasifica dupa domeniul de aplicare in: inregistrari generale, la nivel de
organizatie si inregistrari specifice care se regasesc in toate fazele procesului tehnologic: receptie, inspectie,
incercari, metrologie etc.
Inregistrarile calitatii se pot face pe suport de hartie sau pe suport informatic (magnetic). Ele trebuiesc
astfel pastrate (arhivate) incat sa fie usor de gasit in caz de necesitate.
In situatia cand se opteaza pentru implementarea unui model de asigurare externa a calitatii se folosesc
standardele ISO din seria 9000, care formuleaza necesitatea ca organizatia sa intocmeasca si sa tina la zi proceduri
scrise referitoare la identificarea, colectarea, indexarea, accesul, arhivarea, conservarea si retragerea inregistrarilor
referitoare la calitate.
Pentru asigurarea interna a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda ca o serie de inregistrari ale calitatii sa
fie tinute sub control si anume: rapoarte de inspectie, date ale incercarilor, rapoarte de calificare, de validare, de audit, de
examinare, de etalonare, rapoarte privind costurile calitatii etc.
Inregistrarile calitatii se pastreaza o perioada limitata specificata in documente, pentru a demonstra
conformitatea cu cerintele si faptul ca sistemul calitatii implementat in organizatie este functional. Durata pastrarii
inregistrarilor se stabileste in functie de durata de viata a produsului si de eventuale cerinte stipulate in reglementari
(ex. termenul de garantie). Pe durata pastrarii, inregistrarile vor fi protejate impotriva deteriorarii, pierderii sau
distrugerii. Prin contract, se poate conveni accesul clientilor la inregistrarile calitatii pe o anumita perioada de timp.
CAPITOLUL 2
Prezentarea generala a S.C. "Daewoo-Mangalia Heavy Industries" S.A.
2.1. Scurt istoric
n contextul anilor 1970, cnd flota maritima a Romniei detinea pescadoare - adevarata industrie de
pescuit oceanic, congelare, prefabricare a pestelui - precum si petroliere de tonaj mare, necesitatea revizuirii
acestora, a efectuarii de reparatii curente si capitale implica consumarea unor fonduri de investitii prea mari n cazul
executarii acestor lucrari n santierele navale din strainatate.
Ideea nfiintarii unui asemenea santier naval pe teritoriul romnesc al Marii Negre era solutia ideala care ar
fi rezolvat problemele legate de mentinerea valutei n tara si de utilizarea fortei de munca indigena excedentara.
Astfel au fost puse n discutie trei variante: crearea unui santier naval la Agigea, la Navodari sau la
Mangalia.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Lacul natural de la Limanu, cu deschidere spre mare, ntretinut si dragat pentru patrunderea flotei militare,
terenul plan si stabil, limitrof zonei cu apa, accesul pe drumul national, erau premise de luat n calcul la momentul
respectiv.
Deci, n urma hotarrii conducerii de la acea data, n anul 1974 s-a nfiintat noul santier naval, amplasat n
sud-estul orasului Mangalia, n perimetrul satului 2 Mai, dndu-i-se numele santierul Naval "2 Mai" Mangalia.
n anul 1984, santierul Naval "2 Mai", prin unirea cu santierul Naval Constanta, devine Fabrica de
Constructii si Reparatii Nave "2 Mai" Mangalia.
Din anul 1990, santierul devine societate pe actiuni.
n anul 1997, grupul Daewoo Heavy Industries Koreea a achizitionat 51% din actiuni, restul de 49% fiind detinute
n continuare de S.N. "2 Mai". Noua denumire a societatii devine S.C. DAEWOO - MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A.
(D.M.H.I.). Deci,D.M.H.I. este o societate mixta intre DAEWOO SHIPBUILDING & MARINE ENGINEERING CO., Ltd. din
Coreea de Sud si SANTIERUL NAVAL "2 MAI" MANGALIA S.A. din Romania.

Domeniul produselor si serviciilor oferite de Companie cuprinde:


Proiectarea, fabricarea si livrarea de nave, inclusiv barje;
Proiectarea, realizarea si livrarea de platforme marine si structuri metalice;
Reparatii nave.
Dotari:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Suprafata Santierului este de 1000000 m 2.


Un doc in trepte, echipat cu doua macarale portal de 480 tone fiecare, din
doua parti:
- una pentru constructii noi, cu lungimea de 304 m si latimea de 48 m;
- una pentru reparatii, cu lungimea de 322 m si latimea de 48 m.
Un doc pentru activitati de reparatii nave, cu lungimea de 360 m si latimea
de 60 m.
Ambele docuri sunt echipate cu macarale de 16, 50 si 120 tone.
Ateliere echipate cu tehnologie moderna.
Laboratoare pentru activitati de control nedistructiv, analize chimice si teste
mecanice.
Capitalul social al SC. DMHI SA. este de 30.614.832 ron (echivalentul a 103.920.000 dolari la cursul de la
data semnarii contractului), mpartit n 1.039.200 de actiuni nominative cu o valoare nominala de 29.4600 ron.

Pentru a realiza in Companie Politica in domeniul calitatii, declarata de catre


Presedinte, se aplica Manualul Calitatii ca pe un standard, bazat, la randul lui, pe
cerintele standardul ISO 9001 referitoare la Sistemul de Management al Calitatii.
Acest Manual defineste Sistemul de Management al Calitatii pentru procesele
de marketing, proiectare, aprovizionare, productie, montaj, inspectii, teste, ambalare,
livrare si service.
Obiectul de activitate al societatii este sa realizeze:
(a) Construirea de nave, reparatia de nave, dezmembrarea de nave;
(b) Construirea de instalatii marine si de uscat si structuri de otel;
(c)
Fabricarea, asamblarea si comercializarea de masini si echipamente, piese de schimb si
componente aferente produselor de mai sus;
(d) Ingineria legata de produsele mentionate mai sus (inclusiv proiectarea);
(e) Furnizarea de servicii de: aprovizionare, productie, asamblare, comercializare, import, export si
service la si dupa vnzare pentru produsele de mai sus, precum si importul si exportul oricaror altor produse, inclusiv
materii prime, masini, echipamente, instalatii, dispozitive si alte asemenea strict legate de scopul prezentat.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Pentru succesul n afaceri al noii societati, DMHI (societatea-mama) ofera n continuare asistenta tehnica necesara,
instruieste personalul si pune la dispozitie know-how-ul aflat n proprietatea DMHI.
De asemenea, DMHI are drept consultant n probleme de management si functionare tot pe societateamama DMHI. Aceasta furnizeaza deci informatii despre tehnici si servicii de management, alege persoanele calificate
pentru a conduce departamentele, recruteaza personalul calificat.
2 . 2 . An a l i z a m e d i u l u i i n t e r n
2.2.1. Organizarea S.C. DMHI SA.
Managementul, administratia si controlul DMHI sunt n responsabilitatea Consiliului de Administratie.
Acesta este format din 6 administratori: 3 din partea partenerului strain si 3 din partea S.N. "2 Mai".
Organigrama societatii este prezentata in fig. 2.1:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Fig.2.1.-Organigrama societatii SC. DMHI SA.


Presedintele Consiliului de Administratie este numit de DMHI, dintre administratorii desemnati de acesta.
Vicepresedintele Consiliului de Administratie este numit de S.N. "2 Mai".
Societatea are o echipa executiva, compusa din: Presedinte (desemnat de DMHI), Vicepresedinte Executiv
(numit de S.N. "2 Mai") si mai multi directori de departament. Presedintele este reprezentantul legal si directorul

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

general al DMHI si raspunde pentru controlul general si administrarea generala a societatii, pentru operatiile si
activitatile departamentelor. Vicepresedintele Executiv l ajuta pe Presedinte n activitatea sa. Directorul Executiv al
fiecarui sector si seful fiecarui departament sunt numiti de Presedinte prin consultare cu Vicepresedintele si cu
aprobarea Consiliului de Administratie; fiecare sef de departament raspunde separat pentru activitatea
departamentului si raporteaza despre aceasta Presedintelui.

Dinamica numarului mediu de salariati este aratata in figura 2.2:


Fig. 2.2
Constatam o tendinta de diminuare a numarului salariatilor n scopul cresterii productivitatii medii anuale.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic (contractare - fabricare - livrare)
Sistemul tehnic din santierul Daewoo Mangalia Heavy Industries, folosit n procesul de contractare - fabricare livrare a unei nave, poate fi mpartit n doua etape distincte; aceasta mpartire poate fi facuta folosind drept criteriu timpul
dintre semnarea contractului si livrarea navei.
I.

Procesul de pregatire a fabricatiei.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Departamentele implicate n aceasta prima etapa sunt urmatoarele:


Departamentul New Building Marketing - are ca atributii:
- studiul pietei n domeniul constructiilor de nave;
- semnarea contractelor pentru constructii noi;
- controlul desfasurarii contractelor;
- furnizarea de informatii cu privire la clauzele contractuale, lucrarile suplimentare acceptate si orice alte
modificari aparute n relatia cu clientul.
Departamentul Production Planning and Engineering - are un rol important n procesul de pregatire a
fabricatiei; are mai multe directii de actiune, cum ar fi:
1. Examineaza ofertele pentru construirea de nave:
a) Analizeaza capacitatea santierului de a executa anumite oferte;
b) Analizeaza termenele de livrare pentru proiectele n negociere.
Rezultatele acestor analize se materializeaza ntr-o lista de materiale armator, cu termenele de livrare necesare
si cu un program de fabricatie general pentru proiectul respectiv; un exemplar din fiecare se transmite la New Building
Marketing.
2. ntocmeste programul de fabricatie al noilor proiecte de constructii noi:
a) ntocmeste programul de fabricatie pe termen lung al constructiilor noi;
b) ntocmeste pentru fiecare proiect cap de serie, un grafic al etapelor pregatitoare;
c) ntocmeste graficul de productie pentru fiecare etapa (planificarea executiei fiecarui proiect n parte,
grafic de debitare pe 3 luni al proiectelor n derulare, graficul de fabricatie pe 3 luni a sectiilor plane, a sectiilor curbe, graficul
de premontaj, graficul de vopsitorie pe 3 luni al superblocurilor, graficul de montaj al blocurilor de tip retea, pentru fiecare
proiect);
d) stabileste datele la care sunt necesare materialele, att cele de aprovizionate de santier, ct si cele
aprovizionate de client.
3. ntocmeste documentele necesare desfasurarii activitatii de proiectare si de productie.
Departamentul Proiectari:
- primeste desenele de la armator;
- transmit catre celelalte departamente informatii cu privire la documentatia primita de la armator;
- analizeaza capacitatea de proiectare, transmit rezultate analizei si stadiul proiectarii;
- verifica, aproba si transmit Purchaising Order Requisition;
- emit desenele necesare productiei (desene de debitare, asamblare, instalatii).
Departamentul Aprovizionare:

Nume si prenume

Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- ntocmeste programul de aprovizionare cu materiale;


- informeaza departamentul planning daca termenul de aprovizionare nu poate fi respectat pentru ajustarea
termenului;
- confirma sosirea materialelor n santier.
II. Procesul efectiv de constructie a unei nave - debuteaza cu nceperea debitarii, continua cu procesul de
asamblare, armare a blocurilor, premontaj, lansare din doc, lucrari la cheu si se finalizeaza cu livrarea navei.
Procesul de constructie a navei, utiliznd facilitatile santierului, se poate observa foarte clar din schema
procesului tehnologic:
Schema 2.1.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Un aspect important de semnalat este fenomenul de externalizare, adica n cadrul procesului tehnologic, mai
precis la sablare si vopsire, sunt angajate firme terte care executa aceste activitati; astfel se explica cheltuielile semnificative
cu lucrarile si serviciile executate de terti, din contul de profit si pierdere.
2.2.3. Politica in domeniul calitatii a S.C. D.M.H.I. S.A.
Obiectivul angajatilor este de a face din Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A unul dintre cele mai bune
santiere de constructii si reparatii navale din Europa.
Pentru atingerea acestui scop, Politica in domeniul Calitatii are in vedere urmatoarele obiective:
1. Satisfacerea Clientilor externi prin furnizarea de produse si servicii care le indeplinesc cerintele, precum si
cerintele legale si a celor de reglementare aplicabile. Se poate reusi aceasta facand bine ceea ce trebuie facut, de prima
data si de fiecare data.
2. Satisfacerea Clientilor interni prin furnizarea de produse si servicii de cea mai buna calitate, in fiecare
etapa a procesului de productie.
Toti membrii Companiei, trebuie sa se considere furnizori si clienti in acelasi timp.
Toti angajatii trebuie sa fie primii controlori a ceea ce realizeaza.
Pentru a infaptui aceasta a fost necesara formarea unei noi atitudini in ceea ce priveste calitatea, aceea ca
oamenii fac calitatea. Fiecare angajat al Companiei trebuie sa-si spuna: "calitatea in D.M.H.I. incepe cu mine".
Presedintele Companiei este primul care procedeaza astfel.
3. Asigurarea unei inalte productivitati. Trebuie redus necesarul de timp de lucru prin optimizarea operatiilor
tehnologice.
4. Reducerea costurilor de productie prin eliminarea factorilor care produc pierderi in procesul de productie si
de asemenea reducerea cantitatii de materiale consumabile. Se acorda o mai mare atentie intretinerii si folosirii eficiente
a sculelor si dispozitivelor in procesul de productie.
5. Asigurarea sigurantei locului de munca prin respectarea regulamentului de protectie a muncii. S-a
implementat curatenia la locurile de munca si pastrarea acesteia. Prin aceasta se elimina factorul "pericol" de la locul de
munca.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Locul de munca a devenit o zona mai sigura.


6. Imbunatatirea continua a activitatii, bazata pe gasirea unor metode de lucru mai sigure, mai usoare, mai
rapide, mai corecte si mai eficiente, aceasta printr-o participare pozitiva si colaborarea intre toti salariatii Companiei,
pentru a se simti mai bine la locurile de munca si a face Compania din ce in ce mai competitiva.
Pentru indeplinirea acestei Politici s-a stabilit un Sistem de Management al Calitatii, in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9001: 2000 pentru toate procesele de la marketing la service incluzand procesele de
proiectare, aprovizionare, productie, inspectii si teste, ambalare, livrare. Cerintele acestui sistem sunt incluse in Manualul
Calitatii, sustinut de proceduri de sistem si instructiuni de lucru ce descriu in detaliu cum se aplica fiecare element al
sistemului.
Sistemul de Management al Calitatii stabilit este analizat in scopul imbunatatirii continue a eficacitatii sale
printr-o participare pozitiva a fiecarui Departament in aria lui de activitate.
Top Managementul a numit pe Senior Managerul Quality Management Team ca reprezentant al sau in toate
problemele calitatii. El este responsabil pentru mentinerea si imbunatatirea Sistemului de Management al Calitatii. El
are libertatea organizationala si autoritatea de a identifica problemele calitatii, a recomanda si furniza solutii pentru
aceste probleme si de a verifica implementarea solutiilor si actiunilor corective initiate. El are de asemenea autoritatea
de a opri orice proces care nu este in conformitate cu cerintele Sistemului de Management al Calitatii.
Directorii/Managerii tuturor Diviziilor/Departamentelor au responsabilitatea de a stabili si implementa
obiectivele calitatii si masurile de imbunatatire a calitatii astfel incat Politica in domeniul Calitatii si cerintele Sistemului
de Management al Calitatii sa fie intelese, implementate si mentinute la toate nivelurile organizatiei.
In cazul unor neclaritati pe care acest Manual nu le poate rezolva, decizia finala este responsabilitatea
Presedintelui D.M.H.I.
Cerintele Sistemului de Management al Calitatii, in conformitate cu standardul ISO 9001: 2000 sunt incluse
in Manualul Calitatii.
MANAGEMENTUL CALITATII se implementeaza prin SISTEMUL CALITATII care cuprinde:
organizare
proceduri
procese si
resurse

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII cuprinde


-

structura organizatorica

responsabilitatile

procedurile

activitatile si

capacitatile

2.2.4. Analiza economico-financiara


Folosind bilanturile anuale ale S.C. D.M.H.I. S.A. s-a analizat evolutia principalilor indicatori economicofinanciari ai organizatiei, dupa cum urmeaza:
a) Cifra de afaceri si valoarea productiei
Tabelul 2.1
- ron -

Indicator

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Cifra de afaceri 44.6739 103.5285 140.6245 182.8118 219.3742 241.3116 265.4428


Productia
exercitiului

72.5058 106.6776 144.3463 173.2156 190.5371 200.0640 210.0672

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Fig. 2.3
Se observa cresterea sustinuta a cifrei de afaceri pe parcursul anilor supusi analizei, precum si a productiei
exercitiului, dar mai ales faptul ca de la un an la altul creste gradul de valorificare a productiei exercitiului.
b) Rezultatul din exploatare (contul de profit si pierderi) sunt aratate in tabelul 2.2
Tabelul 2.2
- ron -

Indicatori

1999

Rezultatul exploatarii

-5.0207

7.6676

15.8954 24.2083 31.9143 37.1118 43.5813

Rezultatul brut al
exercitiului

-15.9613

-8.9121

2.6712 19.7113 34.3927 43.7815 54.5128

Rezultatul net al
exercitiului

-15.9613

-8.9121

2.6712 14.7835 25.7945 32.8361 40.8846

2000

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

2001

Semnatura

2002

2003

Data

2004

2005

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Constatam evolutia favorabila a rezultatelor, respectiv trecerea de la pierdere la profit n anul 2000, precum si
faptul ca rezultatul exploatarii detine ponderea cea mai mare n rezultatul brut.

Fig. 2.4
c) Situatia mijloacelor fixe sunt aratate in tabelul 2.3:

Tabelul 2.3

- ron -

1999

Indicator
Valoarea medie anuala a

2001

2002

2003

2004

2005

58.3174 68.4290 70.9831 73.6531 80.3820 87.5819 95.2858

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

2000

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

mijloacelor fixe
Valoarea medie anuala a

34.9904 43.7946 53.2373 55.0073 61.8073 68.8073 76.5112

mijloacelor fixe direct productive

Evolutia valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a celor direct productive este prezentata in fig. 2.5:
Fig. 2.5

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

d) Situatia investitiilor este aratata in fig. 2.6:


Fig. 2.6
n a n u l i m e d i a t u r m a t o r a c h i zi t i e i s o c i e t a t i i , e f o r t u l i n v e s t i t i o n a l a l p a r t e n e r u l u i c o r e e a n a
f o s t d e s t u l d e m a r e , i n a n i i u r m a t o r i r e d u c n d u - s e s i m t i t o r.

e) Situatia activelor circulante este aratata in fig. 2.7:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Fig. 2.7
Activele circulante au crescut aproape de doua ori, att n perioada 2000/1999, ct si n 2001/2000, dupa
care, pe baza masurilor adoptate s-a estimat o crestere moderata a lor, care sa nu o depaseasca pe cea a cifrei de
afaceri.
f) Rentabilitatea

Evolutia ratelor de rentabilitate este aratata in fig. 2.8:


Fig. 2.8
Daca pana in anul 2000 societatea a lucrat in pierdere, dupa aceasta data, ratele de rentabilitate au
crescut permanent.
g) Situatia capitalurilor disponibile

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Dinamica evolutiei capitalurilor este prezentata in diagrama din fig. 2.9: Fig. 2.9
Dupa cum rezulta din grafic pana in anul 2001, capitalurile disponibile au fost in scadere (lucru explicabil
prin investitiile efectuate de societate la inceputul activitatii, dupa care se inregistreaza o crestere sistematica pana la
data analizata. Evident, datoriile au crescut pana in 2001 (din motivele prezentate anterior) dupa care apare scaderea
lor de la an la an.
Evolutia capitalului propriu, a datoriilor financiare pe termen mediu si lung si a capitalului permanent este aratata
in tabelul 2.4:
Tabelul 2.4

-ron-

Indicatori

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Datorii

13.0182

27.6107

32.6880

27.6880

21.6880

17.6880

13.6880

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Capital propriu

128.3254

82.2928

65.8277

83.1488

108.9433 116.5602

124.6087

Capital permanent

141.3706

109.3035

98.5158

110.8368 130.6313 134.2482

138.2967

Se constata ca pna n anul 2001, gradul de ndatorare a crescut progresiv, atingndu-se un maxim. n
acelasi timp, s-a manifestat o diminuare a capitalurilor proprii, datorata importantei pierderi a exercitiilor anterioare.
ncepnd cu anul 2002, se estimeaza o crestere a capitalurilor proprii si permanente, ndeosebi pe seama cresterii
surselor proprii, respectiv a profitului.
2 . 3 . An a l i z a m e d i u l u i e x t e r n
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
P r i n c i p a l i i f u r n i z o r i de materii prime si materiale a i S . C . D.M.H.I. S.A. s u n t :

Sidex Galati, pentru tabla navala;

Hempel, pentru vopsea;

Kiswel, pentru srma de suduri;

Laminorul Braila, pentru profile;

Petrotub Roman, pentru teava.

Se constata ca ponderea furnizorilor interni este maxima din punct de vedere al tonajului si al valorii materialelor
aprovizionate.
2.3.2. Produsele oferite la export
Practic intreaga productie a S.C. D.M.H.I. S.A. merge la export, ceea ce face ca analiza sortimentului de
produse sa fie facuta in corelatie cu mediul extern.
Principalele tipuri de produse livrate de S.C. D.M.H.I. S.A. sunt reprezentate de:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(a) Corpuri de nava de dimensiuni medii si mari pentru Europa de Vest:


- Portcontainer 750 - 3.600 TEV;
- Transportoare produse chimice 45.000 tdw;
- Transportoare marfa vrac 10.000 tdw.
(b)

Nave complete de dimensiune medie pentru Europa de Vest:


- Portcontainer 750 TEV;
- Doc plutitor - 2.

.
2.3.3. Clientii
Cei mai importanti clienti, cu o pondere nsemnata n cifra de afaceri a firmei, sunt reprezentati n graficul din fig.
2.10:
Fig. 2.10

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

2.3.4. Concurenta
Concurenta pe piata constructiilor de nave este foarte puternica atat pe plan intern cat si mai ales pe plan
extern.
In Romania lucreaza pe aceasta piata: santierele navale din Constanta, Galati, Oltenita, Giurgiu, Turnu
Severin. Ele reprezinta cea mai serioasa amenintare deoarece beneficiaza de aceleasi facilitati ca si S.C.
D.M.H.I. S.A. : mana de lucru ieftina, materii prime relativ ieftine etc.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

2.4. Concluzii
Din derularea acestui capital rezulta corelatii care servesc la intocmirea analizei SWOT, prezentata in
tabelul 2.5:
Tab e l u l 2 . 5
A N A L I Z A SW O T

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

CAPITOLUL 3

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Analiza managementului calitatii la S.C. "Daew oo-Mangalia Heavy Industries" S. A.


3.1. Implementarea sistemului de management al calitatii (totale)
O organizatie serioasa cum este S.C. D.M.H.I. S.A. a implementat in urma cu 7 ani sistemul de management
al calitatii.
3.1.1. Motivatia implementarii
Adoptarea unui sistem de management al calitatii (totale) este o decizie strategica a unei organizatii,
decizie de mare importanta, care este determinata de o serie de factori,dintre care se mentioneaza:
presiunea clientilor;
cerinte contractuale;
cerinte ale unor organisme de reglementare in anumite domenii (cel al constructiilor industriale, al
constructiilor de masini etc.);
dorinta de patrundere pe noi piete de desfacere;
dorinta de a realiza o departajare fata de concurenta;
intentia conducerii de a imbunatatii calitatea;
simplificarea auditurilor de monitorizare etc.
Implementarea unui sistem de calitate intr-o organizatie nu determina in mod automat realizarea unor
produse/servicii de calitate, ci asigura doar premizele realizarii constante a unor produse/servicii conforme cu anumite
cerinte. Crearea sistemului, inseamna tinerea sub control a intregii activitati, asigurand consecventa si coerenta,
disciplina si rigoare.
Astfel managementul are posibilitatea de a cunoaste in mod operativ starea sistemului, de a depista
problemele dificile, de a le rezolva si a activa continuu sistemul calitatii.
Implementarea corecta a sistemului calitatii poate aduce organizatiei urmatoarele avantaje:
cresterea productivitatii si eficientei;
reducerea greselilor si in consecinta a pierderilor;
-

reducerea costurilor, cresterea profiturilor;

cresterea motivarii si angajarii salariatilor;

cresterea competitivitatii;

satisfactia clientilor, ce poate duce la

largirea pietei de desfacere etc.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

In scopul uniformizarii si pentru a usura activitatile de certificare, supraveghere si auditare privind


sistemele de calitate, standardele ISO prezinta trei modele distincte ale sistemului calitatii, dupa cum urmeaza:

ISO 9001 - model pentru asigurarea calitatii in activitatea de cercetare - dezvoltare;

ISO 9002 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de productie, montaj si service;

ISO 9003 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de inspectie si incercare finala.

Implementarea unui sistem de calitate da organizatiei o capacitate ridicata de reproducere a tuturor


proceselor, ceea ce va avea ca efect cel putin mentinerea nivelului de calitate.
3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
Pentru implementarea unui sistem al calitatii documentat intr-o organizatie, se parcurg urmatoarele etape:
a) Alegerea si dezvoltarea sistemului calitatii, adecvat organizatiei in cauza, conform unuia din
standardele ISO seria 9000.
b) Evaluarea documentatiei sistemului calitatii: manualul calitatii, procedurile, documentele calitatii
(instructiuni de lucru, documente de inregistrare si mentinere a sistemului calitatii)
c) Instruirea personalului organizatiei, implicat in realizarea calitatii produselor/serviciilor, pentru a se
asigura:
-

familiarizarea cu procedurile si documentele calitatii;

constientizarea necesitatii de perfectionare continua;

cunoasterea responsabilitatilor individuale in domeniul calitatii.

Simpla afirmatie a producatorului ca foloseste un sistem de asigurare a calitatii nu reprezinta o garantie


obiectiva pentru un cumparator. In consecinta in ultimii ani a crescut permanent importanta practicii de certificare a
functionalitatii sistemului de asigurare a calitatii prin intermediul unei autoritati de auditare neutre (acreditata de

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

forurile competente), atat fata de producator cat si fata de cumparator. Din acest motiv implementarea sistemului de
calitate se poate considera terminata dupa parcurgerea urmatoarelor etape suplimentare:
d) Evaluarea functionalitatii sistemului de calitate prin auditare, care se face la cel putin 6 luni de la
aplicare;
e) Acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii.
3.2. Intocmirea Manualului Calitatii
3.2.1. Sistemul de Management al Calitatii

3.2.1.1. Cerinte generale


Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A. are stabilit, documentat, implementat
si mentinut un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu cerintele
standardului ISO 9001:2000. Procesele Sistemului de Management al Calitatii sunt
monitorizate, masurate si analizate astfel incat sa imbunatateasca continuu eficacitatea
intregului sistem.
D.M.H.I. conduce eficace toate procesele care afecteaza conformitatea produsului inclusiv orice proces din afara
organizatiei in conformitate cu cerintele cuprinse in acest Manual.

Pentru aceasta D.M.H.I.:


a) identifica procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii si
aplicarea lor in intreaga organizatie;
D.M.H.I. a externalizat controlul nedistructiv, verificarea, monitorizarea si
masurarea dispozitivelor, testele mecanice si analizele chimice.
D.M.H.I. tine sub control aceste procese in baza unor proceduri documentate.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

b) determina succesiunea si interactiunea acestor procese;


c) determina criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat
operarea cat si controlul acestor procese sunt eficace;
d) se asigura de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru
operarea si monitorizarea acestor procese;
e) monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese;
f)implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si
imbunatatirea continua a acestor procese.
3.2.1.2. Documentatia Sistemului de Management al Calitatii
D.M.H.I. are stabilite si mentinute urmatoarele pentru a se asigura ca Sistemul
de Management al Calitatii este implementat si operational plecand de la marketing
pina la service, inclusiv proiectare, aprovizionare, productie, inspectie, testare,
ambalare, instalare si livrare:
a) politica in domeniul calitatii si obiectivele calitatii;
b) Manualul Calitatii;
c) proceduri documentate cerute in prezentul Standard International;
d) documentele necesare organizatiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace ale
proceselor sale;

e) inregistrari cerute de prezentul Standard International.


Documentatia poate fi in orice forma sau pe orice mediu suport.
3.2.2. Manualul Calitatii
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Domeniul Sistemului de Management al Calitatii din D.M.H.I. este definit in


capitolul "III" al acestui manual iar elaborarea, aprobarea, difuzarea, revizia si
administrarea Manualului Calitatii este controlata in conformitate cu capitolul "V".
3.2.2.1. Controlul Documentelor
Pentru analiza, aprobarea, distributia, pastrarea, retragerea si distrugerea
documentelor Sistemului de Management al Calitatii, D.M.H.I. are stabilite si mentine
proceduri documentate.
3.2.2.2. Aprobare, emitere
Documentele sunt analizate si aprobate, inainte de emitere, in ceea ce
priveste adecvarea acestora, si sunt analizate, actualizate daca este cazul si reaprobate de catre personal autorizat.
Distributia documentelor se face in mod controlat.

3.2.2.3. Mentinere sub control


Documentele sunt pastrate si mentinute, in conformitate cu procedurile
stabilite pentru a se asigura ca ele raman lizibile si identificabile cu usurinta.
Documentele de provenienta externa sunt tinute sub control pentru a identifica emitentul, stadiul reviziilor,
iar distribuirea lor se face controlat.

Modificarile si stadiul revizuirii curente a documentelor sunt identificate.


Departamentele mentin liste de referinta sau inregistrari echivalente care identifica
stadiul reviziei documentelor in vederea prevenirii utilizarii neintentionate a
documentelor perimate sau anulate.
Editiile valabile ale documentelor sunt distribuite tuturor departamentelor
implicate.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Documentele perimate sau anulate sunt retrase prompt din toate punctele de
difuzare si/sau utilizare sau sunt marcate corespunzator de catre departamentele
destinatare.
Documentele perimate sau anulate pot fi pastrate pentru orice alt scop daca
sunt marcate clar pentru evitarea utilizarii necorespunzatoare.
Modificarile in documente sunt analizate si actualizate de catre aceleasi
functii / organizatii care au analizat si aprobat emiterea documentului daca nu este
specificat altfel. Natura schimbarilor trebuie sa fie evidentiata in vederea unei usoare
identificari.
Modificarile in documente sunt identificate in stadiul reviziilor si sunt
distribuite departamentelor implicate in vederea implementarii lor.
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor
Sunt stabilite si mentinute proceduri documentate, la nivel de departamente,
pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si
eliminarea inregistrarilor.
Inregistrarile calitatii sunt mentinute pentru a furniza dovezi ale conformitatii
cu cerintele si a functionarii eficace a Sistemului de Management al Calitatii.
Inregistrarile calitatii sunt pastrate pe suport de hartie, suport electronic sau
alte tipuri de suport.
Inregistrarile calitatii sunt arhivate si pastrate astfel incat sa ramana lizibile,
identificabile si regasibile cu usurinta, in amenajari care asigura un mediu adecvat,
pentru prevenirea deteriorarii, distrugerii sau a pierderii lor.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

In cazul inregistrarilor calitatii controlate de un sistem computerizat, sunt


stabilite si implementate metode care sa previna deteriorarea, distrugerea sau
pierderea lor.
Perioada de pastrare pentru fiecare tip de inregistrare a calitatii se stabileste
si se inregistreaza de catre departamente, conform procedurilor proprii.
La terminarea perioadei de pastrare, inregistrarile calitatii pot fi distruse sub
supravegherea responsabilului cu pastrarea lor.
Atunci cand s-a convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt puse la dispozitia Clientului.
3.2.3. Responsabilitatea Managementului

3.2.3.1. Angajamentul Managementului


Top Managementul (numit in continuare Presedinte) stabileste, mentine si
dezvolta un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu obiectivele
companiei pentru continua imbunatatire a eficacitatii sale si obtinerea satisfactiei
clientilor.
Pentru aceasta Presedintele efectueaza urmatoarele activitati:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) Comunica in cadrul organizatiei importanta satisfacerii cerintelor clientilor, a


cerintelor legale si a celor de reglementare;
b) Stabileste politica in domeniul calitatii;
c) Asigura cadrul pentru stabilirea obiectivelor calitatii;
d) Conduce analizele efectuate de management;
e) Asigura disponibilitatea resurselor.
3.2.3.2. Orientarea catre client
Presedintele se asigura ca cerintele si asteptarile clientului (reclamatiile si
sugestiile acestuia, etc.) precum si cerintele legale si de reglementare sunt identificate
si analizeaza daca aceste cerinte sunt satisfacute in scopul cresterii satisfactiei
clientului.
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
Presedintele stabileste politica in domeniul calitatii adecvata scopului D.M.H.I.,
care include angajamentul sau pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea
continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii, si care asigura un cadru
pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii.
Politica in domeniul calitatii este specificata in Manualul Calitatii si este
comunicata, inteleasa si implementata in cadrul organizatiei.
Politica in domeniul calitatii va fi analizata pentru adecvarea ei continua, iar
atunci cand apar modificari in Sistemul de Management al Calitatii acestea vor fi
introduse in politica, dupa analizarea oportunitatii introducerii lor .
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

3.2.3.4. Planificare
Obiectivele calitatii
Directorii/managerii fiecarei divizii/departament stabilesc obiectivele calitatii,
inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs. Ei isi
desfasoara activitatea astfel incat obiectivele calitatii stabilite sa fie realizate.
Obiectivele calitatii sunt masurabile si in concordanta cu politica in domeniul
calitatii si pot include urmatoarele:
a) un proces individual pentru imbunatatirea Sistemului de Management al
Calitatii;
b) o organizare eficienta a oamenilor si resurselor materiale, ca element pentru
cresterea productivitatii;
c) calitatea produsului, controlul numarului de defecte si micsorarea lor;
d) cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii
de reactie, respectarea termenelor.
Directorii/managerii de divizii/departamente comunica membrilor din cadrul
propriei divizii/ departament obiectivele care trebuie realizate.
Directorii/managerii din cadrul fiecarei divizii/departament analizeaza periodic
realizarea obiectivelor calitatii.
Planificarea Sistemului de Management al Calitatii
(1) Generalitati
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

D.M.H.I. identifica resursele si procesele necesare si efectueaza


planificarea Sistemului de Management al Calitatii in scopul indeplinirii cerintelor
specificate in capitolul 1.1. precum si a obiectivelor calitatii.
Planificarea calitatii este stabilita de reprezentantul managementului si
persoanele responsabile din departamentele implicate si poate include orice activitate
definita in Manualul Calitatii in scopul realizarii obiectivelor calitatii si cerintelor
Sistemului de Management al Calitatii.
Planificarea calitatii include metode detaliate pentru continua imbunatatire
a Sistemului de Management al Calitatii. Oportunitatea, adecvarea si eficacitatea
planificarii Sistemului de Management al Calitatii este analizata in cadrul analizelor de
management.
Atunci cand sunt planificate si implementate schimbari ale Sistemului de
Management al Calitatii, aceste schimbari trebuie sa fie in concordanta cu cerintele
standardului ISO 9001:2000.
In cazul unor proiecte specifice, sunt intocmite si aplicate planuri ale calitatii
care includ cerintele clientului si cerintele legale si de reglementare.
(2) Structura Sistemului de Management al Calitatii
Compania dezvolta un sistem documentat, pe baza cerintelor standardului ISO
9001, care sta la baza activitatilor desfasurate. Structura Sistemului de Management al
Calitatii este alcatuita din urmatoarele 3 nivele, dar nu se limiteaza la acestea.
a) Manualul Calitatii (Nivel I)
Este documentul de baza care defineste in general Sistemul de Management
al Calitatii, responsabilitatile si practicile referitoare la acesta, in scopul desfasurarii
activitatilor legate de politica in domeniul calitatii si managementul calitatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

b) Procedurile de Sistem (Nivel II)


Procedurile stabilesc modul de realizare a Politicii Calitatii declarate in Manualul
Calitatii. Definesc interfetele dintre diferite functii ale organizatiei.
Procedurile stabilesc responsabilitatile si prezinta modul de realizare de catre
Companie a activitatilor de management al calitatii pentru fiecare proces, conform
cerintelor standardului ISO 9001.
c) Proceduri administrative, instructiuni de lucru si standarde (Nivel III)
Documente care descriu detaliat metode tehnice, decizii, standarde in scopul
desfasurarii eficace a fiecarui proces al activitatii de management a calitatii.
Inregistrarile si formularele dovedesc functionarea efectiva a Sistemului de
Management al Calitatii.
3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare
Presedintele decide structura optima de organizare a companiei si resursele
necesare astfel incat Sistemul de Management al Calitatii sa poata fi implementat
eficace. De asemenea aloca responsabilitatile si autoritatile adecvate pentru fiecare
unitate functionala pentru ca acestea sa-si desfasoare eficace activitatea.
Responsabilitate si autoritate
Intreg personalul companiei, inclusiv Presedintele si reprezentantul
managementului au stabilite responsabilitati si autoritati pentru a-si indeplini indatoririle
in prezentul manual si in fisele postului care sunt pastrate la unitatile functionale.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(1)Presedinte
Stabileste politica in domeniul calitatii si nivelul final al obiectivelor calitatii.
Asigura disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare
corespunzatoare pentru indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii.
Se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este coresponzator,
adecvat si eficace prin analizele de management periodice.
Numeste un membru din management ca reprezentant al sau, care in afara altor
responsabilitati, are si responsabilitatea pentru Sistemului de Management al Calitatii si
pentru verificarea functionarii sistemului.
Se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute.
Planifica Sistemul de Management al Calitatii.
Se asigura ca sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.
(2) Directorul Management Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Management Planning Division, Materials Division, New
Building Marketing & Contract Management Division, Human Resources Management
& General Affairs Division, Maintenance & Utility Division si Quality Management Team.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.1) Senior Managerul Quality Management Team

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Ca reprezentant al managementului este responsabil pentru:


A se asigura ca procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii
sunt stabilite, implementate si mentinute.
A raporta Presedintelui despre functionarea Sistemului de Management al
Calitatii si despre orice necesitate de imbunatatire.
A se asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea referitoare la
cerintele clientului.
Asigurarea relatiei cu parti externe in chestiuni legate de Sistemul de
Management al Calitatii.
Alte responsabilitati legate de activitatea Quality Management Team:
Stabilirea si mentinerea standardelor calitatii;
Stabilirea si implementarea Planului de Inspectie;
Identificarea problemelor referitoare la calitate si recomandarea sau
furnizarea de solutii;
Verificarea implementarii solutiilor;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Initierea actiunilor corective si preventive si confirmarea realizarii lor.


Planificarea si realizarea auditurilor interne.
Controlul activitatilor referitoare la: testele nedistructive, fizice si chimice si
controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.
Dezvoltarea tehnologiilor de sudare.
Tinerea sub control a calificarii sudorilor.
El are libertatea organizatorica si autoritatea de a opri orice operatie sau
proces, daca este necesar.
(2.2) Senior Managerul Human Resource Management & General Affairs
Division este responsabil pentru:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Managementul de personal.
Recrutare personal.
Relatii de munca.
Stabilirea si realizarea sistemul de instruire si educare la nivelul intregii
organizatii, precum si a planurilor de instruire si educare pe termen lung.
Evaluarea instruirilor efectuate si controlul rezultatelor acestor instruiri.
Activitatea de relatii publice si protocol.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.3) Directorul New Building Marketing & Contract Management Division este
responsabil pentru:
Analiza, negocierea si finalizarea contractelor.
Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.
Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.
Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(2.4) Materials Division Director este responsabil pentru:

Aprovizionarea cu materiale si echipamente conform cu cerintele


specificate;

Evaluarea si reevaluarea furnizorilor;

Controlul inspectiei la receptie/sursa a materialelor si echipamentelor


aprovizionate;

Controlul manipularii si depozitarii materialelor si echipamentelor


aprovizionate si a materialelor clientului;

Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(2.5) Senior Managerul Maintenance & Utility Division este responsabil


pentru:
Administrarea infrastructurii, asigurarea infrastructurii potrivite in concordanta
cu planul stabilit si previnirea deteriorarii sau distrugerii ei prin activitati de imbunatatire,
reparatii, mentenanta si verificari.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.6) Directorul Management Planning Division este responsabil pentru:
Administrarea investitiilor, stabilirea planului anual de investitii, la nivelul
companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si
alocarea resurselor pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu
planul de investitii.
Evaluarea si reevaluarea subcontractorilor care lucreaza in interiorul si
exteriorul organizatiei.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3) Directorul Engineering & Production Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Production Planning Division, Indoor Division, Outdoor
Division, Painting Division, Design Division.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.1) Directorul Design Division este responsabil pentru:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Procesul de proiectare.
Intocmirea specificatiilor de aprovizionare.
Analiza, din punct de vedere tehnic a ofertelor pentru proiecte noi si
prezentarea de propuneri.
Legatura cu reprezentantul
proiectarea si realizarea produsului.

clientului

in

probleme

referitoare

la

Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.


(3.2) Directorul Production Planning Division este responsabil pentru:
Analiza ofertelor pentru proiecte noi si prezentarea de propuneri, excluzand
partea tehnica;
Intocmirea programelor de productie pentru constructii noi;
Planificarea executarii proiectului;
Relatia cu reprezentantul clientului referitor la reclamatiile acestuia pe perioada
realizarii produsului;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.3) Directorii diviziilor de productie sunt responsabili pentru:
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de productie;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(3.4) Directorul Shiprepair & Conversion Division este responsabil pentru:


Analiza, negocierea si finalizarea contractelor de reparatii nave.
Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.
Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.
Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Intocmirea programelor de productie pentru reparatii nave.
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de reparatii nave.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Comunicarea interna
Pentru comunicarea in cadrul companiei a politicii in domeniul calitatii, cerintelor, obiectivelor calitatii, realizarilor
si a altor activitati necesare, D.M.H.I. are stabilit un proces eficace prin meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, email, site-uri web, etc.

D.M.H.I. se asigura ca exista comunicare suficienta, intre diferitele niveluri si


functii, in ceea ce priveste eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin
meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.
3.2.4. Managementul Resurselor

3.2.4.1. Asigurarea resurselor


Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

D.M.H.I. determina si asigura resursele umane, infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a implementa si
mentine Sistemul de Management al Calitatii si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sale, pentru a creste satisfactia
clientului prin indeplinirea cerintelor.

3.2.4.2. Resurse umane


Personalul care efectueaza activitati care influenteaza calitatea produsului
trebuie sa fie competent din punct de vedere al studiilor, instruirii, abilitatii si al
experientei adecvate.
D.M.H.I. identifica necesitatile de instruire si asigura instruirea pentru a
satisface aceste nevoi.
Competenta, constientizare, instruire
Managerul fiecarui departament identifica competenta si necesitatile de instruire
pentru personalul care desfasoara activitati care influenteaza calitatea produsului, si
stabileste planul de instruire.
Education & Training Team stabileste planul anual de instruire pentru personalul
companiei, in baza necesitatilor de instruire identificate de fiecare departament, si
organizeaza aceste instruiri.
Instruirile sunt efectuate la divizii sau departamente in functie de continut si
necesitati.
Atunci cand sunt introduse tehnologii, echipamente, unelte noi, sau cand apar
modificari in proceduri, standarde, etc, se efectueaza instruiri suplimentare.
Personalul care executa activitati de proiectare, control sau procese speciale se
instruiesc si califica in conformitate cu proceduri documentate. Calificarea lor se
reevalueaza periodic.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Rezultatele instruirilor efectuate in conformitate cu planificarea anuala sunt


evaluate.
Eficacitatea instruirilor efectuate in conformitate cu planul anual de instruire este
evaluata utilizand, dupa caz urmatoarele metode: teste scrise, probe practice,
chestionare, rapoarte, observatii, intrebari, etc.
In sedintele de ban meeting managerul fiecarui departament se asigura ca
personalul din subordine este constient de relevanta si importanta activitatii sale si de
modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii.
Inregistrarile adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta sunt
mentinute in conformitate cu procedurile aplicabile.
3.2.4.3. Infrastructura
D.M.H.I. identifica, asigura si mentine infrastructura de care are nevoie, pentru
a realiza conformitatea cu cerintele produsului astfel:
a) cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
b) echipament pentru procese (atat hardware cat si software);
c) servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Divizia Management Planning, care administreaza investitiile, stabileste procedura de investitii, la nivelul
companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si aloca resurse pentru
asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.
Diviziile Maintenance & Utility, Human Resource Management & General Affairs si Design (IT Team) care
administreaza infrastructura, asigura infrastructura potrivita in concordanta cu procedura stabilita. Previn deteriorarea sau
distrugerea ei prin activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

3.2.4.4. Mediul de lucru


Pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului, D.M.H.I. determina si
conduce mediul de lucru necesar.
Mediul de lucru si produsul pot fi afectate de elemente cum ar fi securitatea muncii, temperatura,
umiditatea, poluarea si sunt controlate, acolo unde este necesar, in concordanta cu proceduri documentate .
3.2.5. Realizarea Produsului

3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului


D.M.H.I. planifica si dezvolta procesele necesare pentru realizarea produsului: marketing, proiectarea,
aprovizionarea, productia, verificarea dispozitivelor de masurare si monitorizare. Planificarea realizarii produsului
concorda cu cerintele pentru celelalte procese ale Sistemului de Management al Calitatii.

In cadrul planificarii realizarii produsului, D.M.H.I. identifica urmatoarele:


a) obiectivele calitatii si cerintele pentru produs;
b) necesitatea de a stabili procesele, documentele si de a aloca resurse
specifice produsului;
c) activitatile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspectia si incercarea
produsului precum si criteriile de acceptare ale produsului;
d) inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si
produsul rezultat satisfac cerintele.
Activitatile care influenteaza calitatea produsului sunt planificate de catre
departamente specializate din cadrul Companiei.
Acestea includ:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) proiectarea produsului efectuata de departamentele de proiectare;


b) inspectia efectuata de Quality Management Team pe baza Planului de
Inspectie;
c) intretinerea utilajelor si echipamentelor;
d) controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare;
e) planificarea productiei: NB Program, Master schedule, Dry Dock schedule, 3
Month/ Monthly/ Weekly schedules.
Atunci cand realizarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii,
inclusiv procesele de realizare a produsului, pentru un produs specific este ceruta prin
contract, este pregatit si controlat planul calitatii care specifica cerintele pentru produs.
Structura documentatiei si formularele utilizate pentru realizarea produsului sunt
in general in concordanta cu capitolul Planificarea SMC din acest manual.
3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
Departamentele NB Marketing & Contract Management, Ship Repair &
Conversion stabilesc si mentin proceduri documentate pentru a se asigura ca cerintele
clientului sunt identificate si analizate.
I. Determinarea cerintelor referitoare la produs
Departamentele Marketing identifica urmatoarele cerinte referitoare la produs
dupa primirea informatiilor de baza ale proiectului:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) cerintele specificate de catre client, inclusiv cerintele referitoare la activitatile


de livrare si post-livrare;
b) cerintele nespecificate de catre client dar necesare pentru utilizarea
specificata sau intentionata, atunci cand este cunoscuta;
c) cerintele legale si de reglementare referitoare la produs;
d) orice alte cerinte suplimentare identificate de catre organizatie.
II. Analiza cerintelor referitoare la produs
Inaintea acceptarii, fiecare contract este analizat de companie pentru a se
asigura ca:
a) cerintele referitoare la produs sunt clare si corect definite;
b) cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior
sunt rezolvate;
c) D.M.H.I. are capabilitatea de a satisface aceste cerinte.
Directorul NB Marketing & Contract Management Division si Directorul Ship
Repair & Conversion Division primesc, inregistreaza si analizeaza toate cererile de
oferta.
Inaintea prezentarii unei oferte sau a acceptarii unui contract/comanda, aceasta
este analizata de departamentele implicate pentru a identifica toate problemele pe care
le ridica realizarea cerintelor specificate.
In cadrul analizei se considera urmatoarele: politica de marketing a Companiei,
standardul propriu al calitatii, specificatiile anexa la contract, problemele tehnice,
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

capacitatea si capabilitatea proprie de proiectare si productie, problemele juridice si


comerciale ce conditioneaza realizarea contractului.
Atunci cand clientul nu furnizeaza nici o declaratie documentata a cerintelor, cerintele clientului sunt analizate
corespunzator si sunt incorporate in contract de comun acord cu clientul.
Dupa semnarea contractului intre D.M.H.I. si client toate informatiile necesare sunt difuzate departamentelor
implicate.

Modificarea unui contract, inainte sau in timpul realizarii, se accepta numai


dupa o analiza similara cu a contractului initial. Directorul NB Marketing & Contract
Management Division si Directorul Ship Repair & Conversion Division sunt responsabili
de difuzarea modificarilor acceptate, catre compartimentele implicate.
Inregistrarile rezultatelor analizelor contractului si ale actiunilor aparute in urma analizei sunt mentinute.

III. Comunicarea cu clientul


DMHI identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea cu
clientii in legatura cu:
a) informatiile despre produs;
b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor inclusiv
amendamentele la acestea si
c) feedback-ul de la client inclusiv reclamatiile de la client.
3.2.5.3. Proiectare
Divizia Proiectare (Design) stabileste proceduri documentate pentru procesul de proiectare in vederea
satisfacerii cerintelor specificate in contract, a regulilor si reglementarilor aplicabile.

I. Planificarea proiectarii
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Directorul Diviziei Proiectare este responsabil de planificarea si controlul proiectarii produsului pentru fiecare
etapa de proiectare.

Planificarea include urmatoarele:


a) etapele proiectarii;
b) analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de
proiectare.
c) responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare
Este stabilita o procedura documentata de control a calificarii personalului care efectueaza activitati de
proiectare.
Inregistrarile calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare sunt periodic actualizate si mentinute.
Interfetele organizatorice si tehnice dintre diferitele grupuri implicate in procesul de proiectare sunt definite pentru
a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor iar informatiile necesare sunt documentate si
analizate impreuna cu departamentele implicate.
Planificarea proiectarii este actualizata dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea evolueaza.

II. Date de intrare ale proiectarii


Divizia Proiectare determina si documenteaza datele de intrare legate de cerintele referitoare la produs
incluzand: cerintele legale si de reglementare aplicabile, rezultatul analizelor contractului privind parametrii de functionare si
performanta, conditiile de operare, materialele, tehnologia de fabricatie, instalarea, mentenanta, siguranta, informatiile
derivate din proiecte similare anterioare si alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare.
Aceste date de intrare sunt analizate pentru a stabili daca sunt adecvate. Orice ambiguitate, lipsa sau
neintelegere este clarificata cu Clientul pentru a sti clar ce trebuie proiectat si cum trebuie verificat pentru a fi acceptat.

III. Date de iesire ale proiectarii


Datele de iesire ale proiectarii sunt analizate si aprobate de personal calificat inainte de difuzare.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Datele de iesire ale proiectarii sunt furnizate sub forma de desene, specificatii de aprovizionare, etc. care permit
verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii.
Datele de iesire ale proiectarii trebuie sa:
a) indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii;

b) furnizeze informatii corespunzatoare referitoare la aprovizionare, productie si


service;
c) contina sau sa faca referire la criterii de acceptare a produsului;
d) defineasca caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea sigura
si corecta a acestuia.
IV. Analiza proiectarii
In diferite etape ale proiectarii personalul calificat efectueaza analize sistematice ale rezultatelor proiectarii
pentru:

a) a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii de a satisface cerintele;


b) a identifica orice problema si a propune actiunile corective necesare.
La fiecare analiza participa reprezentantii tuturor functiilor implicate in etapa de proiectare respectiva.

Inregistrarile rezultatelor analizelor si ale oricaror actiuni necesare sunt


mentinute.
V. Verificarea proiectarii
In etapele de proiectare departamentele de proiectare verifica daca datele de iesire ale proiectului au satisfacut
cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii pentru etapa respectiva.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Verificarea are in vedere diferite tehnici, cum ar fi:


-

calcule alternative;

incercari si teste;

compararea proiectului nou cu un proiect similar, verificat in practica;

analiza proiectarii, in general.

Inregistrari ale rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

VI. Validarea proiectarii


Validarea proiectului are loc, in general, dupa finalizarea produsului, pentru a se
asigura ca produsul rezultat este capabil sa satisfaca cerintele de utilizare specificate in
contract.
Validarea se poate realiza prin teste pe model sau prin probele de cheu si mare
efectuate de nava finalizata, in conditii de operare definite, sau in etape anterioare
finalizarii navei, specificate in contract.
Inregistrari ale rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare sunt
mentinute.
VII. Controlul modificarilor in proiectare
Toate schimbarile si modificarile proiectului sunt identificate, documentate,
analizate, verificate si validate, dupa caz si sunt aprobate inainte de implementarea lor.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Analiza modificarilor include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor


componente si a produsului deja livrat. Difuzarea modificarilor se face controlat catre
toate functiile implicate.
Inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare
sunt mentinute.
3.2.5.4. Aprovizionare
I. Procesul de aprovizionare
Divizia Aprovizionare (Materials Division) controleaza planificarea aprovizionarii,
evaluarea si selectarea furnizorilor, informatiile referitoare la aprovizionare, verificarea
produsului aprovizionat pentru a se asigura ca produsul aprovizionat este conform cu
cerintele de aprovizionare specificate.
Tipul si amploarea controlului aplicat asupra furnizorilor si asupra produsului
aprovizionat depinde de efectul produsului aprovizionat asupra realizarii ulterioare a
produsului sau asupra produsului final si acolo unde este aplicabil, de inregistrarile
referitoare la capabilitatea furnizorilor demonstrata anterior.
Divizia Aprovizionare selecteaza, evalueaza si reevalueaza furnizorii pe baza
abilitatilor lor de a respecta cerintele contractuale specificate, incluzand Sistemul de
Management al Calitatii si stabileste criteriile de selectie, evaluare si reevaluare a
furnizorilor.
Inregistrarile rezultatelor evaluarilor si ale oricaror alte actiuni necesare aparute
in urma evaluarii sunt mentinute de catre Divizia Aprovizionare.
II. Informatii referitoare la aprovizionare
Informatiile referitoare la aprovizionare descriu clar produsul de aprovizionat,
inclusiv atunci cand este necesar:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) tipul, categoria, clasa sau o alta identificare;


b) tipul sau o alta identificare exacta si editiile aplicabile ale specificatiilor,
desenelor, conditiilor referitoare la procese, instructiunilor referitoare la inspectie si la
alte date tehnice relevante, inclusiv conditiile pentru aprobarea sau calificarea
produsului, a procedurilor, proceselor, echipamentelor;
c) cerinte pentru calificarea personalului;
d) cerinte pentru Sistemul de Management al Calitatii.
Adecvarea cerintelor de aprovizionare specificate este analizata si aprobata
inainte de transmiterea documentelor de aprovizionare catre furnizor.
III. Verificarea produsului aprovizionat
Divizia Aprovizionare si celelalte divizii implicate stabilesc si implementeaza
inspectia si alte activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat
satisface cerintele de aprovizionare specificate.
Atunci cand D.M.H.I., sau clientul acesteia, intentioneaza sa desfasoare
verificarea la furnizor, Divizia Aprovizionare specifica, in documentele de aprovizionare,
intelegerile referitoare la verificarea si metoda de eliberare a produsului.
Atunci cand este specificat in contract, clientul sau reprezentantul acestuia are dreptul de a verifica la furnizor ca
produsul este conform cu conditiile specificate.

3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii


I. Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Pentru procesul de productie sunt stabilite si tinute sub control informatii care
descriu caracteristicile produsului (desene, specificatii), documente de planificare a
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

productiei, instructiuni de lucru, standarde de lucru, Standardul Calitatii Constructiei


Navei (DMSQS), proceduri de control, activitati de monitorizare si masurare, etc.
Prin intretinerea si repararea utilajelor si echipamentelor este asigurata
capabilitatea permanenta a proceselor de productie.
Dispozitivele de masurare si monitorizare utilizate sunt mentinute si verificate,
iar acuratetea de masurare este cunoscuta.
Activitatile de eliberare din magazie, livrare si activitatea de service sunt tinute
sub control conform procedurilor documentate.
II. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii
Sunt considerate procese speciale procesele ale caror rezultate nu pot fi in
totalitate verificate prin masurare si monitorizare ulterioare, in care deficientele devin
evidente numai dupa ce produsul se afla in exploatare.
Procesele speciale care se desfasoara in D.M.H.I. sunt sudarea, vopsirea si
sunt validate pentru a demonstra capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele
planificate.
Aceste procese sunt monitorizate in D.M.H.I. pentru a asigura desfasurarea lor
in conditii controlate.
Sunt elaborate proceduri detaliate pentru controlul, analiza si aprobarea fiecarui
proces special.
Procesele speciale sunt executate de personal calificat, care utilizeaza
echipament testat si calibrat.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Sunt mentinute inregistrari referitoare la procesele speciale cum ar fi calificarea


personalului, rezultatele validarii/revalidarii, proceduri, etc.
D.M.H.I. asigura revalidarea proceselor speciale aplicabile.
III. Identificare si trasabilitate
Atunci cand este cazul identificarea si trasabilitatea materialelor si
echipamentelor utilizate la constructia navei este facuta pe tot parcursul procesului de
productie.
D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate pentru identificarea si
trasabilitatea produsului prin mijloace adecvate pentru a se asigura ca materialele,
piesele sau produsele sunt corect manipulate sau folosite in scopul realizarii produsului.
Stadiul produsului este identificat in raport cu cerintele de masurare si
monitorizare.
Atunci cand trasabilitatea este o cerinta, D.M.H.I. tine sub control si
inregistreaza identificarea unica a produsului.
In faza de receptie, materialele aprovizionate sunt identificate dupa numarul
comenzii de nava sau dupa codul de identificare atribuit de departamentul de
proiectare.
In procesul de productie, identificarea pieselor confectionate din tabla sau
profile de otel precum si a tevilor se face pe baza codului de identificare din proiectul de
executie.
In cazul semifabricatelor turnate sau forjate, marcajul de identificare al
semifabricatului este transferat pe produsul finit in prezenta reprezentantului Societatii
de Clasificare.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

La echipamentele care se vor monta la nava sunt atasate etichete continand


numarul proiectului navei.
IV. Proprietatea clientului
Clientul aprovizioneaza anumite produse (echipamente, materiale) necesare la
nava.
Aceste produse sunt definite in contract, cu precizarea datei de livrare.
D.M.H.I. identifica, verifica, protejeaza si pune in siguranta proprietatea clientului, pusa la dispozitie pentru a fi
utilizata sau incorporata pe nava, pe perioada in care aceasta se afla sub controlul Companiei.

Receptia produsului furnizat de client se face conform cu procedura de receptie


a materialelor si echipamentelor.
Dupa receptie, produsul furnizat de client se monteaza la nava sau se
depoziteaza corespunzator, pentru a preveni deteriorarea lui.
Daca produsul depozitat necesita lucrari de intretinere, prevazute in contract,
acestea se vor executa si se vor pastra inregistrari.
Verificarea produsului de catre Companie
responsabilitatea de a livra un produs acceptabil.

nu

absolva

clientul

de

Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se raporteaza
clientului si se mentin inregistrari.
3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

I. Generalitati

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si dispozitivele de masurare


si monitorizare necesare sunt determinate de catre D.M.H.I. pentru a furniza dovezi ale
conformitatii produsului cu cerintele determinate.
D.M.H.I. stabileste procesele prin care se asigura ca monitorizarile si masurarile
pot fi efectuate si ca sunt efectuate intr-un mod care este in concordanta cu cerintele de
monitorizare si masurare.
Laboratorul de masuratori de precizie si teste tine sub control dispozitivele de
monitorizare si masurare folosite pentru a demonstra conformitatea produsului cu
cerintele specificate.
II. Alegerea dispozitivelor de masurare si monitorizare
Departamentul care foloseste dispozitivele de masurare si monitorizare identifica produsele care trebuie sa fie
masurate si monitorizate si determina dispozitivele necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele
determinate.

III. Etalonare si verificare


In vederea asigurarii unor rezultate valide, dispozitivele de masurare si
monitorizare sunt:
- etalonate sau verificate la intervale specificate, sau inainte de intrebuintare,
fata de etaloane de masura trasabile pana la etaloane internationale sau nationale;
atunci cand astfel de etaloane nu exista, baza utilizata pentru etalonare sau verificare
trebuie inregistrata;
- ajustate sau reajustate dupa cum este necesar.
Atunci cand echipamentele sunt gasite neconforme cu cerintele, D.M.H.I. evalueaza si inregistreaza validitatea
masurarilor anterioare, si actioneaza in mod corespunzator asupra echipamentului si a produsului afectat, daca este cazul.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Atunci cand este utilizat pentru monitorizarea si masurarea cerintelor specificate, abilitatea software-ului pentru
computer de a satisface utilizarea intentionata trebuie confirmata. Aceasta trebuie facut inainte de prima utilizare si
reconfirmat dupa cum este necesar.

IV. Identificarea stadiului de etalonare


Laboratorul de masuratori de precizie si teste identifica dispozitivele de masurare si monitorizare cu un indicator
corespunzator si cu o inregistrare de identificare aprobata, pentru indicarea stadiului etalonarii.

V. Protejare impotriva ajustarilor


Laboratorul de masuratori de precizie si teste protejeaza dispozitivele de masurare si monitorizare impotriva
ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii.

VI. Manipulare, intretinere, depozitare


Laboratorul de masuratori de precizie si teste asigura protectia impotriva degradarilor si deteriorarilor in
timpul manipularii, intretinerii si depozitarii dispozitivelor de masurare si monitorizare.

VII. Inregistrare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste pastreaza inregistrari ale
etalonarii si verificarii.
Departamentele implicate mentin inregistrarile referitoare la toate dispozitivele de masurare si monitorizare
depozitate sau utilizate.
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire

3.2.6.1. Generalitati
D.M.H.I. planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare,
masurare, analiza si imbunatatire pentru:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) demonstrarea conformitatii produsului;


b) asigurarea conformitatii Sistemului de Management al Calitatii;
c) imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii;
Toate departamentele determina si utilizeaza metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice si amploarea
utilizarii lor pentru monitorizarea, masurarea, analiza si imbunatatirea continua a proceselor.

3.2.6.2. Monitorizare si masurare


I. Satisfactia clientului
Departamentele Marketing, Production Planning si Quality Management Team monitorizeaza datele si informatiile
referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre D.M.H.I. a cerintelor sale.

Monitorizarea include reclamatiile clientului in timpul procesului de productie cat


si dupa livrarea acestuia.
Aceste informatii sunt utilizate ca o modalitate de masurare a performantei
Sistemului de Management al Calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt incluse intr-o
procedura documentata.
II. Audit intern
Auditurile interne sunt efectuate la intervale planificate pentru a determina daca
Sistemul de Management al Calitatii:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

a) este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele standardului ISO


9001:2000 si la cerintele Sistemului de Management al Calitatii stabilit de catre
organizatie si
b) este implementat si mentinut eficace.
Sectia Q.A. stabileste si mentine o procedura documentata pentru planificarea
si implementarea auditului intern.
Personalul care efectueaza audituri ale calitatii are o calificare adecvata bazata
pe instruire, experienta si profesionalism si nu are responsabilitati directe in zona
auditata.
Auditurile se efectueaza in conformitate cu un plan anual de audit intocmit de
catre Sectia Q.A..
Departamentele care pot influenta calitatea produsului sunt auditate cel putin o
data pe an luand in considerare statutul si importanta activitatii care trebuie auditate,
precum si rezultatul auditurilor precedente.
Daca au aparut probleme serioase referitoare la calitate pot fi efectuate audituri
suplimentare (neprogramate) in orice zona, functie.
Rezultatele auditurilor sunt inregistrate in raportul de audit si aduse in atentia
persoanelor cu responsabilitati in zona auditata.
Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa intreprinda actiunile
corective fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si a cauzelor
acestora.
Auditorul verifica implementarea si efectivitatea actiunilor corective intreprinse si
mentine inregistrari referitoare la aceste rezultate.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Rezultatele auditurilor sunt prezentate analizei efectuate de management de


catre Senior Managerul Quality Management Team.
III. Monitorizarea si masurarea proceselor
D.M.H.I. stabileste si mentine metode adecvate pentru monitorizarea si acolo
unde este aplicabil masurarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii, in
vederea evaluarii performantelor acestora.
Aceste metode demonstreaza abilitatea proceselor de a obtine rezultatele
planificate.
Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, departamentele implicate
intreprind corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura de
conformitatea produsului.
IV. Monitorizarea si masurarea produsului
D.M.H.I. monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului pentru a verifica
daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Aceasta se face in etapele
corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in conformitate cu planurile de
inspectie, planurile de acuratete dimensiuni, standarde, proceduri de control, etc.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate sunt mentinute.
Inregistrarile indica persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea produsului.
Eliberarea produsului nu se produce pana cand masurile planificate nu au fost
finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre
o autoritate relevanta sau acolo unde este aplicabil, de catre client.
(1) Inspectii si incercari la receptie
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inspectiile la receptie sunt executate de catre comisiile de receptie specializate,


conform procedurilor de receptie proprii.
Sunt acceptate numai produsele intrate care satisfac cerintele specificate in
comenzile de aprovizionare/standarde/desene.
Nici un produs nu este eliberat in procesele de productie pana la terminarea
inspectiei la receptie.
Se pastreaza inregistrari ale conformitatii produsului receptionat.
Metodele utilizate pentru efectuarea verificarilor la receptie variaza in functie de
cat de important este produsul aprovizionat pentru realizarea performantelor produsului
final.
(2) Inspectia pe flux si inspectia finala la nava
Activitatile de inspectie si incercari se executa in scopul de a verifica daca
cerintele specificate pentru produs sunt satisfacute. Inspectiile si testele sunt prezentate
in planuri de inspectie, planuri de acuratete dimensiuni, in proceduri de control,
incluzand si formularele de inregistrare.
Planurile de inspectii si procedurile sunt pregatite de catre Quality Management
Team si Departamentul Productie Vopsitorie, iar planurile de acuratete dimensiuni sunt
pregatite de catre Accuracy Team astfel incat sa fie satisfacute cerintele contractuale,
desenele, specificatiile si regulile aplicabile.
(2.1.) Inspectii si incercari in fabricatie
Fiecare departament de productie efectueaza autocontrolul produselor
executate in etapele procesului de productie, conform procedurii "Autocontrolul".
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inspectia oficiala este efectuata de catre inspectorii QC, Client si Societatea de


Clasificare in conformitate cu planul de inspectii pentru a verifica daca sunt satisfacute
conditiile specificate.
Numai produsele conforme cu specificatiile sunt acceptate si preluate pentru
fazele urmatoare. Produsul neconform nu trece de punctul de inspectie obligatorie spre
o faza urmatoare de fabricatie, fara un accept sau o convenire anterioara intre client si
organizatie.
(2.2.) Teste nedistructive
Laboratoarele de control nedistructiv efectueaza controlul nedistructiv in
conformitate cu planuri de control pentru a confirma si a asigura ca sudura executata
este in conformitate cu cerintele specificate.
Activitatea de control nedistructiv se executa in conformitate cu proceduri
specifice, de catre personal calificat.
(2.3.) Inspectii si teste finale
Inspectiile si testele finale sunt efectuate in conformitate cu planurile de inspectii
si procedurile de control pentru a asigura ca produsul satisface toate criteriile de
acceptare definite.
Inspectia finala include si verificarea ca toate inspectiile de receptie si cele din
procesul de fabricatie au fost efectuate in conformitate cu planurile de inspectii si
procedurile de control si ca documentatia si datele asociate sunt aprobate si disponibile.
(2.4.) Inregistrarile inspectiilor si testelor
Inregistrarile rezultatelor inspectiilor si testelor precum si criteriile de acceptare
sunt mentinute de catre Quality Management Team si/sau departamentele implicate.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inregistrarile indica clar ca produsul a fost sau nu admis la fiecare inspectie


si/sau teste in conformitate cu criteriile de acceptare definite.
Inregistrarile sunt datate si semnate de personal autorizat in acest sens.
Orice neconformitate gasita in procesul de inspectii si teste este controlata in
conformitate cu procedura de control a produsului neconform.
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
D.M.H.I. are stabilita o procedura pentru identificarea, evaluarea, izolarea (cand
este posibil) si tratarea produselor neconforme si pentru prevenirea utilizarii sau
montarii neintentionate a produselor care nu sunt conforme cu cerintele produsului,
specificate in regulile Societatii de Clasificare, regulamente, specificatii, contracte,
desene, etc.
In situatia cand un produs, material, serviciu sau document nu este conform cu
cerintele produsului, acesta este identificat de catre Quality Management Team sau
Departamentul Vopsitorie.
Produsul neconform este izolat de produsele conforme si este identificat
corespunzator pentru a preveni folosirea lui neintentionata pana la luarea unei decizii.
Situatia de neconformitate poate fi notificata catre Quality Management Team
sau Departamentul Vopsitorie de catre oricare alt departament prin Rapoarte de
Probleme.
Departamentele implicate intocmesc Rapoarte de Probleme atunci cand
identifica probleme referitoare la calitatea materialelor, la metodele de lucru si/sau la
documentatia utilizata.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie analizeaza


neconformitatile identificate dupa care intocmesc si administreaza rapoarte de
neconformitate (RNC).
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie pot sugera metodele
de tratare a produsului neconform. Daca este necesar aceste departamente stabilesc o
intalnire cu departamentele implicate pentru luarea deciziei de tratare a neconformitatii
identificate.
Modul de rezolvare a neconformitatii presupune luarea urmatoarelor decizii:
- reprelucrarea, cu respectarea cerintelor specificate;
- acceptarea cu sau fara concesii;
- utilizarea produsului/materialului in alte scopuri decat cel pentru care a fost
destinat initial;
- respingerea produsului neconform;
Rapoartele de neconformitate emise de Departamentul Vopsitorie sunt
verificate de Sectia Q.A. in timpul auditurilor interne efectuate la Departamentul
Vopsitorie.
In cazul in care este specificat in contract, situatia de neconformitate este adusa
la cunostinta Clientului sau reprezentantului acestuia sau Societatii de Clasificare.
Rapoartele de neconformitate sunt difuzate departamentelor implicate pentru
tratarea neconformitatii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie verifica rezultatul


actiunii intreprinse si daca este necesar efectueaza o reinspectie in conformitate cu
cerintele documentate.
Cand neconformitatea este rezolvata Quality Management Team sau
Departamentul Vopsitorie analizeaza si inregistreaza rezultatele in originalul raportului
de neconformitate.
Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare, D.M.H.I. tine sub
control reclamatiile din timpul garantiei pentru a satisface cerintele clientului. Pentru
toate problemele notificate de client pe perioada de garantie se stabileste de Divizia
Marketing impreuna cu departamentele implicate un plan de masuri, in urma analizei
fiecarei probleme raportate si se intreprind actiuni de rezolvare.
Dupa expirarea perioadei de garantie toate problemele nerezolvate, aparute in
timpul garantiei sunt solutionate la intelegere cu clientul.
Analiza datelor
D.M.H.I. determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare pentru a
demonstra adecvarea si eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii si pentru a
evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de
Management al Calitatii.
Aceasta include date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau
din alte surse relevante.
Analiza datelor furnizeaza informatii (dar nu se limiteaza la acestea) referitoare
la:
a) satisfactia si/sau insatisfactia clientului;
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

b) conformitatea cu cerintele produsului;


c) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile
pentru actiuni preventive;
d) furnizori.
Tehnicile statistice utilizate pentru a controla performantele proceselor, sunt
documentate.
Urmatoarele tehnici statistice, dar nu numai, pot fi aplicate corespunzator:

Histograma
Diagrama Pareto
Diagrama cauza - efect
3.2.6.4. Imbunatatire continua
D.M.H.I. isi imbunatateste continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin utilizarea:

a) politicii referitoare la calitate;


b) a obiectivelor calitatii;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

c) a rezultatelor auditului;
d) a analizei datelor;
e) a actiunilor corective si preventive;
f) a analizei efectuate de management.
I. Actiune corectiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata
pentru analiza si eliminarea cauzelor neconformitatilor si pentru prevenirea reaparitiei
lor.
Actiunile corective propuse pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor
existente sunt stabilite in functie de importanta problemelor care trebuie rezolvate.
Procedura mentioneaza functiile responsabile de initierea actiunilor corective, cum se
realizeaza actiunile si verificarea eficacitatii.
Cauzele neconformitatilor detectate sunt investigate pentru a stabili daca sunt
izolate sau repetabile. Se analizeaza cauzele si se stabilesc actiuni corective in vederea
prevenirii reaparitiei neconformitatii. Rezultatele obtinute se inregistreaza si se
monitorizeaza pana la verificarea finala, pentru evaluarea eficacitatii.
Necesitatea eliminarii cauzelor neconformitatilor rezulta din:

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

neconformitati ale Sistemului de Management al Calitatii,


audituri,
neconformitati de produs, proces,
observatii ale clientului/clasei,
observatii sau rapoarte ale executantilor,
analizele efectuate de management.

La intervale de timp relevante se verifica eficacitatea actiunilor corective pentru


a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.
Informatiile relevante privind realizarea actiunilor corective sunt supuse analizei
managementului.
II. Actiune preventiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata
pentru analiza si eliminarea cauzelor unor neconformitati potentiale pentru prevenirea
aparitiei lor.
Procesele de fabricatie, rezultatele inspectiilor, reclamatiile clientului/clasei,
rezultatele auditurilor sunt surse de informatii despre neconformitati potentiale care pot
afecta calitatea produsului.
Evaluarea necesitatii de actiuni preventive, determinarea actiunilor preventive,
implementarea lor, controlul eficacitatii si rezultatele actiunii intreprinse constituie
inregistrari ale calitatii care sunt pastrate la Quality Management Team.
Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor
potentiale.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

La intervale de timp relevante se analizeaza eficacitatea actiunilor preventive


pentru a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.
Informatiile relevante privind realizarea actiunilor preventive sunt supuse
analizei managementului.
3 . 3 . Au t o c o n t r o l u l

Este una din principalele proceduri ce servesc la crearea calitatii prin angrenarea
intregului personal.
Pentru reducerea semnificativa a timpului necesar inspectiilor din produtie
referitoare la calitatea produselor, conform planurilor, cerintelor din specificatiile
de lucru, standardelor, normelor si normativelor s-a intocmit o procedura
administrativa de autocontrol (DMPA).
Aceasta procedura se aplica tuturor activitatilor de constructii si reparatii
nave din DMHI.
3.3.1. Definitii, responsabilitati
Autocontrolul este acea inspectie facuta de producator (muncitor, maistru)
in timpul procesului de fabricatie pentru a verifica daca rezultatul muncii lor
corespunde standardelor de calitate, planurilor, cerintelor din specificatiile de
lucru.
Inspectia controlului tehnic de calitate este inspectia facuta de inspectorul de
calitate urmarind "Planul de Inspectie", impreuna cu maistrul care a efectuat
autocontrolul lucrarii.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inspectia oficiala (finala) apartine reprezentantului Clientului/surveyor-ului


registrului de clasificare sau altor inspectori autorizati, in prezenta inspectorului de
calitate (QC) si a maistrului ce si-a efectuat autocontrolul.
Documentele de referinta sunt procedura de sistem "Inspectia pe flux si
inspectia finala la nava" (DMPS-10) si procedura administrativa "Evaluarea
autocontrolului maistrilor" (DMPA-318).
Responsabilitati:
1. Managerul Quality Management Team are responsabilitatea intocmirii,
revizuirii si aplicarii acestei proceduri.
2. Managerii Departamentelor de Productie au responsabilitatea aplicarii
acestei proceduri in cadrul proceselor de productie pe care le coordoneaza.
3. Inspectorul QC are responsabilitatea verificarii efectuarii effective a
autocontrolului in timpul inspectiilor QC si/sau a inspectiilor in patrulare.
4. In cazul sesizarii calitatii neconforme sau a unui autocontrol
nesatisfacator, Inspectorul QC are responsabilitatea de a notifica in scris
conducerii departamentului implicat pentru a lua masurile corective necesare.
5. In cazul efectuarii autocontrolului inspectorul QC poate renunta la
inspectia QC si efectua direct inspectia oficiala impreuna cu reprezentantul
Societatii de Clasificare si a Clientului in prezenta maistrului ce a efectuat
autocontrolul.
Conceptul de Autocontrol presupun urmatoarele:
- Toti muncitorii isi indeplinesc obligatiile de serviciu cu professionalism si simt
de raspundere.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- Toti maistrii considera rezultatul muncii din punctul de vedere al Clientului si


trebuie sa indeplineasca cerintele privind calitatea.
- Toate defectele constatate sunt remediate imediat.
- Orice activitate lucrativa efectuata in scopul realizarii productiei este subiect al
autocontrolului, care trebuie marcat.
3.3.2. Etapele inspectiei
Sistemul de inspectie consta din activitatile cuprinse in tabelul 3.1:

Tabelul 3.1
Tipul inspectiei

Etapele inspectiei

Autocontrolul

Lucrarea autocontrol (etapa 1: muncitorul, etapa 2: maistrul)

Inspectia Q.C.

Lucrarea autocontrol chemarea la inspectia Q.C. inspectia Q.C.

Inspectia
Clasa/Client

Lucrarea autocontrol chemarea la inspectia QC inspectia


Q.C. chemarea la inspectia Client/Clasa inspectia Client/Clasa

3.3.3. Domeniul autocontrolului

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Toate produsele/lucrarile efectuate trebuie controlate direct de muncitori, maistri


juniori si seniori in prima faza de executie asa cum se arata in tabelul 3.2:
Tabelul 3.2
Domeniul
inspectiei

Toate
lucrarile sau
produsele

Tipul muncii & produsului

Cine efectueaza autocontrolul

Operatii uzuale

Muncitorul

Produse ale unor operatii simple

Muncitorul sau maistrul executant

Subansamble/ansamble/blocuri/instalatii

Maistrul executant sau maistrul


principal

Testul de functionare al unui produs

Maistrul executant sau maistrul


principal

Responsabilitatile inspectorului sunt prezentate in tabelul 3.3:


Tabelul 3.3
Inspector

Rol

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Responsabilitate

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Muncitor

Autocontrol

Maistru

Activitatea de
control

Inspector Q.C.

Control Tehnic
de Calitate

Controlul materialelor/echipamentelor; executia conform


planurilor, specificatiilor sau standardelor
Inspectia de calitate a muncii propriu-zise a muncitorului
Inspectia de calitate a unui produs al muncii simple
Efectuarea lucrarilor de corectare a eventualelor defecte
Intocmirea fiselor de masuratori, in caz ca sunt necesare
Instruirea
muncitorilor
conform
cerintelor
calitatii
(standardele calitatii, eventualele probleme de calitate
intalnite, etc)
Supravegherea efectuarii autocontrolului de catre muncitori
Inspectia calitatii principalelor unitati de productie unde se
aplica ad-literam standardul de calitate
Inspectia
calitatii
subansamblelor/ansamblelor/blocurilor/
instalatiilor
Testul de functionare a produsului
Efectuarea inspectiei inaintea Inspectorului Q.C.
Intocmirea Raportului de Probleme
Intocmirea fisei de masuratori, daca e necesar
Actiuni corective
Chemarea la inspectie a Inspectorului Q.C.
Participarea la inspectia Q.C. si rezolvarea observatiilor
Participarea la inspectia oficiala si rezolvarea observatiilor
Prevenirea problemelor de calitate si imbunatatirea calitatii
Intocmeste procedura de inspectie, planul de inspectie si
punctele cumulate ale problemelor inspectiilor zilnice
Efectueaza inspectia Q.C., inspectia in patrulare
Intocmeste Raportul de Neconformitate, Raportul de Actiuni
Corective si Actiuni Preventive
Efectueaza inspectia incredintata de Clasa/Client
Intocmeste fisa de masuratori, daca e necesar

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inspector
Client/Clasa

(Confirmare
calitate final)

Evalueaza si verifica stadiul efectuarii autocontrolului


Cheama la inspectie Clasa/Clientul
Ia parte la inspectia oficiala impreuna cu Clasa/Clientul
Efectueaza inspectia Clasei/Clientului si noteaza rezultatul
inspectiei

Verificarea punctelor de inspectie.


Repartizarea domeniului de inspectie este aratat in tabelul 3.4:

Tabelul 3.4
Repartizare

Domeniul de inspectie

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Inspecte Client/Clasa

Inspectie
incredintata
Inspecti
e Q.C.

Inspectie
Inspectie
incredintata

Maistru

Autocontrol
Controlul muncitorului

Puncte standard de inspectie cerute de Societatea de


Clasificare
Puncte de inspectie cerute de autoritatea nationala/organizatii
internationale
Puncte de inspectie specifice cerute in contract ori specificatia
de constructie
Puncte
de
inspectie
pentru
verificarea
reliabilitatii,
convenientelor, sigurantei si intretinerii.
Puncte de inspectie ale Client/Clasa incredintate Inspectorului
Q.C., dupa consultare preliminara
Puncte de inspectie pentru corectarea problemelor de calitate
repetate
Puncte de inspectie pentru confirmarea nivelului calitatii
produsului ce poate afecta ulterior procesul de productie
Puncte de inspectie ale Q.C. incredintate maistrului, dupa
consultare preliminara
Puncte de inspectie ale Client/Clasa, Q.C. si incredintate
Toate produsele finite sau amanate la finalul procesului de
productie
Toate operatiile uzuale si produsele unor operatii simple

Detalii privind domeniul inspectiilor:


(1) Inspectia incredintata Inspectorului Q.C.
Punctele principale de inspectie pot fi incredintate Inspectorului Q.C. atunci
cand Clientul/Clasa considera potrivit nivelul calitatii.
(2) Inspectia incredintata maistrului

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Punctele de inspectie pot fi incredintate maistrului in conditiile prezentate in


tabelul 3.5:

Tabelul 3.5

CONDITIA

In caz ca muncitorul si maistrul isi fac cu simt de raspundere autocontrolul


In cazul niciunui defect gasit ori anulare a inspectiei in ultimele 6 luni
In cazul niciunei plangeri la finalul realizarii produsului

Pentru punctele de inspectie incredintate, maistrul trimite chemarea la inspectie


a Q.C. catre Quality Management Team, in conformitate cu DMPS-10 "Inspectia pe flux
si inspectia finala la nava".
3.3.4. Inregistrarile inspectiei
Inregistrarile inspectiei punctelor incredintate sunt intocmite de maistru si
transmise la Q.C. daca este necesara atasarea acestora la documentele de livrare a
navei.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Este considerat finit produsul acceptat pentru etapa urmatoare a procesului


de productie.
Autocontrolul este executat in toate stagiile de productie:
- Sablare automata, debitare, trasare
- Componente, panouri, subansamble, ansamble, pre-montaj si montaj
- Inspectii tehnice (tancuri, magazii marfa, compartimente pupa si prova)
- Testari presa in tancuri
Maistrul marcheaza fiecare produs finit cu triunghiul autocontrol.
Triunghiul marcat pe suprafta produsului finit inseamna ca autocontrolul a
fost efectuat iar produsul poate trece la stagiul urmator al procesului de productie.
In eventualitatea gasirii vreunei neconformitati pe parcursul procesului,
inspectorii Q.C. trebuie sa taie marcajul de autocontrol iar munca si autocontrolul
trebuiesc refacute.
Inspectorul Q.C. poate prelua inspectia incredintata maistrului daca
autocontrolul este facut superficial, pana cand executarea autocontrolului se
imbunatateste si e consecventa.
3.3.5. Controlul punctelor de inspectie

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

(1)Inspectorii Q.C. elaboreaza "Planul de inspectie".


(2)"Planul de inspectie" este pregatit si introdus in reteaua PC inaintea
inceperii constructiei si contine punctele de inspectie ale proiectului.
(3)In cazul in care dupa inspectie proiectul este respins, acesta se
reinspecteaza in conformitate cu DMPS-10 "Inspectia pe flux si inspectia finala la
nava".
(4)Produsul nu trece la etapa urmatoare fara a se remedia, autocontrolul
re-efectua si marca corespunzator, iar re-inspectia trebuie efectuata si lucrarea
acceptata.
(5)Rezultatul inspectiei este folosit la evaluarea maistrului.
Evaluarea se face in concordanta cu procedura administrative DMPA-318
"Evaluarea autocontrolului facut de maistru".
3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
I. Evaluarea procesului de autocontrol
Quality Management Team evalueaza continuu cotele evolutiei autocontrolului
acordand o atentie deosebita urmatoarelor situatii:
(1) Autocontrolul nu s-a facut/marcat.
(2) Falsa marcare sau falsa executare a autocontrolului.
(3) Calitatea deficitara a produsului.
(4) Inspectiile sunt amanate sistematic.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

II. Rezultatul evaluarii efectuat de inspectorii QC


(1) Inspectorii Q.C. evalueaza autocontrolul efectuat de maistrul junior in timpul
inspectiilor QC si/sau inspectiilor in patrulare.
(2) Rezultatul se trece in formularul "Inspectia zilnica QC", cod DMF0085/2,
dupa inspectia QC.
(3) Nota calculata pentru intreaga luna este media tuturor notelor dintr-o luna.
Rezultatul evaluarii maistrilor se transmite departamentelor de productie
conform procedurii "Evaluarea autocontrolului facut de maistru" DMPA-318.

3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC


3 . 4 . 1 . Au d i t u l i n t e r n
Odata ce Sistemul Calitatii a fost implementat, se efectueaza auditul intern al SMC pentru verificarea,
examinarea si evaluarea dovezilor obiective si ca elementele aplicabile ale Sistemului Calitatii au fost proiectate,
documentate si puse efectiv n aplicare n conformitate cu referintele specificate
Auditurile sunt implicate n sistemele calitatii conforme ISO 9000 pentru anumite scopuri:

- Pentru stabilirea unui punct initial de dezvoltare a sistemelor calitatii


- Pentru monitorizarea progresului n dezvoltarea sistemelor calitatii
- Pentru ca sunt o modalitate de evaluare externa a competentei sistemelor de
certificare ISO 9000
- Pentru ca asigura o monitorizare interna statutara a competentei, performantei
si eficientei sistemelor
Un audit al sistemului calitatii va urmari:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- Competenta sistemului - daca procedurile sunt realiste si adecvate pentru


organizatie
- Conformitatea sistemului - daca procedurile sunt urmate corect, n fiecare
ocazie, de catre ntregul personal
- Performanta sistemului - daca operarea procedurilor sistemului aduce
rezultatele dorite.
Metodologia auditului Sistemului Calitatii presupune etapele:
- Declansarea auditului: stabilirea obiectului auditului si examinarea preliminara,
- Pregatirea auditului: elaborarea planului de audit, organizarea echipei de audit,
stabilirea documentelor de lucru;
- Efectuarea auditului: reuniunea de deschidere, examinarea Sistemului Calitatii
si reuniunea de nchidere;
- Elaborarea si gestionarea documentelor auditului: elaborarea raportului de
audit, difuzarea raportului de audit si pastrarea documentelor de audit;
- Urmarirea actiunilor corective.
Calitatile unui bun auditor:
Capacitatea de a dobndi rapid cunostintele si ntelegerea functiei si sistemelor
asociate ce sunt auditate
Independenta
Capacitatea de a stabili bune relatii cu oamenii
Lipsa prejudecatilor si obiectivitatea
Discretie.
Daca Sistemul de Management al Calitatii a fost elaborat si implementat n
cadrul ntreprinderii, acesta poate fi certificat.
3.4.2 Certificarea Sistemului Calitatii
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Este procedura de atestare a conformitatii unui produs, serviciu sau sistem de


organizare a ntreprinderii n raport cu un document de referinta.
Dovada conformitatii cu standardul (documentul normativ) stabilit o reprezinta
Certificatul Sistemului Calitatii. Obtinerea certificatului este posibila doar n cazul
functionarii la ntreprindere a unui Sistem real si eficient de Management al Calitatii.
Un asemenea certificat demonstreaza ca desfasurarea proceselor din
ntreprindere, ncepnd cu cercetarea pietei si pna la supravegherea produselor n
utilizare, ndeplineste conditiile certificarii nu mai putin de 75% (cele prevazute n
standardul sau documentul normativ stabilit ca referinta).
Certificarea Sistemului Calitatii unei ntreprinderi se realizeaza att n scopuri
externe (publicitar, aliniere la diferite reglementari, la directivele comunitare, etc.), ct si
n scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite potrivit politicii ntreprinderii n domeniul
calitatii, motivarea personalului pentru mbunatatirea calitatii, asigurarea capabilitatii
proceselor privind realizarea anumitor performante).
Certificarea Sistemului Calitatii de catre organisme terte, independente, avnd un prestigiu recunoscut, poate sa
reprezinte o dovada a superioritatii ntreprinderii fata de concurenti, prin existenta unui Sistem al Calitatii eficient, capabil sa
asigure, n mod constant, obtinerea unor produse corespunzatoare pentru satisfacerea cerintelor clientilor.

Pe de alta parte, un Sistem al Calitatii certificat da mai multa ncredere


conducerii ntreprinderii ca toate procesele si activitatile sunt tinute sub control,
permitnd obtinerea unor rezultate prestabilite. El poate determina personalul sa se
preocupe mai mult de mbunatatirea calitatii propriei activitati, n favoarea rezultatelor
de ansamblu ale ntreprinderii.
Cheltuielile pentru certificarea si mentinerea Sistemului Calitatii sunt relativ
mari, de aceea ntreprinderile mici manifesta, de multe ori, retinerea fata de acest tip de
certificare.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

n Franta si Germania, de exemplu, se considera ca certificarea Sistemelor


Calitatii este eficienta n cazul ntreprinderilor mari, n timp ce n Marea Britanie se
manifesta tendinta de a certifica ntreprinderi din ce n ce mai mici.
Cele mai cunoscute organizatii de certificare: Lloyd s Register (Marea Britanie),
Bureau Veritas (Franta), Human Dynamics (Austria), TUV (Germania), IRCA (Italia) etc.
CAPITOLUL 4
Perfectionarea activitatii de control a calitatii
4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale
Calitatea productiei este influentata de un numar mare de factori foarte diferiti. Influenta acestora
este diferentiata pe ramuri, pe tipuri de productie si depinde de variatia conditiilor de productie. De la bun
inceput, calitatea productiei in ansamblu depinde de calitatea procesului de fabricatie care are drept obiectiv
realizarea procesului respectiv.
Clasificarea factorilor care influenteaza calitatea productiei se poate face dupa mai multe criterii si anume:
- natura influentei asupra calitatii productiei;
Deosebim: factori cu actiune pozitiva (perfectionarea proiectarii, a tehnologiilor, a utilajelor si instalatiilor
etc), care conduc cel putin la obtinerea calitatii standard, a produselor si factori cu actiune negativa (foarte multe
schimbari in procesul tehnologic, dezvoltarea rapida a fabricatiei etc), care impiedica obtinerea calitatii dorite;
- gradul de obiectivitate al factorului;
Se deosebesc: factori obiectivi (dependenti de natura si tehnica) si factori subiectivi (dependenti de
executant);
- nivelul de dezvoltare a fortelor de productie si caracterul acestora ;
Exista factori dependenti de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie (factori care determina cerintele de
calitate a productiei, factori care influenteaza calitatea obiectului muncii, factori tehnici si tehnologici, factori

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

organizatorici) si factori dependenti de caracterul fortelor de productie (sistemul de management la nivelul economiei
nationale, managementul unitatii industriale, sistemul motivational si de consum etc).
Totusi, orice clasificare este arbitrara, deoarece toti factorii se intrepatrund.
Multi din acesti factori influenteaza calitatea productiei indirect, prin actiunea altor factori (cointeresarea
materiala a angajatilor conduce la cresterea calificarii personalului, la folosirea rationalaa utilajelor si realizarea mai
buna a diferitelor reparatii, deci implicit la cresterea calitatii productiei).
4.2. Orientarea catre client
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca cerintele clientului sunt identificate si
satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia.

Pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientului se recomanda:


- identificarea clientilor si clasificarea lor pe categorii;
- definirea pietelor pe care activeaza/concureaza organizatia;
- identificarea si evaluarea competitorilor de pe aceste piete;
- determinarea caracteristicilor cheie ale produsului si a valorii lui relative
pentru client;
- identificarea oportunitatilor, punctelor slabe si a avantajelor competitive
viitoare.
4.3. Politica in domeniul calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca politica din


domeniul calitatii:
- Este adecvata fata de scopul organizatiei;
- Include angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si pentru
imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii;
- Asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii;
- Este comunicata si inteleasa in cadrul organizatiei;
- Este analizata pentru adecvarea ei continua.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita
de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti
factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special
asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
4.4. Planificare

4.4.1. Obiectivele calitatii


Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca obiectivele
calitatii, inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs
sunt stabilite pentru functiile relevante si la nivelurile relevante ale organizatiei.
Obiectivele calitatii trebuie sa fie masurabile si in concordanta cu politica in
domeniul calitatii.
Pentru stabilirea obiectivelor sunt luate in considerare: rezultatele analizei
efectuate de management, feed-backul de la clienti, etc.
Exemple de obiective:
- cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii
de reactie, respectarea termenelor;
- costurile calitatii, productivitatea, rata rebuturilor;
- eficienta si rentabilitatea.
4.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- planificarea sistemului de management al calitatii este efectuata in scopul


indeplinirii cerintelor precum si a obiectivelor calitatii;
- integralitatea sistemului de management al calitatii este mentinuta atunci
cand schimbarile sistemului de management al calitatii sunt planificate si
implementate.
Planificarea presupune:
- o abordare controlata a schimbarii;
- si ca sistemul de management al calitatii este mentinut pe parcursul
schimbarii.
4.5. Competenta, constientizare si instruire
Organizatia trebuie sa:
- identifice competenta necesara pentru personalul care desfasoara activitati
care influenteaza calitatea produsului;
- asigure instruirea sau sa intreprinda alte actiuni pentru a satisface aceste
necesitati;
- evalueze eficacitatea actiunilor intreprinse;
- se asigure ca personalul sau este constient de relevanta si importanta
activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii;
- mentina inregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si
experienta.
Aceasta clauza are ca scop extinderea cerintelor pentru sistemul de
management al calitatii si la elemente de competenta, constientizare si instruire.
Vechea editie a standardului se referea numai la instruire si partial la calificare. Clauza
corespondenta din ISO 9001:1994 este 4.18. Un element nou il constituie evaluarea
eficacitatii instruirii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Conform ISO 9004:2000 cresterea competentei prin instruire ar trebui sa ia in


considerare:
- cerinte viitoare referitoare la planuri si obiective strategice si operationale;
- anticiparea necesitatilor de management si forta de munca;
- schimbari in procesele, uneltele si echipamentele organizatiei;
- evaluarea competentelor salariatilor de a realiza activitati definite;
- cerinte de reglementare si legale, instructiuni ce pot afecta organizatia si
partile interesate.
Conform ISO 9004:2000 marirea gradului de constientizare si implicare ar
trebui sa ia in considerare:
- viziunea pentru viitor;
- politicile si obiectivele organizatiei;
- schimbarile si dezvoltarile organizationale;
- initierea si implementarea actiunilor de imbunatatire;
- beneficii din creativitate si inovare;
- programe introductive pentru noii angajati;
- programe de reimprospatare pentru cei deja instruiti.
Infrastructura
Organizatia trebuie sa identifice, sa asigure si sa mentina infrastructura de
care are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.
Aceasta infrastructura presupune:
- cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
- echipament pentru procese (hardware si software);
- servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Clauza corespondenta partial din ISO 9001:1994 este 4.9 (Controlul
Proceselor). Pentru a aborda aceasta cerinta trebuie gasit raspunsul la intrebarea: "Ce
facilitati sunt necesare pentru efectuarea activitatilor?"
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Conform ISO 9004:2000 infrastructura poate include:


- cladiri;
- locul de munca;
- scule si echipamente;
- servicii suport;
- comunicatii;
- facilitati de transport
4.6. Masurare, analiza si imbunatatire
Organizatia trebuie sa planifice si sa implementeze procesele necesare de
monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:
- a demonstra conformitatea produsului;
- a se asigura conformitatea sistemului de management al calitatii;
- a imbunatati continuu eficacitatea sistemului de management al calitatii.
Aceasta trebuie sa includa determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a
tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor.
4.6.1. Monitorizare si masurare
4.6.1.1. Satisfactia clientului
Organizatia trebuie sa monitorizeze informatiile referitoare la perceptia
clientului asupra satisfacerii de catre aceasta a cerintelor sale, ca una dintre
modalitatile de masurare a performantei sistemului de management al calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii trebuie sa fie determinate.
Aceasta clauza este noua si defineste faptul ca organizatia trebuie sa
implementeze un proces de culegere si monitorizare a datelor si informatiilor
referitoare la satisfactia clientilor.
Organizatia are responsabilitatea de a defini metodele si masurarile pentru
obtinerea si utilizarea informatiilor si datelor referitoare la satisfactia clientilor.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

ISO 9004:2000 indica cateva exemple de metode pentru masurarea


satisfactiei clientului:
Reclamatii de la client;
Comunicare directa cu clientul;
Chestionare;
Rapoarte de la organizatii ale consumatorilor;
Rapoarte publicate de diferite medii de informare;
Studii pe sectoare economice.
Alte metode posibile: analiza cererilor de despagubiri in garantie, a contractelor anulate, a comenzilor
repetitive (fidelitatea clientilor), analiza clientilor noi, analiza cotelor de piata

4.6.1.2. Audit intern


Organizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate
pentru a determina daca sistemul de management al calitatii:
- este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele prezentului
Standard International si la cerintele sistemului de management al calitatii stabilit de
catre organizatie;
- este implementat si mentinut eficace.
Trebuie planificat un program de audit luand in considerare statutul si
importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele
auditurilor precedente. Trebuie definite criteriile auditului, domeniul de aplicare,
frecventa si metodele. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor
trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Auditorii nu isi
vor audita propria activitate.
Responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea auditurilor,
pentru raportarea rezultatelor si mentinerea inregistrarilor trebuie definite intr-o
procedura documentata.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca


actiunile sunt intreprinse fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si
a cauzelor acestora. Activitatile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor
intreprinse si raportarea rezultatelor acestora.
4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
Organizatia trebuie sa aplice metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo
unde este aplicabil, masurarea proceselor sistemului de management al calitatii.
Aceste metode trebuie sa demonstreze abilitatea proceselor de a obtine rezultatele
planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, trebuie intreprinse
corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura
conformitatea produsului.
4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
Organizatia trebuie sa monitorizeze si sa masoare caracteristicile produsului
pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Acest lucru
trebuie facut in etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in
conformitate cu masurile planificate.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate trebuie mentinute.
Inregistrarile trebuie sa indice persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea
produsului.
Eliberarea produsului si livrarea serviciului nu trebuie sa se produca pana
cand masurile planificate nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia
cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta sau acolo unde
este aplicabil, de catre client.
Aceasta cerinta preia cea mai mare parte a clauzei 4.10 - inspectii si
incercari - din ISO 9001:1994.
4.6.2. Controlul produsului neconform
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Organizatia trebuie sa se asigure ca produsul care nu este conform cu


cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea
neintentionate. Aceste metode de control si responsabilitatile si autoritatile asociate
pentru tratarea produsului neconform trebuie definite intr-o procedura documentata.
Organizatia trebuie sa trateze produsul neconform prin una sau mai multe
dintre urmatoarele metode:
- prin intreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate;
- prin autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie data de o autoritate
relevanta si, acolo unde este aplicabil, de catre client;
- prin intreprinderea unei actiuni care sa impiedice destinarea sau utilizarea lui intentionata initial.
Inregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare intreprinse, inclusiv
derogarile obtinute, trebuie mentinute.
Atunci cand produsul neconform este corectat trebuie sa fie supus unei reverificari pentru a se demonstra
conformitatea cu cerintele.
Cind produsul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a inceput, organizatia trebuie
sa intreprinda actiuni corespunzatoare consecintelor, sau potentialelor consecinte ale neconformitatii.
4 . 6 . 3 . An a l i za d a t e l o r
Organizatia trebuie sa determine, sa colecteze si sa analizeze datele corespunzatoare pentru a demonstra
adecvarea si eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea
continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii. Aceasta trebuie sa includa date generate de activitatile
de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante.
Analiza datelor trebuie sa furnizeze informatii referitoare la:
a) satisfactia clientului;
b) conformitatea cu cerintele produsului;
c) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive;

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

d) furnizori .

4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa-si imbunatateasca continuu eficacitatea sistemului de
management al calitatii prin utilizarea:
- politicii referitoare la calitate;
- a obiectivelor calitatii;
- a rezultatelor auditului;
- a analizei datelor;
- a actiunilor corective si preventive;
- a analizei efectuate de management.
Aceasta cerinta a standardului implica o abordare proactiva a problemei
imbunatatirii.
Fig. 4.1 - Model pentru abordarea bazata pe proces

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

4.6.4.2. Actiuni corective


Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauza neconformitatilor, in
scopul de a preveni reaparitia acestora. Actiunile corective trebuie sa fie adecvate
consecintelor neconformitatilor aparute.
Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele pentru:
a) analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);
b) determinarea cauzelor neconformitatilor;
c) evaluarea necesitatii de actiuni pentru a se asigura ca neconformitatile nu
reapar;
d) determinarea si implementarea actiunii necesare;
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

e) inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;


f)analiza actiunii corective intreprinse.
Standardul precizeaza faptul ca actiunile corective sunt acele actiuni
intreprinse dupa aparitia unei neconformitati. Fata de editia ISO 9001:1994 se
introduc unele clarificari cum ar fi necesitatea inregistrarii rezultatelor si a analizarii
eficacitatii actiunilor intreprinse.
O organizatie care are neconformitati repetitive inseamna ca nu are un
sistem de actiuni corective eficace.
4.6.4.3. Actiuni preventive
Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauzele neconformitatilor
potentiale in scopul prevenirii aparitiei acestora. Actiunile preventive trebuie sa fie
adecvate consecintelor problemelor potentiale.
Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele pentru:
a) determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;
b) evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor;
c) determinarea si implementarea actiunii necesare;
d) inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;
e) analiza actiunii preventive intreprinse.
Standardul precizeaza faptul ca actiunile preventive sunt acele actiuni
intreprinse inainte de aparitia unei neconformitati potentiale. Organizatia trebuie sa
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

identifice sursele de informatii pentru identificarea unor potentiale neconformitati si


deci in consecinta, a unor actiuni preventive. Exemplu de surse potentiale ar putea
fi:
- asteptarile si nevoile clientilor;
- analizele de piata;
- rezultatele analizelor de date;
- masurarea satisfactiei;
- masurarile din cadrul proceselor;
- inregistrarile din cadrul sistemului de management al calitatii;
- auto-evaluarea;
- analizele de risc;
- studii de fezabilitate.

Ciclul

P - D - C - A (plan - do - check - act)

Fig. 4.2

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Planifica: - Stabileste obiectivele si necesarul de procese pentru a furniza rezultatele, in conformitate cu


cerintele clientului si cu politicile organizatiei.
Executa: - Implementeaza procesele.
Verifica: - Monitorizeaza si masoara procesele si produsele, fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru
produs si raporteaza rezultatele.
Actioneaza: - Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor procesului.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Activitati si rezultate planificate

Efectivitate =

A c t i v i t a t i r e a l i z a t e s i r e zu l t a t e o b t i n u t e
Se exprima prin "disciplina tehnologica" referitoare la procesele care asigura atingerea obiectivelor.
Rezultate obtinute

Eficienta =
Resurse utilizate

4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei


Aceasta presupune:
Analizarea si evaluarea situatiei existente pentru identificarea zonelor de
imbunatatit.
Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatire.
Cautarea solutiilor pentru realizarea obiectivelor.
Evaluarea acestor solutii si efectuarea unei selectii.
Implementarea solutiilor alese.
Masurarea, verificarea, analizarea si evaluarea rezultatelor implementarii
pentru determinarea nivelului de realizare a obiectivelor.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

Standardizarea schimbarilor.
S-a renuntat la structurarea cerintelor pe cele 20 de elemente din ISO
9001:1994.
Se pune un accent suplimentar pe
9001:1994 nu contine o clauza similara).

imbunatatirea continua (ISO

Sistemul calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza procesele
necesare pentru a se asigura ca produsul si/sau serviciul se conformeaza cu cerintele clientului.
n tarile Uniunii Europene au fost initiate mai multe programe, orientate la mbunatatirea competitivitatii firmelor,
motivarea si instruirea personalului, satisfacerea clientilor. Printre ele "Programul European de mbunatatire a calitatii",
"Premiul European pentru Calitate", "Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii".
O alta dimensiune a politicii de promovare a calitatii n Europa de Vest este orientarea spre dezvoltarea
sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internationale ISO 14000, ca mijloc de control,
masurare si comunicare a propriilor performante n domeniul mediului.
Scopul eforturilor mentionate si a politicii europene n domeniul calitatii n general, este de a crea o imagine noua
a culturii calitatii n Europa, bazata pe cooperare si conlucrare ntre tarile europene.

Concluzii si propuneri
In urma analizelor efectuate in capitolele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:
S.C. D.M.H.I. S.A. este o organizatie de succes care marcheaza trecerea economiei romanesti la
economia de piata;
Analiza economico-financiara a scos in evidenta dinamica permanent ascendenta a cifrei de
afaceri, a profitului si productivitatii; societatea si-a inceput activitatea cu pierderi si dupa numai 2 ani de
activitate (din 2001) a inceput sa lucreze pe profit;
Numarul de angajati a prezentat mici fluctuatii in perioada analizata cu tendinte de scadere din
motive de productivitate a muncii;
Sumele investite in tehnologie au scazut constant de la infiintare (cand au fost maxime), ceea ce
nu reprezinta o solutie viabila pe termen lung;
Exportul quasitotalitatii productiei in tari din vestul Europei atesta calitatea productiei realizate;
Pana la proba contrarie, succesele firmei trebuie puse pe seama managementului calitatii totale
folosit conform sistemului calitatii implementat in organizatie in concordanta cu standardele ISO din seria 9000.
Propunerile pe care le fac in calitate de angajat al firmei D.M.H.I. S.A., cu responsabilitati in domeniul
calitatii, se refera in special la organizarea controlului calitatii productiei si sunt cuprinse in urmatoarea nota
sintetica pe care intentionez s-o inaintez responsabililor cu calitatea din echipa manageriala.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei si consta in
verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate stabilite si inscrise in documentatia
tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii consta in verificarea respectarii documentelor privind calitatea
productiei, documente care au un caracter obligatoriu. Controlul de calitate se incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de
acceptare sau neacceptare a productiei.
2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii (control de receptie a
materialelor prime, materielelor si subansamblelor, control pe operatii si faze de fabricatie, control final, control al
comportarii in exploatare etc).
3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa, maistrul sau
personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul compartimentului de control tehnic de calitate al
firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau al statiilor si standurilor de incercare, al serviciilor tehnice, de
personalul de la aprovizionare si desfacere (merceologi, comisii de receptie), inclusiv de specialisti in audit-ul calitatii.
4. Clasificarea controlului de calitate are la baza urmatoarele criterii si anume:
4.1. Caracterul mijloacelor de control, conform caruia deosebim: control automatizat, control mecanizat si
control manual;
4.2. Obiectul controlului conduce la urmatoarea clasificare: controlul materiilor prime si materialelor; controlul
produselor obtinute prin cooperare; controlul sculelor si dispozitivelor tehnologice; controlul aparatelor si instrumentelor de
masura si control; controlul dispozitivelor si standurilor de incercari; controlul pe faze de fabricatie si in final al pieselor,
subansamblelor si produselor; controlul documentatiei tehnice si comerciale insotitoare; controlul ambalajului si al incarcarii
produselor finite; controlul calificarii personalului; controlul disciplinei tehnologice; controlul depozitarii materiilor prime,
materialelor, produselor de completare si a productiei finite; controlul realizarii masurilor de crestere a calitatii productiei;
controlul exploatarii produselor la utilizatori; controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si sesizarilor de la clienti; controlul
activitatii de reparatii si service;
4.3. Proprietatile obiectului controlat permit: controlul dimensiunilor; controlul proprietatilor fizice; controlul
proprietatilor mecanice; controlul proprietatilor chimice; controlul fiabilitatii; analiza metalografica;
4.4. Relatia cu procesul de productie clasifica controlul in: controlul intrarilor (de receptie a materiilor prime
materialelor, produselor de completare etc.); controlul procesului tehnologic (pasiv sau activ); controlul pe faze (operatii) a
procesului tehnologic sau a productiei (instantaneu sau inspectii); controlul iesirilor sau final (receptia produselor finite);
4.5. Metoda de control permite: controlul fiecarui produs (total); controlul selectiv si metode statistice de
conducere a calitatii.
5. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte stabilit, inspectiile
efectuandu-se dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul special insarcinat cu aceasta.
6. Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic se realizeaza pe parcursul procesului de fabricatie cu
ajutorul aparatelor de masura in flux si se utilizeaza pentru conducerea directa a procesului de fabricatie.
7. Controlul la utilizator se foloseste de furnizor, impreuna cu organele interesate, in scopul studierii
proprietatilor productiei livrate.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

8. In cazul controlului total, decizia calitatii productiei controlate se adopta pe baza rezultatelor verificarii fiecarui
produs in parte, iar in cazul controlului selectiv aceasta se ia pe baza rezultatelor verificarii uneia sau mai multor esantioane
din productia respectiva.
9. Structura controlului tehnic se elaboreaza tinand seama de caracterul procesului tehnologic, iar planificarea
operatiilor de control ia in considerare: succesiunea operatiilor si trecerilor de prelucrare, precizia prelucrarii la fiecare operatie,
caracterul prinderii pieselor in masinile-unelte, numarul de piese prelucrate simultan, masinile unelte utilizate, gradul de
automatizare si caracterul acestora (speciale, universale), sculele folosite, gradul de stabilitate a procesului de fabricatie, punctele
de control si dotarea acestora etc.
Pentru economia romaneasca, esentiale sunt trei lucruri:
1. Pret adaptat pietei;
2. Calitatea exact asa cum este ceruta de client;
3. Precizie absoluta privind conditiile si termenele de livrare.
Controlul proceselor conform ISO trebuie sa aiba in vedere cei 5 M:
1. Man (instruire)
2. Method (instructiuni, proceduri, planuri, desene)
3. Machinery
4. Medium
5. Material
Nu producatorul, ci clientul decide calitatea. Calitatea e perceptia clientului si a pietei despre firma si produs.
O procedura documentata, element-cheie in materializarea sistemului de management calitate descrie
raspunsul unor intrebari fundamentale: CE, CINE, CAND, CUI, PRIN CE...
Principiile esentiale pe care se bazeaza calitatea serviciilor pot fi sintetizate ca mai jos:
- numai clientul e judecatorul calitatii serviciului; numai el determina nivelul de "excelent" al serviciului, nivel
pe care il vrea intotdeauna;
- intreprinderea trebuie sa administreze asteptarile clientului reducand, pe cat posibil, distanta intre
performanta serviciului si dorintele acestuia;
- in materie de servicii NU EXISTA CALE DE MIJLOC; trebuie "facut bine de prima oara"; trebuie atinsa
perfectiunea, adica ZERO DEFECTE (Philip B. CROSBY); e necesara o disciplina de fier si trebuie aplicat un efort
constant pentru eliminarea defectelor sau greselilor.
Cand iti merge bine si nu stii de ce, este bafta chioara; cand iti merge bine si stii de ce, este MANAGEMENT.
Managementul la toate nivelurile tine sub control NOROCUL.
Asadar:
- Asigurarea calitatii presupune calitatea tuturor activitatilor ntreprinderii.
- Implementarea reala a Sistemului de Management al Calitatii trebuie sa contribuie la bunastarea
ntreprinderii.
- Daca exista probleme cu vnzarile - exista probleme cu calitatea.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:

- Implicarea top-managementului este foarte importanta pentru succesul implementarii sistemului de


management al calitatii (SMC).
- ISO 9001:2000 prevede certificarea SMC si nu a produselor.
- SMC nu poate fi copiat, fiecare ntreprindere are particularitatile sale.
- Instruirea permanenta si devotamentul personalului fata de calitate este un factor primordial pentru obtinerea
scopului.

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data