Buna ziua !

Ma numesc Papazian Andrada Lorena si sunt studenta in anul I la Facultatea de

Comunicare si Relatii Publice in cadrul Universitatii SNSPA.
Astazi va voi vorbi despre Relatiile Publice. Dupa cum stiti acest deomeniu este nou, foarte vag
si destul de vast asa ca am ales sa vorbesc despre Definirea Relatiilor Publice.
Dupa ce m-am hotarat sa dau la SNSPA, toata lumea ma intreba ce voi iesi dupa terminarea
facultatii. Eu le raspundeam ca voi fii specialist PR dar nici eu nu stiam sigur ce inseamna acest
lucru.
Asa cum spunea Bernays in Cristalizarea opiniei publice Realatiile publice reprezinta o arta in
cadrul stiintelor sociale nicidecum manipularea sau persuadarea prin metode imorale asa cum
crede majoritatae populatiei.
n 1975, Rex Harlow a numarat 472 de definitii, el nsusi mpreuna cu echipa lui, adaugnd-o pe
urmatoarea: relatiile publice reprezinta functia manageriala distincta ce ajuta la mentinerea unor
limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproca si la cooperarea dintre organizatie si
publicul ei.
Termenul de relatii publice a fost folosit prima data de Thomas Jefferson, iar cu sensul de
activitate de relatii publice de o companie americana de telegraf. Importanta activitatii de relatii
publice a fost subliniata din secolul XVIII de W. Fox, care a atentionat Parlamentul de
importanta ei, spunnd ca guvernantii vor trebui sa se supuna opiniei publice. Principalii
practicanti: Ivy Lee Eduard Bernays. n ultimele decenii aceasta specializare a cunoscut o
ascensiune vertiginoasa: n anul 2000 existau aproximativ 140.000 de practicieni n relatii
publice n SUA.
In continuarea voi pune accentual pe cele 4 modele ale realtiilor publice dezvoltate de James
Grunig si Todd Hunt.
Primul model este cel impresariat, fiind caracterizat de o comunicare unidirectionala, dinspre
organizatie catre public, in care adevarul nu este calitatea esentiala a infortmatiei transmise.
Scopul comunicarii este unul propagandistic, iar P. T. Barnum este considerat promoter al
modelului.
Urmatorul model este cel al informarii publice, initiat de Ivy Lee care are ca scop transmiterea a
cat mai multe informatii despre organizatie publicului. Comunicarea ramane unidirectionala, dar
utilizeaza informatii reale si cat se poate de concrete. Aici se observa prima schimbare: vorbim
despre o politica de transparenta, in care adevarul este elementul care leaga organizatia de public.
In al treilea model, cel al realtiilor publice biderectionale si asimetrice, este introdus feedback-ul
prin care organizatia este intresata doar de inregistrarea elementelor care pot ajuta emitatorul in
atingerea obiectivelor sale, promotor fiind chiar Bernays.
Ultimul model, modelul relatiilor publice bidirectionale si simetrice poate fi considerat ultimul
pas in evolutia relatiilor publice. Interesul publicului conteaza in aceeasi masura pentru
organizatie ca si propriul interes, iar relatiile publice sunt de fapt un mediator intre cele doua.

Dupa cum vedeti definirea relatiilor publice a suferit multe modificari de-a lungul timpului si in
prezent nu exista o decizie unanima asupra unei singure definitii. Cert este ca vor mai exista si
alte teorii in viitor si se vor aduce alte pareri in domeniu fiind incurajate noi directii de cercetare
si actiune, relatiile publice ramanand un domeniu vast.
Sper ca am reusit sa va arat o mica parte a relatiilor publice si ca acum sunteti mai familiarizati
cu acest domeniu. Pentru cei care inca au neclaritati sunt bineveniti sa puna intrebari.