Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA BUCURESTI

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

ASISTENTA FAMILIEI
Precizari cu privire la familiile de romi

Profesor : Aurelia Curaj


Student: Felix COSTCAHE
Anul III ID

1. INTRODUCERE

In contextul cunoasterii in sens larg a procedurilor din asistenta sociala a familiei,


consider necesar cunoasterea in detaliu de catre orice asistent social a caracterisiticilor pe care le
are familia la populatia de etnie roma.Demersul nu este unul facil, in conditiile economico-socioculturale in care isi duce existenta minoritatea roma din Romania,cea mai numeroasa la nivel
european.
Pe langa eforturile pe care sectorul social le intreprinde in ultimii ani pentru a creste
eficienta programelor pe care le adreseaza acestei minoritati, imperios necesara mi se pare si o
atitudine mai responsabila la nivel central, asumarea erorilor din trecut, in primul rand, in vederea
prioritizarii problemelor acestor oameni pe agenda publica
Merita amintite cel putin eforturile/bunele intentii ale autoritatilor romane , acolo unde succesele
au intarziat sa apara :

Educatie dezvoltarea manualelor de limba si cultura romani, scaderea in amploare a


fenomenului de segregare scolara, imbunatatirea accesului la educatie;
Locuire scaderea numarului cazurilor de coruptie in alocarea locuintelor sociale;
Sanatate incadrarea in codul ocupational a profesiei mediator sanitar;
Munca caravana anuala destinata somerilor de etnie roma;
Cultura infiintarea Centrului de Cultura al Romilor.

Situatia devine insa dramatica atunci cand vorbim despre eficienta acestor programe de
aissitenta sociala pentru ca nu tin seama de backgroundul cultural, deficitul cultural, accesul
deficitar la informatie si contextul socio-economic precar al romilor, drept pentru care nu li se
adreseaza intr-o maniera eficienta, ci una generalizata, precum populatiei majoritare
Lucratorii sociali in comunitatile cu numar semnificativ de romi acuza lipsa informatiilor
despre trecutul cutumiar care marcheaza realitatea romilor, drept pentru care voi prezenta in
continuare aspectele cele mai relevante despre romi, cunostinte must have ale asistentului social
care lucreaza cu romii, precum si cateva moduri de adaptare a consilierului la astfel de clienti.
Pentru ca nu este cu putinta sa ne trezim peste noapte si sa intelegemspecificul familiei la romi,
demersul acesta are un vadit caracter socio-istoric, avand in vedere natura informatiilor pe care
le ofera.Sunt convins de utilitatea cunoasterii mai detaliate a culturii si provenientei cetatenilor de
etnie roma, in vederea intelegeri si explicarii mai multor fenomene sociale care caracterizeaza
inca acesta populatie, cum ar fi practica casatoriilor timpurii, sau judecata romani.

2. ABC ul asistentului social despre romi


1.2.-Provenienta si migratia romilor spre Europa
Marele Punjab, apartinand astazi statelor Punjab, Harayana, Niama Chal, Pradesh,
Teritoriile Unite Delhi, Chandirgarh, precum si zonele adiacente din Rajasthan, Jammu si
Kashmir constituie,ne spune Delia Grigore, spatiul de provenienta al romilor. Migrarea s-a produs
in jurul anului 1000 e.n., odata cu marile dislocari de populatii, determinate de presiunile si
cuceririle musulmane din nordul Indiei. Desi revine ca argument in operele catorva cercetatori de
marca, cucerirea islamica nu poate fi o cauza, cel puin nu singura, pentru migraia in numar atat
de mare a unui neam. Chiar daca ar fi aparut in Europa odata cu ultimele invazii mongole, ipoteza
argumentata si de existenta unor comunitati rome in Caucaz si Crimeea, aceasta nu presupune
aducerea lor ca sclavi: situatia ar nega insusi caracterul nomad al acestei populatii (nomadismul
inseamna angajarea in actul migratoriu, a propriei vointe determinata de anumite cauze
obiective sau subiective ) si ar exclude ideea unei migratii reale (migratia presupune deplasare
in numar mare).
Chiar daca stim de pe acum adevarul despre provenienta romilor, acestea sunt detalii pe
care majoritatea romilor nu le detin/la care nu au avut acces inca, drept pentru care nu vom face
aluzie ca le stim si nici nu le vom dezbate cu clientul
2.2.-Norme cutumiare la romi
Se poate demonstra existena unei civilizaii a calului la rromi. Te train te grasta but beraa (Va
urez sa va traiasca mult timp caii), spune o urare roma des folosita; Maj anglal te telarel tiro
grast te kerel pes magari (Fie ca sa vi se transforme calul in magar, dupa primul pas), suna un
blestem arman- foarte grav la romi. In folclorul rrom, si Sf. Petru si Benga (Diavolul) circula
calare, basmele rome abunda de cai vorbitori, de cai nazdravani, care zboara sau sunt cu totul i
cu totul de aur, . Lovarii, mai arata Delia Grigore, sunt un neam raspandit mai ales in Ungaria si
in Transilvania, cunoscuti ca extrem de abili in cresterea si vanzarea cailor, ba chiar, spune
folclorul rom, stiutori ai limbajului cabalin.
In conduita alimentara a romilor predominant este interesul pentru carne; tabuurile
alimentare (taratoarele, pentru ca ating pamantul cel necurat maxrime si intestinele
animalelor sunt spurcate, asadar interzise), bazate pe diferentierea traditional purimpur.Strictetea tabuurilor este una foarte insemnata la romi, iar casatoria cu o persoana care nu
le respecta duce la spurcare, contaminare definitiva maxrime = spurcat).Interdictia de a
manca animale domestice, crescute in satra (pui, porci), reminiscenta are cel puin doua credine:
aceea apartinand culturii vanator, care sacrific numai animalul salbatic, nu pe cel crescut pe
langa casa, precum in cultura agrara;
aceea potrivit careia animalele domestice sunt parte a familiei, au valoarea unor parinti, pot fi
chiar ntrupari ale stramosilor totemici, in cheie metempsihotica. Asa cum in India vaca nu se

ucide si nu se mananca, fiind considerata sacra, mama a familiei (da lapte), nici la romi nu se
consumau animalele crescute in familie, considerate sacre, membre de drept ale familiei.

Acest tabu alimentar se respecta sub cel mai grav blestem posibil: Te xas te mule ! (Sa-ti
mananci mortii !), care vizeaza uciderea propriilor stramoi (animalele domestice sunt
echivalate simbolic cu parintii, cu stramosii), deci uciderea identitatii. Ca si istoria (transmisa pe
cale orala), traditia culturala romani este transmisa in familie, din generaie in generatie, doar
stramosii garantand identitatea culturala a descendenilor.
Toate aceste elemente au o influenta semnificativa asupra fondului etnic. Dreptul cutumiar
romano, extrem de strict, manifestat la nivel institutional prin adunarea de judecata sau legea
romani romani kris (sfatul rromilor), pedepseste orice incalcare a datoriilor de cinste si
corectitudine in interiorul comunitatii, acest lucru fiind mult mai grav decat in relatia cu un
outsider, fata de care obligatiile individului sunt mai mici, fapt firesc pentru un popor nomad,
care nu intra timp prea indelungat in relaii cu exteriorul.
Dupa Gheorghe Sarau, pedepsirea severa a inselaciunii, a insultei (arman = blestemul), a
adulterului, a crimei constituie un factor de control social si de pastrare a coeziunii comunitatii.
Sfatului de krissinitori i se cere parerea, bulibaasa avand ultimul cuvant in hotararea sentintei, el
bucurandu-se de cel mai mare prestigiu moral in comunitate.
Tipul de justitie practicata tradiional, Petre Petcut ne arata ca este aceea a dreptatii
distributive (se doreste impacarea partilor si intelegerea pakiv). Daca este vorba insa de un
pacat de moarte, ca inselatoria sau crima, pedeapsa poate fi foarte dura: excluderea definitiva din
comunitate prin declararea individului ca maxrime / spurcat, fapt care echivaleaza cu moartea
spirituala a respectivei persoane. Se stie ce inseamn pentru un individ care exista numai prin
colectivitatea in care traieste, pierderea sentimentului de apartenent la grup si a protectiei
grupului, situatia fiind aproape mai rea decat moartea, deci disolutia identitatii.
Filip Etves ne linisteste insa - pentru greseli mai mici se aplica excluderea temporara, pentru
cativa ani, din comunitate, cu aceeai eticheta de spurcat = maxrime, similar cu paria.

3.2.Ritualurile de botez, nunta si inmormantare la romi


Dupa Ion Chelcea, copilul rom este botezat si de preot, putand fi chiar botezat de mai
multe ori, semn de depasire a status-ului social dat de internalizarea stigmei impuse de alteritate.
Intrarea in spatiul umanului se face, de fapt, prin botezarea in rau. Chiar daca este iarna, copilul
nu se mbolnaveste, el fiind binecuvantat.

In context nomad, casatoria specifica este cea endogama / intra-grup, romii ferindu-se sai amestece sangele cu alte neamuri de romi (caldararii, ursarii, gaborii se casatoresc numai in
neam), dar mai ales sa-si spurce sangele cu gajiii. Xanamikul / incuscrirea / arvunirea miresei si
logodna se fac la targuri si cu alte prilejuri de reunire a neamului (pelerinaje, intalniri speciale
etc.), cel mai important element ritualic fiind virginitatea miresei. In ziua nunii, caravana se
oprete si se formeaza un cerc in jurul mirilor, bulibaaa sau cel mai batran membru al comunitatii
ii cununa, iar parintii le dau binecuvantarea. Mirii repeta de trei ori juramantul de credinta
solaj si sparg impreuna un vas cu apa, semn ca s-a spart bibaxt-ul si simbol al fertilitatii
cuplului (apa se varsa pe pamant pentru ca tinerii casatoriti sa aiba copii).
In cazul mortii cuiva, initial se practica incinerarea lui, firesc pentru nomazi care oricum
nu aveau cimitire. In prezent, mortul se ingroapa in cel mai apropiat sat, dar lucrurile care i-au
apartinut, considerate purtatoare de bibaxt, sunt fie abandonate (ar fi fost o povara in plus
pentru caravana), fie distruse prin arderea cu rol purificator. In orice caz nu se dau de pomana, cel
putin nu in neam, si nu se mostenesc. Caldararii pastreaza aceasta cutuma a incinerarii prin gestul
ritual de a aprinde, la nmormantare, chibrituri, i de a le arunca in spate, fara a privi napoi.
Pentru a nu atrage dupa sine in mormant pe nimeni, mortului i se pun o bucata de paine, sare si se
toarn putin vin, apoi se acopera cu pamant, pentru a avea mortul hrana si bautura pe lumea
cealalta, ceea ce dovedeste credinaa intr-o viata dupa moarte, complementara celei de aici. Se
arunca pe drum bani pentru a plati moartea si a o opri sa mai ia pe altcineva curand. Dupa
inmormantare, urmeaza praznicul funebru insotit de bocete si o lunga perioada de doliu (un an
pentru familie, uneori toata viata pentru vaduv sau vaduva.
Ritualurile pe care le-am descries mai sus, si-au piedut odata cu trecerea timpului din
detalii/specificitate si s-au adaptat in functie de aparteneta regional a fiecarei familii extinse/neam
de romi.Chiar daca nu se mai desfasoara ca in deceniile/secolele trecute este bine ca noi sa le
cunoastem pentru a intelege fiecare aspect din intamplarile pe care clientul nostru ni le
povesteste.Asadar, daca acesta vom afla ca aacesta fost marcat de decesul unuia dintre mebrii
familiei, vom sti cum s ail abordam in cunostinta de cauza.
3.Recomandari pentru relationarea cu clientii de etnie roma
Cele mai multe dintre restrictiile de socializare/relationare ale romilor sunt strans legate
de pastrarea puritatii spiritual, in mod general, si pastrarea conduitei morale in mod particular
cu precadere la femei.Aceste restrictii pot diferi, insa, de la un subgrup la altul. Mai jos, cateva
recomandari pentru prevenirea erodarii relatiei cu clientul de etnie roma la inceputul /pe parcursul
procesului de consiliere:

Pe cat posibil, nu alege sa consiliezi clienti de gen opus


Niciodata sau aproape niciodata un barbat de etnie roma nu se simte liber sa discute aspect
din viata intima cu un consilier de gen feminin si nici o femeie roma cu un consilier de gen
masculine.Daca se intampla totusi sa nu ai de ales, incearca in mod voalat sa vorbesti primul

despre asta, pentru ai sugera clientului increderea ca se poate simti liber sa abordeze si un
astfel de subiect, in cazul in care simte nevoia;

Daca se prezinta ca tigan, trateaza-l ca tigan si viceversa


Majoritatea romilor nu isi cunosc indeajuns de bine istoria propriului neam sau a celorlalte
neamuri de romi si implicit nici semnificatia si diferenta de sens intre apelativele tigan si
rom.De aceea, multora dintre ei li se poate parea ofensator o polemic ape aceasta tema, ei
preferand apelativul tigan.

Nu iti atinge sau nu lasa mainile prea indelung pe picioare


Gestul este considerat indicent sau cel putin cu tenta sexual, in cele mai multe dintre
comunitatile romilor.Evita, pe cat posibil, orice contact fizic cu parti ale clientului considerate
tabu in comunitatile de romi: umeri, picioare, degete, cap.

Nu da mana cu clienta de etnie roma


Nici macar cand faceti cunostinta.Gestul poate fi interpretat ca fiind insotit de un interes de
natura sexuala fata de clienta ta sau poate crea o situatie de frustrare pentru ea, nefiind
obisnuita cu aceasta abordare.

Nu privi in permanenta fix in ochii clientului


Repeta-ti permanent in minte: Nu trebuie sa fac nimic care poate fi interpretat de catre
client/-a sau apropiatii lui/ei ca avand tenta sexuala!.Si contactul visual direct cu clientii de
etnie roma poate fi interpretat in acest fel

Nu aprecia/deprecia gusturile lui/ei de orice fel


Nu face asta, mai ales daca este vorba de tinuta sau gusturile vestimentare.Te poti confrunta
cu o situatie in care clientul se simte jenat de tinuta sa;mai rau, se poate gandi ca este un
compliment subtil.
Nu-ti incrucisa picioarele
Acest gest poate fi asociat in mod automat ca incrucisarea degetelor de exemplu, metoda prin
care romii isi transmiteau gandurile negative fata de interlocutor.

Nu tine clientul cu fata catre o oglinda


Acest obiect este aducator de ghinion in conceptia unora dintre subgruprurile/neamurile
romilor.Acest lucru ar fi considerat nu numai o neglijenta dar si un afront la adresa clientului
tau si chiar daca va spune nimic despre acest aspect, se va simti jignit de ignoranta ta.

Evita contactul vizual al clientului cu animale


De la neam la neam, animalele care sunt considerate aducatoare de ghinion difera;e bine sa fii
prudent/a pentru a evita o situatie de inconfort pentru clientul tau.

Bibliografie :

Chelcea, Ion, Tiganii din Romania. Monografie etnografica, Bucuresti, Imprimeria Institutului
Statistic, 1994.
Etves, Filip, Rromii - un neam indian, Bucuresti, Editura Destin, 2000
GRIGORE, DELIA, Curs de antropologie si folclor rrom: introducere in studiul elementelor de
cultura traditionala ale identitatii contemporane, Bucuresti, Tipografia Credis, 2002
Moleanu , Julieta, Curs de indianistica, Bucuresti, Tipografia Credis, 2001
Petcut, Petre, Istoria rromilor. Caseta trilingv (roman, rromani, maghiar), Media Pro Music UNICEF, 2002.
Sarau, Gheorghe, Mic dictionar rom-roman, Bucuresti, Editura Kriterion, 1992
Sarau, Gheorghe, Rromii, India si limba rromani, Bucuresti, Editura Kriterion, 1998.