Sunteți pe pagina 1din 6

BALTAGUL

M. SADOVEANU
-ROMAN

TRADITIONALIST-

Mihail Sadoveanu s-a simtit atras de istoria care l-a fascinat


si care l-a chemat, mereu, s-o descifreze, sa patrunda in tainele
vechimii, de natura mirifica a Moldovei, care a insemnat pentru
prozator ceea ce a fost Dacia pentru Mihai Eminescu, de viata
satului, aci umilitii si obiditii vietii, cei care s-au trecut ca florile si
frunzele, i-au fost mereu aproape; le-a cunoscut pasurile si
bucuriile, traditiile si eresurile. O reala cunoastere a vietii rurale,
patriarhale si arhaice este dovedita prin Baltagul, roman traditional
de referinta.
Romanul Baltagul, aparut in 1930, face parte din a doua
etapa a creatiei sadoveniene, scris in numai 17 zile este un roman
complex, cu caracter mitic, simbolic si baladesc, roman realist si
antropologic, reconstituind, monografic, viata munteneasca (in
tiparele traditiei) in Moldova inceputului de veac XX, roman cu
caracter mitic (amintind de mitul lui Isis si Osiris) si baladesc, roman
al transhumantei, zugravind o civilizatie pastorala arhaica, roman
de observatie sociala si morala, roman de dragoste, vorbind lumii
despre devotament si iertare, despre credinta si iubire, roman
filosofic, relevand o modalitate de situare in existenta potrivit unor
randuieli ancestrale, unui cod statornicit prin datini, roman initiatic
al riturilor de trecere oficiate de Vitoria Lipan care repune in contact
doua lumi antagonizate vremelnic prin disparitia lui Lipan si al
initierii lui Gheorghita, care, simbolic, ia in final locul tatalui, roman
de intriga politista.
Titlul pune intregul univers al cartii sub simbolul dualitatii;
baltagul (topor cu ascutisul curb, cu doua taisuri) e, in acelasi
timp, si unealta, si arma, figurand simbolic viata si moartea.
Calatoria Vitoriei este de viata si drum de moarte, desfasurandu-se
nu numai intr-un spatiu geografic real, ci si intr-un spatiu launtric,
un labirint interior in care se hotaraste totul.
Tema vietii si a mortii si cea a cautarii adevarului se
intemeiaza epic pe motivul ordonator al calatoriei explorative si
initiatice, avand ca scop cunoasterea, initierea, restabilirea justitiei
si a pierdutului echilibru cosmic.
Ca in toate romanele traditionale, structura narativa este
perfect echilibrata, cu planuri clar delimitate, dinamizate de
conflicte puternice. Viziunea artistica este structurata pe trei
planuri. Prim-planul este cel al existentei individuale si familiale.
Este un plan epic urmarind calatoria explorativa a Vitoriei si este
dinamizat de un conflict exterior de interese care a dus la moartea
lui Nechifor. Planul existentei comunitatii de oieri e un plan
monografic, surprinzand existenta unei lumi arhaice, care se

confrunta cu noi forme de viata sociala. Acest plan dezvolta un


conflict de natura morala generat de incalcarea grava a normelor
etice ale comunitatii traditionale. D E S P R E AC E S TA , G E O R G E
C L I N E S C U P R E C I Z A : S U N T E M N D AC I A , N T E R I T O R I U L
M U N T E N E S C A L O I E R I LO R , C A P U N C T D E P L E C A R E . I N T R I G A
R O M A N U LU I
E
A N T R O P O LO G I C .
N
V I RT U T E A
TRANSHUMANTEI,
PSTORI,
TURME,
CINI
MIGREAZ
N
C U R S U L A N U LU I C A L E N D A R I S T I C , N C U TA R E D E P U N E I
A D P O S T . N I C O L A E M A N O L E S C U O B S E R VA C : M U N T E N I I
CONTINU
A
TRI
DUP
CAPUL
LO R ,
NTR-O
ORDINE
PRIMITIV
PROPRIE,
F R
A
RESPINGE
NOI
R N D U I E L I . Existenta muntenilor este integrata cosmic, intr-un
plan mitic si simbolic. Relatia omului cu acest plan se realizeaza prin
credinta, gandire magica, mentalitati si superstitii arhaice, prin vis
si semne. Tensionat de existenta unui conflict ontologic, generat de
ruperea echilibrului cosmic prin moartea violenta a unui om al carui
suflet nu-si afla odihna pana cand nu este incredintat pamantului
prin ritualul funebru.
Cele 16 capitole pot fi grupate in trei parti. Primele VII
capitole surprind asteptarea plina de neliniste si presimtiri,
hotararea Vitoriei de a porni pe urmele lui Nechifor si pregatirile
(spiritual-purificatoare si practic-gospodaresti) pentru marea
calatorie in tara cealalta de vale. Partea a doua, cea mai ampla
(cap. VII-XIII), se refera la calatoria care reface in sens invers traseul
strabatut in toamna de Lipan, traseu labirintic, pe care Vitoria si
Gheorghita il parcurg, cautand, umbland cotit pentru a afla
adevarul si sfarseste cu descoperirea osamintelor lui Lipan. (Bicaz,
Calugareni, Farcasa, Borca, Cruci, Vatra Dornei, Brosteni, Borca,
Sabasa, Suha). In ultima parte, (cap. XIV-XVI), se dezvaluie adevarul
despre moartea lui Nechifor si se descrie infaptuirea actului justitiar.
Actiunea romanului este sadovenian este linerara, cu
episoade narative bine marcate, inlantuite logic si cronologic.
Sadoveanu este un maestru al naraiunii, pe care o conduce ntr-un
ritm alert, bine stpnit. Nicolae Manolescu concluzioneaz c n
Baltagul romanescul e o stpnire perfect a faptelor, o ordine i o
economie; nu ne mai aflm n imperiul copleitor al epopeii
naturaliste, ci pe domeniul strns, dar bine gospodrit al povestirii
realiste. Romanul este realizat printr-un model structural
cinematografic, dei plcerea de a povesti a lui Lipan amintete
de modelul oral.
Romanul Baltagul se constituie ca o monografie a satului de
munte, reprezentat aici de Mgura Tarcului, aezat, ca mai toate
satele din zon, n locuri mai greu accesibile. n colectivitatea rural
viaa decurge conform unor obiceiuri ce se respect asemenea
legilor nescrise, satul fiind nchis pentru strinii care n-ar nelege
modul de via ancestral, n care datina devine un mod de
comunicare cu formele arhetipale; toate elementele de structur
eman din fondul autohton, pstrat de-a lungul timpului: Izolate de

lumea din vi, rnduri dup rnduri de generaii, n sute dup sute
de ani se veseliser de creterea zilei i nceputul anilor; toate
urmau ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel de demult;
stpniri se schimbaser, limbile se prefcuser, dar rnduielile
omului i ale stihiilor struiser.
Este semnificativ termenul rnduial, sinonim cu lege; de
aceea rnduielile s-au pstrat i s-au respectat, fr ca cineva s
gndeasc la o eventual schimbare sau nclcare a acestora.
Departe de civilizaie, spaiul montan este potrivnic ptrunderii altor
oameni sau altor obiceiuri. ntr-un asemenea sat, unde nu este nici
primar, nici jandarm, dreptatea o fac oamenii, preotul fiind singura
autoritate recunoscut i respectat, n afara tradiiilor crora toi li
se supun, fiindc altfel ar fi stricat armonia lumii.
Din lumea vechiului sat - i la fel de vechi - sunt i
superstiiile de care mai ales femeile in seama, acordndu-le
importan, aa cum le acord i viselor pe care le tlmcesc.
Astfel, Nechifor, cnd era de patru ani, bolnav fiind, a fost vndut de
prini pe fereastr, primind pentru el un bnu de aram,
vrjitoarea descntndu-l i schimbndu-i numele pentru ca s nu
mai fie recunoscut de moarte; cocoul ce cnt cu pliscul ntors
spre poart d semn de plecare din cas; Vitoria l viseaz pe
Nechifor trecnd clare o ap ntunecat, cu spatele ntors spre ea,
ceea ce era semn ru. Dei profund religioas, Vitoria trece i pe la
vrjitoarea satului, baba Maranda, despre care se spune c l
stpnea pe cel fr nume, pentru a afla veti despre Nechifor,
dei nu crede c baba are asemenea puteri, nici c ucig-l toaca
poate sllui n celua neagr inut n cas. Vechi de cnd
lumea sunt i obiceiurile de botez, de nunt i de nmormntare,
Sadoveanu oprindu-se asupra ritualurilor legate de momente
cruciale ale existenei omeneti.
La botez, se respect cu sfinenie datina: lehuzei i se pune
rodin sub pern un cotei de bucele de zahr, iar cretinului celui
nou o hrtie de douzeci de lei. Vitoria, dei drume strin, trebuie
s se supun obiceiului, s nchine cu paharul de butur nspre
nnai i, srutndu-i mna preotului, s-i spun necazul ei.
nainte de a pleca din Borca. La nunt, este obiceiul - n ara de Sus
- ca mireasa i drutele s aib capetele nflorite, nevestele s fie
mbrcate n catrini i bondii, vorniceii s omeneasc oamenii
strini ntlnii, n cuvntul lor regsindu-se reminiscene ale oraiei
de nunt:,.. ori beau n cinstea feciorului de mprat i a slvitei
doamne mirese, ori i omoar acolo, pe loc.
Dar antologice rmn paginile despre ritualul nmormntrii,
vechi de sute de ani: carul cu boi mpodobit cu cetin, preoii,
buciumaii, bocitoarele, sulurile de pnz pentru datina podurilor,
pomenile sunt de net nuan autohton. Vitoria este aceea care
privegheaz rnduielile: dup ce au stat buciumaii, au prins a
plnge i a boci tare frumos femeile tocmite; dup porunca
Vitoriei se aflau de fa trei preoi i trei oameni cu buciume i patru

femei bocitoare [...], dou din Borca i dou din Sabasa, care tiau
s plng i s boceasc mai bine; Vitoria a venit lng cucoana
Maria i a rugat-o s nu uite s cear vinul pentru stropit i gina
neagr care se d peste groap; a zvrlit i ea asupra soului su
un pumn de rn.
S-a spus c tradiionalismul presupune i prezentarea unor
obiceiuri primitive. Chiar ntr-o csnicie bazat pe dragoste, cum
este aceea a lui Nechifor i a Vitoriei, brbatul i exercit, din cnd
n cnd, dreptul de stpn: ... socotea numaidect c a venit
vremea s-i scoat unii din demonii care o stpneau. Pentru asta
ntrebuina dou miestrii puin deosebite una de alta. Cea dinti se
chema btaie, iar a doua o btaie ca aceea ori o mam de btaie.
Muierea ndura fr s crcneasc puterea omului ei i rmnea
nenduplecat cu dracii pe care-i avea. Aceasta este btaia din
dragoste, cci Lipan arta mare prere de ru i jale, plecndu-i
fruntea. Exista ns i btaia fr motiv, cnd brbatul i btea
nevasta numai ca s arate c e brbat, c are putere i c e stpn
n cas. E cazul lui Bogza, care, dup ce devine bogat, se ntoarce
deseori de la crm, i grmdete nevasta ntr-un col i-o bate
bine.
In opinia mea, Baltagul este un roman despre pstori (Nechifor
Lipan), putndu-se observa cu uurin n el urmele baladei Mioria,
care a dat natere unui mit. Este n pstor, scria Constantin Noica,
deopotriv un ndemn spre vis i unul spre fapta neobinuit, care
dau alte dimensiuni sufletului naional.
In concluzie, sufletul pastoral a rmas legat de unele moduri
anistorice ale sufletului romnesc, existnd n el nostalgie i setea
de spaii largi, deschise n perimetrul montan al doinei i al
baladei. Nimic din ceea ce nseamn tradiie nu i-a scpat
prozatorului, care a simit necontenit impulsul de a se cufunda n
mitul i sufletul poporului.

MITUL LUI ISIS SI OSIRIS IN BALTAGUL


Mitul lui Isis si Osiris este considerat cel mai renumit mit din
mitologia
egipteana. Ra i-a cedat tronul fiului sau Osiris care a condus
oamenii cu intelepciune
si dreptate. El o ia de sotie pe sora sa Isis si impreuna il au pe
Horus.
Seth este invidious pe succesul fratelui sau si il omoara. Acum
putem vedea
asemanarea operei lui Mihail Sadoveanu Baltagul cu acest mit
unde Nechifor Lipan
a fost omorat de doi calatori pentru a-I fura oile, deci din lacomie si
invidie.Dupa ce
Seth il omoara pe Osiris, acesta il taie in 14 bucati si il imprastie in
tot Egiptul pentru
a fi sigur ca acesta nu mai poate fi salvat.
Isis, simbolul armoniei matrimonial si al fidelitatii casnice, nu
se resemneaza
asupra sortii sotului sau, aceeasi atitudine pe care o va avea si
Vitoria Lipan, si se
duca in cautarea ramasitelor sotului sau. In Baltagul, Vitoria Lipan
presimte moartea
sotului sau si pleaca in calatorie spre a-l gasi urmand sensul invers
al transhumantei
si nu se opreste pana nu ii gaseste trupul fara viata.Acelasi lucru il
face si Isis care
parcurge un drum anevoios cu scopul de a reintregi corpul sotului
sau si de a-I oferi
un ritual de inmormantare cuvenit.
Vitoria Lipan,dupa ce gaseste ramasitele lui Nechifor, il
inmormanteaza dupa
principiile crestine deoarece ea crede ca astfel se va restaura
echilibrul firesc ce
fusese tulburat odata cu uciderea lui. Astfel putem observa
asemanarea izbitoare a
operei lui Mihail Sadoveanu cu mitul egiptean.
O alta asemanare este si soarta fiului celor doua familii.
Gheroghita este
nevoit sa se maturizeze si sa ii ia locul tatalui sau decedat ca si cap
al familiei. El
trece brusc de la inocenta copilariei la grijile si reponsabilitatile
vietii de adult fiind
insarcinat cu toate treburile familiei, odata indeplinite de Nechifor
Lipan. Astfel si fiul
lui Isis si Osiris, Horus, este nevoit sa urce pe tron si sa domneasca
in locul tatalui

sau. El tanjeste dupa razbunare impotriva lui Seth pentru


asasinarea lui Osiris, care
dupa ce a fost reintregit de catre Isis si supus practicilor magiei
negre pentru a fi
readus la viata. Acest lucru nu a fost posibil, dar Osiris a domnit in
lumea mortilor.
In concluzie, putem afirma ca interpretarea lui Alexandru Paleologul
in studiul
Treptele lumii sau calea catre sine a lui MihailSadoveanu din 1978
asupra
asemanarii dintre actiunea romanului Baltagul si mitul egiptean a
lui Isis si Osiris
este bine intemeiata si eu consider ca este in intregime valid.