Sunteți pe pagina 1din 6
z @ : g i 2 z PRETUL LET 2,00 6 Pag, car REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STA T ROMANIA EDITIE OFICIALA 8 ie STAS 8593-88 \ commrercn ationar, .[LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBFET! )\ tntocueste: PENTRU STINT) RIURILOR JS WAG sras ss93-19 $1 TEHNOLOGIE -- : Pe inclisio®s INSTITUTUL ROMAN Studii de toren si cereetixi de lahorkteR! “p< DE ‘Clasficarea alfanumeri STANDARDIZARE 53 a THAVAUN DE REGULARISATION | P. STYTNPODARIOO RIVER BED REGULATION WORKS VAUX DIE REGUIARISA ‘ADOTDI HO PErYAIPOD.A [Ground studies and laboratory Boos sur 16s teax et reeherenes de | Hoxemae eGerosonamen taGop- reise ‘ehoratoie Sophie ncouenonnn 1 GBNERALIZATT 1.1 Obieet. gi domonia do aplicare ___Progentul standard stabilaste prescriptiile privind elaborarea studiilor de teren si cer- cetduilor de laborator necesare la into¢mirea profectelor de lueriti de regularizare a albiei riu- rilor gi anume la cele de: — corectarea sau devierea traseulai; = corectarea seotiunilor transversale ; — consolidarea si apararea fundvlui’ gi maturilor 5 = indiguiti in albia’ major’, Preseripfille prezentulut standard pot ti aplicate eu aduptiiile necesare si Ia elaborarea stualor pent Inert avaloage ca: amexisjrea malurlor enor naturale 3! atti, inde guiri in Inngul acestor maluri, canale artificiale ete. 1.2 _ Studiile de teren gi corcetiirile de Taborator, la care se refer’ prezental-standard, demu- mite in continuare studi, sint ati Ran ~ = fapngrafice si topobidnogratioe: : 5 “82, = geotehnice 4 p\ SF ss LYON Of Of — asupra surselor locale de materiale de constructil ; Jf — economice ; / — meteorologice-climatice ; v geo — pedologice 54 ecologice 18 Studiile ce se efectueazii, volumul gi gradul de aprofundare a acestora se stabilese tn funotie de importanfa oblectivului profectat si de condifille locale do teren, Studille precizate la pet. 1.2 se execut% in cazul Iucriirilor de regularizare complexe si de amploare; pontrn celelalte Iucriri se executi: studii sau parpi de studil efectiv necesare. Lt Studiile se efectueaz’ pe basi de teme de continut si de programe de executie, intoc- mite do proivetant in colaborare ea executantal. studiilor. ‘prin teme se stabilesc studiile ce so efectueazii, zona pentru care se elaboreazit studiile si gradul de detaliore a studiilor, fumctie de faze de proiectare pentru care se efectueans. ‘in programe se precizeaz esalonatea in timp a realizitit studillor de teren sl a cerve- tiitor de Iaborator. 1.5 Studiile preced etapele de proiectare gi deci apare necesar, pot fi completate pe parours (pentru proiectele si detaliile de executie). 1.6 Pentrn stabiliren preliminaré a variantelor de Incriti tn vederea intocmitii temelor de contitt si programelor de executio, se efectueazit documentdiri si reewnoagteri de teren gene- rale, privind zona lueririlor, ca de exemplu we ynallzares prevederilor din. Programul national de perspectivii pentra amenajarea Daeinelor hidrografice din R.8.R., din plannrile de amenajare a bazinelor hidrografice, din studii ¢i proiecte de Iucriti hidotebnice, din planurile de sistematizare etc. = "Qocumentare prin Atlasul cadastrilui apelor, hirfi, monografli ete. ; Z {dentificarea po teren a sectonrelor de albie de aménajat, @ retelei hidrografice, a Iocalitifilor, a ctilor de comunieatie si a condifillor generale crogratice, geotehnice ete. 5 ror castathr! asupra Atabilitigit albilor in. porfiunile neamenajate si asupra naturit pf comportiiit Inerarilor de regulatizare existente, de diverse tipari, in spectal pe durate viiturilor importante gl efectul lor in timp; a ‘Aprobat de: aed Heber Me, NATIONAL AL APELOR— | INSIITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | ate SntrirH fp vigoare 1 eee MONAT Protectan pentru | "Bd. Iie Pintille ne. 5 BUCURESTI 1980-05-01 “cotpodsired Apelor ‘relet tis? CNST B STAS 8593-88 =2- ! — constatiiri asupra inundabilitafii zonei gi asupra apelor de suprafat care se scurg de pe versanti; —“constatari asupra apelor subterane 5 = Constatiri asupra condifillor social-economice: populatie, forte de munck, obiec- tive social-economice, natura propristafilor, surse de materiale de eonstruetit i de energie electried ete. 5 — constatiri privind efectele instabilitatii albiilor si a immdafiilon, asupra obiectivelor social-eoonomice. 1.7 fn teme se provid $i studiile reaultate ca nocesare in situatii ea cole enumerate in continnare sau similare : MMstinderés proieetinil de Ia sectoral principal previiaut in comand la sectoare adi conto, secundare, pe rluri si pe afluengi, dack exist influenfe reelproce care Impan exeeutares anor ‘lueriri de ‘regularizéri suplimentare; corelarea Ineririlor de regalarizaro cu alte Iueriiri oxistente san previizute, de felul exploatiriior de balast din albii, amenajiri piscioole, sisteme de itigatie-desecare eto. 5 —existenfa in amonte san in aval a unor Tacuri de acumulare ; = objinerea datelor necesare rezolvarii problemelor obieetivelor social-eeonomice aiec- tate prin Iucriaile de regalatizare j necesitatea uuor studit de organizare a teritoriului dacd albia regularizati, In special prin modifieurea traselul, aduce perturbiti ale ongauirit existent + ““Tucriti de regularizare independente sau féeind parte dintrun obiectiv so nomic complex. 18 Intemese vorsemnala studille efectuate anterior in zon’ sau in alte zone similare, pentrn a completa datele obtinute prin studiile noi. al eco. 1.9 La intocmnivea temelor trebuie sk 0 aibit in-vedore logislatia. privind sistematizarca texi- foxfului $1 a localitifilor urbane si rurale si privind fondu fanciar, 2 STUDIL TOPOGRAFICE §I TOPOHIDROGRAFICE 2 Studiile topografice trebule sé redea elementele plauimetrice si altimetrice ale tere. nului eu aeoperirile Tui Studiile topohidrogratico trebuie si redea relieful albiilor prin cuxbe batimettice. tice Btuile topogratice i topobldrograftee se couerotizezti ia urmitoarele representiri gratice 21.4 —Planuri generale de situatie ale zone, realizate dupi planurile directoare (seara 1 : 25000) saw dupi alte planari existente, la soari pind la 1: 100000. 2.12 _ Planuri de situatie pentru dispozitia generaliia lueriilor, la sears de 1 + 2000... 10000, cn curbe de nivel on echidistanfa de 0,25 ... 1,00 m. ‘Pentru regulariziri §i indiguiri int suflofente planuri-band’, pe 500m, care trebuie si contind si ambele maluri ale albiei minore, ‘Acesie planuri, in afark de relief gi de refeaua hidrogratict, trebuie si redea : — folosintele: arabil, piguni, finefe, plantagit pomicole sau 'viticole, piduri, arboret, ‘yegetatie de halt, neproductiv (cu indicarea speciilor, densitsifit si diamotrul arborilor si # nar turii vegetatiei de balta) ete. ; son, “weeoria de propriate: de stet, cooperatisty particulars, ou preeizarea detini- torilor; —icrenurile ou destinafie spectali : irigatii, desecati, piseieulturit, exploatiri miniere, rezervatii naturale, monumente ale naturii, culturale si istorice eto. ; — construofiile si instalatiile : civile, industriale, hidrotehnieo, o&i de comunicasie, poduri, canale, sere, init clectriee, lucrari subterane, eu.'indiearea adinictmii de pozare (con. ducte San cabluri ingropate, subtraversiri) ete. ; Timitele supratefelor de po versanti a eiror seurgore este interceptata de digurile de remaus —' pozitis in plan, eote si dimensiuni ale elementelor utilizate la excoutia studiilor borne, repére, foraje, pufuri si ganturi de studiu, mire hidrometrice ete. 2.1.3" Planuri de situafio alo albiilor minore Ia keara 1:100....1 : 2000. Pentru a cvidentia evolufia albiei, se coleoteazi toate plinurile cxistente, indiferent de searii, in care pare albia, eu precizarea date! ridi 2.1.4 Planuri de situatie ale localitafilor, Ia scara 1:1000 sau 1:2000, cu echidistanta curbe- lor de nivel 0,25 ...0,5 m, evidentiind pentru fiecare beneficiar perimetrul coustruit, construc fille prinefpale, ‘anexe si construetiile provizorii. timi de teren de 200 2.4.5 Plamuri de situatio ale altor obfective riverane, la seara de 1: 100...1: 2000, en echi- disianfa curbelor de nivel 0,25...0,50 m, care si tedea perimetral folosinjelor, construetfila, instalatiile ete. file, 21.6 _ Releteele constructiilor (iuclusiv cele de regulariairi) si instalafiilor, aflate pe ampriza lucrivilor ce x0 proiecteaztt sau care influentoaz’, somnificatiy curgeren apelor, la sori si de- talieri cerute de proiestant. -3- STAS 8593-88 2.1.7 | Profilur rea datei ri anite astiel : ~ lungimile, la scara planulai de situatie a albiei; — intltinile, la o scard de 5...25 ori mai mare dectt scara adoptatii pentru Ingimi, longitudinale prin talveg cu malurile, digurile, supratata apei (eu consemua- “irii), Inevarile existente (in albia minor’ gi major), derivatiile, eontiuentele, intoe- 24.8 Profilurite transverssle priv albia minor gi major, eu constructile gj captate, intoomite la weit! convanabilo, tn Sn comnuetiie ___Distan{a medie intre profiluri va fi de ping la 500 m in sectoarele reetilinii, de civea 50a in ourbe sf eventual mal dese. in seetoarelo cx relieful deosebit de diversitieas. Se ‘cout profiluri transversale sf in seefiunile caracteristice (contluen{e, poduri, eaptiini, mire hidvometsiee, lithi sau iygnstani semaificative ete). Profiimile transversale vor enprinde alba minor, Tnueile inundabile sf versantii pind la 2m peste uivelurile maxime cunoseute. Dae prezintis interes numat albia minor gio fise riverand Ingusti, se efectueazt pro- filuri tamsvorsale de Latiine redusi corespuuzitoare, far Ja tntervale mat mari, profilurl Os yersale pe toatiy Ligimes albiot majore. stalatiile inter- 22 Nivelurile se raporteazit ly nivelmentul general al {frii. Cind se adopti un nivel de comparafic conventional, acest se materializeazit pe teren prin cel pufin dou borne consem- nate in planut de sitnatic si eventual si prin schite de reperaj avind eutele inregistrate pe plan si in memoriul proiectului 2.8 Dupliefectuarea studillor pe teren trebule sk viming trei borne, necesare aplicdrit proive- fului, eave se marchers’ pe plannl do situatic si dack este necesar gi prin sehite de reperaj 3 SLUDI HIDROLOGICE—HIDRAULICE §I DE GOSPODARTREA APELOR 3.1 Studiile hidvologico trebuie si prezinto caracteristicile regimulul de cungere al ewsu- Tui de api sil atluentilor in vegin natwral do seurgore gi in regim modifieat de amenajeirile exis- tente in_amonte si aval, inclusiv de hueritile de regularizare ce se proieoteazi. ‘in eazul in care in zona studiat’ sink preconizate amenajiri care influenteazis revcimal de sourgere, in acest sector tyebuie s% se fini seama de efectul acestora asupr paramety lor hsidyo- logiei de cilenl. Ta cerciea ploiectentulut se efectueazi caicetini de laborator pe modele hidrantiee, pentrn rezolyarca uor probleme complexe. In sectiuile de studin este necesar si se eunoased — duiele morfometrice principale (suprafefele bazinelor de receptie, Iungimile riurilory pautelo oglinzii apelor mari, medii si mici ete.) ; debitele maxime anuale gi nivehuzile corespunzitoare eu diverse probabiliti{] de depigire in regin. natural gi amenajat de seurgere 5 —"debitul maxim (istorie) si nivelul corespunziitor cunosoute, cu menfionarea date: producerii si aprecicrea probabilititit de prodacere 5 — nivelurile anoxime produse de zipoare ; = capacitatea de transport a albiel_ minore 5 = debitul meain maltianual si nivelal corespundiitor ; Acbitele medit zilnice minime (anuale) en probabil fatea de producere precizati de protectant i nivelurile corespunzitoate ; aendebitele solide in suspense gi titile pe fund, precum si alte date privind colmatarea albillor 3.3 Ta Inngal sectoarelor de albie se stabilese datele privind + enti gi fn — inqundabili(aten terenurilor la debitele mnaxime de caleul, in situation ex im amenajat 5 : iu seetuatole Studiate sau in Sectoarele apropiate avind condifii morfometrice aseminstoare) sl caracteristicile acestora (razele curbelor, lungimea curbelor gia aliniamentelor, secfiuni trans” Saiale in curbe si in aliniamente, profilul in jung prin talveg, natura materialelor din compo heaja malurilor si fandului) ; 7 aengarholo supratetel Libere @ apet in regim amenajat, avind in vedere debitele max ine sunale si lucritile care influcnteaa’ curgeren, iudicate de prolectant, necesare calowlelor hidre liliee in camul proieotiii unor indigniti im olbia majori sau a sltor Iucréri eare produc sehim~ Int semnificative ale condifillor de eurgere existente (devivapii, ridiedri ale fandulu albiet prin pragnrt ete.) ; Drew oe) apoaltia chimioi a apolor, agresiitatea ssupramnterinllor de coustruetie si aeqpra solului, 34 ‘Daeli prin indiguini san alte lucnsiri din eoinplexul de regularizare se iutexcepteazi sour. ‘erea apelor de pe versanti sau alte apoxtuni de aps, trobule sit xe determine elementele solieiate ‘prnectaut, hecesare proiectirii lueririlor de evaenare # acestor ape. STAS 8593-88 cries 5 In cam apelor stititoare se stabilese : a a tlurile sf variafile nivelutilor provocate de dobite afluente sau defluente, do pier- dori si consummari, de ciitre vin; Manectille de propagare st rrimea valurilor 5 = reginnul gheturilor 5 coe ae ek « apslor st fnfluenta asupra materialelor do eonstrucic, 4 STUDIT GEOTEHNICE 1 Studiile geotehnice trebuie si farnizeze date eu privire la stabilitates malurilor si asu_ 1 at Gefen din feito Zosten eon cos Pa Salon, nesexare ‘dimensionteit Ixerivilor st stabilirit proceselor tehnologice de exceutic. 42 Studiile trebuie si prezinte: a Mearacterizarea general, a zonei oe : e creeterea, terenului prin recumoagteri, eartini si prospectiuni, pentru stabilixea atratificafie! Iologice po tiasesle prezumate pentru albile minore regularizate 9i pontru Indi- ruin 5 7 : . — inceroiit de laborator efectuate pe probe de pamint, in yederea stabilivii caracteris- ticilor geotehnice ; Feo amndul de seimicitate al zonel, comportaea la cutromure a laoriwilor hidrotehnice existente yf Meatifioarea starilor naturale ale tereiurilor sensibile Is eutremur, pe amplasomentil HeGtor (malart inalte sau rersanfi instabili, eu stratifieajii favorizind aluneedri, potential do Tichofiere). 45 Se doterming caracteristicile geotehnice alo pitmintuilor din fiecare stret si anume: = gramilozitatea§ = Greutatea volumio’ (7)5 : = Sorozitatea (7J> indicele porilor (e), gradal de indesare (Zp); = Uumiditatea (09) imitele de plasticitate (1, si 1.) 3 = ‘covticientul de permeabititate (5); = compresibilitates; — Jarumetrii de forfecaro : xezistenfa Ia forfecare (o;), coeziunea piniintului (c) st unghiul de frecave interioas (0) 5 —unghinl taluzulni natural (2). Jacorntructille wealizate din pimint eompactat, la cererea proiectantulai, eoeficientul de jpermeabilitate si tezistenta fa forfecare se determing pe pimintm en diferite grade de compse- tare. 44 Pentra proiectarea construcfiilor hidrotelnice, studiile trebuie si dea Indieatii privind : TS modul de fundare a construefiilor : adineime, sistem de fundare, presiune conyen- Somalis ' ‘_ imisuri speciale necesare pentru executaren sipiturilor ; = modul de compaotare a tambleelor : = posihilitatile de produccre @ sufoziei si miiswi de evitare Vitezele Timiti ale curentulul apei functie de natura materialelor din albia minors (iondul si malnrile) si din albia major’ (zona dig-mal in eazul Indiguirilor) ; SUindicalii awepr inelinatlt talznsilor sl asupra, mitsurilor de protectie, la malurile albiilor regularizate. 4.5 Programa si volumut cercetiirilor se stabile vind in vedere prevederile STAS 1242/1-81. TUDIL HIDROGEOLOGK A _ Stuaille nidrogeologice twebuie si furnizeze date in legiturd cu apele subterane, nece- sate dotermiuatii stabilitatis malurilor si versantilor pentrn dimensionarea Tuer‘tilor de co Tolldare, de protectic a malutilor si versantilor si dle determinare a nxisurilor de asiguare Stabilitafit terenmilor suly digar 2 Aceste studi trelule si stabileaseit: | —“nivelal apei subterne, direclia de curgere, permeabilitaten stratului aevifer si debi. tul specific al ementului subteran: — ‘compozitia chimie’ a apelor Sublerane si agresivilatea asupra materialelor de con- sirnetie, 6 STUDI ASUPRA SURSHLOR LOCAL DE MATERIALE DE CONSTRUCTIL GA Aceste studii trednic si stabileased rezervele utilizabile di perirea, eantititilor apreciate ca necesare realizirii Ine elor, earacteristicite, con costurile. Studiile trebuie corelate eu cele precizate Ia pet. 4, materiale locale pentru 200- ite. ilor, avind in vedere natura materia. lille de exploatare, distantele si mijloacele adecvate de transport si —5- STAS 8593-88 6.2 —_Studifle trebule si aibit in vedere atit materialele necesare realiziii corpului constra: flilor, digurilor de dirijare, pintenilor, masivelor la baza taluzurilor din albiile minore, diguri- lor din albiile majore ote., cit gi materialele necesare pentru parfile specisle ale constructiilo piatra pent percuri, balast ‘pentru straturi filtrante, piminturi pentra straturi izolatoare, agregate pentru hetoane, nuiele pentru saltele de fascine si girdulete, brazde pentru taluzuri ete. 7 STUDIT ECONOMICE ZL Studille economice trebuie a furnizeze datele uecesare pentmy stabilirea clasel de impor- {an(X a constiucfiilor hidiotehnice avind in vedere prevederile STAS 4273—83 9i pentrn efee- (umes ealculeler de effelen{i economies a Iucriitilor profectate. 7.2 Prin atudii economies so determi proiectate. ‘La stabilirea pagubelor in dinamica dezvoltarii lor se au in vedere : — pagubele de producfie : de materi prime, de produse, de fonduri fixe cto. care se pot produce, functio de situatia obiestivelor si de modul de desfiyurare a inundafiilor, in situafis existent’ ; — pagubele efectiv inregistrate la viituri anterioare, determinate in colaborare ou orga- uele compatente ; — regultatele altor studii (ea de exempln cele. riverave obtinute in wma studiilor precizate la pet.3). pagubele posibile dack nn se exeenti Inerarile privire la inundabilitatea terenurilor 1.8 Alegerea variantel optime so face pe baza criteriului cheltuielilor minime. La elaborarea studiilor economice se iu in considerare efectele Incrisii proiectate 9i se va avea in vedere daci lncrares proiectaté nu are gi alte efecte decit, cel de aparare impo- triva immndatiifor. 8 STUDIT METEOROLOGICE-CLIMATICE 3.1 Studiile meteorologice-climatice trebuie s& furnizeze date cu privire la factorii caro influenteazs curgerea epelor si formarea valurilor, conditioneazd dezvoltarea vegetatici si st dea indicafil acupra perioadelor critice gi optime pentru executarea Iuerdrilor de teren. 82 _ Studille meteorologice-climatice se intocmese pe bana observatiilor stafiilor meteorolo- gico si a posturilor pluviometrice din zona lueririlor si din apropiere sl vor cuprinde datele care caracterizears —Tegimul precipitafiilor atmosferice cu aprofundarea regimului ploilor torentisle ; = regimul vinturilor : directii, viteze, frecvente si durate; — regimul temperaturit aeraful eu aprofundarea regimului ingheturilor (temperaturi minime absolute, datele extreme si medii de incepere si de terminare a inghefurilor).gr 9 SIUDIT PEDOLOGICE §I ECOLOGICE Studilie pedologice gi ecologice trebuie si stabileasel tipurile de sol, caracteristicile lor siconditiile in cate se poate dezvolta vegetatia utilizata la protectia malurilor si a taluzurilor inclusiy plantatiile dist zonele, dig-mal. Do asemenca, trebuie sir dea indicafii privind protejarea floret si fannei existente STAS 8993-88 = 6 = ‘Respousabilul profectatul: Colaborstort Cape astitutul de Corcetii i Prolectii pentru Gospoddrives Apetor Ing, Doina Vaines Redaetet final Insttwoal Roman, de Standardizare Ing. Mayda Tones net ittul Agronomic Nieolae-Baleeseu Institut de Studi gi Protect pentra Imbuni- ‘ijiat Fundlare Institut de Studil sl Prolectisi Hidroomergetion = atitutal de Ateorologe #1 Hidroloate ‘Standardal @ fost eaborat i anal 1970 gi a roviguit in anol 1979 1 3 i 3 a &