UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR.T.

POPA IAI
FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICAL
SPECIALIZAREA:
Balneofiziokinetoterapie i recuperare

Diabet zaharat
Glucometru Beurer GL-44

STUDENT:
Enoaie Leonard

Cuprins

I.
Diabet zaharat1
1.1 Informaii generale..1
1.2 Epidemiologie.3
1.3 Clasificare...3
1.3.1 Diabetul tip 1..4
1.3.2 Diabetul tip 2......8
1.3.3 Diabetul gestaional...10
1.4 Complicaii11
1.5 Regim alimentar pentru pacienii cu diabet zaharat.12
1.6 Zece reguli pentru persoanele cu diabet zaharat...13
II. Glucometru..15
2.1 Istoric.15
2.2 Generaliti 15
2.3 Glucometru Beurer GL-44 ...17
2.3.1 Detalii tehnice...17
2.3.2 Avantaje i dezavantaje19
2.3.3 Atenionri.20
2.3.3 Descrierea unitii i a accesoriilor...21
2.4 Principiul de utilizare a unui glucometru......26
Bibliografie

CAPITOLUL I: Diabet zaharat

1.1 Informaii generale

Diabetul zaharat este un sindrom complex indus de tulburarea secretiei de
insulina de catre pancreas sau de rezistenta celulelor periferice la actiunea
insulinei. Cel mai cunoscut efect al acestor tulburari este cresterea nivelului
glucozei in sange peste limitele considerate normale - hiperglicemie.
Glucoza din sange reprezinta principalul carburant necesar acoperirii
cheltuielilor energetice ale organismului. Glucidele complexe din alimentatia
omului (amidon, glicogen, zaharoza etc) trec in tubul digestiv prin procesele de
digestie si absorbtie si ajung in sange sub forma de monozaharide (glucoza,
fructoza, galactoza etc.). O mare parte din cantitatea de fructoza, galactoza si alte
monozaharide se transforma in glucoza prin procese metabolice care au loc in ficat.
Proteinele si lipidele din alimentatia omului trec si ele prin procesele de digestie si
absorbtie si ajung in sange sub forma de aminoacizi si de acizi grasi, care, la randul
lor, se pot transforma partial in glucoza.
Pancreasul produce un hormon numit insulina care, ajutand la utilizarea
glucozei de catre tesuturi, scade cantitatea de glucoza din sange. Astfel, dupa mese,
glicemia creste prin aport alimentar, iar pancreasul sanatos reactioneaza prin
cresterea secretiei de insulina, care va readuce glicemia in limite normale. Diabetul
zaharat> apare in cazul in care in organism nu exista suficienta insulina (deficienta
a pancreasului) sau organismul nu poate folosi eficient insulina
(insulinorezistenta). Aceasta din urma este asociata cel mai frecvent cu obezitatea
dar poate apare si in alte situatii.
Numai aproximativ o treime din pacientii care au diabet zaharat prezinta
simptomele caracteristice ale bolii (sete intensa, eliminarea unei cantitati mari de
urina etc.), ceilalti fiind descoperiti intamplator in serviciile de oftalmologie (unde
vin pentru tulburari de vedere), de neurologie (datorita semnelor deneuropatie
diabetica sau a accidentelor vasculare cerebrale), de ginecologie (unde pacientele
se prezinta pentru prurit genital), de cardiologie, dermatologie, nefrologie,
chirurgie etc., unde pacientii ajung datorita complicatiilor pe care le da diabetul la
nivelul organului respectiv.
Valorile normale ale glicemiei (glucoza sanguina) sunt situate intre 60 si 110
mg/dl In functie de metoda de laborator folosita ele pot varia putin. Aceste valori
se refera la glicemia recoltata dupa minim opt ore de post. Valoarea glicemiei
recoltata la o ora dupa masa (cand cresterea ei este maxima) nu trebuie sa
depaseasca 160 mg/dl. Ocazional, la varstnici, glicemia postprandiala poate ajunge

la 180 mg/dl in absenta unui diabet zaharat. Cat priveste valoarea glicemiei a jeun
(pe nemancate) definitorie pentru diagnosticul de diabet zaharat, in clasificarea
OMS din 1998, s-a adoptat valoarea de 126 mg/dl.
La pacientii care prezinta frecvent glicemii peste 100 mg/dl (recoltate dupa
opt - zece ore de post) este indicata efectuarea unui test de hiperglicemie provocata
(test de toleranta la glucoza administrata oral). Acesta trebuie prescris de catre
medic si efectuat sub supraveghere medicala. Testul va arata daca pacientul
prezinta sau nu diabet zaharat sau toleranta alterata la glucoza (prediabetul din
clasificarile mai vechi).
Aparitia glucozei in urina (unde ar trebui sa fie absenta) se produce la valori
ale glucozei in sange de peste 180 mg/dl (pragul renal al glucozei) si ridica imediat
suspiciunea unui diabet zaharat. Exista insa si cazuri de "diabet renal" cand
glucoza este prezenta in urina prin scaderea acestui prag renal si in absenta unui
diabet zaharat.
Monitorizarea carbohidrailor este un element-cheie pentru c acetia
afecteaz puternic nivelul zahrului din snge. O diet echilibrat include o
varietate de legume i fructe (cu un nivel sczut de zahr), cereale integrale, fasole,
pete, carne slab i lactate fr grsimi. Cnd ai diabet zaharat, ar fi bine s
urmezi un program strict de mese i gustari.
Pentru a preveni creterea nivelului de zahr n snge dup mese, trebuie s
ii cont ci carbohidrai mnnci i de mrimea poriilor. Asigur-te c faci sport
frecvent, c-i iei medicamentele i c-i testezi glicemia cu regularitate.
Exerciiile fizice moderate pot influena n mod pozitiv nivelul de zahr din
snge, mai ales n cazul diabetului de tip 2. Exerciiile fizice mbuntesc
sensibilitatea organismului la insulin si stimuleaz muchii pentru a folosi
glucoza. Studiile au artat c exist mbuntiri importante ale nivelului de
zaharuri n snge dup sport.
n timp ce exerciiile obinuite ajut la controlul zahrului n snge, la
anumite persoane, acestea pot scdea nivelul. E bine s faci un test nainte i unul
dup ce ai fcut exerciii fizice. Dac sportul i scade nivelul de zahr din snge,
nu-l evita. Ia cu tine fructe, bomboane, sucuri naturale, ajusteaz-i medicamentele
sau ia un snack i ateapt 15 minute. Asigur-te c ai glicemia n jurul a 100
nainte de a ncepe din nou s depui efort. Evit alimentele cu zahr combinate cu
grsimi, cum ar fi ciocolata, pentru c grsimea poate ncetini capacitatea
organismului de a obine carbohidraii de care are nevoie destul de repede.
Stresul i fumatul pot crete valorile glicemiei. ncearc s faci yoga sau
gsete un hobby care s te relaxeze. Ai grij c fumatul dezvolt complicaii
diabeticilor (probleme ale picioarelor, nervilor, ochilor, inimii i rinichilor).
Printre ali factori care afecteaz nivelul de zahr n snge se mai
numr alcoolul, deshidratarea, cltoriile i schimbarea climatului.

Este esenial ca pe lng diet i sport s urmezi tratamentul prescris de

medic. Injeciile cu insulin i testarea regulat a nivelului de zahr n snge pot
face parte din viaa ta zi de zi.

1.2 Epidemiologie
Numrul persoanelor care sufer de diabet s-a dublat n ultimele trei decenii,
un studiu estimnd c n anul 2011 existau 347 milioane de diabetici la nivel
mondial, fa de 171 de milioane ci erau n anul 2000.
n anul 2012, n Romnia existau aproximativ 800.000 de persoane cu diabet
zaharat.[6] n anul 2006 erau nregistrai 400.000.
Conform unor studii recente, 1,7 milioane de romni au diabet, iar alte trei
milioane de persoane sufer de prediabet, urmnd s dezvolte aceast boal n
urmtorii zece ani dac nu iau msuri pentru a-i proteja sntatea.
Prin frecventa sa, diabetul zaharat intra in categoria asa-numitelor boli
cronice ale civilizatiei. Pe cat de simpla pare astazi determinarea
nivelului glicemiei, pe atat de dificila este totusi determinarea prevalentei
diabetului zaharat la o anumita populatie. Acest lucru se datoreaza in mare masura
faptului ca standardele de diagnosticare a bolii nu sunt inca uniform aplicate.
Se estimeaza ca 2-6% din populatia Europei occidentale si a Americii de
Nord sufera de aceasta boala. Si mai alarmant este ca aproape o treime dintre acesti
oameni nu sunt constienti de existenta bolii. Conform datelor statistice din 1981,
peste 3% din populatia Romaniei suferea la acea data de diabet zaharat. Boala este
mai frecvent intalnita la locuitorii din orase decat la cei de la sate. Statisticile
centralizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, in anul 2000, existau in
Romania mai mult de un milion de diabetici si se estimeaza ca pana in 2030
numarul lor se va dubla.

1.3 Clasificare
OMS recunoate trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 i
gestaional (de sarcin). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 i
diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a nlocuit mai muli termeni
vechi cum ar fi diabet juvenil i diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet
zaharat tip 2 a nlocuit denumiri vechi, printre care i diabet insulino-independent
(non insulino-dependent).

1.3.1 Diabet zaharat tip 1

n diabetul zaharat de tip I (denumit n trecut diabet insulino-dependent sau
diabet cu debut juvenil), peste 90% din celulele pancreatice care produc insulin
sunt distruse definitiv. Ca urmare, producia pancreatic de insulin este redus sau
absent.Numai aproximativ 10% din cazurile de diabet sunt de tip I. Majoritatea
persoanelor cu diabet zaharat tip I fac boala nainte de 30 de ani.
Se considet c un factor de mediu probabil o infecie viral sau un factor
nutriional, care acioneaz n copilrie sau n adolescen induce distrucia
celulelor pancreatice care produc insulin de ctre sistemul imunitar al
organismului. Anumite persoane sunt mai susceptibile la aciunea factorilor de
mediu, din cauza unei predispoziii genetice.
Simptome:
Cele 2 tipuri de diabet au simptome foarte similare. Primele simptome sunt
determinate de efectele directe ale hiperglicemiei. Cnd glicemia crete peste 160180 mg/dL, ncepe eliminarea de glucoz n urin. Dac excreia urinar de
glucoz crete i mai mult, rinichii vor excreta cantiti suplimentare de ap pentru
a dilua glucoza.
Din cauza eliminrii unor volume urinare mari, persoanele cu diabet
urineaz frecvent (poliurie). Creterea eliminrii lichidiene conduce la sete intens
(polidipsie). Pierderile calorice pe cale urinar conduc la scdere ponderal. Pentru
a compensa, apetitul indivizilor afectai crete.
Alte simptome includ tulburri de vedere, somnolent, grea i reducerea
rezistenei la efort.
La persoanele cu diabet de tip I, simptomele debuteaz adeseori brusc i cu
intensitate crescut. Se poate instala rapid o stare denumit cetoacidoz diabetic.
n absena insulinei, majoritatea celulelor din organism nu pot folosi glucoza din
snge. Pentru a supravieui, aceste celule ncep s utilizeze un mecanism secundar
pentru producerea energiei. Celulele adipoase ncep s metabolozeze grsimile,
ceea ce conduce la producia unor compui denumii cetone. Cetonele reprezint o
surs de energie celular, ns determin acidifierea sngelui (cetoacidoz).
Simptomele iniiale ale cetoacidozei diabetice includ senzaie intens de sete
i elimonarea unor volume urinare mari, scdere ponderal, grea, vom, oboseal
i n special la copii dureri abdominale.
Respiraia devine profund i rapid, deoarece organismul ncearc s
corecteze acidoza sanguin. Aerul expirat miroase a aceton, mirosul fiind
determinat de cetonele excretate prin respiraie. n absena tratamentului,
cetoacidoza diabetic poate evolua ctre com i deces, uneori n decurs de numai
cteva ore.

Complicaii:
Pe termen lung, persoanele cu diabet pot prezenta numeroase complicaii
severe. Unele dintre aceste complicaii debuteaz n primele luni de la instalarea
diabetului, ns majoritatea apar numai dup civa ani. Cele mai multe complicaii
sunt progresive. Cu ct pacienii i pot controla mai bine valoarea glicemiei, cu
att riscul apariiei sau agravrii complicaiilor se reduce.
Creterea glicemiei conduce att la ngustarea vaselor sanguine de calibru
redus, ct i a vaselor mari. n pereii vaselor sanguine mici se acumuleaz
substane zaharidice complexe, determinnd ngroarea i creterea permeabilitii
acestora. Aportul sanguin tisular se reduce progresiv, n special la nivelul
tegumentului i nervilor.
Controlul inadecvat al glicemiei conduce i la creterea concentaiei lipidelor
sanguine, cu apariia aterosclerozei i diminuarea fluxului sanguin prin vasele
mari. Ateroscleroza este de 2-6 ori mai frecvent la persoanele cu diabet dect la
cele fr aceast boal i tinde s apar la vrste mai tinere.
n timp, creterea glicemiei i tulburrile circulatorii conduc la apariia de
leziuni ale inimii, creierului, membrelor, globilor oculari, rinichilor, nervilor i
tegumentului, cu apariia anginei, insuficienei cardiace, accidentelor vasculare
cerebrale, crampelor musculare la mers (claudicaie), scderea acuitii vizuale,
insuficien renal, tulburri neurologice (neuropatii) i degradarea
pielii. Infarctul i accidentul vascular cerebral sunt boli mai frecvente la persoanele
cu diabet.
Tulburrile circulatorii cutanate conduc la apariia ulceraiilor i infeciilor,
iar plgile se vindec mai greu. Persoanele cu diabet au risc crescut de a face
ulceraii i infecii ale picioarelor sau gambelor. Adeseori, aceste leziuni se vindec
lent sau deloc, astfel nct devine necesar amputarea segmentului afectat.
Aceti pacieni dezvolt adeseori infecii bacteriene i fungice, de obicei la
nivel cutanat. Cnd nevelul glicemiei este ridicat, globulele albe nu pot combate
infeciile n mod eficace. Orice infeie care apare are evoluie mai sever dect n
mod normal.
Leziunile vaselor sanguine de la nivelul globilor oculari pot conduce la
pierderea vederii (retinopatie diabetic). Aceste vase pot fi blocate prin intervenie
chirurgical laser, fiind astfel prevenite leziunile retiniene. Ca urmare, persoanele
cu diabet ar trebui s efectueze anual un examen oftalmologic prin care s fie
depistate precoce leziunile oculare.
Apar tulburri funcionale renale, care uneori evolueaz ctre insuficien
renal ce necesit dializ sau transplant renal. De obicei medicii analizeaz urina
persoanelor cu diabet pentru a depista creterea eliminrii de proteine (albumin),
care este un semn precoce de afectare renal. La primul semn de complicaii

renale, pacienii primesc de obicei tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a

angiotensinei (IECA), medicamente care reduc rata de deteriorare a funciilor
renale.
Leziunile nervilor se manifest n mai multe moduri. Cnd este afectat un
singur nerv, apare brusc senzaie de slbiciune la nivelul unui membru superior sau
inferior. n caz de leziuni ale nervilor minilor i picioarelor (polineuropatie
diabetic), pacienii prezint tulburri de sensibilitate, senzaie de furnicturi sau
durere i slbiciune la nivelul segmentelor afectate. Afectarea nervilor cutanai
cresc riscul de leziuni tegumentare repetate, deoarece indivizii nu pot percepe
variaiile de presiune i temperatur.
Tratament:
Tratamentul diabetului const n regim alimentar, activitate fizic, educaie
i n majoritatea cazurilor medicamente. Dac o persoan cu diabet reuete s
i controleze glicemia, riscul apariiei complicaiilor este mult diminuat. Scopul
tratamentului diabetului este aadar meninerea glicemiei la valori normale ct mai
mult timp posibil.
Tratamentul hipertensiunii arteriale i hipercolesterolemiei poate preveni de
asemenea unele complicaii ale bolii. Este eficace i administrarea zilnic a unei
doze mici de aspirin.
Persoanele cu diabet beneficiaz foarte mult dac nva despre boala pe care
o au, nelegnd modul n care regimul alimentar i activitatea fizic le afecteaz
glicemia i aflnd cum s evite complicaiile. Informaiile pot fi oferite de o
asistent medical instruit special n acest scop.
Indivizii cu diabet ar trebui s poarte ntotdeauna la ei o brar medical
care s atrag atenia medicilor asupra prezenei acestei boli. Aceste informaii
permit iniierea rapid a tratamentului salvator, n special n caz de traumatisme
sau alterare a strii mentale.
Reglarea regimului alimentar este foarte important, indiferent de tipul bolii.
Medicii recomand adoptarea unei diete sntoase i echilibrate, precum i
depunerea de eforturi pentru meninerea unei greuti corporale normale. Unele
persoane beneficiaz dac discut cu un nutriionist pentru a pune la punct un
regim dietetic optim.
Persoanele cu diabet de tip I, care reuesc s i menin o greutate corporal
normal, pot necesita numai doze mici de insulin. n general, persoanele diabetice
nu ar trebui s consume alimente dulci n cantiti mari. De asemenea, este bine ca
mesele s fie luate la intervale regulate; perioadele lungi ntre mese trebuie evitate.
Deoarece exist o predispoziie pentru creterea colesterolului sanguin, este
necesar limitarea aportului alimentar de grsimi saturate. Uneori trebuie
administrate medicamente care reduc nivelul colesterolului.

Adoptarea unui program regulat de activitate fizic ajut de asemenea la

controlul greutii i glicemiei. Meninerea glicemiei la valori sczute este dificil.
Cel mai important risc este acela c ncercarea de a reduce concentraia
sanguin a glucozei poate conduce la scderea prea accentuat a glicemiei
(hipoglicemie). Hipoglicemia trebuie tratat de urgen. Trebuie administrat
glucoz n decurs de cteva minute pentru a preveni leziunile permanente i a
ameliora simptomele. De obicei se administreaz zahr. Cu toate c orice tip de
glucide este adecvat, glucoza acioneaz mai rapid dect zahrul de mas (zahrul
obinuit conine sucroz).
Multe persoane cu diabet au la ele tablete de glucoz sau recipiente n care
exist glucoz dizolvat. Alte opiuni sunt ingestia unui pahar de lapte (care
conine lactoz, un tip de zaharid), ap cu zahr, suc de fructe sau consumul de
prjituri, fructe sau alte alimente dulci. n situaiile mai grave poate fi necesar
administrarea intravenoas a glucozei.
Un alt tratament pentru hipoglicemie const n administrarea
de glucagon. Glucagonul se poate injecta intramuscular i induce n numai cteva
minute eliberarea hepatic a unor cantiti mari de glucoz. Exist mici truse care
conin o sering plin cu soluie de glucagon, care pot fi utilizate de persoanele cu
diabet n situaiile de urgen.
Cetoacidoza diabetic este de asemenea o urgen medical, deoarece poate
cauza com i deces. Este necesar spitalizarea, de obicei n unitatea de terapie
intensiv. Se administreaz intravenos cantiti mari de lichide i electrolii, cum ar
fi sodiu, potasiu, clor i fosfat, pentru a substitui pierderile produse prin urinare
excesiv. n general se administreaz insulin intravenos, deoarece astfel
acioneaz rapid i doza poate fi reglat mai uor. Se msoar la fiecare 2 ore
nivelul glucozei, cetonelor i electroliilor. De asemenea, se msoar i aciditatea
sanguin.
Uneori sunt necesare tratamente suplimentare pentru a corecta acidoza
crescut. ns controlul glicemiei i nlocuirea electroliilor pierdui permit
restabilirea echilibrului acido-bazic normal al organismului.
Tratamentul comei hiperosmolare hiperglicemice non-cetotice este
asemntor cu cel al cetoacidozei diabetice. Trebuie nlocuite pierderile lichidiene
i electrolitice. Glicemia trebuie redus la normal treptat, pentru a evita
transferurile lichidiene brute la nivelul esuturilor cerebrale. Concentraia
sanguin a glucozei este mai uor de controlat n comparaie cu coma
cetoacidotic, iar aciditatea sanguin nu crete foarte mult.
Tratamente experimentale:
n cazul diabetului de tip I exist tratamente experimentale promitoare. Un
astfel de tratament const n transplantul unor celule care produc insulin. Aceast

procedur nu se realizeaz ns de rutin deoarece necesit administrarea de

medicamente imunosupresoare pentru a preveni rejecia transplantului. Exist
tehnici noi cu ajutorul crora imunosupresia ar putea s nu mai fie necesar.

1.3.2 Diabet zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 2 (denumit n trecut diabet non-insulino-dependent sau
diabet cu debut la vrsta adult) se caracterizeaz prin faptul cpancreasul continu
s produc insulin, uneori chiar mai mult dect n mod natural.
ns organismul dezvolt rezisten la efectele insulinei, astfel nct n realitate
exist un deficit insulinic.
Factori de risc:
Diabetul de tip 2 poate aprea la copii i adolesceni, ns de obicei
debuteaz la persoane n vrst de peste 30 de ani i devine din ce n ce mai
frecvent la grupele de vrst superioare.
Aproximativ 15% din persoanele n vrst de peste 70 de ani au diabet
zaharat tip 2. Anumite grupuri rasiale i culturale au risc crescut de a face diabet
tip 2: persoanele de ras neagr i de etnie hispanic, care triesc n Statele Unite,
au un risc de 2-3 ori mai mare dect populaia general. De asemenea, diabetul de
tip 2 are agregare familial.
Factorul de risc principal pentru apariia diabetului de tip 2 este obezitatea,
iar 80-90% din persoanele cu aceast boal sunt supraponderale. Deoarece
obezitatea produce rezisten la insulin, persoanele afectate necesit cantiti
foarte mari de insulin pentru meninerea volorilor normale ale glicemiei.
Anumite boli i medicamente pot afecta modul n care organismul folosete
insulina i pot conduce la apariia diabetului de tip 2. Nivelul crescut de
corticosteroizi (prezent n caz de boal Cushing sau n caz de tratament cu
corticosteroizi de sintez) i sarcina (diabet gestaional) sunt cele mai frecvente
cauze de modificare a modului n care organismul rspunde la insulin.
De asemenea, diabetul poate aprea la persoanele care produc cantiti excesive de
hormon de cretere (acromegalie) i la cele cu tumori care secret anumii
hormoni. Pancreatita sever sau recurent, precum i alte boli care lezeaz direct
pancreasul, pot conduce la instalarea diabetului.
Simptome:
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot fi asimptomatice timp de muli ani
sau chiar decade nainte de a fi diagnosticate. Simptomele pot fi subtile. Creterea
volumului urinar i senzaia de sete sunt uoare la nceput, agravndu-se progresiv

pe parcursul sptmnilor sau lunilor. n final, indivizii prezint oboseal extrem,

vedere neclar i deshidratare. Uneori, n stadiile precoce ale diabetului, glicemia
scade anormal de mult, o manifestare denumit hipoglicemie.
Deoarece persoanele cu diabet tip 2 produc o cantitate redus de insulin,
cetoacidoza n mod normal nu apare. ns glicemia poate deveni extrem de ridicat
(adeseori peste 1.000 mg/dL). Valori att de mari se nregistreaz n situaiile
stresante, cum ar fi infeciile sau anumite tratamente medicamentoase. Cnd
glicemia crete foarte mult, pacienii pot prezenta deshidratare sever, care poate
conduce la confuzie mental, somnolen i crize convulsive, o afeciune denumit
com hiperosmolar hiperglicemic non-cetozic.
Diagnostic:
Diagnosticul de diabet se stabilete prin depistarea unor concentraii crescute
ale glucozei sanguine. Glicemia este frecvent verificat n timpul evalurilor
medicale de rutin.Verificarea anual a glicemiei este deosebit de important la
persoanele n vrst, deoarece diabetul este mult mai frecvent la aceti
indivizi. Este posibil ca un anumit individ s aib diabet, n special diabet de tip 2,
i s nu tie acest lucru. Medicul trebuie s verifice glicemia i la persoanele care
prezint sete intens, urinare crescut, senzaie intens de foame, infecii frecvente,
sau oricare alte complicaii asociate cu diabetul.
Pentru a msura glicemia, se prelev o mostr sanguin dup ce persoana a
ntrerupt alimentaia timp de 12 ore. ns este posibil i recoltarea de snge dup
ce individul a mncat. Dup mas, creterea glicemiei este normal, ns valoarea
acesteia nu trebuie s fie prea mare. n caz de repaus alimentar glicemia nu trebuie
niciodat s fie mai mare de 126 mg/dL. Chiar i dup mas, glicemia nu trebuie s
depeasc 200 mg/dL. De asemenea, medicii msoar nivelul unei proteine
sanguine, denumit hemoglobin ArC (denumit i hemoglobin glicozilat).
Aceast analiz este util pentru confirmarea diagnosticului la adulii la care
concentraia sanguin a glucozei este numai uor crecut.
Uneori poate fi efectuat un alt test, denumit testul de toleran la glucoz; de
exemplu, acesta poate fi utilizat la femeile nsrcinate care prezint manifestri de
diabet gestaional, sau la persoanele vrstnice care au simptome de diabet, ns la
care glicemia este normal dup repaus alimentar. Acest test nu se folosete ns de
rutin pentru identificarea diabetului. Procedura const n repaus alimentar, urmat
de recoltarea unei mostre sanguine pentru a se determina glicemia; dup aceea,
individul evaluat consum o soluie special care conine o cantitate standard de
glucoz. Ulterioar se recolteaz din nou snge de mai multe ori n urmtoarele 2-3
ore, determinndu-se de fiecare dat glicemia pentru a vedea dac aceasta crete
anormal de mult.

Medicamente hipoglicemiante orale:

Medicamentele hipoglicemiante orale reduc adeseori n mod adecvat
glicemia la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. ns acestea nu sunt eficace la
pacienii cu diabet tip 1. Exist mai multe clase. Sulfonilureele (de exemplu,
gliburid) i meglitinidele (de exemplu, rapaglinid) stimuleaz pancreasul pentru a
produce mai mult insulin (aciune secretagog). Biguanidele (de exemplu,
metformin) i tiazolidindionele (de exemplu, rosiglitazon) nu influeneaz
eliberarea de insulin, ns cresc rspunsul organismului la aciunea acestui
hormon (sensibilizante la insulin). Medicul poate prescrie unul din aceste
medicamente singur sau n asociere cu o sulfoniluree.
O alt clas de medicamente este reprezentat de inhibitorii de glucozidaz,
cum ar fi acarboza, care acioneaz prin ntrzierea absorbiei intestinale a
glucozei. Hipoglicemiantele orale sunt prescrise de obicei la persoanele cu diabet
de tip 2, dac dieta i activitatea fizic nu conduc la reducerea adecvat a glicemiei.
Uneori se administreaz o dat pe zi, dimineaa, cu toate c unele persoane necesit
2 sau 3 doze. Dac tratamentul cu un singur medicament nu este suficient, se pot
folosi mai multe tipuri de hipoglicemiante orale. Cnd glicemia nu poate fi
controlat suficient de bine, trebuie nceput administrarea de insulin, ca
monoterapie sau n asociere cu tratament oral.
1.3.3 Diabetul gestaional
Diabetul zaharat gestational (DZG) este definit ca intoleranta la glucoza
(carbohidrati) de o severitate variabila, cu debut sau cu prima recunoastere in
timpul sarcinii. Aceasta definitie se aplica indiferent daca este utilizata insulina
pentru a trata intoleranta la glucoza sau daca aceasta stare continua dupa nastere.
Datorita definitiei laxe este posibil ca unii pacienti sa prezinte diabet zaharat
nedescoperit, fie de tip I (insulinodependent), fie de tip II (insulinoindependent),
care a precedat sarcina.
Evolutia ulterioara in cursul vietii a diabetului zaharat gestational spre tipul
II de diabet zaharat a fost bine documentata, desi riscul variaza intre studii, intr-o
anumita masura datorita diferitelor criterii diagnostice utilizate la stabilirea
diagnosticului de diabet. Datorita acestui risc documentat, femeile care au avut
DZG ar trebui examinate pentru diabet zaharat, folosind recomandarile
internationale actuale. Femeile care au avut DZG prezinta, de asemenea, o
prevalenta mai mare a obezitatii, hiperlipidemiei, aterosclerozei vasculare,
hipertensiunii arteriale si a mortalitatii. Pe langa cresterea morbiditatii materne pe
termen lung, morbiditatea pe termen scurt in perioada gestatiei (hidramnios,
hipertensiune arteriala si nasterea prin cezariana) s-a raportat in multe studii.

10

Nu este clar daca DZG este asociat cu mortalitate perinatala crescuta in

obstetrica moderna. Studiile mai vechi, care au aratat o crestere in mortalitatea
perinatala, aveau adesea vicii ale proiectului studiului. Nu a existat o crestere
raportata a mortalitatii perinatale la femei cu DZG in studiile recent publicate.
Aceasta se datoreaza fie examinarii si urmaririi crescute a sarcinilor complicate cu
DZG, fie a imbunatatirii generale a ingrijirii obstetricale. Asocierea intre DZG si
mortalitatea neonatala este mai bine stabilita.
Mortalitatea perinatala asociata in mod obisnuit cu DZG include un risc
crescut de:
- macrosomie (nou nascuti peste greutatea normala)
- traume la nastere
- hipoglicemie neonatala
- hiperbilirubinemie
- hipocalcemie
- policitemie (cresterea numarului de elemente figurate ale sangelui).
Mai mult, date recente indica faptul ca efectele DZG asupra copilului se
intind mult peste perioada perinatala. Copii nascuti de mame cu DZG au un risc
crescut de obezitate infantila si diabet zaharat si toate morbiditatile asociate acestei
boli.
1.4 Complicaii
Toate tipurile de diabet au simptome i complicaii similare. Hiperglicemia
poate duce la deshidratare, i necorijat o perioad msurat n sptmni sau luni,
la cetoacidoz. Complicaiile de termen lung ("tardive") sunt de ordin vascular i
neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare i
microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovascular
(infarct, angin) i accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare
sunt nefropatia diabetic (grav maladie renal) i retinopatia diabetic (problem
care const ntr-o alterare continu i uneori brutal a retinei, fapt care poate
conduce la orbire). Tot de natur microvascular este i impotena provocat de
diabetul necontrolat, ca i o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se
manifest printr-o lentoare a vindecrii plgilor pe extremiti, infecii repetate i
dificil de tratat, gangren cu risc de amputare, etc. O alt categorie de complicaii
tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetic.
Aceasta se manifest prin pierderea senzaiei, simului, n membrele inferioare
(picioare) i dureri neuropatice (senzaii de durere, arsur, n picioare, fr cauze

11

imediate externe); Complicaiile neurologice au i ele, cel puin n parte, tot o

etiologie microvascular.
1.5 Regim alimentar pentru pacienii cu diabet zaharat
Orice pacient diagnosticat cu diabet zaharat trebuie sa mentina o glicemie
normala. De aceea, pe langa tratamentul medicamentos, tratamentul dietetic are o
importanta deosebita in toate tipurile de diabet zaharat. Cantitatea de glucide este
stabilita de medic si oscileaza intre 120 si 200 de g/zi (fata de 300350 g cat
reprezinta, de obicei, consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restrictia facut
la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente, care nu contin glucide
(albumine, grasimi, verdeturi) si din care bolnavul poate manca atat cat sa se
sature.
Alimentele care se pot consuma fr restricii:
carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe,
conserve de carne si peste;
branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf,
branzeturi topite), branza de vaci, casul, urda;
oua, sub orice forma;
grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de
orice tip;
legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti,
ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata
verde, spanac, varza, vinete, bame, in cantitati rezonabile;
fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci,
grapefruit, lamai in cantitati potrivite;
bauturi nealcoolice;
preparatele cu zaharina.
Alimentele interzise n diabetul zaharat:
zaharul si toate produsele zaharoase;
prajiturile de orice fel, preparate cu zahar;
bomboane, ciocolata, rahat, halva;
siropuri;
12onsumm preparati cu zahar, inghetata;
fructe bogate in zaharoza: struguri, pere bergamote, curmale, stafide,
smochine, 12onsumma;

12

 toate bauturile alcoolice, mustul.

Alimente care trebuie consumate numai cntrite:
paine care contine in medie 50 g% glucide;
pastele fainoase si derivatele de cereale: fidea, taitei, macaroane,
spaghete, orez, gris, care cantarite crude au in jur de 70 g% glucide,
iar in stare fiarta contin numai 20 g% glucide (in apa, glucidele se
dilueaza);
laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, casul, urda care
contin in medie 4 g% glucide;
legumele cu un continut pana la 10 g% glucide: ceapa, morcovul,
patrunjelul radacina, prazul, telina, sfecla;
legume cu un continut de 15 g% glucide: mazare verde boabe,
pastarnac;
legume cu continut pana la 10 g% glucide: capsuni, cirese de mai,
coacaze rosii, corcoduse, portocale (cantarite fara coaja), mandarine,
alune, mere cretesti sau domnesti, fragi;
fructe cu continut pana la 15 g% glucide: afine, cirese de iunie, dude,
gutui, mere ionatane, piersici, zmeura, caise;
fructe cu continut pana la 20 g% glucide: struguri, prune, pere
bergamote, banane.

1.6 Zece reguli pentru persoanele cu diabet zaharat

Pentru viaa de zi cu zi, organismul are nevoie de energie, care provine mai
ales din glucide. Acestea sunt transportate prin snge la nivelul celulelor i
transformate n energie. Pentru a beneficia de glucoz, celulele au nevoie
de insulin, care se produce n pancreas. n cazuldiabetului zaharat, celulele
pancreatice elibereaz o cantitate insuficient de insulin, rezultatul fiind creterea
glucozei n snge i producerea diabetului zaharat.
Un diabet zaharat neglijat sau netratat duce la calcifierea arterelor
(arterioscleroz). Aceasta este cauza hipertensiunii arteriale, a tulburrilor de
circulaie la nivelul picioarelor (care vor determina apariia durerilor n timpul
mersului), a infarctului miocardic sau a accidentelor vasculare cerebrale.
Din cauza hiperglicemiei apar i leziuni ale vaselor mici de snge. Acestea
sunt responsabile de modificrile patologice aprute la nivelul ochilor i al
rinichilor. "Leziunile diabetice" ale sistemului nervos (neuropatia diabetic) se

13

manifest prin tulburri de sensibilitate, furnicturi, senzaii de arsur i durere la

nivelul picioarelor i minilor.
Iat cteva sfaturi utile pentru a evita apariia complicaiilor diabetului
zaharat:
1. ncercai s slbii cteva kilograme.
2. Tratamentul cu antidiabetice orale nu exclude regimul dietetic i exerciiul
fizic.
3. Nu credei n niciun caz n doza zilnic de tablete.
4. Evitai pe ct posibil consumul de alcool i nu fumai.
5. Acordai atenie solicitrilor fizice neobinuite.
6. nvtai simptomele unei hipoglicemii. n cazul unor manifestri deosebite
contactai de urgen medicul.
7. Pstrai totdeauna la ndemn un plic de zahr.
8. Msurai zilnic glicemia, greutatea corporal si tensiunea arterial.
9. Inspectai regulat picioarele i acordai atenie prezenei unor leziuni sau
inflamaii.
10. Comunicai fiecrui medic care v consult faptul c suntei diagnosticat
cu diabet zaharat i medicamentele pe care le utilizai.

14

CAPITOLUL II: Glucometru

2.1 Istoric
ncepnd cu anii 1960, de metri de glucoza din sange au plecat de la maini
greoaie i costisitoare pentru utilizarea de ctre medici doar pentru o parte
integrant a managementului diabetului zaharat. Prin citirea nivelului de glucoz
unui pacient printr-o proba de sange mici, de metri de glucoza permite diabetici
pentru a menine limitele normale de zahar din sange prin ajustarea insulinei, dieta
si exercitii fizice.
n 1965, Societatea Ames a comercializat primul glucometru, numit
Dextrostix, pentru medici. Sngele a fost plasat pe o bucat de hrtie, se lasa s
stea timp de un minut, iar apoi se msura fa de un grafic de culoare.
n 1970, Kyoto Daiichi, o firm japonez, a ajutat Ames in a face Dextrostix
mai mic i mai uor pentru a putea fi comercializate direct ctre public.
La mijlocul anilor 1970, Boehringer Mannheim a produs LifeScan BG, BG
fiind prescurtarea medicala standarda pentru glucoza din sange (blood glucose).
Ames a lansat primul sau glucometru n 1975, ceea ce face glucometru un termen
generic pentru contoarele de glucoz din snge.
n 1979, Dextrometer, de asemenea, de la Ames, a devenit primul
glucometru disponibil fr prescripie medical.
La nceputul anilor 1990, MediSense a introdus primul glucometru care
functiona dupa principiile de azi, nlocuind tehnologia de lumin de refractive.
2.2 Generaliti
Glucometrul ste un dispozitiv de masurare a concentratiei sanguine a
glucozei. Glucometrul este un aparat portabil care permite monitorizarea mai
detaliata a glicemiei personelor cu tulburari ale metabolismului glucozei. Diabetul
zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange
(hiperglicemie) i dezechilibrarea metabolismului. Suspiciunea prezentei diabetului
apare clasic in prezenta celor trei semne majore: setea exagerata, urinare in exces,
apetit crescut.
Hipoglicemia (nivelul scazut al concentratiei zaharului in sange) poate fi
tinuta sub control cu ajutorul glucometrului. Ea apare atunci cand nivelul glucozei

15

sanguine scade prea mult pentru ca organismului sa functioneze in parametrii

normali.
Hiperglicemia este starea organismului caracterizata prin cresterea glicemiei
peste valorile normale. Cand in sange glucoza depaseste concentratia de 125 mg de
glucoz la 100 ml, inseamna ca s-a instalat hiperglicemia. De asemenea si
hiperglicemia poate fi controlata cu ajutorul glucometrului.
Realizarea profilului glicemic cu ajutorul glucometrului facut cat mai des,
permite modificarea schemei de insulina facuta de diabetolog, astfel incat statusul
insulinic sa prezinte valori normale si constante.
Cerinele unui glucometru:
Glucometrul trebuie sa foloseasca o cantitate cat mai mica de sange, intre 5
si 10 microlitri.
Sa ofere rezultatul intr-un timp cat mai scurt, de exemplu intre 5 si 10
secunde. In cazul in care pacientul se afla in hipoglicemie prezentand treumur
accentuat al mainilor, timpul cat mai scurt de efectuare a analizei este esential.
Sa poate stoca in memorie o baza de date cat mare. Pentru buna monitorizare
a glicemiei memoria glucometrului sa poata permite stocarea a cat mai multor
valori masurate, cu data si ora, putand fi vizualizate in orice moment.
Marcarea pe display rezultatelor obinute in conditii speciale. De exemplu
inainte sau dupa masa, sau atunci cand s-a efectuat efort fizic de diferite intensitati
(de la munca fizica bruta la eforul fizic efectuat in sala de fitness).
Displayul pe care sunt afisate rezultatele sa nu aiba un menu foarte
complicat, sa fie usor de utilizat si sa fie luminat pentru a permite citirea
rezultatelor si intr-o locatie care nu este luminata.
Greutatea aparatului sa fie cat mai mica, fiind astfel mult mai usor de
transportat de catre persoanele care isi fac analizelor de 10-12 ori pe zi si sunt
nevoite sa care glucometrul cu ele.
Termenul de garantie cat mai mare.
Accesorizarea glucometrului.In categoria accesorii intra acele, testele,
solutia de control si geanta transport.
Si nu in ultimul rand, pretul testerelor folosite si disponibilitatea acestora pe
piata.

16

2.3 Glucometru Beurer GL-44

2.3.1 Detalii tehnice

Glucometrul GL-44 este destinat pentru msurarea glucozei din snge rapid
i simplu, fie pentru autotestare sau pentru utilizarea ntr-un mediu clinic de ctre
personal instruit.
Acesta permite msurarea rapid i uoar a glucozei din sange, valorile
msurate s fie stocate i afiseaza media tuturor valorilor msurate pentru a fi
utilizate n mod ideal n monitorizarea diabetului zaharat. Testul se efectueaz
exclusiv extern (IVD).
Lumina puternica a display-ului arat valorile msurate n mod clar.
Designul uor de utilizat, cu benzi de testare la mari i o reducere a controalelor la
cteva butoane garanteaza msurtori simple, dar de ncredere.
Dispozitivul poate fi conectat la un PC folosind kitul disponibil optional.
Putei evalua valorile msurate pe PC folosind un software special i puteti folosi
rezultatele pentru a monitoriza valorile glicemiei.
Principalele sale caracteristici sunt:
- Verificarea cantitatii de sange: masurarea avand loc numai in cazul unei

17

probe de sange suficiente;

- Marcarea simpla a valorilor masurate pentru un management optim al
diabetului;
- Dispozitiv pentru intepare Soft + Safe (brevetat)
- Durata de masurare: circa 5 secunde;
- Spatii de memorare a valorilor masurate: 480 (data, ora)
- Valoarea medie a glicemiei pentru: 7,14,30 sau 90 de zile;
- Masurarea AST (de exemplu la brat) posibila;
- Adecvat pentru uz propriu;
- Testat clinic;

Afisaj XXL - cu lumina albastra

Fant iluminata pentru introducerea

benzilor de test

Benzi de test extralate pentru o utilizare

mai usoara.

Usor de utilizat

Nu necesita codare

Testat de catre Institutul Dr. Kurscheid

18

Compatibil SiDiary

HealthManager

2.3.2 Avantaje i dezavantaje

Avantaje:
Confera siguranta prin faptul ca este testat clinic. Un glocometru Beurer GL
44 este o alegere potrivita in momentul in care cauti sa obtii rezultate sigure.
Sanatatea ta este cea mai importanta, iar masurarea periodica a glicemiei te poate
ajuta sa previi anumite situatii sau macar sa iti explici anumite stari. Poti face acest
lucru atat intr-un cabinet specializat, cat si acasa. Testat clinic, modelul Beurer
verifica in primul rand doza de sange, masurarea fiind posibila doar in cazul unui
probe suficiente. Cu ajutorul lui vei putea marca valorile masurate, astfel incat sa ai
un management optim al diabetului.
Este rapid si usor de folosit. Cele mai bune glucometre sunt rapide si usor de
folosit, pentru a face experienta de utilizare cat mai placuta. Durata de masurare a
glucometrului Beurer atinge circa 5 secunde, iar accesoriile care vin la pachet cu
acesta te ajuta sa finalizezi procesul fara batai de cap. De exemplu, benzile de test
extralate sunt elemente care contribuie considerabil la o utilizare usoara. Un aport
impresionant il au si display-ul mare iluminat, slotul iluminat si benzile
suplimentare largi de testare.
Are la baza o tehnologie avansata. Tehnologia avansata pe baza careia
functioneaza acest glucometu il pozitioneaza printre cele mai bune aparate de acest
tip de pe piata. In primul rand, este prevazut cu o interfata pentru PC care cuprinde
statie de andocare, cablu si software GlucoMemory, disponibile separat. Este
compatibil cu Diabass si SiDiary, ceea ce inseamna ca vei putea sa tii evidenta si
sa-ti analizezi rezultatele intr-un mod foarte confortabil. Aceasta metoda poate fi
integrata si intr-o forma de tratament sau terapie pe care o stabilesti cu doctorul
tau. Poate conduce la imbunatatiri considerabile, eliminand posibilitatea agravarii
anumitor stari. Cel mai bun glucometru integreaza setari extra. Modelul de la
Beurer, spre exemplu, poate fi calibrat pentru plasma. De asemenea, include doua
baterii de litiu.

19

Integreaza un afisaj XXL cu lumina albastra. Un glucometru de la Beurer

ieftin si bun integreaza, in primul rand, un afisaj mare si clar, ce poate fi folosit cu
usurinta si incredere, inclusiv de catre persoanele mai in varsta. Pe langa acest
lucru, ecranul incorporeaza si o lumina albastra care accentueaza contrastul,
generand date extrem de lizibile. Rezultatele obtinute sunt stocate in memoria
dispozitivului, atingand valoarea maxima de 480 de valori masurate. Astfel,
aparatul iti da ocazia sa compari rezultate zilnice, saptamanale, chiar si lunare, in
functie de frecventa cu care le masori. Totodata, utilizandu-l, poti obtine valoarea
medie a glicemiei pentru 7, 14, 30 sau 90 de zile.
Dezavantaje:
Acest model de glucometru vine la pachet cu un set de accesorii, printre care
10 ace si 10 benzi de testare. Faptul ca acestea se gasesc mai rar in farmacii poate
reprezenta un mic dezavantaj. In schimb, ele pot fi comandate online oricand.
2.3.3 Atenionri
Masuratorile facute de tine sunt doar pentru informarea personala - acestea
nu sunt un substitut pentru o examinare medicala. Consulta-ti periodic medicul cu
privire la valorile msurate. Nu modifica procedurile prescrise de ctre medicul
dumneavoastr.
n ciuda utilizarea simple a glucometrului Beurer GL44 pentru automonitorizare glicemiei, poti avea nevoie de a obine instruciuni pentru utilizarea
sistemului de la doctoral de familie. Numai utilizarea corect va garanta msurtori
exacte.
Lipsa de ap, pierderea de lichide de nalt, de exemplu transpiratie,
trecerea frecvent a apei, hipotensiune arterial sever (tensiune arterial sczut),
oc hiperglicemic pot duce la obtinerea unor rezultate incorecte.
O valoare excesiv de mare sau mica a hematocritului (proportia celulelor
rosii din sange) poate duce la rezultate incorecte. n cazul n care valoarea
hematocritului este foarte mare (peste 55%), valoarea glucozei din snge poate fi
prea mica; n cazul unei valori foarte sczute a hematocritului (sub 30%), acesta
poate fi prea mare. V rugm s consultai medicul dumneavoastr dac nu va tii
valoarea hematocritului.
Nu utilizai benzile de testare pentru msurarea valorilor glucozei din
snge pemtri nou-nascuti.

20

 Nu testati niciun pacient grav bolnav folosind acest dispozitiv.

Valorile crescute ale colesterolului de pn la 500 mg / dL influeneaza
foarte putin rezultatele. Cu toate acestea,daca valorile colesterolului trec de acest
nivel pot afecta testul de glucoza din sange.
Folosii numai snge capilar proaspt. Nu folosii ser sau plasma.
Utilizai snge capilar fr a strnge zona de penetrare. Dac zona este
stoarsa, sngele este diluat cu lichidul tisular i acest lucru poate duce la un rezultat
de msurare incorect.
Nu utilizai benzile de testare mai sus de o altitudine de 3000 m.
Un nivel foarte ridicat de umiditate poate deasemena influena rezultatele
testului. Umiditatea de peste 90% poate duce la rezultate inexacte.
Nu utilizai benzile de testare, dac data de expirare a trecut.
Putei atinge de benzile de testare n orice moment, atat timp cat aveti
minile curate, uscate.
Utilizai banda de testare imediat dup ce o scoateti din cutie.
Nu ndoii, tiati sau modifica in vreun fel benzile de testare.

2.3.4 Descrierea unitii i a accesoriilor

Glucometru partea frontal

21

1. Fanta pentru benzile de testare, iluminata

2. Afisaj
3.Butonul highlight
4. Buton de pornire/oprire
5. Port PC
6. Comutatorul+/

Glucometru partea posterioar

1. Compartiment baterie (partea de jos)

2. Butonul pentru resetare

Laneta i acul lanetei

22

1. Cap
2. Cap AST
3. Discuri de protecie a lantetei
4. Ac steril
5. Suportul lantetei
6. Comutator de siguranta
7. Declansator
8. Dispozitiv de tensionare

Banda de testare

1. Gaura pentru introducerea sngelui

2. Mner
3. Contacte

23

Simbolurile de afiare

1. Data
2. Simboluri pentru evidenierea msurtorii
3. Afisaj al valorii masurate
4. Simbol picturi de sange
5. Simbol speaker
6. Simbol mana
7. Simbol banda de testare
8. Unitatea de masura a glucozei mmol / L - nonfunctional
9. Unitatea de masura a glucoze mg / dL
10. Simbol pentru inlocuirea bateriei
11. Simbolul pentru memorie
12. Simbolul pentru temperatura
13. Timp

24

Simbolurile de pe ambalaj, tipul placii monitorului pentru glucoza din sange

si accesoriile reprezint urmtoarele:

Banda de testare se introduce n dispozitiv astfel nct contactele sunt

orientate n interiorul fantei (ca in poza). Asigurai-v c partea din fa a bandei de
testare este directionata spre dumneavoastra.

25

2.4 Principiul de utilizare a unui glucometru

Glucometrul are la baz o tehnologie avansat care permite s se
monitorizeze glicemia simplu i precis, ntr-un timp foarte scurt. Este un sistem
test de asistenta pentru investigarea nivelului de glucoza in sange. Este utilizat in
cazurile pacientilor cu diabet zaharat atat in conditii casnice cat si clinice.
Pachetul conine: glucometru, teste, lanete sterile, dispozitiv de nepare,
soluie de control.
Glucometrul este cel mai performant sistem de msurare a glicemiei datorita
avantajelor sale unice:
1) Prelevarea probei de snge din zone alternative - glucometru poate
preleva proba de snge necesara testrii din zone alternative cum ar fi: bra,
antebra, palma, coapsa.
2) Cantitate mica de snge acest luctru este posibil deoarece glucometrul
necesita o proba de snge de mrimea unui vrf de ac.
3) nepare fr durere - ineparea este nedureroasa, datorita cantitii mici
de snge necesara testrii si a construciei speciale a dispozitivului de nepare, acul
avnd o cursa calculata cu exactitate.
4) Precizie - gradul de eroare este foarte mic (aprox. 0,1%, posibil doar prin
tehnica de biosensor culometric).
Tehnica de recoltare a glicemiei:
Splarea minilor cu ap cald i spun, tergerea lor dup splare
Se scot bandeletele de test din folie
Se introduce captul cu 3 liniue negre al bandeletei de test n fanta
pentru bandelet
Se mpinge bandeleta nuntru pn cnd se oprete
Glucometrul pornete automat i apare :
Ora, luna i ziua
Mesajul Aplicai proba de snge, indic faptul c glucometrul este
pregtit s se aplice proba de snge pe bandeleta de test pentru
glicemie
Obinerea unei picturi de snge
Se utilizeaz dispozitivul de nepare pentru a obine o pictur de
snge, corespunztor locului din care se face prelevarea.

26

 nainte de a preleva o prob de snge din vrful degetului, antebra,

bra sau de la baza degetului mare, locul prelevrii trebuie sa fie uscat,
curat i cald.
Pentru a nclzi locul prelevrii, se spal cu ap cald, se freac pielea
energic timp de cteva secunde sau se aplic o compres cald.
nainte de a nepa vrful degetului sau baza degetului mare, se las
braul n jos pentru a ajuta circulaia sngelui.
Se evit zonele cu pilozitate.
Nu se stoarce locul neprii.
Se aplic imediat proba prelevat pe bandeleta de test.
Lanetele i dispozitivul de nepare
Lanetele sunt de unic folosin.
Se utilizeaz o lanet nou la fiecare monitorizare.
La aruncarea lanetelor folosite, se respect normele igienico-sanitare.
Aplicarea picturii de snge pe bandeleta de test
Se atinge pictura de snge de zona alb din captul bandeletei de test.
Sngele va fi absorbit n bandelet i aparatul ncepe testarea.
Pe ecranul de afiaj se vede numrtoarea invers.
Daca nu ncepe numrtoarea invers : nseamn c nu s-a aplicat o
cantitate suficient de snge pe bandeleta de test. Se aplic o a doua
pictura de snge pe bandelet la cel mult 30 secunde de la prima
aplicare.
Dac nici acum nu ncepe numrtoarea invers i au trecut mai mult
de 30 secunde, se arunc bandeleta de test, se oprete glucometrul, se
ncearc din nou cu o nou bandelet.
Rezultatul testrii glicemiei apare pe ecranul de afiaj i este stocat n
memoria glucometrului.
Oprirea glucometrului
Cnd se scoate bandeleta de test din fanta aparatului, glucometrul se
oprete automat.
La aruncarea bandeletei folosite, se respect normele igienicosanitare.
Se noteaz valoarea glicemiei n fia de consultaii, foaia de
observaie sau biletul de trimitere.

27

Bibliografie

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Glucose_meter
2. http://www.csid.ro/health/sanatate/diabet-zaharat-de-tip-isimptome-complicatii-tratament-12642736/
3. http://www.csid.ro/health/sanatate/diabetul-zaharat-de-tip2-simptome-diagnostic tratament-12652859/
4. http://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/diabetulzaharat/
5. http://m.emag.ro/
6. https://www.scribd.com/