Sunteți pe pagina 1din 11

Liceul tehnologic Constantin Brncoveanu

REFERAT LA GEOGRAFIE:

POLUAREA MEDIULUI

Elev: Stomac Cpn Rica


Clasa: XIV S

CUPRINS

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA MEDIULUI


2. PRINCIPALELE FORME DE POLUARE A MEDIULUI
3. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND POLUAREA N INDUSTRIA
CHIMIC
3.1. Surse de poluare
3.2. Substane poluante
3.3. CONSECINE
3.3.1. Smogul
3.3.2. Ploaia acid
3.3.3. Efectul de ser
3.3.4. Afeciuni respiratorii
3.3.5. Guri n stratul de ozon
4. Impactul polurii asupra sntii vieuitoarelor
5. Protecia mediului nconjurtor
6. CONCLUZII

POLUAREA MEDIULUI

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA MEDIULUI


Poluarea mediului reprezinta contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase,lichide sau
solide cu produse care pot periclita sanatatea oamenilor,a animalelor si a plantelor.
Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera,amestecul de gaze ce acopera globul
pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele
daunatoare ale soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite,in mare parte
azot(78%),si oxigen (21%).Acel 1% ramas este format din argon,dioxid de carbon,heliu
si neon. Toate acestea sunt gaze neutre,adica nu intra in reactie cu alte substante.
Mai exista urme de dioxid de sulf,amoniac,monoxid de carbon si ozon(O3) precum si
gaze nocive,cum,sare,praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani,este
amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera,incalzirea
globala,poluarea aerului,subtierea startului de ozon si ploile acide.
2. Principalele forme de poluare a mediului
Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sntii a
mbrcat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate n diferite tipuri de poluare
i anume:
I. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine cunoscut dintre formele de
poluare, este produs prin eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a germenilor
microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoete deopotriv omul,
oriunde s-ar gsi i indiferent pe ce treapt de civilizaie s-ar afla, fie la triburile nomade,
fie la societile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologic
const n declanarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totui, putem afirma c,
datorit msurilor luate n prezent, poluarea biologic bacteriologic, virusologic i
parazitologic, are o frecven foarte redus.
II. Poluarea chimic const n eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a
diverselor substane chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident, att prin
creterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al
polurii chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al acestor substane.
III. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarea
radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie,
agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactive n
mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Polurii radioactive i
se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice. Zgomotul, ca i
vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc i de via al omului
modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continu cretere. Supraaglomerarea i
traficul, doi mari poluani fonici, au consecine serioase asupra echilibrului psihomatic al

individului. Un numr tot mai mare de persoane din oraele aglomerate recurge la
specialitii psihiatri pentru a gsi un remediu pentru starea lor proast (anxietate,
palpitaii, amnezii neteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu
putem trece cu vederea poluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic
cu influene puternice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i,
indirect, asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ
scurt de la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe cea biologic
i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetare pentru a putea fi
stpnit n viitorul nu prea ndeprtat.
ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vieii omeneti se pare c sunt i
cele mai afectate de aciunile iresponsabile ale fiinei omeneti.
Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra
sntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a celei de
suprafa ct mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerat ca o consecin
a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i
depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor
industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol.
innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i
localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n
funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar
predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic,
siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea
animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii),
eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte
integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor
este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte i roztoare, sufer
procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de ap,
pe care le degradeaz etc.
Ca msuri de prevenire i combatere a polurii solului sunt: colectarea igienic a
reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat i la perioade ct mai
scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor, depozitarea controlat sau tratarea
corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultur,
ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea i
reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieii. Ea ndeplinete n organism multiple
funcii, fr ap toate reaciile biologice devenind imposibile. Lipsa de ap sau consumul
de ap poluat are multiple consecine negative asupra omului i sntii sale.

La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n:


Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuine i instituii
publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaie sau sunt
utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i splarea materiilor prime,
semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instalaiilor, i au o compoziie heterogen.
- apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii apei
n scopuri agricole (irigaii), ct i pentru alimentarea animalelor i salubritatea
cresctoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zpad), reziduurile
solide de tot felul, diversele utilizri necorespunztoare (topirea inului sau cnepii).
Multitudinea i variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea
elementelor poluante, mprite n:
- elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substane chimice organice sau anorganice;
Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt: interzicerea ndeprtrii la ntmplare
a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corect a sistemelor de
canalizare i a instalaiilor locale, construirea de staii de epurare, construirea de staii sau
sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale ntreprinderilor industriale,
nzestrarea cu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactive din apele
reziduale ale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi, controlul depozitrii
reziduurilor solide;
Aerul formeaz nveliul gazos al Pmntului, reprezentns i el un element
indispensabil vieii.Poluarea aerului const din modificarea compoziiei sale normale
(78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul i alte gaze, vapori de ap, pulberi) n mod
deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine i cu efecte nocive.
Sursele de poluare a aerului sunt:
Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt:
solul, care sufer fenomene de eroziune i mcinare cu eliberare de
particule foarte fine;
plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse
elemente(fulgi,polen,pr)
erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantiti de gaze, particule
solide;
Sursele artificiale, reprezentate de activitile omului:
procesele de combustie, de la nclzirea locuinelor i pn la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie n scopuri industriale;
procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diverilor poluani
eliminai de ntreprinderile industriale;
transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval i aerian i n
special rutier;
Ca elemente poluante principale sunt:
suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n
atmosfer;

gazele sub form de poluani n stare gazoas, rspndii n atmosfer;


Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive a atmosferei
sunt: construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit, tratarea prealabil a
combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraiei de
poluani, asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizai n industrie,
nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalaii de reinere a poluanilor, reglarea
corespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluanilor,
nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puin poluant, amenajarea ct mai
multor spaii verzi etc.
Formele de poluare sunt foarte diverse i afecteaz multe aspecte ale Terrei.
Unele din efectele devastatoare ale poluanilor nu pot fi observate n momentul polurii
ns, n timp, consecinele majore vor afecta ntreaga planet i n acelai timp i pe cel
care d natere aceastei situaii : omul. Dei o parte din poluarea mediului este rezultatul
unor fenomene naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de
activitile umane.
4. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND POLUAREA N INDUSTRIA CHIMIC
3.1. SURSE DE POLUARE:

Produse petroliere
Petrolul si chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept
combustibili,lubrifianti,in industria plasticului si in multe alte scopuri.Aceste produse
petroliere ajung in apa in mare parte accidental,prin esuarea navelor sau prin sparturile
conductelor.In mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale,sau se depun pe
blana animalelor si penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de
firg,sau impiedicandu-le sa se deplaseze.

Metalele
Metalele precum cuprul,plumbul,mercurul,seleniul ajung in apa din mai multe
surse,inclusiv industria automobilelor,mine si chiar sol.Asemenea pesticidelor metalele
devin din ce in ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei
de catre animale,care la radul lor sunt consumate de catre alte animale,si asa mai
departe,pana cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice.
In cantitati mari sunt otrvitoare,si pot da nastere unor boli grave.
Plumbul poate ajunge si el in apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie
pentru ca intra in componenta unor sisteme de apa mai vechi.

Deseurile

Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare),
reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau inflamabile. Daca nu sunt
tratate si depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de
locul depozitarii.

Poluarea termala
Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru
a fi folosita drept racitor in fabrici si centrale si apoi este adusa
inapoi la sura mai calda decat atunci cand a fost luata. Asa chiar si
cele mai mica schimbari de temperatura in apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo
si vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante si
animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa .Rezultatul
poate fii moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii in ape
calde,sau in cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din
zona poluata.

3.2. SUBSTANE POLUANE:


Gazul carbonic(CO2) , numit stiintific dioxid de carbon, este cel mai important din
ciclul carbonului este inofensiv si aduce clorul pentru fotosinteza. CO2, sub forma de
vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare in atmosfera si absoarbe
undele lungi ale radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reancalzire a aerului, efectul
de sera.
Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care
exista in atmosfera. Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in
general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau
gazosi. O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria
materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile,
calcar, magnezit, ghips etc.).
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce
mai mare printre poluantii devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru
combustie contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza,
transformandu-se in gaz carbonic (CO2) sau in oxid de carbon (CO) daca combustia este
incompleta.
Dioxidul de sulf (SO2), produs in principal de arderea carbunelui dar prezent si in
emisiile motoarelor diesel, se combina cu apa din atmosfera si provoaca ploile acide care
distrug vegetatia si cladirile.
Azotul-compusii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul de azot
NO2 este unul din cei mai periculosi poluanti.Sursa principala a acestui gaz o reprezinta
motoarele cu ardere interna, in special a automobilelor. NO2 se formeaza la temperatura

ridicata din tevile de esapament. Cantitati importante de NO2 dau nastere si la arderea
carbunilor.

3.3. CONSECINE:
3.3.1. SMOGUL
Ceata este formata din picaturi de
marime variabila.Smogul poate cauza severe
probleme
medicale.
Smogul
reduce
vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si
caile respiratorii, si se stie ca este cauza a
mii de decese anual. In asezarile urbane cu
densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa
creasca in mod considerabil in timpul
perioadelor prelungite de expunere la smog,
mai ales cand procesul de inversie termica
realizeaza un plafon de smog deasupra
orasului.
3.3.2. PLOAIA ACID
Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de
azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici,
care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita
sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa
datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat
cele initiale formarii.
Intre interactiunile sale daunatoare se
numara: erodarea structurilor, distrugerea
culturilor agricole si a plantatiilor
forestiere, amenintarea speciilor de
animale terestre dar si acvatice, deoarece
putine specii pot rezista unor astfel de
conditii, deci in general distrugerea
ecosistemelor.

3.3.3. EFECTUL DE SER


Gazul carbonic cel mai important din
ciclul carbonului este inofensiv si aduce
carbonul pentru fotosinteza. CO2, sub
forma de vapori de apa, lasa sa treaca
undele scurte ale radiatiei solare in atmosfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilor
Pamantului, ceea ce provoaca o reancalzire a aerului, efectul de sera. Cresterea pe scara
mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii 40 au condus la cresteri

substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 ,
ce permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii
de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta
climatul global.
3.3.4. AFECIUNI RESPIRATORII
Dupa unele estimari,in zilele noastre peste 1 milioard de oameni inspira aer foarte
poluat,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf,rezultat din procesele industriale.
Din aceasta cauza,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare,in special in randul
copiilor si al batranilor este in continua crestere.
Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de puloarea aerului,dar un
lucru este sigur:poluarea agraveaza simtomelor.Principalii vinovati sunt gazele de
esapament
si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele
arderii combustibililor.
3.3.5. GURI N STRATUL DE OZON
Ozonul este concentrat in stratosfera intr-un strat de ozon la o
altitudine de 15-35 km si are un rol esential in reducerea
cantitatii de radiatii ultraviolete ce ajung pe pamant.
In 1985 cercetarile au demonstrat ca deasupra Antarctidei
exista o gaura de ozon. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si
a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.Continutul redus de ozon are
consecinte grave pentru sanatatea omului.
Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADNului,moleculelor organice,ceea ce poate provoca cancerul
pielii,cataracta,melanina si imunodeficienta.
Provoaca,de asemenea,arsuri de piele si retina.

4. Impactul polurii asupra sntii vieuitoarelor


Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat i
complex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului, disconfortul,
pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea de viei omeneti.
Aceste efecte au fost sesizate de mult vreme, ns omul a rmas tot iresponsabil fa de
natur. Efectele acute au fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri
privind influena polurii mediului asupra sntii populaiei. Ele se datoreaz unor
concentraii deosebit de mari ale poluanilor din mediu, care au repercusiuni puternice

asupra organismului uman. Efectele cronice reprezint formele de manifestare cele mai
frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii. Acestea se datoreaz faptului c
n mod obinuit diverii poluani existeni n mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a
produce efecte acute, dar prezena lor, continu chiar la concentraii mai sczute, nu este
lipsit de consecine nedorite. Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub
aspect economic i social.
ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a avea
caliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al influenei
polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, de cadmiu, de
pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i ali poluani care intr n
aceast categorie.
Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei i
florei, care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea diverilor
poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative, ca i
plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau distrugerea lor.
Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus la
necesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a afirmat c
toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului
dintre organismul uman i mediuul nconjurtor. n anumite situaii de poluare s-au
nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronite, cancer pulmonar (poluarea
aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemic, amibiaza,
lambliazafascioloza, intoxicaii (poluarea apei).
n concluzie, se pare c poluarea mediului nconjurtor duneaz foarte mult
sntii omului i de aceea ar trebui s ne ndreptm cu toii atenia asupra acestei
consecine a polurii.

5. Protecia mediului nconjurtor


Protecia mediului nconjurtor a aprut ca problem a omenirii numai n zilele
noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit ntreg spaiu al Terrei, prielnic vieii. Acum,
bogiile i resursele de energie au fost afectate n aa msur nct se ntrevede epuizarea
rapid a unora dintre ele, iar unele condiii eseniale existenei umane, ca apa sau aerul,
dau semne de otrvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii s fie pus sub
semnul ntrebrii, dac bineneles nu se iau msuri energice de protecie a planetei. Omul
a neles c face i el parte din natur, c Terra i resursele ei sunt limitate, c aceast
planet funcioneaz ca un sistem i c dereglrile produse ntr-un loc pot avea
repercusiuni pentru un ntreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renuna ns
la ritmurile nalte ale dezvoltrii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu
meninerea unei bune caliti a mediului, este exploatarea acestuia n aa fel nct s se
poat regenera i conserva n permanen.
Primele iniiative de ocrotire a mediului au aprut acum aproximativ 200 de ani,
din necesitatea salvrii unor specii pe cale de dispariie. Cu timpul, motivele care au
impus ocrotirea naturii s-au diversificat. ncepnd din 1970, au aprut semne clare de

mbolnvire a planetei : subierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide,


poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au nceput s neleag necesitatea
adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns responsabilitatea omului
pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai ales colectiv:
protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean, naional
i mai ales internaional.
Construind fabrici i uzine, dezvoltnd oraele i transporturile, defrind pdurile
pentru a folosi lemnul i a mri suprafeele agricole, aruncnd nepstor n ap i n aer
cantiti mari de deeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul
nconjurtor, aa nct uneori i-a pus n pericol nsi viaa lui. n asemenea situaie,
fiina uman s-a vzut nevoit s ia atitudine pentru nlturarea rului pe care l-a produs
i s treac urgent la luarea unor msuri pentru protecia mediului nconjurtor, pentru
meninerea n natur a unui echilibru normal ntre toi factorii care compun mediul.
Pentru ca Pmntul s rmn o planet vie, interesele oamenilor trebuiesc
corelate cu legile naturii. Organizaii nonguvernamentale au luat fiin la nivel local,
naional i internaional pentru combaterea polurii din lumea ntreag. n lume exist
numerose organizaii de acest tip, dintre care se disting: FEEE (Fundaia European de
Educaie pentru Mediu), GREENPEACE, POWERFULL INFORMATION (Marea
Britanie), UNESCO (Organizaia Naiunilor Unite pentru educaie, tiin i cultur),
PNUE (Programul Naiunilor Unite pentru mediul nconjurtor).
La nivel naional exist de asemenea numeroase organizaii al cror scop este de a
atrage interesul populaiei asupra proteciei mediului: Ministerul apelor, pdurilor i
proteciei mediului, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei
Romne, ECOSENS (Bucureti), ALBAMONT (Alba Iulia), ECOTUR (Sibiu),
MARENOSTRUM (Constana), PRIETENII PMNTULUI (Galai), CENTRUL
CARPATO DANUBIAN DE GEOECOLOGIE (Bucureti) : coord. proiect ECO
SCHOOLS , OAMENII I MEDIUL NCONJURTOR (Tg. Mure), FOCUS ECO
CENTER (Ploieti), ECO LIFE (Bacu).
6. Concluzii
Mediul nconjurtor ne asigur condiiile necesare vieii, ns depinde de noi dac
dorim s folosim aceste elemente eseniale ct mai util sau dac vrem s ocolim acest
aspect al vieii noastre. Poluarea planetei se agraveaz pe zi ce trece i se pare c
populaia nu acord interes acestui proces nociv. Convingerea c aceast problem este
doar a specialitilor i a forurilor internaionale, este tot att de eronat, pe ct este i de
grav. Ocrotirea planetei este o problem mondial, i, tocmai de aceea, fiecare om
trebuie s-i asume aceast responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simpl disciplin tiinific la cea de problem
a contiinei comune, naional i internaional, reprezint o realitate trist n zilele
noastre, cnd distrugerea echilibrului natural al ntregii planete este iminent. Lupta
mpotriva polurii ntregii planete solicit colaborare i cooperare internaional i de
aceea depinde de noi dac vom tri ntr-un mediu curat, sntos i nepoluat. St n
puterea omului s ia msuri eficiente i s gseasc soluii pentru a opri continuarea i
agravarea acestui proces duntor.