Toward a Dual-Process Model of Work-Home Interference (Arnold B. Bakker, Sabine A. E.

Geurts;2004)

Primele cercetari in acest domeniu s-au axat in mare masura doar asupra impactului
negativ al situatiei existente intre locul de munca si familie. Mai multi cercetatori au
argumentat faptul ca muncitorii pot de asemenea sa beneficieze in urma situatiei
prezentate anterior si ca aceste beneficii pot sa fie mai mari decat costurile. Cercetarile
efectuate de catre Crosby (1982) au demonstrat faptul ca femeile casatorite, care aveau
copii, erau mai satisfacute de locul de munca fata de femeile singure care aveau un job
sau femei care femei care lucrau si nu aveau copii. Analiza efectuate de catre Barnett
(1998) a aratat ca muncitorii care aveau un program full-time au prezentat o sanatate
mai buna fata de colegii lor care lucrau mai putine ore.
Un studiu longitudinal efectuat in Statele Unite a aratat ca femeile de rasa caucaziana,
maritate, care si-au redus din numarul de ore lucrate din full-time la part-time si pana
cand au devenit casnice au raportat o crestere semnificativa a simptomelor de distres pe
o perioada de 3 ani (Wethington &Kessler,1989).
Existenta resurselor care permit indivizilor sa faca fata aspectelor complexe ale joburilor
acestora si in acelai timp crescndu-le dorinta de a face acest lucru ar putea sa fie
asociat cu un efect al unei incarcaturi pozitive care s-a dezvoltat in timpul orelor de lucru
si care s-ar putea manifesta si asupra domeniilor din afara locului de munca.
Mediile de lucru care ofera multe resurse (feedback asupra realizarii unei sarcini,
autonomie si posibilitatea de dezvoltare profesionala) pot creste dorinta unei persoane
de a-si dedicata abilitatile asupra unei sarcini producand rezultate pozitive iar energia
este mai probabil sa fie produsa in timpul executarii acelei sarcini, decat sa fie
consumata.
Resurse de la locul de munca cum sunt oportunitatile de dezvoltare, autonomie si
feddback-ul primit in urma efectuarii unei sarcini evoca experiente pozitive, unde
angajatii sunt preocupati intr-un mod pozitiv asupra jobului lor. Aceasta experienta de
flow (o stare de concentrare intensa si de preocupare asupra unei sarcini, in care
persoana percepe timpul trecand repede) are un efect pozitiv asupra vietii personale,
angajatii venind acasa bine dispusi dupa o zi de succes la locul de munca.
Resursele de la locul de munca, care permit angajatului sa faca fata sarcinilor complexe,
crescndu-le in acelai timp dorinta de a depune efort, sunt asociate cu mobilizarea
energiei si dezvoltarea unui efect de sarcina pozitiv care se raspandeste si in alte
domenii. Acestia necesita putin timp pentru a-si recupera energia si este prezenta o
crestere a probabilitatii ca resursele de la locul de munca sa afecteze intr-un mod pozitiv
sanatatea individului.

Does home life interfere with or facilitate job performance? (Evangelia Demerouti, Arnold
B.Bakker, Patricia Voydanoff;2010)
Sarcini casnice si performanta la locul de munca
Un numar de studii au observat ca situatia familiala poate sa aiba efecte negative asupra
comportamentelor organizationale, incluzand absenta si performanta la locul de munca.
Efecte defavorabile venind din partea familiei asupra performantei individului pot sa fie
explicate utilizand fenomenul depletiei, care se refera la ideea conform careia indivizii au
resurse fiziologice si psihologice limitate (cum ar fi timpul, atentia si energia) pe care pot
sa le utilizeze si care trebuie sa le reduca pentru a se putea acomoda acestor resurse fixe
(Rothbard,2001). In mod similar, viziunea conflict-rol sugereaza faptul ca tensiunea care

se produce intr-un anumit rol va inhiba capacitatea individului de a face fata expentatelor
celuilalt rol.(Greenhaus &Beutell, 1985).
Atunci cand indivizii percep ca situatia lor de acasa le influenteaza in mod negativ
munca (HWI), acestia vor incerca sa faca fata si sa regleze aceste emotii negative pentru
a reduce discrepanta dintre persoana actuala si persoana ideala (Carver &Scheier,1981).
Utilizand autocontrolul pentru as regla emotiile negative va folosii energia individului,
deoarece necesita efort, consumand in final cantitatea de energie disponibila a
individului (Rothbard, 2001). Dupa cum au demonstrat Baumeister, Bratslavsky, Muraven
si Tice in anul 1998 , aceasta autoreglare afecteaza performanta individului asupra
sarcinilor ulterioare si poate afecta dorinta individului de a participa in diferite sarcini, cat
si a relatiilor interpersonale pe care acesta trebuie sa le indeplineasca in diferite roluri
(PiotrKowski,1979).
Resurse familiale si performanta la locul de munca
Potrivit ipotezei mbuntiri, participarea in roluri diferite ale unei persoane extind mai
degraba resursele individului (ex. energie, increderea de sine si altele) ducand mai
degraba la gratifiere fata de tensiune (Rothbard,2001). Exista mai multe modalitati prin
care situatia de acasa poate influenta comportamentul individului la locul de munca.
O prima modalitate, care actioneaza in mod direct, este prin mediul de acasa care
asigura individului resurse precum stima de sine, suport social, oportunitati de dezvoltare
si flexibilitate care pot ajuta individul pentru a indeplinii sarcini din mai multe aspecte ale
vietii. Astfel, suportul primit din partea familiei a fost asociat in mod pozitiv cu calitatea
performantei la locul de munca (Orthner & Pittman,1986) si a creativitatii individul
(Madjar, Oldham, &Pratt,2002).
O a doua modalitate, de data aceasta actionand in mod indirect, este prin intermediul
unei cai afective, respectiv prin intermediul afectelor pozitive (Madjar et al.,2002;
Rothbard,2001). Atunci cand indivizii experienteaza faptul ca situatia acestora de acasa
le afecteaza in mod pozitiv munca, evaluarea cognitiva favorabila urmata va intensifica
aceste emotii pozitive. Aceste emotii pozitive vor facilita angajarea mai buna a individului
asupra sarcinilor de la locul de munca. Carlson et al. (2006) a raportat o corelatie
pozitiva intre resursele familiale ( sentiment de implinire familiala , relatia cu familia si
mutualitate familiala) si HWF (home-work facilitation).
Potrivit lui Fredrickson (2001), emotiile pozitive au capacitatea de a largi repertoriul
gand-actiune momentan al unei persoane si de a le creste resursele personale ( incepand
cu sfera fizica si intelectuala pana la cea sociala si psihologica) prin largirea variatiei de
ganduri si actiuni ale individului. Astfel, HWF, prin intermediul experientierii emotiilor
pozitive si acumularea resurselor personale, va avea un efect benefic asupra
performantei la locul de munca.
Resurse familiale (autonomie, suport social si posibilitati de dezvoltare) au avut un efect
favorabil asupra performantei la locul de munca in randul barbatilor. Resursele din randul
familiei creaza afecte pozitive facilitand performanta la locul de munca. Rezultatele
acestui studiu mai indica faptul ca resursele familiale ale partenerului au imbunatatit
facilitarea vietii de acasa a barbatilor catre locul de munca, acest aspect find perceput de
catre colegul de munca, care a contribuit la randul sau asupra performantei la locul de
munca.