Sunteți pe pagina 1din 7

Dezvoltarea structurii gramaticale a

vorbirii intre 1 an si 3 ani la copil


Tot dupa 2 ani, copilul incepe sa faca anumite progrese in ceea ce priveste folosirea constructiei gramaticale
a limbii materne. Acesta ramane totusi relativ simpla pana la 3 ani.
La inceput, cuvantul are sens de propozitie si este folosit ca atare. La 1 an si 8 luni copilul incepe sa
construiasca propozitii simple. In procesul complex al comunicarii experientei sale, al verbalizarii experientei
de care dispune, copilul isi insuseste caracterul de sistem al terminatiilor cuvintelor flexibile. In sistemul
articularii verbelor sau substantivelor el se exprima in jurul varstei de 2 ani. Cu toate acestea, asistam la
contaminari de regim gramatical necorespunzator, la creatii de cuvinte etc.
Treptat, copilul isi corecteaza structura gramaticala a limbii. Folosirea din ce in ce mai corecta a cazurilor, a
numarului, a genului, a acordului gramatical face ca propozitia sa devina mai bogata, exprimarea tot mai
clara. Spre sfarsitul anului al doilea si prima jumatate a anului al treilea, copilul incepe sa foloseasca
persoana I a pronumelui personal si pronumele posesiv. Pronumele demonstrativ este utilizat in locul
cuvintelor denumiri (ata, ici, colo). Cuvintele care exprima relatii sunt inca adesea gresit folosite, fiind
plasate in locul altora (dar, deci, pentru ca au sens apropiat de si). Anteprescolarul utilizeaza multe interjectii,
exclamatii, sunete parazitare; limbajul lui este foarte colorat si insotit de numeroase gesturi si de mimica.
Functiile sociale ale limbajului copiilor de 1 3 ani. Pe masura ce limba devine mijloc de comunicare, ea
deserveste si functia de instrument al socializarii copilului. In situatiile de comunicare se activeaza lanturile
verbale si lanturile curente de cuvinte, copilul utilizand toate mijloacele fonetice de care dispune pentru a
exprima relatiile ce le constata in realitatea obiectiva, unele generalizari in aceasta privinta si pentru a facilita
simbioza dintre el si cei din jurul sau. Dupa cum s-a vazut, insusirea limbajului se realizeaza adesea in
invatarea unor activitati. De aici posibilitatea trecerii de la activitati la cuvinte si invers. Binenteles, limbajul se
asimileaza, in principal, prin ,,comunicare.
Inca inainte de 1 an, consolidarea pronuntiei are loc in cadrul dialogului cu adultul, dialog in care intervin
momente de natura foarte diferita, ce dau o anumita tonalitate acestor relatii si o mai mare sau mai restransa
valoare de transfer de experienta.
La 2 ani se fac progrese in ceea ce priveste interesele glosice ale copilului, fenomen exprimat prin frecventa
intrebarilor de tipul: ,,ce este aceasta?. Cand ne referim la dezvoltarea vorbirii copilului, trebuie sa avem in
vedere si insusirea unei conduite verbal afective, incorporarea in conduita verbala, inca de la 1 an si 5 8
luni, a unor modalitati verbale de multumire, de salut etc. La 3 ani se observa o nuantare in conduita verbal
sociala.
In concluzie, linia generala a dezvoltarii limbajului la copilul anteprescolar se caracterizeaza prin trecerea de
la cuvantul cu sens de propozitie, de la limbajul functional simplu la propozitia simpla (limbaj situativ) cu
functii mai complexe. Asadar, dezvoltarea limbajului reflecta modul in care are loc dezvoltarea psihica a
copilului si modul in care evolueaza comunicarea cu adultul si cu alti copii, ca expresie a sociabilitatii infantile
in plina constituire.

Dezvoltarea limbajului sub aspectul structurii gramaticale


Paralel cu imbogatirea vocabularului prescolarii isi insusesc practic si formele structurii
gramaticale corecte a limbii romane. Prescolarul nu invata reguli gramaticale, nu stie definitii, partile de
vorbire sau de propozitie, dar respecta in vorbirea sa regulile imbinarii cuvintelor in propozitie. Re baza

acestui simt al limbii, copiii, sub influenta educativa a gradinitei, ajung sa foloseasca tot mai corect
formele gramaticale si chiar sa intervina atunci cand observa o greseala in vorbirea colegilor.
La varsta prescolara, limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe
cu adultii si ceilalti copii, sa-si organizeze activitatea psihica, sa-si exprime ideile si starile interioare, dar si
sa inteleaga si sa acumuleze informatii. Prin intermediul limbajului si a structurii gramaticale, copilul isi
dezvolta propria experienta si mai cu seama invata din experienta celor mari, conturandu-i-se astfel
personalitatea.
In consecinta sub aspectul structurii gramaticale si a insusirii cunostintelor de catre prescolari,
prin jocurile didactice pentru Educarea limbajului am urmarit:
exprimarea in propozitii simple, dezvoltate sau in fraze;
folosirea corecta a singularului si pluralului;
exprimarea gradelor de comparatie ale adjectivului;
folosirea corecta a pronumelui: personal, de politete, demonstrativ, posesiv, nehotarat;
schimbarea corecta a formelor verbale dupa persoana, timp, numar, folosind prezentul,
trecutul si viitorul verbelor neregulate;
utilizarea cu exactitate a prepozitiilor (de, la, intre, despre);
exprimarea corecta a acordului dintre subiect si predicat;
construirea frazelor cuprinzand propozitii simple si dezvoltate, folosindu-se corect conjunctiile:
si, dar, iar, sau, daca, desi, fiindca, pentru ca.
Exemple de jocuri didactice prin care am realizat cele aratate mai sus:
Jocul didactic: ,,Spune mai departe.
Scopul: deprinderea copiilor de a se exprima in propozitii alcatuite corect din punct de vedere
gramatical; activizarea vocabularului cu cuvinte ce denumesc obiecte, insusiri, actiuni.
Sarcina didactica: alcatuirea de propozitii cu cuvantul dat, care sa aiba functie de subiect in
propozitie. Realizarea acordului dintre subiect si predicat, a topicii corecte a cuvintelor in propozitie.
Exemplu:
Mama Mama este buna.
Mama plimba copilul.
Mama ma iubeste.
Tata Tata merge la serviciu.
Tata este medic.
Gradinita Gradinita este mare si frumoasa.
Copilul Copilul merge la gradinita.
Copilul canta.
Copilul este vesel.
Copilul se joaca cu mingea.

Intrucat instruirea de tip scolar se bazeaza in foarte mare masura pe limbaj, pe


volumul si calitatea lui, aspecte care vor influenta nemijlocit randamentul muncii
scolare si adaptarea copilului la viata in colectiv - in conditiile scolarizarii la varsta de

7 ani, copiii trebuie sa ajunga in clasa I cu un suficient nivel de pregatire in ceea ce


priveste calitatea comunicarii verbale.
Analizand programa pentru activitatile instructive-educative specifice
invatamantului prescolar pentru grupa pregatitoare, am constatat ca activitatile de
educarea limbajului prevad continuturi care vizeaza toate aspectele insusirii si
practicarii limbii:

aspecte fonetice: pronuntarea corecta a sunetelor limbii romane, potrivit


modului de articulare, intonatia acestora in functie de asezarea in cuvant sau in
silaba, cerinte cu privire la formarea si dezvoltarea auzului fonematic, la
perceperea si rostirea sunetelor, silabelor, cuvintelor;

aspecte lexicale: utilizarea in vocabularul activ si pasiv a unor cuvinte care


exprima diferite arii de cunoastere, din mediul apropiat, familiar copilului.

Activitatile de dezvoltare a limbajului concretizeaza, la nivel operational, o


gama variata de aspect, incepand cu audierea, perceperea mesajelor, pana la
receptarea, stocarea, reproducerea acestora. Nu sunt neglijate nici aspectele creatoare,
privind utilizarea in context noi a achizitiilor lingvistice sau crearea unor rime,
structuri ritmate, ghicitori, povestiri dupa imagini, finaluri diferite pentru unele
povestiri sau intamplari hazlii cu si despre animale, asociatii cu alte intamplari din
povestile audiate, dramatizarea prin folosirea vorbirii dialogate, etc.
In scoala, se manifesta cerinte mai subtile privind exprimarea. Este vorba de
claritatea si precizia rostirii, la care se adauga fluenta, coerenta, logica exprimarii,
respectarea normelor gramaticale, evitarea sabloanelor verbale si a ticurilor verbale, a
expresiilor si formularilor neclare, de argou, familiare, lipsite de eleganta, obiective
pe care si le insusesc prescolarii in grupa pregatitoare pentru scoala.

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: Mijlocie

TEMA ANUALA: Cand, cum si de ce se intampla?


TEMA PROIECTULUI: Toamana, anotimpul bogatiei
SUBTEMA:E toamna iar...
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Cunoaterea mediului
DENUMIREA ACTIVITII: Observare
TEMA ACTIVITII: Marul si para
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O1 s recunoasc marul si para din mai multe fructe dup caracteristicile lor privind:
aspectul general, structura, mrimea, culoarea, forma;
O2 s denumeasc i s descrie prile componente ale celor dou fructe;
O3 s sesizeze i s exerseze posibilitile sale de cunoatere prin: vz, pipit, miros,
gust;
O4 s enumere cteva reguli de igien legate de utilizarea n alimentaie a celor dou
fructe;
O5 s-i mbogeasc i activizeze vocabularul cu cuvintele: semine, cotor, neted,
lucios, zemos,
MATERIAL DIDACTIC:
DEMONSTRATIV: un mar si o para, co cu fructe, plan cu culesul fructelor, jetoane cu
fructe,suc de mere, suc de pere
DISTRIBUTIV: pentru fiecare copil o farfurie cu un mar, o para, o felie de mar i o felie
de para, erveel.
Momentele
activitii

Coninutul activitii

Metode si
procedee

I Organizarea Pentru asigurarea unei bune desfurri


activitii
a activitii se vor lua urmtoarele
msuri:

co cu fructe

aerisirea slii de grup


aranjarea meselor n careu deschis
aezarea materialului demonstrativ la
ndemna educatoarei

Material
didactic

explicaia
conversaia

aezarea coului cu legume pe masa din


faa copiilor
intrarea ordonat a copiilor n sala de
grup
controlul inutei i a poziiei copiilor pe
scunele

II
Desfurarea Introducerea n activitate se va face prin
activitii
descoperirea materialului de sub
erveele.
Introducerea Ce avei sub erveele? (un mar si o
conversaia Mere si pere
n activitate para)
Unde cresc aceste fructe? (in pom, in
livada)
Cnd se recolteaz aceste fructe? (se
recolteaz toamna)
Anunarea
temei
S vin cineva s spun ce fructe am
pe mas (mere, pere, strugure, gutuie,
nuci).
Observarea Astzi vom observa marul si para.
dirijat
conversaia
1. Aspect exterior
explicaia
Mere si pere
Observai cele dou fructe.
Ce culoare au? (marul poate fi rosu,
galben verzui, rosu cu galben...). Para
observaia
poate fi verde, galbena, portocalie.
Ce form au? (merele n general sunt
rotunde,uneori pot fi alungite in partea
de jos). Perele au o form rotunda lunguia.
Care este mai moale (para sau marul?). exercitiul
Sinteza
Para este mai moale daca este coapta,
partiala
marul este mai tare.
Cum au coaja? (neted, lucioas)
Ce miros au cele dou fructe? (miros
expunerea
plcut de mar sau para)
Se face sinteza partiala referitoar la
culoare, forma. Consistenta, miros
Se va face prin sortarea imaginilor cu
problematizar Felii de mere
fructe i prin sortarea fructelor de pe
ea
si pere
masa educatoarei.

S vin cineva in fata grupei i s aleaga


jetoanele cu mere si pere
Cum le-ai recunoscut? (dup form,
exerciiul
mrime i culoare)
S vin altcineva n faa clasei i s
conversaia
scoata din cos merele i perele.
2. Prile componente
invarea prin
descoperire
Se vor analiza felia de mar i si felia de
Sinteza
para.
jocul
parial
Ce observai la felia de mar? (coaja,
explicaia
miez, semine)
Dar la felia de para? (coaja, miezul,
semine)
Ce au la fel (coaja, miezul sau
seminele?)
Punei feliile de mar si para pe erveelul conversaia
vostru.
Ce observai? Au umezit servetelul?
Sinteza
Deci sunt zemoase,nu-i asa?
parial
- Cum sunt aezate seminele?
conversaia
Educatoarea va tia un mar i o para
pentru a demonstra cum sunt asezate
semintele in camarutele lor, ce forma au,
ce culoare si ce consistenta au.
Gustai puin din felia de mar si de
para. Ce gust au? (plcut,dulce- acrior)
Sinteza finala La ce folosesc seminele? (la nmulirea
plantei)
Se face sinteza partiala referitor la partile
componente
Se va face prin jocul Am spus bine, nam spus bine.
Educatoarea va face diferite enunuri i
III ncheierea copiii vor trebui s confirme sau s
Conversatia
activitii
infirme cele spuse:
Marul si para au o coaj groas (nu, au o
coaj subire).
Miezul lor este uscat.(nu, marul si para
au miezul zemos).
Marul si para nu au seminte.(au seminte, exercitiul
asezate in camarutele lor in mijlocul
fructului).
3. Mod de ntrebuinare
Ce facem cu aceste fructe? (le
mncm)
Ce trebuie s facem nainte de a le
mnca? (s le splm)
Ce se prepar din mere? (compot, gem,
dulceata, prajitura,suc).
Ce se prepar din pere? (compot, gem,

dulceata, prajitura,suc).
Se va face prin evidenierea asemnrilor
i a deosebirilor dintre cele dou fructe
Vor fi antrenai copiii s rspund i vor fi
ajutai cu ntrebri: marul si para sunt
fructe de toamn, amndou au o coaj
subire ,miez zemos, amndou au
semine mici, luguiete, maronii i tari
asezate in camarute la mijlocul fructului.
Cele dou fructe se mnnc crude sau
preparate n diferite moduri.
Se vor face aprecieri asupra modului n
care au rspuns copiii i asupra
disciplinei.
Copiii sunt anunai c activitatea a luat
sfrit i vor gusta din bulion. Se va
merge n sala de mese pentru a face o
salat din ardei i roii.
Se va iei din sala de clas intonnd
cntecul: Toamna
A venit pe dealuri toamna
Cu vanturi si ploi.
O primim cu bucurie
Si-i cantam in cor:
Fructe parfumate
Si legume coapte
In dar le primim
Si ii multumim
Au plecat si pasarele
In stoluri pe sus.
Vanturi, ploaie, nori si ceata
Toamna ne-a adus:
Fructe parfumate
Si legume coapte
In dar le primim
Si ii multumim.

S-ar putea să vă placă și