Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Iasi

MATRITA DE AMBUTISAT
SUCCESIVA

Indrumator:

Student:

Prof.Dr.Ing. Nagt Gheorghe

Patrascu Robert - Gabriel

Grupa: 4401 C

2013

TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze procesul tehnologic si matrita necesara realizarii reperului din
figura prin ambutisare succesiva din banda in productia de serie mare.

1. Analiza datelor initiale:

Analiza materialului din care se vor extrage date referitoare la:
Materiale: CuZn37 STAS 289-88

r = 330 [N/mm2]

c = 100 [N/mm2]

at = 50 [N/mm2]

ac = 50 [N/mm2]

ai = 50 [N/mm2]

= 260 [N/mm2]

E = 105 [N/mm2]

G = 3,5 . 104 [N/mm2]

- Grosimea semifabricatului este de g =1 mm

1.2 Determinarea diametrului semifabricat plan.

Inel:

2 2
2
2
2
A 1= ( d 2d1 ) = ( 30 23 )=291,38 mm
4
4

Un sfert de inel (concav):

A 2= ( 2 d1 r8 r 2 )= ( 2 23 38 32 )=283,95 mm 2
4
4

Rasfrangerea fara subtierea intentionata a peretilor;

Punand conditiile:
Ds2 r d 5 g

r (5 6 ) g

Se determina cota h si dimensiunile piesei ce se obtine prin ambutisare.

Utilizand metoda egalarii ariilor se obtine pentru h expresia:
h=

4,94 r ( Dg2 r ) 2 r 2
+
D
D

r=5 mm

D=16 mm

h=

4,94 5 ( 1612 5 ) 2 5 2
+
=5,58 mm
16
16

Ds2 r d 5 s

d=5 mm

Cilindru:

A 3= d h= 16 15,42=775,09 mm

 Un sfert de inel (convex):

A 4 = ( 2 d r +8 r 2 )= ( 2 5 5+ 8 52 ) =280,44 mm2
4
4

Verificare arii:
Aria sfertului de inel (convex) trebuie sa fie egala cu aria cilindrului.

A 4 =280,44 mm2
2

A cilindru = d h= 16 5,58=280,44 mm

Disc:

A 5=

d 5
=
=19,63 mm2
4
4

Aria totala:
A tot = A 1+ A 2+ A 3+ A 4 + A 5
A tot =291,38+283,95+ 775,09+ 280,44+19,63=1650,49 mm 2

Determinarea diametrului D0
D 0=

4
4
A tot =
1650,49=45,84 mm

Adaosul de tundere
D '0=D0 +b

b pentru grosimea de 1 mm, valoarea este de 2.5 mm

D '0=45,84+2,5=48,34 mm

Tabel 5.15, pag 176 Cirilo Vol I.

Adoptarea tipului de semifabricat plan

Semifabricat tip banda
3 Determinarea latimii benzii la ambutisare succesiva pe un singur rand
Cu intervale decupate:

D '0=48,34 mm
a1=2.5mm
a2=3 mm
B=D '0 +2 a2=48,34+2 3=54,34 mm
B STAS =55 mm
p=D'0 + a1=48,34 +2,5=50,84 mm

Calculul tehnologic la amutisarea pieselor cilindrice cu flansa.

D f 30
= =2
d 15
Df
> ( 1,1 1,4 )flansalata
d

Coeficentul conventional de ambutisare:

A c = A tot A 1=1650,49291,38=1359,11 mm

D 2c
4 Ac
4 1359,11
A c=
= D c =
=
=41.59 mm
4

mc =

d
15
=
=0.36= mc =0,50
D c 41,59
0

mc =m1=0,50
0

Tabel 7.5, pag. 114 , Teodorescu.

Stabilirea tipului operatiei cu sau fara apasare retinere
g
100=2,4fara retinere
Dc

Tabel 7.2 pag. 112, Teodorescu.

Stabilirea diametrului intermediar al piesei
Tabel 7.4, pag. 113 , Teodorescu.
m2=0,75
m3=0,80
m4=0,84
m5=0,87

m 1=

d1
= d1 =m1 D c =0,50 41,59=20,795 mm
Dc

Verificare:
d 1 +2 r f Df

20,795+2 3 30
26,795 30

m 2=

d2
= d 2=m 2 d 1=0,75 20,795=15,5962 mm
d1

m 3=

d2
= d 3=m 2 d 2=0,80 15,2843=12,477 mm
d3

m1 m2 m3 m t
0,50 0,75 0,84 0,36
m2 m3= m 2=0,75 0,80
0,50 0,80 0,84 0,36

m3 m4= m3=0,80
0,50 0,80 m 3 0,36= m 3=0,9

Recalcularea diametrelor pentru operatiile de ambutisare

d 1=m 1 Dc =0,50 41,59=20,79 0, 05 mm
d 2=m 2 d 1=0,80 20,79=16,63 0, 04 mm
d 3=m 3 d2 =0,9 16,63=15 0,03 mm

Razele de racordare la placa active.

r pl =0.8 g ( Dc d i )
i

r pl =0.8 1 ( 41,5920,79 )=3.34 mm

1

r pl =0.8 1 ( 20,7916,63 )=1.63 mm

2

r pl =0.8 1 ( 16,6315 )=1.02mm

3

Adoptam pentru rp2 si rp3 razele de 3 mm.

Razele de racordare la poansoane.

Rp =

Dc d i
2g

Rp =

41,5920,79
=10,2 mm
21

Rp =

20,7916,63
=2,08mm
2 1

Rp =

16,6315
=0,81mm
2 1

Adoptam pentru Rp2 si Rp3 razele de 5 mm.

Verificare:
d 1 +2 r f Df
20,79+2 3,34 30 mm

27,47 mm 30 mm

Determinarea inaltimilor intermediare la ambutisare.

- Inaltimea intermediara I. H1.

a.) Inel:

A 1= ( d 22d21 ) = ( 30 229,472 ) =24,755 mm2

4
4

b.) Un sfert de inel (concav):

2
2
2
A 2= ( 2 d1 r8 r )= ( 2 29,47 3,348 3,34 )=415,638mm
4
4

c.) Cilindru:

A 3= d h1= 21,79 h1

d.) Un sfert de inel (convex):

A 4 = ( 2 d r +8 r 2 )= ( 2 0,39 10.2+ 8 10,22 )=673,333 mm2

4
4

e.) Disc:

d 0,39
A 5=
=
=0,119 mm2
4
4

A tot = A 1+ A 2+ A 3+ A 4 + A5 = A 3= A tot A 1 A 2A 4 A 5
A 3=1650.4924,755415,638673,3330,119=536,645 mm2

A 3= 21,79 h1= h1=

A3
536,645
=
=6,58 mm
21,79 25,95

Prima inaltime intermediara H1 este:

H 1=22,12 0,40 mm

Inaltimea intermediara II. H2.

a.) Inel:

2 2
2
2
2
A 1= ( d 2d1 ) = ( 30 24,63 )=230,406 mm
4
4

b.) Un sfert de inel (concav):

A 2= ( 2 d1 r8 r 2 )= ( 2 24,63 38 32 )=308,083 mm2

4
4

c.) Cilindru:

A 3= d h2= 17,63 h2

d.) Un sfert de inel (convex):

A 4 = ( 2 d r +8 r 2 )= ( 2 6,63 5+ 8 52 ) =320,668 mm2

4
4

e.) Disc:

A 5=

d 6,63
=
=34,523 mm2
4
4

A tot = A 1+ A 2+ A 3+ A 4 + A5 = A 3= A tot A 1 A 2A 4 A 5
A 3=1650.49230,406308,083320,66834,523=756,81 mm

A 3= 17,63 h2= h 2=

A3
775,81
=
=14 mm
17,63 17,63

A doua inaltime intermediara H2 este:

H 2=24 0,40 mm

Inaltimea intermediara III. H3.

a.) Inel:

A 1= ( d 22d21 ) = ( 30 2232 )=291.38 mm2

4
4

b.) Un sfert de inel (concav):

A 2= ( 2 d1 r8 r 2 )= ( 2 23 38 32 )=283.95 mm 2
4
4

c.) Cilindru:

A 3= d h3= 16 h3

d.) Un sfert de inel (convex):

A 4 = ( 2 d r +8 r 2 )= ( 2 5 5+ 8 52 ) =280.44 mm2
4
4

e.) Disc:

A 5=

d 2 52
=
=19.63 mm2
4
4

A tot = A 1+ A 2+ A 3+ A 4 + A5 = A 3= A tot A 1 A 2A 4 A 5
A 3=1650.49291.38283.95280.4419.63=775.09 mm

A 3= 16 h2 = h2=

A3
775.09
=
=15,42mm
16 16

A treia inaltime intermediara H3 este:

H 3=25 0,5 mm

Calculul fortelor necesare la ambutisare.

a.) Calculul fortei totale de ambutisare.

Forta totala de ambutisare pentru piese cu simpla actiune este data de relatia:
Ft =F+ Q+ Fi ( F 'SC ) + F a

Unde, F forta de ambutisare;

Q forta de apasare pentru retinerea materialului;
Fi forta de inpingere prin placa de ambutisare a piesei fara flansa;

FSC forta maxima de comprimare a elementului elastic, pentru ca la sfarsitul

cursei sa dezvolte o forta FSC de scoatere a semifabricatului sau piesei cu flansa din
placa de ambutisat sau de pe poanson
Fa forta necesara pentu comprimarea dispozotivului de amortizare.
Relatia 8.31 pag. 392, Cirilo I.

Forta de ambutisare la prima operatie:

F1= d 1 g r K f = 20,79 1 330 0,85=18321 N

Forta de ambutisare la a doua operatie:

F2 = d 2 g r K f = 16,63 1 330 0,27=4656 N

Forta de ambutisare la a treia operatie:

F2 = d 2 g r K f = 15 1 330 0,18=2800 N

Forta de retinere:
Q 1=

2
2
D ( d n+ 2 r pn ) ] q
[
4

Tabel 11.24 pag. 254, Teodorescu

Forta de retinere la prima operatie:
Q 1=

2
2
2
D ( d 1+2 r p 1 ) ] q= [ 30 ( 20,79+2 3,34 ) ] 1,5=172 N
[
4
4

 Forta de retinere la a doua operatie:

Q 2=

2
2
2
D ( d 2+2 r p 2 ) ] q= [ 30 ( 16,63+2 3 ) ] 1,5=457 N
4[
4

Forta de retinere la a treia a operatie:

Q 3=

D ( d 3+ 2 r p 3 )2 ] q= [ 302 ( 15+2 3 )2 ] 1,5=541 N

[
4
4

Forta de scoatere a semifabricatului pentru prima ambutisare:

F SC1 =0,04 F 1=0,04 18321=733 N

Forta de scoatere a semifabricatului pentru a doua ambutisare:

F SC2 =0,04 F 2=0,04 4656=187 N

Forta de scoatere a semifabricatului pentru a treia ambutisare:

F SC3 =0,04 F 3=0,04 2800=112 N

Forta de comprimare pentru prima ambutisare:

Fa =0,1 F 1=0,1+18321=1833 N
1

Forta de comprimare pentru a doua ambutisare:

Fa =0,1 F 2=0,1+4656=466 N
2

Forta de comprimare pentru a treia ambutisare:

Fa =0,1 F 3=0,1+2800=280 N
3

Ft =F 1 + F 2 + F3 +Q1 +Q2 +Q3 + F SC + F SC + F SC + Fa + F a + Fa

1

Ft =18321+4656+ 2800+172+457+541+733+187 +112+1833+ 466+280=30648 N

Forta de taiere a orificiului 5 mm

=0,7 r=0,7 330=231 N
F=L g = 5 1 231=2629 N

Relatia 11.2 pag. 238, Teodorescu

Forta de taiere a intervalului decupat.

F=L g =239,59 1 231=55346 N

L=2

24,17 171
+2 46,84+ 4 0,41=239,59 mm
180

Forta de taiere a cutitului de pas.

F=L g =52,37 1 231=11745 N

Lucru mecanic la ambutisarea fara subtierea peretilor.

A=

C Ft h
1000

Relatia 11.17 pag. 255, Teodorescu

prima ambutisare:

A=

a doua ambutisare ambutisare:

A=

C Ft h 0,9 30648 22,12

=
=611 J
1000
1000

C Ft h 0,64 30648 24
=
=479 J
1000
1000

a treia ambutisare:

A=

C Ft h 0,60 30648 25
=
=460 J
1000
1000

Rasfangerea marginilor:
F=1,1 g c ( Dd ) =1,1 1 100 ( 3015 )=51834 N

Relatia 11.22 pag. 257, Teodorescu

Forta de tundere:30 mm
F=L g = 30 1 231=21772 N

2. Adoptarea dimensiunelor elementelor componente ale matritei

2.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elementele component
Poansoane i plci de tiere
Plci ghidare
Coloane si buce de ghidare
Rigle de ghidare
Poansoane laterale de pas
Placa de desprindere
Plac de baz
Plac port-poanson
Placa superioara
uruburi
tifturi de poziie
Arcuri de compresie

-OSC 10 TT(clire+revenire la 58-60 HRC)

-OLC 45
-OLC15
-OLC45
-OLC 45 TT(Clire+revenire la 50-55 HRC)
-OL42
-OL 45
-OL 45
-OL42
-OLC 45
-OLC45
-Rul12(d<3mm); Arc6 (d>3mm)

2.2 Adoptarea dimensiunelor active

5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active

a. Grosimea placii active
H=g+K a+b +(7 10)mm

H=1+1.3 407+55+10=38,94 [mm]

H ad=40[ mm]

b. Distanta minima dintre margina placii si muchia active

b1=H
b1=40[mm]

c. Lungimea placii active

L pa=n pas h pas +(2 2.5) h pas

npas - numarul de pasi;

hpas - marimea pasului.
L pa=8 50,84 +2 50,84=497,45 [mm ]
L pa =500 [mm ]
STAS

d. Latimea minima a placii active

B pa=B STAS + ( 2 4 ) H pa
B pa=55+4 40=215 [mm ]
B p a =250[mm]
STAS

e. Diametrul gaurilor de fixare cu suruburi si stifturi

d surub =f ( L pa , L pa )=(6.5 12.5) mm
d surub =12,5[mm]

d stift =d surub (1 2) mm
d stift =10 [mm]

f. Distanta minima intre gaurile de stift si de surub

b 4=0.8 d surub +

b 4=0.8 12,5+

d surub +d stift
[mm]
2

12,5+10
=21,25[mm]
2

g. Distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu suruburi

B pab3
=1.4 d
2
b3 =B pa 2 1.4 d [mm]
b3 =2502 1.4 12.5=215[mm]

2.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru ambutisare si perforare

Lungimea poansoanelor
-

Poanson 1;2;8
L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare +h patrundere poanson [(2 5)g ]

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 40=20[mm]

H rigle ghid =( 4 6 ) mm=5[mm]
H psc H pa=40[mm]
L p=20+30+ 40+5+5=100[ mm]

Poanson pentru abutisarea 1

L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare + H 1

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 40=20[mm]

H rigle ghid =( 4 6 ) mm=5[mm]
H psc H pa=40[mm]
L p=20+30+ 40+5+21,12=116,12[mm]

Poanson pentru abutisarea 2

L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare + H 1

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 40=20[mm]

H ri gleghid =( 4 6 ) mm=5 [mm]
H psc H pa=40[mm]

L p=20+30+ 40+5+23=118 [mm ]

Poanson pentru abutisarea 3

L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare + H 1

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 40=20[mm]

H rigle ghid =( 4 6 ) mm=5[mm]
H psc H pa=40[mm]
L p=20+30+40+5+24=119[mm]

Poanson pentru orificiu

L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare +h patrundere poanson [(2 5) g ]+ H 1

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 90=20 [mm]

H rigle ghid =( 4 6 ) mm=5[mm]
H psc H pa=40[mm]
L p=20+30+ 40+5+5+ 24=124 [mm]

Poanson pentru resfangerea marginilor

L p=H ppp + H protectie pachete [ ( 30 40 ) mm ] + H psc + H rigleghidare +h patrundere poanson [(2 5) g ]+ H 1

Recomandari: H ppp=( 0.3 0.8 ) H pa=0.5 40=20[mm]

H rigle ghid =( 4 6 ) mm=5[mm]
H psc H pa=40[mm]
L p=20+30+ 40+5+5+ 24=124 [mm]

2.2.3 Verificarea la incovoiere a placii active:

b
a
i= 2
ai
H
b2
1+ 2
a
3 Fc

( )

Relatia 13.2pag.264, Teodorescu

ai =330

[ ]
N
2
mm

Fc =1.3 F=1.3 173884=226049,2 N

55
3 22,6049,2
407
i=

=423,84 0,132=56,24 ai
2
40
552
1+
407 2

( )

2.2.4 Verificarea la strivirea a poansoanelor

str =

Fc
str
Ss

Fc =1,3 F [N ]
a =120 180
str

Ss

[ ]
N
2
mm

- aria suprafetei frontale superioare poansonului

Relatia 13.8 pag.265, Teodorescu

a.) Poanson cu diametrul 20,79
str =

Ss =

Fc
a
Ss

str

20,792
=339,46 mm 2
4

str =

[ ]

23818
N
=70,16
a
2
339,46
mm

str

b.) Poanson cu diametrul 16,63

str =

Fc
a
Ss

str

16,63
Ss =
=217,20 mm2
4
str =

[ ]

6057
N
=27,88
a
2
217,20
mm

str

c.) Poanson cu diametrul 15

str =

Fc
a
Ss

str

Ss=

15
=176,71 mm2
4

str =

[ ]

3640
N
=20,59
a
2
176,71
mm

str

d.) Poanson cu diametrul 5

str =

Ss =

Fc
a
Ss

str

52
=19,63 mm2
4

str =

[ ]

3413,8
N
=173,9
a
2
19,63
mm

str

2.2.4Calculul dimensiunelor partilor de lucru a elementelor active la

ambutsare.
Piese cotate la interior.
0

d p=( d+ A i +T p )T

D pl =( d + A i+T p +2 j )+T
0

pl

Relatile 9.41; 9.42, pag.185, Teodorescu

Ambutisarea 1: 20,79 0,05 mm
0

d p=( 20,790,05+0,05 )0,05 =20,790,05

+0,08

D pl =( 20,790,05+0,05+2 1,15 )0

+0,08

=23,09

j=g+ a=1+ 0,15=1,15 mm

Tabel 9.15, pag.186, Teodorescu

Ambutisarea 2: 16,63 0,04 mm
0
d p=( 16,630,04+ 0,05 )0,05
=16,640,05

+0,08

D pl =( 16,630,04+0,05+2 1,3 )0

=19,24

j=g+ 2 a=1+2 0,15=1,3 mm

Ambutisarea 2: 15 0,03 mm
0

d p=( 150,03+0,05 )0,05 =14,930,05

+0,08

+0,08

D pl =( 150,03+0,05+2 1 )0

=16,93

+0,08

j=g=1 mm

2.2.5Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si

reazem
Placa superioara (de cap) dimensiunile sunt normalizate se adopta functie
de placa de baza aceleasi dimensiuni ca la placa de baza L si B
-

Inaltimea placii
H pc =( 1, 1 1 , 2 ) H pa
H pc =1, 2 40=48[mm]

Lungimea placii

Latimea placii

L pc= Lpb =500[mm]

mm
B pc=B pb =250

a. Placa port poanson (dimensiuni identice cu ale placii active)

-

Inaltimea placii
H ppp =( 0,8 1 ) H pa ,dupa g
H ppp =1 40=40 [mm]

Lungimea placii

Latimea placii

L ppp =L pa=500[mm]

B ppp =B pa=250[mm]

2.2.7 Elemente de ghidare

a. Placa de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson placa )
-

Inaltimea placii
H pg=( 0 , 7 0 ,8 ) H pa
H pg=0 , 8 40=32 [mm ]

Lungimea placii

Latimea placii

L pg=L pa =500[mm]

B gs =B pa=250 [ mm ]

2.2.8 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul

matritei
a. Rigle de ghidare (sau rigle de conducere)
- Lungimea riglelor poate fi egala cu cea a placii active sau mai mare dar se
recomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza.
Lrigle=L pa +(10 20) mm
Lrigle=500+ 20=520 [mm ]

Lungimea de conducere a riglei

Latimea riglelor este in functie de diametrul surubului de strangere a

pachetului

Lcondrigle 15[mm]

l rigle=25 40[mm]
l rigle=30[mm]

Grosimea riglelor

H rigle =( 2 3 ) s [mm ]
H rigle =3 1=3 [mm]

Distant intre riglele de ghidare

B 0=B+ j [mm]
B 0=55+1=65[mm]

Coloana de ghidare:

Bucsa de ghidare:

Inel de retinere:

Cep cu filet:

3. Alegerea utilajului de presare.

3.1 Alegerea si verificarea presei

Futilaj

F t 173884
=
=231846[ N ]
0.75
0.75

Putilaj P t
c min =H riglag h idare +( 2 3)mm
c min =3+2=5 [mm]

Notatii

Date principale

U.M

Tipul presei
Cuplaj cu pana rotativa

KN
mm
min-1

PAI 40
400
10 120
110

F
C
n

Forta de presare
Cursa culisorului
Numarul de curse ale

M
H

culisolului
Lungimea de reglare a bielei mm
Distanta utila maxima a
mm

63
280

presi dupa inchidere

Distanta dintre axa

mm

220

A1xB1
dxl
AxB

culisolului si coloana presei

Dimensiunile mesei presei
Locasul pentru cep
Dimensiunile placii de

mm
mm
mm

500x500
40x90
250x500

H2

asezare a matriteii
Distanta utila minima a

mm

217

presei dupa inchidere

4. Calcule tehnico economice

4.1 Normarea tehnica a lucrarilor

1.Pregatirea si predarea lucrarii Continutul lucrarilor: primirea
comenzii, studierea lucrarii, primirea instructiunilor, primirea
materialului si asezarea la locul de munca, predarea lucrarii.

Timpul pe lot
8 min

2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor Continutul lucrarilor: primirea stantei de la

magazie, scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea stantei noi, reglarea presei,
executarea unei piese de proba si controlarea acesteia, predarea stantei scoase la magazie.
Dimensiunile stantei

Tipul presei

Denumirea matritei

250x500

Cu actionare simpla

De ambutisat

Forta nominala a
presei
30 80 tone
Timpul pe lot in min
28

3.Introducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a

matritei

Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

Tu= t b+

t a ( n2 +1 ) +t a + t a +t a ( n2 1 ) +t a
K1
Z (n1 +n 2)
1

In care:
tb timpul de baza pentru o piesa, in min.
K1 coeficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca, de timpul
de intreprinderi reglementate;
ta1 timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru, in min;
ta2 timpul ajutator pentru luarea semifabricatelor individuale sau sub forma de fisie
si aducerea la presa sau pentru luarea benzii-colac si asezarea ei in dispozitivul de
derulare al presei, in min;
ta3 timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta, in min;
ta4 timpul ajutator pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare, in min.
ta5 timpul ajutator pentru indepartarea deseurilor din stanta, in min;
n1 numarul de curse duble ale culisoului pieselor pentru un semifabricat, in cazul
ciclului de lucru cu avans automat;
n2 numarul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat, in cazul
ciclului de lucru cu avans manual;
Z numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoului presei.
Tabel 15.3pag.289, Teodorescu

t b=

n1 +n 2 k c
n Z ( n1 +n2 )

Tabel 15.4 pag 290, Teodorescu

t b=

335+255 1,17
=0,009
110 1 (335+ 255 )

ta1 0,015
Tabel 15.6 pag 291, Teodorescu
ta2 2,375
Tabel 15.8 pag 292, Teodorescu
ta3 2,75
Tabel 15.9 pag 292, Teodorescu
ta4 0,6
Tabel 15.10 pag 293, Teodorescu
ta5 0,75
Tabel 15.11 pag 293, Teodorescu

T u = 0,009+

0,015 ( 255+1 )+2,375+ 2,75+ 0,6 ( 2551 ) +0,75

1,12=0,296
1 (355+255)

Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore, se determina cu relatia 15.4 pag

299, Teodorescu:
N p=

480 480
=
=1627 [buc]
T u 0,296

4.2 Calculul costului unei piese ambutisate la rece

C=Cmat +C mam +C r +Cap +C as [lei /buc ]

Unde:
Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc]
Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc]
Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc]
Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
Relatia 15.5 pag 299, Teodorescu

Cmat =

f g p
[l ei/buc ]
10 4 K f

Unde:
f aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2]
g grosimea materialului [mm]
greutatea specifica a materialului [daN/dm2] - Tabel 15.20 pag.289, Teodorescu
Kf coeficientul de folosire a materialului [%]
p costul unitar al materialului [lei/kg] - Tabel 15.21 pag.301, Teodorescu

f [mm2]
1650,37
Cman=

g [mm]
1

[daN/dm2]
8,5

Sp
S T
T u+ r pi [lei/buc ]
60
60 no

Kf [%]

P[lei/kg

Cmat [lei/buc]

59,02

]
96,95

2,3

Unde:
Sp retributia medie orara a presatorului
Sr retributia medie orara a reglorului
Tu timpul unitar, in min - Tabel 15.1 pag 285, Teodorescu
Tpi timpul de pregatire inchidere - Tabel 15.1 pag 285, Teodorescu
n0 numarul de piese din lot - Tabel 15.22 pag.302, Teodorescu
Relatia 15.7 pag 300, Teodorescu

Sp [lei/ora]
10,7

Cr =C man

Sr [lei/ora]
12,10

Tu [min]
8

Tpi [min]
28

n0
54

Cman [lei/buc]
1,53

R
[lei/buc ]
100

Unde:
- costul manoperei
R regia total
Relatia 15.8 pag 300, Teodorescu

[lei/buc]

R[%]
350
C ap=

1,53
V p Ap
[lei /buc]
n

r [lei/buc]
5,355

Unde:
Vp valoarea initiala a presei Tabel 15.23 pag 303, Teodorescu
n programul anual de fabricatie
Ap - norma de amortizare a presei
gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese.
Relatia 15.9 pag 300, Teodorescu

Vp [lei]
94000

C as=

n [buc/an]
500000

Ap [%]
4.2

[%]
70

Cap [lei/buc]
0,01128

kVs
n

Unde:
K constanta care tine seama de raportul dintre programul anual de fabricatie si
durabilitatea totala a matritei Tabel 15.25 pag 304, Teodorescu
Vs costul stantei sau matritei Tabel 15.23 pag.303, Teodorescu
n programul anual de fabricatie
Relatia 15.11 pag 302, Teodorescu

Vs [lei]
94000

n [buc/an]
500000

k [%]
3

Cas [lei/buc]
0,564

Pretul unei piese

C=1,5+1 ,53+5,355+ 0,01128+0,564=8,94028 [lei /buc]

Masuri de protectia muncii

Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la rece
este necesar ca inca de la proietare sa se respecte o serie de norme de ptrotectie a
muncii:
- se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin
aplicarea lor.
- stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care sa
impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor.
- se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in zona de
actiune a elementelor mobile.
- stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in functie de
felul lucrarilor
- toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in
timpul lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona
elementelor mobile sau o pozitie incomoda de actionare.

- toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca aceasta este
posibila si din punct de vedere tehnologic.
La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli:
- incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de ridicare si o
scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii.
- stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta
corespunzatoare.
- stantele se vor controla periodic.
- inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier.
- fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta eficace care
nu va permite repetarea intamplatoare a cursei de lucru.

Bibliografie
1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de stantare si
matritare Indrumar de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002
3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh.
Sindila - Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1988
4. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul
Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica Iasi 1972