Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine SocioUmane,

Master psihologie clinic

ANUL I

Neuropsihologie Clinica
Depresia aspecte neurobiologice

Masterand
Leu Andrei Alexandru

2016

Depresia din punct de vedere neurochimic

Aceast tulburare emoional dup ultimele studii arat o prevalen la nivel
global de peste 20%, iar rata suicidelor a crescut cu 200% n ultimii 10 ani. Se consider
ca depresia este cel mai des ntalnit boala cu care se confrunt psihologii n ultima
perioad i afecteaz aproximativ 8 milioane de oameni din America de nord.
Depresia apare cu precdere ncepnd cu perioada adolescentin i exist criterii
clinice clare prin care se deosebete de o simpl stare trist sau chiar de strile de tristee
aprute n urma pierderii cuiva drag.
Persoanele afectate de depresie clinic se simt triste i fr speran sptmni dea rndul. De cele mai multe ori, acestea i pierd interesul pentru lucrurile care nainte le
fceau plcere i au probleme cu somnul i alimentaia. Totodat, le vine greu sa depun
efortul de a gsi soluii la problemele pe care le au, iar uneori nu se pot concentra
suficient nici mcar pentru a face lucruri simple sau plcute. Uneori, persoanele
deprimate se gndesc la sinucidere sau la faptul c le-ar fi mai bine dac nu ar mai exista.
Fr tratament, episoadele depresive se pot prelungi la sptmni, luni sau ani.
Depresia major, incluznd tulburarea bipolar la nivel afectiv, apare cel mai des la vrsta
adolescentin i efectele sale duc mai trziu la mortalitate.
n literatura de specialitate depresia este definit ca fiind o maladie mental
caracterizat printr-o modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii,
al suferinei morale i ncetinirii psihomotorii . Aceast stare de dispoziie poate fi
determinat de diverse cauze (att biologice, ct i psihologice), cele mai frecvente fiind:
tulburri la nivelul neurotransmitorilor, travaliul doliului, lipsa afeciunii n copilrie,
eecul profesional, viaa de cuplu nesatisfctoare sau lipsa unei relaii de cuplu, absena
unui suport social, tulburri depresive sau alcoolism n familie, lipsa stimei de sine pe o
perioad lung de timp, etc.
n DSM-5 se gsesc criteriile de diagnostic ale depresiei dintre care enumerm:
A. Cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome au fost prezente n cursul
aceleiai perioade de 2 sptmni, i reprezint o modificare de lanivelul anterior de
funcionare; cel puin unul dintre simptome este, fie (1)dispoziie depresiv, fie (2)
pierderea interesului sau plcerii
(1) dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi,indicat
fie prin relatare personal (de ex., se simte trist sau inutil), oriobservaie fcut de alii (de
ex., pare nlcrimat). Not: La copii i adolesceni, dispoziia poate fi iritabil;
(2) diminuare marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproapetoate
activitile, cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (dupcum este indicat, fie
prin relatare personal, fie prin observaii fcute de alii;
(3) pierdere semnificativ n greutate, dei nu ine diet, ori luare ngreutate (de
ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului ntr-o lun) ori scdere sau
eretere a apetitului aproape n fiecare zi.Not: La copii, se ia n consideraie
incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;
(3) insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi;
(4) agitaie sau lentoare psihomotorie aproape n fiecare zi (observabil dectre
alii, nu numai senzaiile subiective de nelinite sau de lentoare);
(5) fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi;

(6) sentimente de inutilitate sau de culp excesiv ori inadecvat (care poatefi
delirant) aproape n fiecare zi (nu numai autorepro sau culpabilizare n legtur cu
faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra ori indecizieaproape n
fiecare zi (fie prin relatare personal, fie observat de alii);
(9) gnduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaiesuicidar
recurent fr un plan anume, ori o tentativ de suicid sau unplan anume pentru
comiterea suicidului.
B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt
C. Simptomele cauzeaz o detres sau o deteriorare semnificativ clinic
ndomeniul social, profesional ori n alte domenii importante de funcionare.
D. Simptomeie nu se datoreaz efectelor fizioiogice directe ale unei substane(de
ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii generale medicale (de ex.,
hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adic, dup pierderea unei
fiine iubite, simptomele persist mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o
deteriorare funcional semnificativ, preocupare morbid de inutilitate, ideaie suicidar,
simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.
Depresia i sistemul serotoninergic
Serotonina (5HT) este mediatorul cel mai intens studiat. Charney et al
demonstreaz rolul serotoninei n tulburrile afective . n sprijinul ipotezei
serotoninergice vin: o creterea densitii receptorilor corticali 5HT2a la pacienii cu
depresie care comit suicid; o scderea acidului 5-hidroxiindolacetic (5-HIAA) la pacienii
cu depresie sever ; o creterea receptorilor 5HT2a la nivelul membranei plachetare la
pacienii depresivi. Exist elemente ale sistemelor enzimatice i ale receptorilor comune
ntre neuroni i plachete. n acest context se remarc scderea semnificativ a receptorilor
3H-5HT la pacienii depresivi, proces reversibil n urma unui tratamentului. Aceast
modificare apare indiferent de tipul antidepresivului putnd fi considerat un marker al
bolii. A fost demonstrat scderea rspunsului agregant la 5HT in vitro, aceast
modificare fiind reversibil dup instalarea remisiunii. S-a constatat i o cretere a
numrului de receptori 5HT2a, fenomen ce sugereaz existena unei posibile deficiene la
nivelul proteinei G sau a sistemului inositol fosfat. Apare o scdere a expresiei situsului
de legare a imipraminei, anomalie ce persist dup tratament, existnd propunerea de a
corela probabilitatea rspunsului la tratament cu numrul situsurilor de legare pentru
imipramin. Un contra argument important a fost evidenierea faptului c legarea 3Hparoxetinei, un ligand mai specific, nu este modificat.
Serotonina (5HT) --- este cel mai important neurotransmitator; face parte din
categoria aminelor biogene, fiind o indolamina; formeaza calea indolaminergica
(transmisia serotoninergica).
In creier, serotonina, activeaza 7 receptori:
- 5HT 1; - 5HT 2; - 5HT 3; - 5HT 4; - 5HT 5; - 5HT 6; - 5HT 7
Biosinteza serotoninei
Este biosintetizata in neuronii serotonergici din sistemul nervos central (SNC) si
in tractul gastrointestinal, de catre celulele enterochromaffine.

Melatonina, denumita stiintific de nomenclatorul IUPAC si N-acetyl-5methoxytryptamina, este supranumita si "hormonul somnului", disfunctia acestui
neurohormon fiind principala cauza a insomniei de adormire.
Principalii metaboliti ai serotoninei sunt:
- acidul 5-hidroxiindolacetic (5-HIIA), melatonina (5-metoxitriptamina) si
derivati N-metilati si N-formilati.
Inactivare si degradare
Serotonina este inactivata prin recaptare via SERT (serotonin transporter),
proteina care se "leaga" de serotonina transportand-o din spatiul sinaptic in neuronii
presinaptici. Acest transport o inactiveaza si o recicleaza pentru reutilizare. Degradarea
enzimatica este realizata de monoaminooxidaza A (MAO-A).
Functiile serotoninei
5HT este foarte importanta pentru actiunea sa:
- antidepresiva,
- anxiolitica,
- antipanica,
- antibulimica,
- antifobica,
- antiobsesionala,
- anticompulsiva, cat si pentru perceptia durerii, controlul agresivitatii, apetitului,
emotiilor, inducerea calmului, somnului, trezirii, si nu in ultimul rand, este foarte
importanta pentru functia cognitiva inalta.
Depresia i sistemul dopaminergic
Dopamina a fost identificata n anul 1957 ca neurotransmitor al sistemului
nervos central, fiind produs n neuronii dopaminergici din tirozina.
Neuronii DA sunt implicai n: iniierea i coordonarea motilitaii; modularea
activitaii neuroendocrine i a comportamentului instinctual; controlul funciilor
cognitive.
Dopamina are un rol important n comportamentul emoional, n apariia iluziilor,
tulburrilor degndire, agitaiei psihomotorii, i n special a halucinaiilor.Cnd cile
dopaminergice sunt activate de droguri (amfetamin, cocain), n schizofrenie,
manie,depresie, tulburri cognitive se produce cresterea DA i apar simptome pozitive
psihotice (iluzii,halucinaii). Deasemenea, DA e implicat i n simptomele agresive i
ostile din aceste boli.Potenialul de apariie a suicidului n depresie este accentuat de
implicarea secundar a deficituluidopaminic, lipsa dopaminei constituind i un factor
important de rezisten terapeutic.
Depresia prin deficit de DA se caracterizeaz prin:dispoziie depresiv; apatie,
pierderea interesului; insomnie; oboseal; disfuncie executorie; agitaie sau inhibiie
psihomotorie.
Dopamina (DA) ---- este un neurotransmitator (neuroregulator) care face parte din
categoria aminelor biogene, fiind o catecolamina; formeaza alaturi de norepinefrina - NE
(noradrenalina (NA)) si epinefrina (adrenalina), calea catecolaminergica.

In creier, dopamina, activeaza 5 receptori: - D 1; - D 2; - D 3; - D 4; - D 5 si

variantele lor: - D 2A; - D 2S; - D 2L; - D 3 (D 2B); - D 3S; - D 3L; - D 4 (D 2C); - D
4.0...D 4.10).
Biosinteza dopaminei
Dopamina este biosintetizata in organismul uman de catre tesutul nervos si
medulosuprarenala.
L-fenilalanina (phenylalanina) este hidroxilata in L-tirozina (tyrosine) via
fenilalanin-hidroxilaza. L-tirozina este hidroxilata in L-DOPA (3,4-dihydroxy-Lphenylalanine) via tirozin-hidroxilaza.
In final L-DOPA se transforma prin decarboxilare in dopamina via aromatic-Laminoacid-decarboxilaza (denumita frecvent si dopa decarboxilaza).
In unii neuroni, dopamina, este mai departe transformata in norepinefrina - NE
(noradrenalina - NA) prin hidroxilare via dopamin beta-hidroxilaza.
Norepinefrina - NE, este transformata prin metilare (methylation) via
phenyletanolamina N-metiltransferaza (PNMT), in epinefrina, adica adrenalina.
Inactivare si degradare
Dopamina este inactivata prin recaptare via dopamine transporter, denumit si DAT
(dopamine active transporter), proteina membranara care se "leaga" de dopamina
transportand-o din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Apoi este degradata enzimativ
de catre COMT (catechol-O-metiltransferaza) si monoaminooxidaza A si B (MAO - A si
MAO - B). Dopamina care nu este degradata, este reimpachetata pentru reutilizare.
Functiile dopaminei
DA are multe functii si roluri, printre care si:
- reglare umorala (functie antidepresiva, timostabilizare comportamentala,
motivare si recompensa etc.);
- functie cognitiva (rol foarte important in memorizare, atentie, concentrare si
invatare);
- functie neuroendocrina (inhibarea productiei de prolactina (PRL), din acest
motiv, dopamina, mai este supranumita in literatura de specialitate si Prolactin-inhibiting
factor (PIT), prolactin-inhibiting hormone (PIB) sau prolactostatin etc.
Antidepresivele chimice din clasa SSRI, SNRI, SNDRI, au ca mecanism de
functionare inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibarea
proteinei DAT, SERT si NET (NET reprezinta norepinephrine transporter), permitand
astfel "scaldarea" sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori.
Din pacate, reactiile adverse sunt pe masura gravitatii inhibarii acestui proces
biologic foarte important:
SNC: nervozitate, insomnie, letargie, fatigabilitate, euforie, halucinatii, ideatie
suicidara, anxietate etc.;
CV: hipotensiune posturala, aritmie, vasodilatatie etc.;
GI: xerostomie, dispepsie, constipatie, anorexie, flatulenta etc.;

GU: poliurie, amenoree, dismenoree, impotenta, anorgasmie, ejaculare anormala

etc.;
Noradrenalina, sau norepinefrina, este o catecolamin, care joac multiple roluri
ca hormon adrenergic i neurotransmitor a sistemului nervos simpatic.
Noradrenalina este mediatorul terminaiilor nervoase vegetative postganglionare
simpatice prezente la nivelul tuturor efectorilor vegetativi periferici (muchi netezi,
glande). La nivel central, cel mai bogat n noradrenalin este locus ceruleus, care trimite
prelungiri noradrenalinice att descedente (spre centrii vegetativi din bulb, coloana
lateral), ct i ascendente (spre hipotalamus, cerebel, sistemul limbic i neocortex).
Aceasta mai poate fi localizat n cantiti mari i n nucleul caudal ventro-lateral.
Noradrenalina este responsabil de asemenea pentru neurotransmiterea adrenergic.
NOREPINEFRINA - NE sau NORADRENALINA - NA are un rol foarte
important in tratarea depresiei si a ADHD (attention-deficit/hyperactivity disorder).
In unii neuroni, dopamina, este mai departe transformata in norepinefrina - NE
(noradrenalina - NA) prin hidroxilare via dopamin beta-hidroxilaza.
Norepinefrina - NE, este transformata prin metilare (methylation) via
phenyletanolamina N-metiltransferaza (PNMT), in epinefrina, adica ADRENALINA.
DOPAMINA (DA) formeaza alaturi de norepinefrina - NE (noradrenalina (NA))
si epinefrina (adrenalina), calea catecolaminergica.
ANTIDEPRESIVELE chimice din clasa SSRI, SNRI, SNDRI, au ca mecanism de
functionare inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibarea
proteinei DAT, SERT si NET (NET reprezinta norepinephrine transporter), permitand
astfel "scaldarea" sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori.
Studiile timpurii au artat c anumite medicamente care cresc nivelele sinaptice
de serotonin i noradrenalin, au efect antidepresiv. Pornind de la aceast descoperire
a aparut ipoteza c nivelele sczute de serotonin i noradrenalin pot duce la apariia
depresiei. Ulterior s-au descoperit alte medicamente antidepresive care creteau att
nivelele de serotonin i noradrenalin ct i pe cele de dopamin, cu mult mai puine
efecte adverse dect cele iniiale. Totui, nivelul sczut al monoaminelor nu a putut
explica in totalitate apariia simptomelor depresive.
Depresia este o boala serioasa , care poate afecta putearea de munca, viata
familiala, si sociala. De aceea, nu trebuie s-o ignoram, sau sa o ascundem. Este important
sa stim care sunt simptomele, cauzele, si ce posibilitati avem pentru prevenirea si tratarea
depresiei. Simptome ale depresiei Fiecare dintre noi, a fost la un moment dat, deprimat,
trist, sau abatut. Depresia e o reactie fireasca, umana, asociata cu o pierdere, cu
zbuciumul vietii cotidiene si a problemelor, sau cu o viata sentimentala agitata. Uneori
insa senzatia de tristete persista, devina intensa, si ne afecteaza continuarea normala a
activitatilor.

Bibliografie :
1. Mihai Dumitru Gheorghe (1999) ,"Actualitati in psihiatria biologica",
Editura Intact.
2. Asociaia Psihiatrilor Liberi din Romnia (2003) ,Manual de Diagnostic
i Statistic a Tulburrilor Mentale , DSM IV - TR 2000
3. Nicoleta Rban-Motounu (2014) , Dincolo de depresie-abordare
psihoterapeutic experienial unificatoare, Bucureti, Editura Sper.