Sistemul monetar bazat pe etalonul aur

Funcia de etalon a fost ndeplinit la nceput de mrfuri obisnuite, pentru ca treptat aceast
poziie s fie cucerit de metalele preioase (aur, argint), locul lor fiind luat apoi de valute si
devize. n prezent seafirm un nou tip de etalon, cel al puterii de cumprare. Etalonul monetar a
variat de la o ar la alta si de la o perioad la alta, fiind adoptat si dimensionat prin legea
monetar a fiecrei ri.
Prin etalon monetar se intelege unitatea monetara fixata si recunoscuta de stat ce serveste
ca masura a valorilor materiale ale societatii . Totalitatea dispozitiilor legale privitoare la
etalonul monetar si circulatia monedei formeaza sistemul monetar .
n funcie de coninutul etalonului monetar s-au consacrat mai multe tipuri de sisteme monetare:
- sisteme monetare avnd drept etalon metalul monetar, existnd sisteme monetare bimetaliste
(aur si argint) si monometaliste (aur sau argint);
- sisteme monetare bazate pe etalonul aur: aur-moned; aur-lingouri; aur-devize.
- sisteme monetare bazate pe etalonul putere de cumprare.
Rolul
de:
-

de etalon n definirea valorii paritare a unei monede a fost ndeplinit, de-a lungul anilor,
o cantitate de metal (aur, argint);
o valut (dolar SUA, franc francez, lir sterlin etc.);
DST.

Sistemul monetar naional cuprinde ansamblul normelor legale si instituiilor care

reglementeaz, organizeaz si supravegheaz relaiile monetare dintr-o ar. Fiecare ar si
stabileste unitatea monetar naional care ndeplineste, n mod suveran, rolul de mijloc legal de
plat n cadrul granielor statului emitent.
Privite n evoluie, sistemele monetare au avut urmtoarele componente:
1. unitatea monetar;
2. etalonul monetar;
3. modul de emisiune si circulaie a bancnotelor si banilor divizionari.
Scurt istoric al sistemelor monetare
Pe parcursul apariiei si dezvoltarii societii omenesti, de-a lungul unei ndelungate perioade
istorice, rolul de bani a fost ndeplinit, ca echivalent general, de diferite mrfuri metale si mai
apoi de monedele metalice din metal si argint. Pe msura dezvoltrii vieii economice si sociale,
a dezvoltrii si amplificrii produciei si schimbului de mrfuri, bunuri si servicii, circulaia
monetar a nceput s fie deservit si de monede fr valoare deplin, btute din metale
nepreioase. Mai trziu, pe msur ce producia de mrfuri a devansat producia de metale

preioase, si pe msur ce volumul tranzaciilor comerciale a crescut spectaculos, reclamnd si

un volum sporit de moned, de bani n circulaie, au aprut si biletele de banc. Statul a recurs la
emiterea biletelor de hrtie, la nceput convertibile n metal preios iar mai apoi, dup primul
rzboi mondial si neconvertibile.
Convertibilitatea biletelor de banc n aur a fost abandonat de drept n anii 70. Bancnotele s-au
transformat astfel din banii de credit cu acoperire n metal preios, n bani fiduciari, fr valoare
intrinsec, fr acoperire, s-au transformat n simple semne bnesti.2 Banii au aprut spontan, n
procesul de dezvoltare a schimbului, ca urmare a unor necesiti, a unor nevoi reale ale
oamenilor, prin separarea din lumea mrfurilor a unor mrfuri si mai apoi a unei singure
mrfi, ca echivalent general. Acest rol, a fost ndeplinit n anumite perioade de timp si n anumite
zone de variate mrfuri (animale, blnuri, scoici, tutun, sare, ulei, ceai etc.). Pe msura
dezvoltarii societii, statele au elaborat norme si au creat instituii care s reglementeze,
organizeze si supravegheze relaiile monetare. S-au constituit treptat sistemele monetare
naionale care reglementau emisiunea, punerea n circulaie si retragerea din circulaie a
monedei. Deteriorarea monedelor prin uz si falsificare era o practic curent si o caracteristic a
circulaiei monetare n epoc. Reducerea coninutului de metal preios sau titlului din care erau
confecionate monedele a fost practicat de conductorii statelor (regi, mprai ), de seniori, dar
si de negustori si cmtari. De multe ori monedele erau btute din metal comun fiind doar spoite
cu argint sau aur, alteori coninutul de metal preios era diminuat n aliaj, sau prin diminuarea
greutii monedei fa de cea declarat legal. Astfel sa ajuns ca banii buni s fie retrasi din
circulaie si tezaurizai, conducnd la emiterea de ctre Thomas Gresham (1519-1579) a asanumitei legi Gresham, conform creia moneda rea alung pe cea bun. n lumea antic si n
Evul Mediu, rolul de echivalent general a fost ndeplinit mai ales de argint, dar si de aur. n
istoria monedei, funcia de etalon a fost ndeplinit la nceputuri de mrfuri obisnuite, pentru ca
treptat, aceast poziie s fie cucerit de metale preioase, aur si argint, locul acestora fiind luat
ulterior de valute si devize.
Etalonul monetar a variat de la o perioad la alta si de la o ar la alta, fiind adoptat si
dimensionat prin legea monetar din fiecare ar. Unii istorici monetari consider c perioada
Evului Mediu s-a caracterizat prin monometalismul argint, alii prin bimetalism, cu
preponderena argintului. ncepnd cu secolul al XI-lea si pn la jumatatea secolului al XIX-lea
sistemele bnesti au fost bimetaliste. n cadrul acestui sistem baterea monedelor etalon pentru
ambele metale era liber, circulaia lor fiind simultan si paralel.
n condiiile permanentelor modificri ale valorilor de schimb ntre cele dou metale, ca urmare a
fluctuaiilor cantitilor de metale extrase si puse pe pia, raporturile fixate nu au putut fi
meninute si speculaiile fcute, au condus la scoaterea uneia sau alteia din monede din circula ie
n special a celei de aur. Treptat s-a trecut de la bimetalism la monometalismul aur. Tranzi ia de
la bimetalism la monometalism s-a fcut mai nti n Anglia n 1818. Germania trece la
monometalismul aur n 1875 avnd ca suport despgubirile de rzboi pltite de Fran a. SUA
trece la monometalismul aur n 1900. La sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX
monometalismul aur s-a introdus n majoritatea rilor, rmnnd numai cteva n care s-a mai
practicat monometalismul argint(Indochina si China pn n 1930, respectiv 1935).
2.3. Evoluia sistemelor monetare notionale
n dezvoltarea lor modern, sistemele monetare au cunoscut mai multe forme:
a. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur - moned (Gold Specie Standard)

b. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-lingouri (Gold Bullion Standard)

c. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-devize (Gold Exchange Standard)
Sistemul monetar bazat pe etalonul aur
continutul in aur al monedelor nationale a fost stabilit prin lege precizandcantitatea de metal
monetizat;
aurul, ca instrument si etalon monetary a stat mult timp la baza sistemelormonetare.
Sistemul monetar bazat pe etalonul aur moneda
-dureaza pana la primul razboi mondial;
-alaturi de aur, functiile monedei erau indeplinite de moneda de argint side bancnota de hartie ;
-metalul monetar circula liber pe piata interna si internationala ;
-convertibilitatea bancnotelor era libera si nelimitata, valoarea lornominala echivaland cu
valoarea proprie a monedelor de aur ;
-este adoptat pentru prima oara in 1818 in Anglia ;
-in Romania etalonul aur moneda a fost adoptat in 1890.
Sistemul monetar bazat pe etalonul aur lingouri
-reprezinta o forma limitata a etalonului aur clasic, functionand o perioadascurta de timp;
-aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si internationalasi depozitat la banca
emitenta sub forma de lingouri;
-convertabilitatea este limitata.
Sistemul monetar bazat pe etalonul aur devize
-a fost adoptat in 1944 la Conferinta Monetara si Financiara de la BrettonWoods ;
-alaturi de aur in depozitul bancii centrale, respectiv in rezerva monetara,sunt introduse
titlurile de credit( efecte comerciale si publice ) si valutele;
- prin componenta sa valutara, etalonul aur devize constitue o formula delargire a masei
monetare, fara o extindere corespunzatoare a bazei de aur aemisiunii ;
2.3.1 Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-moned
Etalonul aur s-a impus asupra bimetalismului aur-argint la sfrsitul secolului al XIX-lea, ca
expresie a dezvoltrii capitalismului la scar mondial. Acest sistem a rspuns necesitilor
dezvoltrii schimbului si circulaiei, ntrind sistemul de credit si lrgind relaiile internaionale.
Principalele sale caracteristici erau:
1. Stabilirea prin lege a coninutului n aur al unitii monetare (valoare paritar).
2. Stabilirea paritilor monetare ca raport ntre valorile paritare ale respectivelor uniti
monetare.
3. Baterea liber a monedelor de aur, fiecare cetean avnd dreptul s predea monetriei statului
o cantitate de aur si s obin n schimb un numr corespunzator de monezi de aur.

4. Convertibilitatea liber si nelimitat a bancnotelor n monede de aur (realizndu-se astfel

echivalena ntre valoarea nominal a bancnotelor si valoarea proprie a monedelor de aur
corespunztoare).
5. Circulaia liber a aurului, att n interiorul rii ct si ntre ri, n general sub forma de
monede.
Unitile monetare naionale se raportau numai la aur, numai prin el se defineau si se schimbau
ntre ele. Avnd un coninut aur stabilit de fiecare stat n mod suveran, monedele naionale se
schimbau unele pe altele la un curs fix stabilit n funcie de paritatea monetar, ce era o paritate
metalic, determinat ca raport ntre coninutul n aur a dou monede.
Aurul, n calitate de bani universali, ndeplinea funciile de msur a valorilor mrfurilor, etalon
al preurilor, mijloc de rezerv si de plat, att pe plan intern ct si internaional. Sistemul asigur
automatismul autoreglarii spontane a echilibrului balanei de pli externe. Banii de aur, att cei
cu valoare intrinsec, ct si cei de hrtie convertibili n aur, asigurau spontan legtura dintre
sistemele monetare naionale. Acest etalon a fost adoptat de Anglia n 1818, de rile europene
dup 1870, iar de SUA n 1900. Romnia l-a adoptat n 1890. Sistemul a func ionat relativ bine
pn la primul rzboi mondial, cnd a nceput s-si ating limitele.
2.3.2. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-lingouri
Dup primul rzboi mondial, datorit dereglrilor aprute n sistemul etalonului aur, unele ri ca
Anglia, Frana, etc., au adoptat sistemul bnesc aur-lingouri, prin care s-a renunat la punerea n
circulaie a aurului sub form de moned efectiv, aceasta rmnnd n depozitele bncii centrale
ca acoperire a semnelor monetare puse n circulaie, confecionate din diverse aliaje si din hrtie.
Acest sistem reprezint o variant a etalonului aur-moned caracterizat prin eliminarea
monetizrii aurului, ca si a convertibilitii bancnotelor n monede de aur.
- 1 lingou standard = 400 uncii = 12,444 kg aur
- 1 uncie = 31,1035 g aur
Etalonul aur-lingouri limiteaz convertibilitatea, rmnnd convertibile numai sumele care au cel
puin valoarea unui lingou. n Anglia, care a introdus acest etalon n 1925, convertibilitatea era
admis cnd un deintor de bancnote prezenta la schimb o sum egal cu un lingou (1557lire).
n Frana etalonul aur-lingouri a fost introdus n 1918 iar suma minim necesar pentru
preschimbarea ntr-un lingou era de 215.000 franci francezi. Romnia a adoptat o asemenea
convertibilitate n 1928. Etalonul aur-lingouri s-a dovedit o soluie de organizare monetar
neviabil, limitnd excesiv posibilitile de adaptare a masei monetare la necesitile circula iei.
Aceasta a condus la cutarea unor soluii de a depsi rigiditile etalonului aur si a se asigura
capacitatea de plat necesar, introducndu-se etalonul aur-devize.
2.3.3. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-devize
Etalonul aur-devize a fost adoptat de mai toate statele, pe baza recomandrilor Conferinei
Monetare Internaionale de la Genova-Italia, din 1922, de a introduce n sistemele bnesti
naionale, ca mijloace de rezerv si de plat internaionale, alturi de aur si a monedelor
naionale ale unor ri dezvoltate (dolar SUA, lira sterlin, francul francez, etc.). n categoria
devizelor, la aceste valute se adaug treptat si toate efectele comerciale si publice exprimate n
aceste uniti monetare ($, lira sterlina si FF).
Aceast stare de lucruri a fost impus de marile rezerve de aur de inute mai ales de SUA si
Anglia dar si de supremaia lor economic si politic, n calitate de lideri ai cstigrii primului
rzboi mondial. Dup marea criz economic din anii 1929 rolul lirei sterline si al francului
francez a nceput s scad si a crescut mult importana dolarului. n 1934 s-a stabilit preul unciei
de aur la 35 dolari, consolidndu-se rolul dolarului n cadrul etalonului aur-devize.

Principalele caracteristici ale sistemului aur-devize au fost:

1. Definirea unitii monetare naionale printr-o cantitate de aur sau n funcie de o anumit
moned mai puternic, convertibil n aur, cum a fost dolarul american
2. Excluderea aurului din circulaia intern n care apar exclusiv semne ale valorii (bancnote,
monezi divizionare, bani scripturali).
3. Convertibilitatea extern, la alegerea bncii, n aur sau n valute-aur, adic n mijloace de plat
ale unor ri n care moneda era convertibil n mod legal si practic n aur, la un curs oficial.
4. Deinerea unor rezerve de mijloace de plat internaionale, compuse att din aur ct si din
valute de rezerv si alte active.
5. Transferabilitatea liber sau cu anumite restricii a fondurilor.
Nu se poate face o demarcaie precis ntre trecerea de la sistemul etalonului aur la sistemul
etalonului aur-devize, ntre acestea existnd, ntre cele dou rzboaie mondiale, o competiie si o
ntreptrundere determinat att de legitile economice ct si de politica monetar promovat de
diferite state. Istoria etalonului aur-devize dovedeste lipsa de stabilitate a banilor n acest sistem.
El a favorizat starea de dependen a sistemelor bnesti ale rilor mai slab dezvoltate de cele
dezvoltate. Astfel, aurul din rezerva statului de provenien a devizelor servea nu numai la
acoperirea bancnotelor proprii ci si a bancnotelor emise de statul care obine devizele. Aceeasi
cantitate de metal preios serveste la acoperirea unei circulaii bnesti cu att mai mari cu ct
sistemul de includere n stocul de acoperire al devizelor este mai rspndit.
A aprut astfel posibilitatea emisiunii excesive de semne bnesti si a proliferrii inflaiei.Treptat
s-au fcut simite n cadrul acestui sistem puternice fenomene de dezechilibru financiar-valutar
interstatal. Mai ales n timpul crizei din 1929-1933 au nceput s apar politici de autarhie
economic si monetar, diverse blocuri financiar-valutare si aciuni concertate n acest sens.5
Pentru contracararea acestor fenomene s-a fcut simit nevoia crerii unui cadru juridic si
instituional general care s reglementeze politica valutar a statelor si agenilor economici pe
plan internaional. A devenit presant necesitatea crerii, prin negocieri si reglementri comune,
a unui sistem monetary internaional pentru a se introduce mai mult ordine si disciplin n
relaiile financiar-valutare internaionale.
Ca urmare, n iulie 1944 la Bretton - Woods (SUA), reprezentani ai 44 de state au hotrt
crearea celui dinti sistem monetar internaional, prin trecerea de la relaiile pur bilaterale la o
structur a relaiilor multilaterale care implic contractul participanilor.
2.3.4. Sistemul monetar bazat pe etalonul devize
n prezent aurul nu mai ndeplineste funcii monetare, nu se mai bat monede dect n scopuri
jubiliare, metalul galben fiind cotat la burs ca orice alt marf. n condiiile etalonului devize,
sistemele monetare ale principalelor ri ale lumii nu mai au ca referin aurul. Aurul nu mai are
pre fix ci acesta se determin pe baza raportului cerere-ofert. Monedele nu se mai definesc n
aur, vechile definiii n aur sunt pur declarative.
3.1. Caracteristicile sistemului etalon aur (1870-1914)
Relaiile bneti au un rol important n schimburile comerciale, att n interiorul unui stat, ct i
ntre state. Astfel, statul are dreptul de a bate moned i de a elabora normele de utilizare a
banilor n tranzaciile comerciale, n plata impozitelor i taxelor vamale sau - n antichitate sau n
evul mediu - a tributurilor. n acelai timp cu formarea statelor naionale moderne i a
economiilor naionale se formeaz i sistemul monetary naional, constituit prin norme,
mecanisme i instituii nsrcinate cu politica monetar. Sistemul monetar naional reprezint

ansamblul unor instrumente i relaii bneti adoptate de stat n vederea ndeplinirii funciilor
banilor pentru a satisface nevoile societii.
Un element important al sistemului monetar naional const n stabilirea etalonului monetar - ca
element de referin al banilor - care a variat de-a lungul timpului sau de la o ar la alta. Etalonul
aur a funcionat ca un sistem monetar global n perioada 1870-1914 i se baza pe concepii de
politic macroeconomic internaional foarte diferite de cele care se afl la baza acordurilor
monetare internaionale din cea de-a doua jumtate a secolului al XX-lea. Sistemul etalonului aur
i gsete originile n folosirea aurului ca moned de schimb, unitate de cont i de rezerv. Dac
aurul a fost folosit n aceast manier din timpuri strvechi, etalonul aur, ca institu ie juridic,
dateaz din 1819 cnd parlamentul britanic a adoptat Resumption Act. Aceast lege i trage
numele din obligaia Bncii Angliei de a relua practica la care renunase la patru ani dup
sfritul rzboaielor napoleoniene (1793-1815) i care consta n preschimbarea biletelor de banc
cu aur pentru un pre fix. Resumption Act constituie actul de natere al veritabilului etalon aur,
deoarece a nlturat restriciile existente de mult timp asupra exporturilor englezeti de aur i
lingouri de aur.
Mai trziu, n timpul secolului al XIX-lea, Germania, Japonia i alte ri au adoptat, de
asemenea, etalonul aur. SUA au aderat la acest sistem al etalonului aur n 1879. Gold Standard
Act emis n 1900 de ctre SUA instituionaliza din punct de vedere legal dolarul-aur. n condiiile
etalonului aur, o ar nregistreaz un echilibru al balanei de pli atunci cnd suma dintre soldul
balanei contului su curent i soldul balanei contului de capital n afar de rezerve este egal cu
zero; deci, soldul balanei contului curent este finanat integral prin mprumuturi internaionale
fr ca modificarea rezervelor s fie necesar. Multe dintre guvernele rilor participante la acest
sistem au luat o atitudine de laissez-faire n ceea ce privete balana contului curent.
Echilibrarea balanelor de pli pentru economiile naionale participante la sistemul etalonului
aur se realiza prin intermediul mecanismului de ajustare automat a preului aurului. Filozoful
scoian David Hume descria acest mecanism, nc din secolul al XVIII-lea, astfel: "S
presupunem c patru cincimi din moneda disponibil a Marii Britanii este distrus ntr-o noapte
[...], atunci care ar fi consecina? Preul muncii i al mrfurilor nu ar trebui s scad n aceeai
proporie [...]? Ce naiune ar putea s ne mai fac concuren pe oricare pia n ceea ce privete
transportul maritim sau vnzarea de produse manufacturate avnd n vedere preul foarte mic pe
care l avem n condiiile unui profit suficient de mare? n ce timp scurt, prin consecin, se va
reface stocul de moned distrus? Pe parcursul timpului vom pierde rapid avantajul nostru legat
de costul redus al muncii i produselor; intrrile de moned din strintate se vor opri n
momentul n care avem din nou abunden i saietate. Din nou, s presupunem c toat moneda
din Marea Britanie se multiplic de cinci ori ntr-o noapte: ce efecte contrare ar trebui s se
ntmple? Preul muncii i al bunurilor va crete att de mult nct naiunile strine nu-i vor mai
permite s cumpere de la noi; pe de alt parte, bunurile lor vor deveni att de bine cotate nct
[...] le vom cumpra noi; n consecin, moneda noastr va iei din ar; acest proces va continua
pn cnd vom ajunge la un nivel conform cu cel al rilor strine i vom pierde acea
superioritate legat de bogie [...]."79
Analiza realizat de David Hume mecanismului de ajustare a preului aurului este un exemplu de
utilizare abil a teoriei economice n scopulimplementrii unei anumite politici economice. n
acea epoc, mercantilitii pretindeau c, datorit lipsei restriciilor severe asupra comerului i
plilor internaionale, Marea Britanie se gsea n situaia n care nu avea un stoc suficient de
moned de aur pentru a asigura o circulaie optim a bunurilor i serviciilor ceea ce genera un

deficit al balanei de pli. Hume a respins argumentaia mercantilitilor demonstrnd c balana

de pli se ajusteaz automat n aa fel nct s asigure o ofert monetar adecvat pentru fiecare
ar. Mercantilitii au avansat idea c aurul i argintul reprezint baza avuiei naionale i sunt
eseniale pentru realizarea unui comer n condiii optime. n acest scop, mercantilitii au pus n
aplicare o politic economic ce mpiedica ieirile de aur i argint din economia naional.
Principalul lor obiectiv era asigurarea unor intrri ct mai mari de metale preioase n economie.
Thomas Mun, un exponent al acestui curent de gndire, preciza pe la 1630, c modalitatea prin
care o ar i poate spori avuia naional este realizarea unui export care s asigure ncasri mai
mari dect cheltuielile realizate cu importul de produse. Raionamentul lui David Hume
demonstreaz imposibilitatea existenei unui surplus al balanei de pli permanent i subliniaz
faptul c mercantilitii au pus un accent exagerat pe o parte din avuia naional - metalele
preioase - i au ignorat principala surs a avuiei naionale care este capacitatea sa productiv.
Este uor de tradus descrierea realizat de David Hume n termini moderni. S presupunem c
Romnia nregistreaz un excedent al contului curent foarte mare n comparaie cu deficitul
contului de capital, fr a lua n calcul rezervele de aur. Cum importurile nete din strintate cu
destinaia Romnia nu sunt finanate integral prin mprumuturi romneti din strintate, soldul
trebuie compensat printr-un flux de rezerve internaionale este vorba de aur ctre Romnia.
Acest flux reduce, n mod automat, oferta monetar din strintate i mrete oferta monetar n
Romnia; aceasta determin scderea preurilor externe i creterea preurilor romneti.
Creterea preurilor romneti simultan cu scderea preurilor externe reduce cererea extern
pentru bunurile i serviciile romneti i, n acelai timp, crete cererea romneasc pentru
bunuri i servicii din strintate. n acest caz, exporturile se reduc, iar importurile cresc, ceea ce
face ca excedentul balanei contului curent s se reduc. Astfel, excedentul contului curent este
finanat integral prin mprumuturi romneti din strintate, fr a mai fi necesar modificarea
rezervelor internaionale de aur. n aceste condiii, fiecare dintre rile participante la sistemul
etalonului aur i poate echilibra balana de pli. Acelai proces opereaz i n sens invers, n
condiiile n care, pentru Romnia, se nregistreaz un excedent al contului de capital, fr a lua
n calcul rezervele de aur, foarte mare n comparaie cu deficitul contului curent. Diferena dintre
valoarea excedentului contului de capital fr rezerve i soldul contului curent (diferena dintre
importuri i exporturi) este destinat acordrii de mprumuturi strintii. Acest flux mrete
oferta monetar din strintate i reduce oferta monetar n Romnia. n acest mod,
preurile externe cresc, iar preurile romneti scad, ceea ce determin creterea cererii pentru
exporturile romneti i scderea cererii romneti
pentru importurile din strintate. Ca urmare, exporturile Romniei cresc, iar importurile
romneti se reduc. Astfel, deficitul balanei contului curent se reduce i excedentul contului de
capital fr rezervele de aur este destinat integral finanrii deficitului contului curent. Prin
definirea preului valutelor n aur, sistemul etalon aur a vizat limitarea creterii masei monetare
din economia mondial i stabilizarea nivelului mediu mondial al preurilor. Bineneles, n rile
n care a funcionat etalonul aur, nivelul preurilor nu a crescut ntre 1870-1914 n comparaie cu
perioada de dup al doilea rzboi mondial, cnd nivelul naional al preurilor a cunoscut
fluctuaii imprevizibile pe perioade scurte, iar perioadele de inflaie alternau cu cele de deflaie.
Pe de alt parte, etalonul aur nu a contribuit n msur prea mare la realizarea obiectivului
deplinei ocupri a forei de munc. Nivelul omajului a atins cote destul de ridicate n majoritatea
rilor industrializate n perioada 1890-1913. O cauz fundamental a instabilitii economice
interne pe termen scurt existent n condiiile etalonului aur dinainte de 1914 a fost subordonarea
politicii economice obiectivelor externe. Importana obiectivelor de politic economic intern a

ieit la iveal la sfritul primului rzboi mondial datorit instabilitii economice din perioada
interbelic 1918-1939. Consecinele insuportabile pe plan intern ale eforturilor depuse dup 1918
pentru restaurarea etalonului aur au influenat ideile celor care au fost arhitecii sistemului ratelor
de schimb fixe de dup anul 1945.