Sunteți pe pagina 1din 6

I.

Introducere
Multe natiuni vechi considerate consolidate sunt contestate de tendinte sub-nationaliste din
interiorul granitelor lor.Asadar sfarsitul nationalismului nu este asa de aproape cum se prezice. Ideea
de natiune implica legitimitate in viata politico-sociala contemporana.
Hugh Seton-Watson este de parere ca nu poate fi creata nici o definitie stiintifica a natiunii.
Daca eforturile marxiste si cele liberale de a explica nationalismul au fost un esec partial sau
total, Anderson vede nationalismul ca un artefact cultural. Pentru a intelege aceste artefacte
Anderson propune sa examinam circumstantele aparitiei lor in istorie si a dezvoltarii lor ulterioare.
Aceste artefacte au aparut la sfarsitul sec. XVIII din incrucisarea unor forte istorice distincte apoi au
devenit modulare(modular: parte cu functionalitate proprie dintr-un intreg).
Anderson incearca sa explice si cum aceste artefacte culturale au determinat sentimente de
atasament asa puternice.Definitia natiunii data de Anderson: Natiunea este o comunitate politica
imaginara si imaginata ca fiind atat intrinsec limitata cat si suverana.
Imaginata fiindca membrii oricarei natiuni nu ii vor cunoaste pe cei mai multi din compatriotii
lor, desi in mintea lor exista imaginea comuniunii lor.
Gellner afirma: Nationalismul nu este trezirea natiunilor la constiinta de sine: el inventeaza
natiuni acolo unde nu exista.(Ernest Gellner; Thought and change; p.109). Seton-Watson:o natiune
exista atunci cand un numar semnificativ de oameni dintr-o comunitate considera ca formeaza o
natiune sau se comporta ca si cum ar fi una.(Nations and States;p.5).In mod real comunitatile mai
mari decat satele primordiale bazate pe contractul personal sunt imaginate.Dart comunitatile nu
trebuie deosebite prin falsitatea sau autenticitatea lor, ci prin felul in care sunt imaginate.
Natiunea este imaginata ca limitata fiindca si cea mai mare are un numar finit de fiinte
umane, granite distincte chiar daca elastice.
Suverane sunt fiindca natiunile viseaza fie libere, independente(suveranitatea natiunilor este
o idee care apare si odata cu lupta impotriva legitimitatii monarhiei de drept divin).Este imaginata ca
o comunitate fiindca inegalitatea si exploatarea din interiorul fiecareia este perceputa ca o puternica
camaderie pe orizontala.
II. Origini culturale
Mormintele soldatului necunoscut, cenotafurile sugereaza preocuparea nationalismului pentru
nemurire, asadar o puternica afinitate cu tipurile de imaginar religios.
Dar in sec. XVIII se inregisreaza atat rasaritul epocii nationalismului cat si declinul gandirii
religioase. Aparitia nationalismului nu a fost determinata de decaderea gandirii religiose ca o
necesitate. Gandirea religioasa a fost inlocuita treptat in cea mai mare parte din cazuri cu
nationalismul,desi Anderson nu sustine nici faptul ca nationalismul tine locul religiei.
Nationalismul trebuie inteles in raport cu sistemele
adica: comunitatea religioasa si monarhia dinastica.

culturale

care

l-au

precedat,

Comunitatea religioasa.
Popoarele care nu se intelegeau prin limba comunicau prin simbolurile unei limbi sacre(ex.
araba in care este scris Coranul, etc).Aceste comunitatile clasice legate prin limbile sacre erau diferite
de comunitatile imaginare ale natiunilor moderne.In cazul comunitatii religioase convertirea era
realizabila prin initierea a noului venit in limba sacra. Comunitatile religioase au intrat in declin odata

cu sfarsitul Evului Mediu tarziu. Un factor a fost reprezentat de calatoriile in afara Europei si largirea
orizonturilor cunoasterii despre pluralitatea formelor de viata umane si despre pluralitatea religioasa.
Al doilea factor a fost pierderea prestigiului limbii sacre. Cartile sacre au fost traduse in limbile
popoarelor si purtatorii sacrului(preotii) nu mai erau singurii care aveau acces nemijlocit la
cunoasterea sacra. Tiparul, aparitia si dezvoltarea relatiilor capitaliste vor contribui la acestea.
Monarhia dinastica
Monarhia autentica se opune conceptiilor moderne despre viata politica. Regalitatea se
organizeaza in jurul unui centru; legitimitatea este conferita de divinitate nu de popor.De aceea
demarcatiile statelor erau flexibile si chiar indistincte,imperiile isi tineau dominatia asupra populatiilor
etrogene.
Din sec. XVII incepe declinul legitimitatii monarhiei de drept divin din Europa Occidentala. 1649
Charles Stuard a fost decapitat. Apoi Protectoratul la mijlocul sec. XVII; deci un stat a fost condus de un
Protectorat nu de un rege! Dupa 1789 principiul legitimitatii a capatat alta valenta si monarhia a
devenit un model semi-standardizat. Pana 1914 statele statele dinastice formau majoritatea sistemului
politic mondial, dar multi monarhi deja apelau la specificul national.
Conceptii despre timp.
Crestinii in Evul Mediu se credeau foarte aproape de sfarsitul vremurilor, traiau intr-un timp
mesianic adica pentru ei cosmologia si istoria nu erau distincte, originile lumii si ale omului erau
aceleasi. Timpul mesianic are in vedere un prezent instantaneu care cuprinde atat trecutul cat si
viitorul.
Ulterior acesta a fost inlocuit cu uun timp vid,omogen. In timpul mesianic evenimentele
descrise au o valoare unica, adica nu sunt descrise ca standard sau obisnuite(deci nu mai exista
evenimente comparabile, asemanatoare) si producerea lor are un sens divin.
In timpul omogen( in care indivizii traiesc in comunitati din care cunosc doar catva, dar stiu ca
apartin acelor comunitati) evenimentele au o valoare plurala, se petrec in timp calendaristic, se produc
independent(Ex.evenimentele de pe prima pagina a unui ziar; legatura dintra aceste evenimente este
imaginara si deriva din doua surse: 1.consecinta calendaristica-timp omogen;2.relatia dintre ziar si
piata: zilnic milioane de oameni consuma informatia din ziare;vazand unul pe celalalt ca citeste ziarul
descopera intre ei un punct comun, se simt intr-o comunitate).
III.Originile constiintei nationale
A)Cartile publicate in limbile autohtone se vindeau in cantitati mari datorita avantului
capitalist.Negustorii vindeau publicatiile in limbile autohtone pentru ca doreau sa castige un segment
de piata mai larg si implicit sa aiba un profit mai mare.
Coalitia dintre protestantism si industria tipografica care exploata editiile populare ieftine a
creat un mare public cititor din care faceau parte negustorii si femeile(care nu stiau latina) si i-a
mobilizat pentru scopuri politico-religioase.Prin urmare Biserica nu a fost singura instirutie zguduita din
temeli.
B) Al doile factor al crearii unei constiinte nationale a fost:raspandirea inceata si inegala a
numitor limbi autohtone ca instrumente de centralizare administrativa de catre anumiti monarhi.
Folosirea limbilor autohtone in administratie a fost premergatoare atat aparitiei tiparului cat si
transformarilor religioase din sec.XVI..Astfel ridicarea la statutul de limbaje ale puterii unde intr-un
anumit sens intrau in competitie cu latina(franceza la Paris; engleza la Londra) a contribuit la randul ei
le declinul comunitatii imaginare a crestinatatii.
Alte limbi de tiparire au pus bazele constiintelor nationale in trei moduri:

au creat domenii unitare de schimburi si comunicare. Astfel indivizii care citeau intr-o limba
au devenit constienti de alti indivizi care citeau in ceeasi limba.

industria tipografica a dat o noua stabilitate limbii care in timp a ajutat la construirea unei
imagini de vechime caracteristica ideii subiective de natiune.

industria tipografica a creat limbaje ale puterii diferite fata de vechile limbi administrative.

Asadar prin relatia dintre capitalism si tehnologia de tiparire s-au pus bazele unei noi forme de
comunitate imaginata care prin structura sa a determinat existenta natiunii moderne.
V.Limbi vechi,modele noi.
Sfarsitul era de eliberare nationala in America a coincis cu inceputul nationalismului in Europa.
Daca in Europa limbile de tiparire erau de o importanta ideologica si politica centrala in America limba
spaniola si engleza nu au reprezentat interes.
Formele noi de nationalisme se putea inspira din modele mai vechi si dupa Revolutia franceza chiar
din modele mai recente.
Se dezvolta istoria comparativa. Se alatura in comparatie valorile moderne cu cele antice.Apoi se
fac descoperiri, se afla de civilizatiile azteca, incasa care pana atunci erau complet necunoscute.Alte
civilizatii (in China, India) se dezvoltasera separat de cea a Europei.
Impactul acestor decoperiri a fost considerabile, au determinat aparitia unor lucrari ca: Utopia lui
Morus (1516), Noua Atlantida a lui Francis Bacon(1626).Aceste utopii sunt considerata la vreamea
repectiva nu lumi pierdute, ci contemporane.Astfel si mai tarziu dupascrierile lui Rousseau, Voltaire,
Montesquieu Europa nu mai era vazuta ca singura civilizatie, ci una din cele multe.
Treptat s-au asimilat si influentele lingvistice din afara Europei.
Pepiniere ale ntionalismului au inceput sa devina centrle universitare si scolile(asta in secXVIII).
In sec.XIX gramaticienii, filolzofii, literatii luptau pentru supremtia luptau limbilor autohtone.Din
activitatile acestora s-au creat cadre pentru nationalismele europene. Asfel au aparut dictionare ,
gramatici, istorii ale limbii.Miscarile nationaliste aveau ca lideri oameni care aveau profesii
familiarizate cu manuirea limbajului:profesori,pastori,avocati.
Apoi i-a avant studiul folclorului, a poeziei epice populare, dar acesti lexicografi, gramaticieni,
literati, folcloristi si compozitori erau producatori pentri piata de tiparire si erau in relatii cu publicul
consumator,desi jumatate din populatie era analfabeta(in Rusia 98% era analfabeti).Clasele instruite
erau oamenii cu putere, dar si paturile de mijloc functionarii, prelatii, burghezia industriala si
comerciala.
Apoi la mijlocul sec XIX are loc o cunoastere a dimensiunilor birocratiilor de stat. Exapansiunea
birocratica a insemnat specializare birocratica. Apoi a existat si ascensiunea burgheziei industriale si
comerciale.In fapt burghezia nefiind analfabeta a fost prima care a realizat o solidaritate pe baza
imaginata(citind aflau unii de existenta celorlalti).
Dezvoltarea generala in domeniul literaturii, comertului, industriei, comunicatiilor, al aparatelor de
stat au creat puternice imbolduri de unificare lingvistica in fiecare taram dinastic. Latina a ramas limba
de stat in Austro-Ungaria pana in 1840 dar apoi a disparut. Apoi limbile de stat au devenit puternice:
engleza a indepartat galeza, franceza a respins si castiliana a marginalizat catalana.
Dar inlocuirea limbii latine cu o anume limba locala reprezenta in plin sec.XIX avantaje enorme
pentru supusii care foloseau acea limba si amenintare pentru aceeaa care n-o foloseau.

Odata ce alfabetizarea s-a raspandit oamenii au devenit mai usor de convins si gaseau omandrie in
limba oficiala care nu demult o vorbisera cu umilinta.
La inceputul sec. XIX exista un model al statului national independent.Primele grupuri care au facut
acest lucru au fost coalitiile organizate in favoarea unei limbi autohtone, coalitii marginalizate ale
oamenilor educati.
VII Ultimul val
Primul Razboi Mondial a marcat sfarsitul epocii marilor dinastii. Apoi a aparut Liga Natiunilor unde
puteau sa adere si state din afara Europei.Din acest moment statul natiune a fost norma internationala
legitima, adica si puterile imperiale supravietuitoare au luat un aer national in Liga. Dupa Primul
Razboi Mondial statul natiune a atins momentul de varf.
Un numar foarte mare de natiuni din afara Europei aveau ca limbi oficiale limbi europene.Ele au
imprumutat de la nationalismul lingvistic european populismul ardent, iar de la nationalismul oficial
orientrea politica rusificata(rusificata-referire la programele de omogeniare lingvistica ).
Limbile oficiale erau si mostenirea nationalismului oficial imperial. Asadar in politicile de creare a
natiunii a acestot state se observa un entuziasm nationalis popular autentic, ori o inculcare
sistematica prin presa, sistemul; educational, reglementari administrative a ideologiei nationaliste.
Intelectualii au jucat un rol fundamental in aparitia nationalismului in teritoriile coloniale.
Vorbitorii bilingvi luau contact cu ideeile culturale din Europa si aveau ca modele de emancipare a
natiunilor lor tocmai natiunile care le cucerisera proprile tari.De aici alta sursa de inspiratie pentru
ideea nationalista in colonii.
Educatia se raspandea dupa stilul modern nu numai prin statul colonial ci si prin organizatii
religiose si laice.Prin educatie se obtineau cadre pentru ierarhiile administrative si corporatiste.Exista
nevoia oamenilor specializati capabili sa medieze lingvistic si pentru asta trebuiau sa feie educati.Apoi
calatoriile intre continente au inceput sa fie mai dese dupa jumatatea sec.XIX mai ales in sec.XX si
asta si datorita cresterii mobilitatii fizice, a avansarii tehnice si a uimitoarelor realizari ale capitalimului
si a relatiilor sale: cai ferate, vapoare, avioane etc.Prin aceste calatori luau diverse contacte, puteau
compara evenimentele si diversele situatii, afla mai multe despre statutul tarii lor, etnica lingvistica
sigeografica.
Clasele intelectuale nationaliste din colonii difereau oarecum de cele din Europa.Cele coloniale
erau compuse fara exceptie din tineri ca majoritate. tineretea inseamna progres, dinmism, idealism,
vointa revolutionara.Asta fiindca in colonii tinerii dobandisera o educatie europeana, asta ii deosebea
cultural si lingvistic de parintii lor. Scolile standardizate, liceele si in centrele mai mari chiar universitati
compuneau un sistem educational.Faptul ca multin centrele mai mari chiar universitati compuneau un
sistem educational. Faptul ca multi tineri luau contact cu aceste scoli invatau impreuna, citeau si
studiau cam acelesi carti a dus la constientizarea gupurilor, deci experienta lor comuna a dus la
sudarea relatiilor dintre ei. Pe langa aceasta cei care ii colonizasera ii considerau indigeni, deci inferiori
lor. Si simultan cu aceasta cei care colonizasera nu se considerau asemenea bastinasilor, ci diferiti.De
aici, de la ceste diferente s-au trasat limitele grupurilor in care s-a nascut nationalismul.Dar alti starini
care stau in teritoriu erau considerati superiori bastinasilor.(ex.japonezi,arabi).
Politica educationala aplicata de Franta in Indichina avea doua puncte:
-

sa rupa legaturile politice si culturale intre popoarele colonizate si lumea din apropierea
Indochinei

sa produca o cantitate mare de indichinezi care stiuau sa vorbeasca si sa scrie franceza care
sa ocupe pozitiile inferioare din birocratia coloniei si din companiile comerciale.

Dar fiindca centrele scolare aveau un numar mic de locuri competitia era mare.Asadar regimul colonial
trebuiau sa-i multumeasca si pe aceea care considerau ca aceste scoli aveau locuri rezervate
francezilor(este vorba de francezii care lucrau in administratie).asadar s-au creat o structura
educationala separata pentru copii vietnamezi unde se preda vietnameza in principal si franceza in
secundar:
1.

fiindca guvernu a publicat carti in vietnameza a dus la la crearea unui mediu popular pentru
exprimarea solidaritatii culturale si nationale.

2.

politica guvernamentala contribuia la excluderea celor care nu erau autohtoni si nu vorbeau


vietnameza, dar locuiau in estul Indochinei.

Aceste scoli au inceput sa aiba drepturi depline si egale cu celelalte scoli.Francezii foloseau functionari
vietnamezi(ii considerau mai inteligenti) decat khmeri sau laotieni. Nu exista o relatie reciproca intre
pelerinajele educationale si cele administrative. Asa s-a facut diferenta dintre laotieni, khmeri si
vietnamezi.Din aceste contradictii s-a nascut nationalismul, au ramas in memorie studenti khmeri ca
primii nationalisti cambogieni.De fapt toate grupurie etnolingvistice erau la sfarsitul perioadei coloniale
pe o scena in care fiecare avea rolul sau de jucat.
Exista o eroare grava sa tratam limbile(asemenea unor ideologi nationalisti) ca embleme ale
natiunii cum ar fi steagurile, costumele sau dansurile populare.Cand vorbim despre o limba impotanta
este capacitatea ei de a crea comunitati imaginare, construind astfel solidaritati specifice.Pana la urma
limbile imperiale sunt tot limbi locale, deci limbi autohtone si deci particulare printre multe altele.
Limba nu este un instrument de excludere, de limitare, este atotcuprinzatoare, poate fi invatata de
oricine, dar nimeni nu traieste suficient pentru a invata toate limbile.Limba tiparita est cea care
inventeaza nationalismul, nu o anumita limba in sine.Difuzarea emisiunilor in diverse limbi poate evoca
comunitatea imaginara. Nationalismele sec XX au un caracter modular, se inspira din modele
anterioare de nationalism.Liderii nationalisti utilizeaza sisteme educationale civile si militare dupa
modelul celor din nationalismul oficial; alegeri, organizatii de partid si festivitati culturale dupa modelul
nationalismelor populare din Europa sec XIX.Ideea de natiune este acum inradacinata in toate limbile
tiparite, iar natiunea este inseparabila de constiinta politica.
Dar acum fiindca statul national este norma dominanta, inseamna ca natiunile pot fi imaginate si
fara a avea o limba comuna(Elvetia-istoria a demonstrat ca este posibil).Exista o natiune- Elvetia a
carei diversitate lingvisticaa fost considerata ca contra-argument la teoriile ce sustin fundamentarea
nationalismului pe baze lingvistice. S-a considerat 1291 data de infintare a Elvetiei.In 1891 au fost
festivitati care sunt considerate ca marcante ale nationalismului elvetian.In 1891 s-a sarbatorit 600 (de
la 1291) de la infintarea Elvetiei.
Statul elvetian este relativ tanar, greu de identificat inainte de 1813-1815. Ne aminteste de
infintarea Republicii Helvetice prin forta de ocupatia franceza din 1798, de introducerea sufrajului
direct masculin si sfarsitul vamilor interioare. In 1803 au fost introdusi vorbitori de limba italiena, apoi
a fost alianta intre zonele vorbitoare de franceza pentru a se razbuna contra francezilor.
Al doilea factor a fost inapoierea tarii care impreuna cu tipografia dificila si lipsa resurselor
explatabile au salvat-o fata de vecinii explatatori. Pana la Al Doile Razboi Mondial Elvetia era o tara
rurala, saraca cu un standard de viata pe jumatatea Angliei. Exista o minima colaborare.Inapoierea
tarii nu era doar economica ci si politica si culturala.
Vechia Elvetie era condusa de o aristocratie cantonala. Daca taranii se rasculau exista o alianta la
nivelul cantoanelor pentru a inabusi rascoala.Nu exista institutie monarhica. Vechile adeziuni religioase
erau mai puternice decat cele lingvistice.Erau cantoane catolice unde protestantismul era ilegal si
cantoane protestante unde catolicismul era ilegal. Limba era o chestiune de optiune personala.Apoi
dupa 1848 lima a luat locul religiei si tara s-a fragmentat dupa criteriile lingvistice.Acum religia
devenise o chestiune de alegere personala.Tiparul si educatia moderna stndardizata au fost tarziu
introduse. Astfel germana tiparita a fost limba de stat.Astazi oficialii federali trebuie sa foloseasca doua
limbi federale ca si subordonatii lor.Asadar o clasa bilingva care este instalata peste populatii

monolingve, numai ca acestea sunt egale intre ele(diferenta fata de colonii).Desi 73% erau germani in
epoca nationalismelor oficiale nu a existat vreo tendinta de germanizare desi existau puternice
simpatii progermane. Riscurile germanizarii erau mari fiindca Elvetia se invecina nu numai cu
Germania, dar si cu Franta si cu Italia. Numai ramanand asa cum era putea fi neutra. Nationalismul
elvetian(aparut inca in 1891) face parte din ultimul val, atunci cand nationalismul devenise o norma
internationala.
Ultimul val de nationalisme(majoritatea in Asia, Africa si fostele colonii)au la origine o reactie
impotriva imperialismului nou posibil datorita realizarilor capitalismului. Capitalismul a mai contribuit
prin raspandirea tiaprului la crearea nationalismelor populare in limbile autohtone. Nationalismul oficial
(combinatie intre principiile noi nationale si ideeile vechi dinastice) a dus la rusificarea coloniilor
extreeuropene.Astfel nevoia de cadre a dus la aparitia unor sisteme educationale rusificatoare care
produceau oameni pregatiti prntru birocratie.
Au creat pelerinaje care nu erau dublate intodeuna in sfera administrativa.Combinatia dintre
pelerinajele administrative si cele educationale a dus la aparitia comunitatilor imaginate unde
bastinasii se numeauconationali.
Expansiunea imeriului colonial excludea bastinasii din functiile inalte. Inseamna ca clasele
intelectuale, bilingve izolate au adoptat nationalismul, nu burgheziile locale(conservatoare si unele
needucate).Clasele intelectuale biningve aveau acces la informatie si au preluat modelele europene si
americane de nationalism. Dar cum tehnologia avansata s-a perfectionat nu mai era nevoie numai de
tipar si de masa alfabetizate pentru raspandirea nationalismului.Comunitatea imaginara s-a putut
propaga si altfel(tv,radio,dialog etc).

Pentru Benedict Anderson naiunea s-ar traduce ntr-o comunitate politic


imaginar i imaginat, ca find intrinsec limitat ct i suveran, deoarece n
mintea fiecruia triete imaginea comunitii lui, fr ca membrii acesteia s
se cunoasc ntre ei.
NATIONALISM=o comunitate politic imaginat