UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE FIZIC

LOMBALGIILE

Masterand:
Burduja Denis
Grupa K1
An I Master

IAI
2014
1

LOMBALGIA
Lombalgia reprezint o durere situat la nivelul vertebrelor lombare , adic dedesuptul
ultimei vertebre la care se ataseaz coastele (respectiv vetrebrele cuprinse ntre T12 si pn la
S1)

Durerile situate deasupra vertebrei T12 sunt numite dorsalgii. Ele au cauze, mecanisme si
tratamente diferite fat de lombalgie.
Durerile legate de lombalgie pot cobor ctre fese, partea posterioar a coapselor si a
genunchilor, pn la gambe si picioare constituind durerea de tip sciatic.
Sciatica poate sau nu s nsoteasc lombar, dup cum si durerea lombar poate sau nu s
nsoteasc sciatica.. De asemeni, trebuie precizat c sciatica poate fi uni sau bilateral. Cauza cea
mai frecvent a durerii de tip sciatalgie este reprezentat de hernia de disc care comprim o
rdcin nervoas la iesirea din canalul vertebral.

Teritoriul de inervatie senzitiv a rdcinilor nervoase lombare. Durerea de tip sciatic

iradiaz pe teritoriul rdcinilor nervoase. (L5 si S1 cel mai frecvent)

TIPURI DE LOMBALGII

Dup evolutia n timp a durerii, lombalgia poate fi clasificata ca fiind acut, cronic sau
recidivant, dup cum se poate observa in graficul alturat.

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebral este alctuit din segmente osoase (vertebrele), discurile intervertebrale
dintre dou corpuri vertebrale succesive, si din elementele associate (muschi, ligamente,), care
asigur coeziunea si mobilitatea ansamblului morfologic al coloanei vertebrale.
Vertebrele (ntre 33 si 35 n total) sunt repartizate n 5 grupe
1.Vertebrele cervicale (7)
2.Vertebrele toracice (12)
3.Vertebrele lombare (5)
4.Sacrum
5.Coccis
Corpul osos: vertebra

Este compus dintr-un cilindru care suport principalele forte n timpul efortului si arcul
posterior care delimiteaz n interiorul lui canalul vertebral.Cilindrul (corpul vertebral) este
constituit din os masiv.
Acesta se poate tasa odat cu naintarea n vrst sau s se fractureze (o consecint
frecvent a osteoporozei)
Posterior de corpul vertebral se afl structuri osoase care delimiteaz un arc posterior.
mpreun cu peretele posterior al corpului vertebral, arcul posterior delimiteaz un canal osos
care
contine
rdcinile
nervoase:
canalul
medular.

Structurile osoase sunt conectate si sustinute de structuri ligamentare complexe. De asemeni,

pe structurile osoase se inser musculatura paravertebral.
PRINCIPII ALE BIOMECANICII VERTEBRALE
Efortul in pozite vertical
n timpul zilei, fie c sunteti n picioare sau asezat pe scaun, discurile intervertebrale sunt
supuse unor forte si presiuni mari.
Aceste forte se datoreaz presiunii directe exercitate de ctre greutatea corpului si de ctre
fortele musculare care actioneaz asupra coloanei. Cea mai mare parte a fortelor de presiune este
repartizat la nivelul corpurilor vertebrale si a discurilor intervertebrale.

Coloana vertebral in pozitie orizontal

4

Discul intervertebral prezint o presiune hidraulic si o calitate de amortizor care variaz

n functie de gradul de hidratare al nucleului central ntre zi si noapte
Datorit scderii dramatice a solicitrilor mecanice a coloanei lombare n pozitia orizontal,
majoritatea durerilor scad n intensitate la repausul n aceast pozitie .
n timpul zilei, sub influenta greuttii corporale si a eforturilor fizice verticale, presiunea din
interiorul discului scade progresiv ceea ce diminu calitatea de amortizor hidraulic.
n timpul noptii, nucleul central si recstig hidratarea, ca si un balon care se umfl. Astfel
se explic diferenta de nltime (talie) msurat dimineata si seara la acelasi individ.
Acest proces de rehidratare al nucleului discal este sensibil la modificrile sangvine locale
generate de vrst, nicotin, vibratii, etc. iar discul si pierde astfel propriettile hidraulice.
Primele discuri la care ncepe acest proces sunt cele lombare distale - acestea fiind si cel mai
solicitate din punct de vedere mecanic. Pe radiografia de profil a coloanei lombare acest fenomen
se traduce prin scderea nltimii discului vertebral.

Eforturile bratelor si coloana vertebral

Muschii bratelor sau ai antebratelor nu pot s actioneze dac nu au un punct de sprijin fix. Un
muschi care se contract fr un punct de sprijin nu realizeaz nici un lucru mecanic. Astfel
insertia pe un punct fix a unui muschi realizeaz n timpul contractiei deplasarea obiectelor
situate la cellalt capt al muschiului.
Acest punct fix de care se ancoreaz muschii este reprezentat de ctre coloana vertebral.
Aceasta explic de ce atunci cnd efectum un efort muscular important cu bratele, chiar si
fr a sustine o greutate (de exemplu cnd trageti un obiect), vertebrele lombare pot sa fie
solicitate mecanic semnificativ

EPIDEMIOLOGIA
Lombalgia este un simptom foarte frecvent. Astfel ntre 66 si 75% dintre pacienti sufer cel
putin odat n viat o durere de tip lombalgie.Una din zece lombalgii evolueaz ctre o
decompensare pshihologic si fizic. nsntosirea este n aceste cazuri dificil si poate necesita
aportul mai multor medici: reumatolog, kinetoterapeut, chirurg, si poate dura luni sau chiar ani.
Mecanismele si anatomopatologia lombalgiei
mbtrnirea natural a structurilor coloanei vertebrale
n 90% din cazuri, lombalgia comun se datoreaz efectului de suprasolicitare a unor
vertebre care compenseaz rigiditatea altor articulatii vertebrale datorit sedentarittii.

Pierderea hidratrii nucleului central discal se asociaz cu aparitia fisurilor la nivelul anulus
fibrosus prin care nucleul se poate infiltra si hernia ctre posterior ctre canalul vertebral
genernd hernia discal. Cel mai frecvent, hernia discal este asimptomatic.
Durerea apare atunci cnd hernia vine n contact cu o structur nervoas, ligamentar, sau
dac creeaz un obstacol mecanic ce mpiedic functionarea normal a discului.

Hernie de disc cu compresia unei rdcini nervoase.

Modificrile structurale determinate de vrst la nivelul coloanei vertebrale nu sunt

ntotdeauna simptomatice, ceea ce face ca interpretarea rezultatelor examenelor imagistice
medicale sa fie dificil.

Efectuarea unui efort inadaptat

6

Solicitarea brusc a coloanei vertebrale n flexie sau extensie fr a adopta o postur adecvat
si fr a compensa si anticipa la nivelul musculaturii vertebrale efortul necesar poate duce la
aparitia brusc a lombalgiei de mare intensitate. Modificarea posturii si a gesturilor efectuate pot
duce la disparitia simptomatologiei
Gradul antrenamentului muscular ca si vrsta pacientului pot determina modificri
semnificative ale capacittii de efort la nivelul coloanei lombare

Sedentaritatea scade tonusul muscular la nivelul musculaturii abdominale si

paravertebrale. Toate acestea fac ca fortele suportate de structurile discoligamentare si osoase
ale vertebrelor lombare s nu mai fie compensate si echilibrate optim, cu suprasolicitarea
mecanic a coloanei lombare.

Obezitatea scade tonusul musculaturii abdominale si creste stressul mecanic la care este
solicitat coloana lombar.

La cei care efectueaz activitate fizic intens la locul de munc, musculatura posterioar
devine hipertrofic, cu pierderea elasticittii ischiogambierilor. Datorit acestei rigiditti
musculare, coloana este suprasolicitat n extensie, genernd lombalgii intense. Apoi exist
conceptia gresit c efectuarea unui efort fizic la locul de munc nu mai face necesar efectuarea
unei activitti fizice usoare, de ntretinere a tonusului si a elasticittii musculare.

ntretinerea cercului vicios n generarea lombalgiei

8

Odat cu generarea lombalgiei, obezitatea si inactivitatea secundare pot ntretine un adevrat

cerc vicios.

Lombalgia datorat muncii prelungite n domeniul informatic

Munca prelungit la birou cumuleaz doi factori care genereaz

lombalgia: sedentaritateasi imobilizarea ntr-o pozitie incomod pentru o perioad ndelungat
de-a lungul unei zile. Aceasta are ca prim repercursiune generarea de contracturi musculare
reflexe la nivelul lombar cu relaxarea insuficient n repaus.
n plus, tendinta general este de a adopta o atitudine n flexie a coloanei vertebrale, cu un
efect global de rulare, ncovoiere, a spatelui.
9

De aceea se recomand ca pacientul s efectueze periodic pauze de munc cu schimbarea

pozitiei si exercitii fizice de intensitate moderat.

TRATAMENTUL LOMBALGIEI COMUNE

Obiective
Dac asteptati ca medicul dumneavoastr s gseasc solutia nsntosirii si aveti o atitudine
pasiv aveti putine sanse s v vindecati. tratamentul lombalgiei presupune n mare
parte participarea activ a pacientului.
Scderea durerii

10

Scopul nu este deci disparitia durerii. Exist ntotdeauna o durere n timpul efortului fizic, sau
n caz de imobilizare ndelungat ntr-o pozitie incomod chiar si la un individ normal. n acest
sens obiectivul este de a scade nivelul durerii, n asa fel nct pacientul s poat avea o viat
normal, fr restrictii
Cutarea altor cauze ale lombalgiei nu trebuie s fie un obiectiv, deoarece cauzele si
mecanismele sunt complexe si adesea dificil de identificat: factori anatomici, factori
comportamentali, factori psihologici si factori sociali (personali si profesionali).
Aceast cutare poate s v deturneze de la intensitatea cu care participati la vindecarea
lombalgiei, si descoperirea intmpltoare a unor anomalii anatomice fr o legtur cauzal cu
lombalgia v pot face s pierdeti mult timp pn la infirmarea dignosticului cauzal.
n unele lombalgii cauza nu are o cauza clar, definit, asupra creia s se poat actiona
terapeutic tintit.

Trebuie s fac repaus la pat?

Repausul prelungit la pat este o conceptie eronat pentru tratamentul lombalgiei. Aceast
conceptie veche a fost mult vreme motivul rezultatelor nefavorabile ale tratamentului.
Evitarea repausului strict
Este demonstrat statistic c repausul prelungit la pat prelungeste evolutia lombalgiei. De
aceea este de preferat ca pacientul s efectieze o activitate fizic adaptat n timpul zilei. Un
repaus de scurt durat (minute) este n general admis n durerile de intensitate mare
Exercitiile fizice- kinetoterapia
Acestea trebuiesc efectuate dup prescrierea medicului n afara episoadelor dureroase de
intensitate mare si sub ndrumarea unui kinetoterapeut.
Este demonstrat statistic ca efectuarea exercitilor fizice sub ndrumarea kinetoterapeutului
scade semnificativ riscul recidivei lombalgiei.
O sedint de kinetoterapie cuprinde dou etape: de practicare a exercitiilor si de nvtare si de
urmrire a exercitiilor pe care pacientul le va practica singur.
Kinetoterapia reprezint un
tratament esential al lombalgiei, fr de care arsenalul terapeutic este considerat incomplet.

11

MEDICAMENTE
n cazul lombalgiei acute sau cronice, tratamentul medicamentos trebuie ntotdeauna avut n
vedere alturi de kinetoterapia adaptat.
AINS-antiinflamatoriile nesteroidiene
Reprezint medicatia de electie n tratamentul lombalgiei acute. Acestea sunt prescrise odat
cu aparitia durerilor. Administrarea AINS se poate face oral sau injectabil intramuscular, alturi
de un antialgic n formele dureroase majore.
n cazul lombalgiei cronice, administrarea AINS trebuie s se fac cu precautie n absenta
semnelor si simptomelor ulcerului gastric pentru a nu agrava evolutia ulcerului.
Miorelaxantele
Sunt prescrise sistematic atunci cnd se constat o contractur paravertebral marcat. De
obicei se asociaz AINS.
Antidepresivele
Sunt prescrise mai ales n lombalgia cronic, nsotit sau nu de depresie. Prescrierea unui
astfel de medicament poate ridica suspiciuni din partea pacientului n privinta strii mentale (m
trateaz un psihiatru deci sunt nebun?medicul curant crede c durerea mea nu e real ci doar n
capul meu?). Totusi, acest medicament scade a nivelul sistemului nervos central (adic acolo
unde se formeaz n final senzatia de durere), nivelul unui mediator chimic numit serotonin.
Acest mediator chimic este prezent n cantitti crescute si la pacientii care prezint un sindrom
depresiv. Prescrierea acestui medicament pentru lombalgie nu presupune deci neprat ca
pacientul s aib tulburri psihice.

TRATAMENTUL PSIHIATRIC
Datorit existentei unei patologii psihiatrice care precede sau nsoteste lombalgia, mai ales n
formele cronice, adesea tratamentul psihiatric de specialitate este necesar pentru completarea
tratamentului. Este demonstrat statistic c, dac pacientul are o afectiune psihic ce precede
lombalgia, sansa vindecrii rapide este mai mic. De aceea tratamentul psihiatric nu trebuie
neglijat, iar pacientul trebuie s fie constient c de eficienta tratamentului psihiatric depinde de
multe ori evolutia lombalgiei ctre cronicizare.
CENTURILE LOMBARE
Sunt reprezentate de centuri suple cu rolul de contentie a zonei lombare.
12

Nu se prescriu niciodat independent de tratamentul fizic si medicamentos. Portul ndelungat

al centurii scade tonusul musculaturii paravertebrale si abdominale, cu efecte nefaste asupra
lombalgiei. Totusi, unii medici prescriu centurile lombare pentru perioade scurte sau la pacientii
care necesit eforturi fizice intense la locul de munc.

Exemplu de centuri lombare (lombostat) folosite in tratamentul lombalgiei. In imaginea din

dreapta se observa un lombostat rigid, iar in stanga un lombostat elastic. Aceste produse sunt
comercializate de catre firma "ORTOPEDICA".
LOMBOSTATUL
Reprezint o structur rigid realizat de ctre ortoprotezist dup msura pacientului dintr-un
material termoformabil si care permite imobilizarea relativ a primelor vertebre lombare. Acest
tip de ortez este recomandat pentru perioadele extrem de dureroase ale lombalgiei. Unii chirurgi
prescriu lombostatul ca test preterapeutic nainte de a efectua o interventie chirurgical de tip
artrodez lombar.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Infiltratiile cu steroizi si analgezic peridurale, articulare posterioare, foraminale

13

` Reprezint tratamentul de prim intentie dup esuarea tratamentului conservator. Infiltratiile

reprezint injectarea unei substante anestezice locale si a unui antiinflamator steroidian la nivelul
unde terapeutul presupune c este cauza durerii. Infiltratia trebuie s fie precis, cu regului de
asepsie stricte, si de aceea se efectueaz la blocul operator cu control radiologic. n functie de
patologie, infiltratia se poate s se fac la nivelul articulatiilor posterioare, a punctului de iesire a
rdcinii nervoase din coloana vertebral (foramen), sau n jurul rdcinilor nervoase
(peridural).

INFILTRATIA ARTICULATIILOR POSTERIOARE VERTEBRALE

RIZOLIZA
Reprezint perenizarea efectului infiltratiilor posterioare prin termocoagularea percutanat a
ramurii posterioare a rdcinii nervoasesi se realizeaz doar dup ce testul infiltratiilor
posterioare a fost pozitiv.
Majoritatea chirurgilor sunt de acord c aceast interventie nu trebuie practicatla pacientii
mai tineri de 50 de ani datorit repercursiunilor nefaste asupra musculaturii paravertebrale
posterioare (denervare). Ca si infiltratiile vertebrale, aceast procedur se realizeaz n
ambulator, cu anestezie local si sub control radiologic n blocul operator.
EXCIZIA HERNIEI DE DISC (DISCECTOMIA LOMBAR)
14

Hernia discal poate prodice o durere lombar sever, scderea fortei musculare a membrelor
inferioare, si tulburri de sensibilitate. Clasic, dup cum se observ n figura alturat, se practic
o incizie posterioar la nivelul discului care trebuie excizat, apoi se disec musculatura
paravertebral care se dezinser de pe apofiza spinoas. Apoi se practic o fereastr osoas la
nivelul peretelui posterior al canalului vertebral prin care se poate repera si exciza portiunea
discului care produce compresia nervoas. n general chirurgii care practic aceast interventie
admit c rezultatele cele mai bune se observ la nivelul simptomatologiei membrelor inferioare
(sciatica) si mai putin la nivelul lombalgiei.
Recent au aprut mai multe variante ale tehnicii clasice care efectueaz aceeasi procedur
(discectomia), prin incizii mai mici, disectie a tesuturilor mai mic, cu scderea durerii
postoperatorii si a scderea duratei spitalizrii .
Trebuie mentionat c nu toate variantele anatomopatologice ale herniei de disc permit
efectuarea unei tehnici noi miniinvazivesi c unii chirurgi mentioneaz o rat a complicatiilor
mai mare cu variantele moderne ale discectomiei

Imagine care demonstreaz sugestiv o hernie a nucleului pulpos (albastru) care migreaz
posterior si comprim rdcina nervoas.

Imagine care ilustreaz tehnica chirurgical standard a herniei de disc: discectomia.

ARTRODEZA VERTEBRAL

15

Uneori, atunci cnd durerea este n principal generat de degenerarea sever discal sau de
alunecarea vertebrelor una fat de alta (spondilolistezis) , medicul poate decide s efectueze o
artrodez vertebral.
Artrodeza reprezint blocarea miscrii dintre dou sau mai multe vertebre adiacente prin
formarea unui bloc osos ntre vertebre (adrtrodeza vertebral). Aceast interventie chirurgical
are mai multe variante si poate fi realizat prin mai multe incizii si aborduri ale
coloanei. Aceasta nseamn c incizia poate fi situat pe partea anterioar a abdomenului, pe
partea lateral a acestuia, posterior lombar sau o combinatie a acestora
Medicul decide dac trebuie s fixeze vertebrele prin intermediul unor suruburi care sunt
conectate ntre ele prin tije. Acest tip de instrumentatie spinal determin o stabilitate foarte
bun a vertebrelor n timpul procesului de fuziune osoas.
Desi aceast operatie blocheaz miscarea dintre dou vertebre, pacientii prezint o
mobilitate postoperatorie de care sunt multumiti deoarece miscrile sunt compensate de celelalte
articulatii vertebrale si de articulatiile soldului..
Actual tehnicile chirurgicale curente permit ca aceast operatie s fie efectuat n
sigurant si cu rezultate postoperatorii predictibile.
Radiografii care ilustreaz artrodeza posterolateral cu suruburi si bare a vertebrelor L5-S1

PROTEZA DE DISC INTERVERTEBRAL

nlocuirea discului intervertebral uzat cu un alt disc artificial care permite o mobilitate a
coloanei vertebrale apropiat de cea natural reprezint o alternativ
chirurgical modern pentru artrodeza intervertebral. Aceast interventie chirurgical se
practic cu predilectie la pacientii tineri, activi fizic. Scopul acestui implant este s pstreze
distanta dintre vertebre, satabilitatea, mobilitatea, flexibilitatea coloanei, (pentru a preveni
degenerarea secundar a segmentelor vertebrale), iar durata teoretic de functionare a acesteia
este de aproxomativ 40 de ani.
Actual proteza de disc nu este recunoscut de toate sistemele de asigurri ca un tratament
al durerii provocate de degenerarea discal si deci costurile acestei interventii nu sunt
rambursate. Motivul principal este acela c nu exist studii care s urmreasc pacientii operati
pe o perioad suficient de ndelungat desi rezultatele actuale ale artroplastiei discale sunt
ncurajatoare

16

PROTEZA DE DISC VEDERE LATERALA

Radiografie lombar n incident lateral Se observ cele dou platouri metalice si componenta
de polietien care permite miscrile
ALTE TRATAMENTE
Osteopatia, chiropraxia, masajul, acupunctura, etc, dau rezultate care depind de pregtirea
profesional a terapeutului si care sunt inconstante. Actual aceste tratamente nu sunt unanim
acceptate n tratamentul lombalgiei. Acupunctura poate determina scderea intensittii durerii
fr rezolvarea patologiei de fond.
MASAJUL
Masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, executand manevrele usor si lent. Se
recomanda netezoro cu fata palmara a maini;or pentru reducerea sensibilitatii tesuturilo
superficiale, dupa care se aplica framantari usoare si vibratii effectuate cu palma pentru
contracturare musculara. De asemenea, se poate face masaj cu aparatul de vibromasaj.
Obiectivele masajului terapeutic sunt :
-diminuarea durerilor
-mentinerea elasticitatii si a excitabilitatii musculaturii lombare
Prevenirea hipotoniei musculare
-ameliorarea circulatiei sanguine si a troficitatii locale.
BILANUL ARTICULAR AL COLOANEI VERTEBRALE
Testul Schober se efectueaz astfel:
-se determina apofiza spinoasa a vertebrei sacrale S1 (reper 1);
17

-se masoara proximal l0 cm (reper 2).

-se executa apoi flexia trunchiului, prin care n mod normal distanta dintre cele dou
repere crete cu 5cm. Se va nota Schober = 10 / 15cm.
Testul Ott se efectueaz astfel:
-se determina apofiza spinoas a vertebrei cervicale C7 (reper 1);
-se masoar distal 30 cm (reper 2).
-se execut apoi flexia trunchiului, prin care n mod normal distanta dintre cele dou
repere crete cu 8cm. Se va nota Ott = 30 / 38cm.
Testul Stibor se efectueaz astfel:
-se determina apofiza spinoas a vertebrei sacrale S1 (reper 1)si a vertebrei cervicale C7
(reper 2);
-se masoar distanta dintre cele dou repere
-se executa apoi flexia trunchiului, prin care n mod normal distana dintre cele dou
repere crete cu 10 cm.

TRATAMENT KINETOTERPEUTIC N LOMBALGII

Programul kinetic se imparte in 4 perioade:

ACUT contractura lombara, cu sau fara blocada, iar durerile nu se calmeaza nici in
decubit;

SUBACUT in decubit, durerea se calmeaza, iar bolnavul se poate misca pe distante

scurte si poate sta pe scaun cu durere suportabila;

CRONIC dureri in ortostatism si mers, cu contracturi sau nu pe musculatura

paravertebrala;

REMISIE COMPLET
Perioada ACUT prezinta urmtoarele obiective:
O1 Reechilibrarea SNV;
O2 Relaxarea generala;
O3 Scaderea iradiatiei radiculare;
O4 Scaderea iritatiei radiculare;
O5 Relaxarea musculaturii lombare.
18

Perioada SUBACUT urmareste:

O1 Relaxarea musculaturii contracturate;
O2 Asuplizarea trunchiului inferior.
Perioada CRONIC se caracterizeaza prin:
O1 Asuplizare lombara;
O2 Tonifierea musculaturii.
Perioada de REMISIUNE COMPLET urmareste prevenirea recidivelor cu obiective ca:
O1 Reinvatarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului;
O2 Tonifierea musculaturii lombare;
O3 Mentinerea fortei musculare.

KINETOTERAPIE IN PERIOADA ACUTA:

Reechilibrarea S.N.V.: majoritatea bolnavilor prezinta o hipersimpaticotonie cu rasunet
asupra functiei cardiocirculatorii (tahicardie, tensiune arteriala crescuta)ase urmareste cresterea
tonusului vagal si reechilibrarea sistemului nervos vegetativ.
In combinatie cu tratamentul medicamentos se folosesc si cateva mijloace
fiziokinetoterapeutice:
-postura de decubit ventral cu perna mare sub abdomen pentru a reduce lordoza lombara,
comprimand plexul celiac;
-daca postura nu este suportata se incearca decubit lateral, in ghemuit, prinzand cu mainile o
perna in epigastru;
-repaus la pat in usor Trendelenburg (pentru excitarea sinusului carotidian);
-masaj bland al musculaturii paravertebrale;
-caldura neutra in zona lombara.
1. Relaxarea generala: este indicata scaderea tensiunii psihice data de durere si care intretine
durerea, dar si pentru efectul de decontracturare generala (inclusiv a musculaturii paravetebrale).
Mijloace:

19

-exercitiu de respiratie profunda cu expiratie prelungita si zgomotoasa, pacientul concentranduse numai asupra miscarilor respiratorii;
-metoda Jacobson are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului de indentificare
kinestezica a starii de tensiune (contractia) musculara; prin antiteza cu lipsa de tensiune
(relaxarea)asedinte repetate cu durata de 15-40 minute in 3 parti: prolog, antrenament propriu,
revenire.
2. Scaderea iritatiei radiculare (cand exista proces patologic la nivel vertebral intracanal): se
realizeaza prin:
-adaptarea unor posturi antalgice in Decubit Dorsal (cel mai frecvent cu genunchii
flectati), Decubit Lateral ("cocos de pusca") sau in orice alta pozitie relaxanta;
-tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadru special sau improvizand tractiunea pe bazin
cu o centura lata de care cablul este tractionat prin scripete; contrar este data de corpul
pacientului, patul fiind in Trendelenburg.
3. Relaxarea musculaturii lombare este foarte importanta, pentru ca contractura declanseaza
durerea fiind un cerc vicios.
Metode:
-aplicarea exercitiului de facilitare "hold-relax" modificat; rezistenta care se aplica va fi
moderata sau minima; contractia este urmata de relaxarea muschilor activati;
-abordarea grupei musculare se va face de la distant de zona afectata;
-se utilizeaza pozitii finale ale diagonalel1or Kabat pentru membre;
-diagonalele membrului superior influenteaza musculatura superioara abductoare si cea
extensoare superioara a trunchiului;
-diagonalele membrului inferior influenteaza musculatura inferioara abdominala si pe cea
a trunchiului.
KINETOTERAPIE IN PERIOADA SUBACUT:
Obiective: relaxarea musculaturii contractate;
asuplizarea trunchiului inferior.
1. Relaxarea musculaturii contractate este necesara pentru a permite mobilizarea libera a
truncunchiului; continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda "hold-relax";
trecerea la exercitii cu contractie izotona, executate pe tot parcursul diagonalelor Kabat.

20

2. Asuplizarea trunchiului inferior se face in programe care sa continue programul de

relaxare
musculara. Se includ exercitii de mobilizare a coloanei vertebrale si a muschilor psoas iliac si
extensor al coloanei vertebrale lombare (cuprinse in programul Williams, aplicabila fiind faza I);
dupa aproximativ 2 saptamani, in partea a II-a a programului subacut exercitiile devin mai
complexe. Se trece la faza a II-a Williams si se mai executa din atarnat la spalier.
Asuplizare lombara: se urmareste:
-ameliorarea bascularii pelvisului prin exercitii din faza a III-a Williams;
-intinderea flexorilor soldului (in special tensorul fasciei lata), deoarece acestia sunt
muschi ce lordozeaza coloana lombara si retractura lor limiteaza mobilitatea;
-intinderea extensorilor lombari ("hold-relax" pe antagonisti-musculatura flexoare decat pe
agonisti).
Tonifierea musculaturii trunchiului: scopul-trunchiul inferior in ortostatism: sa realizeze
mentinerea unei pozitii neutre a pelvisului, sa creeze o presiune abdominala de preluare a unei
parti din presiunea transmisa discurilor;
-se tonifica musculatura abdominala si extensoare lombara (extensorii paravertebralilor si
psoasilor);
-fesierii mari trag in jos de fata posterioara a bazinului-realizeaza bascularea bazinului cu
delordozare;
-se merge pe principiul progresivitatii;
-pentru tonifierea abdominalilor si fesierilor se pune accent pe izometrie;
-decubit lateral-se poate activa musculatura abdominala separat, fara implicarea flexorilor
soldului;
-se va tonifia si musculatura rotatorilor trunchiului inferior.
KINETOTERAPIE IN PERIOADA CRONIC:
Tonifierea muschlaturii trunghiului:
Extensorii lombari si m abdominali.
Ex 1: DD, cu genunchii flectati la 90 grade si lipiti unul de altul, talpile pe pat: se incearca
ridicarea lor spre tavan, dar kt contreaza- tot timpul exercitiului lomba trebuie sa fie in contact cu
patul. Exercitiul acesta determina cea mai buna concentratie musuclara.
Ex 2: DD, cu genunchii la 90 grade, talpile pe pat: se ridica capul-umerii-trunchiul ( bratele
intinse), pana cand palmele ajung despupra genunchilor la cca 10 cm, se revine apoi se repeat.

21

Ex tonifica m abdominal. In continuare, ridicarea trunchiului se face ducand mainile prin lateral
de genunchi. Ex pt tonifierea muschilor oblici abdominali.
Ex 3: Pozitie initiala: patrupedie- pentru corijarea lordozei: se contracta puternic peretele
abdominal si se mentine pozitia 5-6 secunde, apoi se repeta. Ex pentru m transvers.
Ex 4: DD cu genunchii la 90 grade si talpile pe pat: se duce lomba in jos, presand planul patului:
se controleaza executia corecta.
Se basculeaza sacrul si cocisul in sus, lomba ramanand insa presata pe pat: se conttracta
isometric fesierii mari.
Se ridica capul-trunchiul cu bratele inainte spre coapse
In maini un cordon elastic relative dur, de care se trage inspre lateral. Se mentine 5-6 secunde
apoi se revine.
Ex 5: DD, cu genunchii flectati la 90 grade pacientul duce ambii genunchi uniti spre planul
patului, in excursia maxima a miscarii se executa izometria.
KINETOTERAPIA IN FAZA DE REMISIE COMPLET
Kinetoterapia devine kinetoprofilaxie secundara, urmarind prevenirea recidivelor.
Programul de kinetoprofilaxie secundara a fost denumit "scoala spatelui" si introdus de
suedezi.

Obiective:
constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului;
-"inzavorarea" coloanei lombare;
-mentinerea fortei musculare.
1. Constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului se realizeaza prin controlul
permanent al tinutei neutre a coloanei lombare, indiferent de pozitia corpului sau de natura
activitatilor
desfasurate. Acest lucru se realizeaza prin:
a).adaptarea unor posturi corecte in diverse situatii:
-in decubit dorsal-cu umerii usor ridicati si genunchii flectati;
-in decubit lateral-cu coapsele si genunchii in flexie;
-in ortostatism-pantofi fara tocuri; urmarirea din profil in oglinda a retragerii peretului
abdominal si delordozarii lombare;
-in sezand-cu linia genunchilor deasupra liniei soldului cu 8-10O; picior peste picior;
22

lipirea spatelui de spatar; tragerea aproape de volan a scaunului soferului.

b).practicarea constanta, individual, a exercitiilor de delordozare prin bascularea bazinului.
c).insusirea unor miscari cotidiene uzuale bazate pe delordozare:
-ridicarea unei greutati prin genuflexiune cu flexie din solduri, cu ambele maini, greutatea
la nivelul bazinului, cu bratele intinse (nu la nivelul pieptului);
-luarea obiectelor de jos in pozitie de "cumpana", cu aplecarea trunchiului pe un genunchi
care se flecteaza, celalalt membru usor intins inapoi;
-aplecarea in fata, nu din coloana, ci din flectarea soldurilor.
2. "Inzavorarea" coloanei lombare: se urmareste blocarea in timpul efectuarii a segmentului,
invatarea mentinerii pozitiei neutre si invatarea mobilizarii independente a membrului fata de
trunchi.
Tehnica "inzavorarii" cuprinde 4 stadii:
a).Stadiul I: inzavorarea rahisului lombar in pozitie neutra, concomitent cu imobilizarea
membrelor. Se adopta pozitii imobile din ortostatism, sezand, decubit, respirand lent si profund,
urmarind alungirea corpului-gatului in ax, fara imobilizarea membrelor si rahisului-se
constientizeaza imobilizarea corpului.
b).Stadiul II: mentinand trunchiul imobil, se mobilizeaza independent membrele; lomba
delordozata 9in sezand, decubit, ortostatism).
c).Stadiul III: mobilizarea trunchiului imobil ca pe o piesa unica. Ex.: ridicare din pat prin
rostogolire laterala; din sezand-ridicari si asezari pe scaun fara mobilizarea coloanei vertebrale.
d).Stadiul IV: elemente din cele 3 stadii se aplica selectiv in activitatile cotidiene, la
domiciliu, in activitatea profesionala. Ex.: modul de a se ridica din pat sau de pe scaun; ridicarea
greutatilor; sofatul; modul de a impinge o mobila.
3. Mentinerea fortei musculare: pentru musculatura trunchiului inferior si fesierilor.

23

BIBLIOGRAFIE

1.Durerea de spate (lombalgia) Autor: Dr. Nitulescu Alexandru, medic specialist ortopedietraumatologie,
2. http://ortopediaonline.ro/content/view/27/46/
3.http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/evaluarea-aparatului-locomotor2007.pdf
4. http://www.scritub.com/medicina/Evaluarea-amplitudinii-de-misc84413.php

24