Lucrare Stagiu An I Sem. II 2015

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA
25 N0IEMBRIE 2015. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DIN LUCRAREA
PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VA INCEPE PE
PAGINA NOUA.
PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-A
SUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATA DE
FILIALA)
COSTACHE CRISTINA- ANUL I -SEMESTRUL II

LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL II 2015
ANUL 1 (acces 2014)
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1.( 5.) Un salariat obine pentru 13 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca
prestat n sum de 1250 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu
medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de
850 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Determinai i contabilizai creanele i datoriile
sociale ale angajatorului i angajatului.
Raspuns:
Legislatia aplicabila in cazul calcularii si inregistrarii concediilor medicale:
Ordinul ministrului finantelor publice 1802/2014 la inregistrarea in contabilitate
Codul muncii aprobat prin Legea nr. 52/2003, cu modificarile si completarile ulterioare pentru
determinarea drepturilor salariatilor
Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003 pentru determinarea contributiilor atat cele individuale
cat si cele suportate de angajator
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 158/2005 cu modificrile i completrile ulterioare pentru
stabilirea depturilor salariailor pentru perioadele de incapacitate temporara de munc.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:
de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;
din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare
celor suportate de angajator, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului
sau a pensionarii acestuia.
Baza de calcul se determin ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din
care se constituie stagiul de cotizare, pn la limita a 12 salarii minime brute pe ar lunar, pe
baza crora se calculeaz contribuia pentru concedii i indemnizaii.
La baza de calcul rezultata, se realizeaza calculul indemnizatiei propriu-zise la care are dreptul
salariatul prin aplicarea procentului stabilit n funcie de diagnostic.
Sumele reprezentnd indemnizaii, care se pltesc asigurailor i care se suport din bugetul Fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate, se rein de ctre pltitor din contribuiile pentru concedii
i indemnizaii datorate pentru luna respectiv.
Sumele reprezentnd indemnizaii pltite de ctre angajatori asigurailor, care depesc suma
contribuiilor datorate de acetia n luna respectiv, se recupereaz din bugetul Fondului naional
unic de asigurri sociale de sntate.
Pentru recuperarea sumelor reprezentnd indemnizaii achitate care depesc obligaia lunar de
plat a contribuiei pentru concedii i indemnizaii, angajatorul depune la registratura casei de asigurri
de sntate o solicitare scris la care se ataeaz Centralizatorul privind certificatele de concediu
medical precum i, dup caz, dovada achitrii contribuiei pentru concedii i indemnizaii, pentru
perioada anterioar pentru care se solicit restituirea.
Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc este de cel mult
183 de zile n interval de un an, socotit din prima zi de mbolnvire.
CONTRIBUTII SOCIALE DATORATE IN CAZUL INDEMNIZATIILOR PENTRU CONCEDIU
MEDICAL
CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE - CASS

contributia angajatorului se datoreaza numai asupra indemnizatiilor suportate
din fondurile angajatorului (art. 296^4 alin. (1) lit.o), art. 296^17 alin.(1), art. 296^17 alin. (6) lit. a)
din Codul fiscal).
PAGINA NOUA.
FILIALA)
contributia individuala nu se datoreaza (indiferent de sursa indemnizatiilor: fond

propriu sau Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (art. 296^16 lit.b) din Codul fiscal si
pct 21 lit. a) si b) din normele metodologice date in aplicarea art. 296^1
CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE-CAS se datoreaza atat cea individuala cat si a
angajatorului
Baza de calcul este egala cu 35% din salariul de baza mediu brut pe tara corespunzator numarului
zilelor lucratoare din concediul medical.
Salariul mediu brut pe tara pentru anul 2015 este de 2.415 lei.
CONTRIBUTIA DE ASIGURARI PENTRU SOMAJ- se datoreaza numai asupra
indemnizatiilor suportate din fondurile angajatorului (art. 296^4 alin. (1) lit.o)).
CONTRIBUTIA PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII IN CUANTUM DE 0,85% se datoreaza
asupra indemnizatiilor suportate din fondurile angajatorului (art. 296^17 alin. (7) lit.a) din Codul
fiscal si ale pct. 12 lit. a) din Normele de aplicare a Codului fiscal).
CONTRIBUTIA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROF. IN COTA INTRE 0,15-0,85%
se datoreaza asupra bazei de calcul reprezentata de salariu minim brut pe tara garantat in
plata corespunzator numarului de zile lucratoare din concediu medical (art. 296^5 alin. (5) din Codul
fiscal si pct. 15 din Normele de aplicare a Codului fiscal).
Salariul minim brut pe tara aferent anului 2015 pana la 1 iulie este de 975 lei.si dupa 1 iulie
1050 lei.
CONTRIBUTIA LA FONDUL DE GARANTARE PENTRU PLATA CREANTELOR SALARIALE in
cuantum de 0,25% se datoreaza numai asupra indemnizatiilor suportate din fondurile
angajatorului (art 296^16 lit.f) din Codul fiscal si pct. 24 lit. c) din Normele de aplicare a Codului
fiscal).
Media zilnica a venitului este de 2415 lei/22 zile x 35% =38.42 lei/zi
Salariu aferent concediului medical 10 zile lucratoare = 38.42 lei/zi x 10 = 384.20 lei
Salariul aferent celor 13 zilelor lucrate 1250 lei.
Contributiile aferente venitului de 1250 lei- lucrate

Suportate de societate
CAS: 1250 x 15,8% = 197 lei
CASS: 1250 x 5,2% = 65 lei
Somaj 0,5%: 1250 x 0,5% = 6.25lei
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale 2.5 leu (0,24% din
1050)
Contributia pentru concedii si indemnizatii 1250 x 0,85% =10.63 lei
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 1250 x 0,25% = 3.12 lei
Retinute salariatului
CAS: 1250 x 10,5% = 131.25 lei
CASS: 1250 x 5,5% = 68.67 lei
Somaj: 1250 x 0,5% = 6.25 lei
Calcul SALARIU BRUT aferent zilelor de CONCEDIU MEDICAL (10 zile lucratoare cu procent de
85%):
38.42 lei x 10 zile x 85% = 384.2 lei, din care:
Indemnizatia suportata de angajator pentru primele 5 zile: 38.42 lei x 85% x 5 zile = 163.29 lei
Indemnizatia suportata din FNUASS: 38.42 lei x 5 zile x 85% = 163.29 lei
CALCULUL CONTRIBUTIILOR AFERENTE CONCEDIULII MEDICAL:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Suportate de societate
CAS: Baza de calcul x 15,8%
Baza de calcul = 2415 x 35% x 10 zile lucratoare concediu /22 zile lucratoare in luna = 384,2 lei
384,2 x15,8%= 58,4 lei
CASS 5,2%(asupra indemnizatiei suportata din fondurile angajatorului): 163.29 x 5,2% =
8.49lei
Somaj 0,5%: 163.29 x 0,5% = 0.81leu
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale (0,23%): 1050 lei
(salariu minim) x 10 zile/22 zile x 0,23% = 1,1 lei
Contributia pentru concedii si indemnizatii 193,15 x 0,85% = 1,6 lei
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 163.29 x 0,25% = 0,41 lei
Retinute salariatului
CAS 10,5% : 384,2 x 10,5% = 40,3 lei
CASS 5,5%: nu se retine
Somaj 0,5%: 163.29 x 0,5% = 0.82 leu
Venit brut realizat in cursul lunii: 1250+384.2=1634.2 lei
Contributii totale retinute
CAS 131.25+ 40,3 = 171.55 lei
CASS 68.75 lei
Somaj 6.25+0.82= 7.07 lei
Venit brut impozabil: 1250 + 384.2 (171.55 +68.75+ 7.07)= 1386.83
Deducere personala 250 lei
Venit baza de calcul 1386.3 -250 =1136.83 lei
Impozit aferent: 1136.83 x 16% = 181.89 lei
Impozit aferent zilelor lucrate: 181.89 lei x 12 zile/22 zile =99.22 lei
Impozit aferent concediului medical: 181.89 lei x 10 zile/22 zile = 82.67 lei
2. (13.) AGA decide rscumprarea unor aciuni proprii n vederea diminurii capitalului social.
Valoarea nominal total a aciunilor este de 8.000 u.m.n. Valoarea total de rscumprare este de
22.000 u.m.n
Raspuns:
Rscumprarea propriilor aciuni de ctre o societate emitent admis la tranzacionare pe o pia
reglementat presupune respectarea unor exigene izvornd att din dreptul comun, Legea societilor
comerciale nr. 31/1990R, ct i din normele speciale, respectiv Regulamentul CE nr. 2273/2003.
Actualele prevederi din legea romn a societilor comerciale transpun dispoziiile Directivei
Consiliului nr. 77/91/CEE, numit Directiva a II a a Consiliului
Regulamentul comunitar reprezint un act normativ de direct aplicare, conform art. 288 alin. (2) din
Tratatul de Funcionare a Uniunii Europene (fostul art.249 din Tratatul pentru Instituirea Comunitilor
Europene) fiind obligatoru pe teritoriul Romniei ncepnd cu 01.01.2007.
Contractele de vnzare-cumprare de aciuni ncheiate n cadrul operaiunii de rscumprare a
propriilor aciuni de ctre societatea emitent, reprezint varieti ale contractului de vnzarecumprare de aciuni, fiind supuse unor rigori statuate prin norme juridice imperative.
Dispoziiile Regulamentului CE nr. 2273/2003 sunt aplicabile numai emitenilor admii la
tranzacionare pe o pia reglementat.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Este necesar s precizm c Legea nr.31/1990R conine mai multe norme juridice care vizeaz
instituia juridic a rscumprrii propriilor aciuni de ctre societatea emitent. Astfel, dreptul comun
este coninut de art. 103 1 din Legea nr.31/1990R, care stabilete condiiile n care, de regul, o
societate emitent poate s i rscumpere propriile aciuni. Dispoziiile art. 104 din Legea
nr.31/1990R determin excepiile de la dreptul comun, n timp ce prevederile art. 104 1 contureaz
sanciunile aplicabile pentru nerespectarea condiiilor de dobndire de ctre societatea emitent a
propriilor aciuni. Dispoziiile art. 134 din Legea societilor comerciale prevd anumite cazuri speciale
de rscumprare forat a propriilor aciuni, n timp ce cele ale art. 207 alin. (1) lit.c) introduc
posibilitatea reducerii capitalului social prin rscumprarea propriilor aciuni urmat de anularea lor.
Programele de rscumprare a propriilor aciuni adoptate de ctre un emitent admis la tranzacionare

pe o pia reglementat trebuie s respecte o serie de principii nscrise n Preambulul
Regulamentului Comisiei Europene nr. 2273/2003.
Normele juridice incidente, respectiv art. 3 din Regulamentul CE nr. 2273/2003, prevd drept singure
obiective admisibile ale programului de rscumprare urmtoarele:
a)
reducerea capitalului social;
b)
onorarea obligaiilor ce i revin emitentului ca urmare a emisunii unor titluri de crean
(obligaiuni) convertibile n aciuni sau derularea unor programe de opiuni pe aciuni sau de alocare
de aciuni ctre salariai sau unei societi asociate.
4.1 Etapele operaiunii de rscumprare a propriilor aciuni

Operaiunea de rscumprare a propriilor aciuni se realizeaz, n cazul unei societi admise la
tranzacionare pe o pia reglementat sau ntr-un sistem alternativ de tranzacionare, ori pe piaa
Rasdaq, presupune parcurgerea urmtoarei proceduri:
a) Stabilirea valorii maxime i minime la care se va realiza rscumprarea aciunilor, pe baza unui
raport de evaluare sau pe baza unei analize a orgasnelor de conducere ale societii, care va lua n
considerare preul de pia al titlurilor respective;
b) Adoptarea unei hotrri a Adunrii Generale Extraordinare a Acionarilor;
c) nregistrarea respectivei Hotrri la Oficiul Registrului Comerului;
d) ncheierea unui contract de intermediere cu o societate de servicii de investiii financiare;
e) Efectuarea propriu-zis a tranzaciilor de cumprare a aciunilor, n contul acestei societi de pe
Piaa Rasdaq, cu respectarea limtelor stabilite de ctre AGEA.
f) Eventual, anularea aciunilor rscumprate i diminuarea corespunztoare a capitalului social.
a) Rascumpararea actiunilor proprii:Valoarea de rascumparare este = 22.000

1091Actiuni proprii
detinute pe termen scurt
5121
22.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
b) Anularea actiunilor rascumparate:Valoarea nominala a actiunilor rascumparate : 8.000 lei

%
1091
22.000
1012capital social varsat
8.000
149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
14.000
anularea instrumentelor de capitaluri proprii
Suportarea din rezerve a pierderii din rascumparare

1068
141
14.000
3 (41.) n cursul unei luni (Li), o unitate patrimonial nregistreaz urmtoarele operaiuni de intrare i
ieire privind un element stocabil sistematizat n ordine cronologic n tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Operaiile de intrare i ieire n decursul unei luni
Data operaiei
Ieiri
(buc)
Intrari
Pre unitar de
cumprare
(lei)
Stoc la 01.Li
Intrri la 07.Li
Ieiri la 11.Li
Ieiri la 15.Li
Intrri la 18.Li
Ieiri la 25.Li
TOTAL STOC
LA 31.Li
150
157
177
*
Stoc
(buc)
Cantiti
(buc)
750
250
1.000
800
450
350
1.600
1.000
1.750
950
500
750
400
400
S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului total de materii

prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat al ultimei intrri (CMPUi).
Raspuns:
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului
elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa
depaseasca durata medie de stocare. Altfel spus, CMP se poate calcula lunar, la finalul fiecarei luni,
sau dupa fiecare operatie de intrare sau inainte de fiecare operatie de intrare , ca raport intre valoarea
stocului initial plus valoarea stocurilor intrate si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea
intrata.
Este o medie ponderata cu cantitatile pentru care se face calculul.
CMP = (Q*pret stoc initial + Q*pret aferent fiecarei intrari) / (cantitati stoc initial + cantitati intrate), unde
Qreprezinta cantitatea de produs.
Practic, acest cost presupune ca toate bunurile de acelasi fel in diverse cantitati, dar de preturi diferite
sint evaluate la acelasi pret.
Se calculeaza CMP /lunar
CMPUi/07.Li
( 1000 x 150 )+(750 x 157) 15000+117750

=
=153 lei/buc
1000+750
1750
Se inregistreaza Iesiri la 11.Li = 800 x 153 = 122.400

602
302
122.400
302
68.850

602
CMPUi/18.Li
( 500 x 153 )+ (250 x 177 ) 15120750

=
=161 lei/buc
500+ 250
750

602
302
56350
4. (53. La S.C. MARA S.A. se hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.000 de
actiuni la valoarea de emisiune de 4 lei/actiune iar valoarea nominala este de 3,80 lei/actiune.
Contravaloarea actiunilor nou emise se depune la banca. Primele de emisiune se vor utiliza integral
pt. constituirea de alte rezerve.
Raspuns:
Potrivit art. 44 al Legii 1134/1997 cu privire la societile pe aciuni, emisiunea suplimentar
poate fi efectuat prin ofert public sau prin emisiune nchis. Emiterea suplimentar de aciuni se
efectueaz dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate la nfiinarea societii.
Astfel, procedura de emisiune suplimentar a aciunilor poate avea loc prin:
Plasarea nchis a emisiunii suplimentare, care implic:
adoptarea de ctre emitent a hotrrii privind emisiunea de aciuni;
plasamentul aciunilor emisiunii suplimentare;
adoptarea drii de seam;
nregistrarea la Comisia Naional a Pieei Financiare a drii de seam asupra rezultatelor

emisiunii i valorificarea ca efect;
introducerea modificrilor n actul de constituire;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
introducerea n Registru a datelor privind noii acionari, care au dobndit aciunile emisiunii
suplimentare i eliberarea de extrase din registru.
Plasarea public a emisiunii suplimentare, care implic:
adoptarea de ctre emitent a hotrrii privind emisiunea de aciuni;
perfectarea de ctre emitent i underwriter a contractului de prestare a serviciilor de

underwriting;
pregtirea i aprobarea de ctre emitent a prospectului ofertei publice;
perfectarea de ctre emitent i de ctre registratorul independent a contractului de inere a

registrului;
nregistrarea ofertei publice a aciunilor la CNPF;
deschiderea de ctre emitent a unui cont provizoriu n valut naional;
multiplicarea prospectului ofertei publice, precum i imprimarea certificatelor valorilor

mobiliare;
dezvluirea informaiei incluse n prospectul emisiunii de aciuni;
plasamentul aciunilor, adic vnzarea aciunilor subscrise;
aprobarea de ctre emitent a drii de seam asupra rezultatelor emisiunii;
nregistrarea la CNPF a drii de seam asupra rezultatelor emisiunii;
operarea, n actul de constituire al emitentului, a modificrilor i completrilor dictate de

rezultatele emisiunii;
nregistrarea modificrilor emisiunii la CNPF;
nchiderea contului provizoriu i transferarea mijloacelor lui pe un cont curent al emitentului;
introducerea n Registrul acionarilor a datelor privind noii acionari i eliberarea

certificatelor i extraselor.
SUBSCRIEREA
456
4.000
1011
3.800
1041
200
456
4.000
1012
4.000
1068
3.800.
VARSAREA
5121
TRECEREA CSSN IN CSSV
1011
TREC LA REZERVE PRIMA DE CAPITAL
1041
5. (55.) La S.C. ALFA S.R.L. se obtin din productie proprie 500 buc. produs A la pretul
prestabilit de 3 lei si 300 buc. produs B la pretul prestabilit de 5 lei. Inteaga productie obtinuta se vinde
la pretul de livrare de 4 si respectiv 6 lei, TVA 24% pe baza facturii, urmand incasarea prin banca. La
sfarsitul lunii se stabileste costul efectiv de 2,80 lei pentru produsul A si 5,20 lei pentru produsul B.
Raspuns
-se obtin din productie proprie 500 buc. produs A la pretul prestabilit de 3 lei si 300 buc. produs B la
pretul prestabilit de 5 lei
SE OBTIN PRODUCTIE500 BUC X 3 LEI CS
345
711
1500
PAGINA NOUA.
FILIALA)
VAND 500 BUC X 4 LEI

411
2480
701
2000
4427
480
345
1500
DESCARC GEST LA CS
711
LA SF LUNII DIF PRET 2.8-3 = -0.2 X 500 BUC = -100

INCARC GEST DP
348
711
-100
711
348
-100
DESCARC GEST DP
si
OBTIN PRODUCTIE300 BUC X 5 LEI CS

345
711
1500
411
2232
701
1800
4427
432
345
1500
VAND 300 BUC X 6 LEI
DESCARC GEST LA CS
711
LA SF LUNII
CE = 5.2
DP = CE CS =5.2-5=0.2
INCARC GEST CU DP
PAGINA NOUA.
FILIALA)
348
711
100
711
348
100
DESCARC GEST CU DP
6. (57.) La S.C. MARA S.R.L se realizeaza programe informatice pentru compartimentul

financiar contabil astfel:
-ca aport la capitalul social 500 lei;
-realizate de catre serviciul IT al unitatii 1.000 lei;
-achizitionate de la o societate specializata 800 lei TVA 24 %;
-primite prin donatie 500 lei;
Rspuns:
L se realizeaza programe informatice pentru compartimentul financiar contabil ca aport la capitalul
social 500 lei;
208
456
500.
realizate de catre serviciul IT al unitatii 1.000 lei;L se realizeaza programe informatice pentru
compartimentul financiar contabil
208
722
1.000.
L se realizeaza programe informatice pentru compartimentul financiar contabil achizitionate de la o

societate specializata
208
404
3.800.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (6.) n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani cu
entitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul c
valoarea contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus TVA
24%.
n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea, suportnd
urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc 12.000 lei. La
nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces verbal de recepie
ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi predat
proprietarului,mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de
societatea X.
Rspuns :
In cazul leasingului operational, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o baza
consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.La contabilizarea
operatiunilor de leasing operational, locatorul trebuie sa prezinte bunurile date in regim de leasing
operational in conturile de imobilizari necorporale si imobilizari corporale, in conformitate cu natura
acestora.
Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza in contabilitatea locatorului ca un venit in contul de
profit si pierdere, conform contabilitatii de angajamente.
In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in conturi de evidenta
din afara bilantului.
Sumele platite sau de platit se inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de
profit si pierdere, conform contabilitatii de angajamente.
De asemenea, prevederi referitoare la leasingul operational regasim si la art. 25 din Codul fiscal.
Astfel, in cazul leasingului operational, locatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing operational se face de catre locator
Conform IAS 17 nregistrrile contabile sunt:
- n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoarea total a
chiriei aferent contractului de leasing operational
Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei
Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii assimilate 1.200.000 lei
8031
Imobilizri corporale
luate cu chirie
600.000
8036
Redevene, locaii de
gestiune, chirii i alte
datorii assimilate
1.200.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- Inreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing opera ional:

%
401
612
24.800
20.000
4426
4.800
Plata facturii emise de locator

401
5121
24.800
- Concomitent, lunar:
Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei
..
8036
Redevene, locaii
de gestiune, chirii i
alte datorii
assimilate
20 000
- n luna mai N se inregistreaza cheltuielile cu modernizarea cldirii: (40.000+12.000)

231
404
52.000
- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuat la cldire:

212
231
52.000
- amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului de

leasing
(iunie N martie N+4): 52.000/58 luni = 896,55 lei
6811
2812
896.55
- la finalizarea contractului se pred proprietarului investi ia:

2812
212
52.000
8031
600.000
Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:
2. (14.) O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei.
Cldirea este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea just
estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea
just este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n conformitate cu IAS 40.
Rspuns :
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Obiectivul Standardului este sa prescrie tratamentul contabil al investitiilor imobiliare si

cerintele aferente de prezentare a informatiilor.
Identificarea investitiilor imobiliare
Se face distinctia intre investitiile imobiliare si proprietatile imobiliare utilizate de posesor. Proprietatea
imobiliara detinuta (de proprietar sau de locatar) in scopul inchiri- erii siisau pentru cresterea valorii
capitalului, este investitie imobiliara. Proprietatile detinute pentru utilizare in productia, furnizarea de
bunuri sau de servicii sau in scopuri administrative sunt imobilizari corporale. Pentru proprietatile
imobiliare utilizate de posesor este aplicabil IAS 16 Imobilizari corporale.
Exemple de investitii imobiliare sunt:
terenurile detinute pentru a fi utilizate in viitorul inca nedeterminat;

cladirile aflate in proprietatea entitatii (sau detinute in baza contractelor de leasing financiar) si
inchiriate in baza contractelor de leasing operational.
Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare:
proprietatile imobiliare achizitionate cu scopul exclusiv sa fie cedate ulterior, in viitorul

apropiat, sau cu scopul sa fie imbunatatite si revandute;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite in numele unor terte parti;
proprietatile aflate in posesia salariatilor (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul
pietei);
proprietati imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite pentru ca ulterior sa fie utilizate
ca investitii imobiliare;
proprietatea imobiliara care este inchiriata unei alte entitati in cadrul unui contract de leasing
financiar;
investitiile imobiliare clasificate ca fiind detinute in vederea vanzarii (vor fi evaluate in
conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate detinute pentru vanzare si activitati intrerupte).
Proprietatea nu poate fi recunoscuta ca investitie imobiliara. IAS 40 Investitii imobiliare exclude din
cadrul investitiilor imobiliare proprietatea construita pentru a fi utilizata ulterior. Pentru asemenea
proprietati se aplica IAS 16 Imobilizari corporale pana cand constructia sau imbunatatirea este
definitivata. Abia in acel moment proprie tatea devine investitie imobiliara.
Exista proprietati care includ o parte detinuta pentru inchiriere sau pentru cresterea valorii capitalului si
o parte detinuta pentru producerea bunurilor, prestarii serviciilor sau in scopuri administrative. Daca
partile pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in baza unui contract de leasing financiar), o
entitate inregistreaza fiecare parte separat. Daca partile nu pot fi vandute in mod separat, entitatile au
in vedere criteriul semnificativ.
Evaluare dupa recunoasterea initiala
O entitate poate sa aleaga fie modelul valorii juste, fie modelul costului pentru toate investitiile
imobiliare.
Dupa recunoasterea initiala, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justa va evalua toate
investitiile imobiliare la valoarea justa. Un castig sau o pierdere aparut(a) in urma modificarii valorii
juste a investitiei imobiliare este recunoscut(a) in contul de profit si pierdere.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Valoarea justa a proprietatii imobiliare va reflecta conditiile de piata la data bilantului. Atunci cand
valoarea justa pentru o investitie imobiliara nu poate fi deter- minata, se va utiliza modelul bazat pe
cost. Insa toate celelalte investitii imobiliare sunt evaluate la valoarea justa.
Nu este acceptata trecerea de la modelul bazat pe valoarea justa la modelul bazat pe cost. Investitiile
imobiliare evaluate la valoarea justa nu se amortizeaza.
Dupa recunoterea iniial entitatea va recunoate cladirea la valoarea just. Un catig sau pierdere
aprut n ur ma modificrii valorii juste a cldirii este recunoscut n contul de prfit i pierdere.
Diferenele favorabile din reevaluare sunt considerate rezerve din reevaluare n conformitate cu. De
asemenea diferenele nefavorabile sunt considerate fie descreteri ale rezervei din reevaluare fie
ajustri pentru depreciere
Inregistrari contabile:
La 31.12.N Valoarea justa = 506.000 lei , Valoarea contabila = 500.000 lei
Se inregistreaza Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila = 506.000 500.000 =
6.000 lei
212
105
6.000
La 31.12.N+1 Valoarea justa = 502.000 lei , Valoarea contabila = 506.000 lei

- 4.000 lei
105
212
4.000
La 31.12.N+2 Valoarea justa = 510.000 lei , Valoarea contabila = 502.000 lei

8.000 lei
212
105
8.000
3. (42.) Care sunt destinatiile, in ordinea in acestea se au in vedere, pentru repartizarea

profitului net la entitatile economice cu capital privat?
Rspuns :
Conform OMFP 1802/2014 articolele:
420. (1) n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la nceputul exerci iului
financiar.
(2) Rezultatul exerciiului se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile exerci iului.
(3) Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabilete la nchiderea acestuia i reprezint soldul
final al contului de profit i pierdere.
421. (1) Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destina ii, dup aprobarea
situaiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaz n conformitate cu prevederile legale
n vigoare.
(2) Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerci iului financiar curent, n baza unor
prevederi legale, se nregistreaz prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve".
Profitul contabil rmas dup aceast repartizare se preia la nceputul exerci iului financiar urmtor
celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale n contul 117 "Rezultatul reportat", de unde
PAGINA NOUA.
FILIALA)
urmeaz a fi repartizat pe celelalte destina ii hotrte de adunarea general a ac ionarilor sau

asociailor, cu respectarea prevederilor legale.
422. (1) Evidenierea n contabilitate a destinaiilor profitului contabil se efectueaz dup adunarea
general a acionarilor sau asociailor care a aprobat repartizarea profitului, prin nregistrarea sumelor
reprezentnd dividende cuvenite acionarilor sau asocia ilor, rezerve i alte destina ii, potrivit legii.
(2) nchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" i 129 "Repartizarea profitului" se efectueaz la
nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situa iile financiare anuale. Ca
urmare, cele dou conturi apar cu soldurile corespunztoare, n bilan ul ntocmit pentru exerci iul
financiar la care se refer situaiile financiare anuale.
(3) n contul 117 "Rezultatul reportat" se eviden iaz distinct rezultatul reportat provenit din preluarea
la nceputul exerciiului financiar curent a rezultatului din contul de profit i pierdere al exerci iului
financiar precedent, precum i rezultatul reportat provenit din modificrile politicilor contabile, respectiv
din corectarea erorilor contabile.
423. (1) Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerci iului financiar curent, dup
aprobarea situaiilor financiare anuale conform legii, i cel reportat aferent exerci iilor financiare
precedente, din rezerve, prime de capital i capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a
acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale.
(2) n lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoper pierderea contabil
este la latitudinea adunrii generale a acionarilor sau asocia ilor, respectiv a consiliului de
administraie.
n cazul unei societi comerciale, rezerva legal este deductibil n limita unei cote
de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz,
potrivit legilor de organizare i funcionare.
n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form,
reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil.
Conditii pentru constituirea rezervei legale (se i-a suma minima dintre cele doua conditii):
20% din capitalul social varsat;
5% din profitul impozabil.
4. (53.) ntreprinderea ALFA emite un mprumut obligatar cu urmtoarele caracteristici: numrul

de obligaiuni 10.000 titluri; valoarea nominal 10.000 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 9.000
lei/obligaiune; valoarea de rambursare 12.000 lei/obligaiune; durata creditului 10 ani, cu rambursare
integral la expirarea scadenei. Dup 4 ani mprumutul este rambursat prin rscumprare la bursa
obligaiunilor, preul de rscumprare fiind de 12.500 lei.
Care este formula contabil la rambursarea prin anularea obligatiunilor.
Rspuns :
Apelul la economiile publice sau mprumutul obligatar este un contract de credit ncheiat ntre
o masa de creditori si un singur debitor, o modalitate de procurare de resurse financiare pe termen
lung si ntr-un cuantum ridicat, necesare asigurarii cresterii economice si respectarii unor obligatii de
plati asumate.
Creditul obligatar se obtine prin emisiunea de titluri de credit, n principal de obligatiuni.
Obligatiunea este un titlu de credit pe termen lung emis de catre o societate pe actiuni, o
institutie guvernamentala sau municipala, a carei rambursare este, n mod obisnuit, garantata prin
bunuri patrimoniale sau ipoteci. In timp ce pentru emitent obligatiunile reprezinta datorii care
genereaza plati periodice sub forma de dobnzi, pentru subscriitori ele reprezinta drepturi de creanta.
mprumutul obligatar se distinge de cel clasic printr-o serie de caracteristici:
emisiunea de obligatiuni reuneste un numar mare de creditori, spre deosebire de mprumutul clasic,
la care creditorul este unic (banca, intermediar financiar specializat);
PAGINA NOUA.
FILIALA)
recuperarea investitiei n cazul mprumutului obligatar se poate face nainte de scadenta, la pretul
pietei, diferit de pretul platit initial pentru achizitionarea obligatiunilor.
Clasificare:
1)Dupa modul de identificare a detinatorului, se disting trei tipuri de obligatiuni: la purtator,
nominative si nmatriculate.
a)
Obligatiunile la purtator
b)
Obligatiunile nominative.
c)
Obligatiunile nmatriculate,
2)
Dupa natura veniturilor care le genereaza
a)
Obligatiuni cu dobnda.
b)
Obligatiuni cu cupon zero (cu discount) si cu cupon unic.
3)
Din punctul de vedere al formei sub care sunt emise,
a)
Obligatiunile materializate
b)
Obligatiunile nematerializate
4)
Dupa natura dreptului pe care l confera,
a)
Obligatiuni ordinare dau dreptul la restituirea mprumutului si a dobnzii.
b)
Obligatiuni de rambursare (cu prima de emisiune), care atesta dreptul detinatorului lor
de a ncasa la scadenta o suma egala cu valoarea nominala (care este mai mare dect pretul de
cumparare); diferenta reprezinta prima.
c)
Obligatiuni cu loturi, a caror rambursare se face la o valoare mai mare dect cea
nominala, la scadenta sau nainte de aceasta.
5)
Dupa gradul de protectie a investitorilor contra riscului neplatii,
a)
Obligatiunile negarantate.
b)
Obligatiunile garantate
6)
Din punctul de vedere al naturii emitentului,
a)
Obligatiuni emise de catre agenti economici.
b)
Obligatiuni emise de catre stat si unitati administrative ale statului.
7)
Din punctul de vedere al drepturilor atasate,.
a)
Obligatiuni simple sau clasice, se caracterizeaza prin numar, durata, rata dobnzii,
valoare nominala, pretul de emisiune si conditiile de amortizare. Dobnda se plateste anual pe baza
unui cupon care se detaseaza de la obligatiune. Pretul de emisiune fiind inferior valorii nominale,
diferenta sporeste dobnda reala deoarece aceasta se calculeaza asupra valorii nominale si nu
asupra pretului de emisiune. Rambursarea obligatiunilor are loc la termene stabilite n momentul
lansarii mprumutului potrivit unui tabel de amortizare.
b)
Obligatiuni rascumparabile. Emisiunile de obligatiuni ale societatilor comerciale pot
avea si o clauza de rascumparare la care societatea emitenta poate recurge oricnd. Pretul de
rascumparare este fixat deasupra valorii nominale a obligatiunii, diferenta constituindu-se ntr-o prima
acordata detinatorilor de obligatiuni. Cu ct este mai aproape termenul de scadenta, cu att mai mica
este prima.
c)
Obligatiuni cu fond de amortizare..
d)
Obligatiuni cu fond de rascumparare.
e)
Obligatiuni convertibile n actiuni.
f)
Obligatiuni rambursabile n actiuni
g)
Obligatiuni cu venit variabil
h)
Obligatiunile participative.
i)
Obligatiuni cu rata variabila a dobnzii.
j)
Obligatiuni cu bon de subscriere.
k) Obligatiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit - OSCAR..
l)
Obligatiunile asimilabile
m) Obligatiuni cu scadenta prorogabila/ncasabile anticipat
mprumuturile din emisiuni de obligatiuni denumite si credite obligatare, reprezinta datorii pe
termen
lung create prin vnzarea de titluri de credit negociate catre public. Vnzarea se face, de regula, prin
intermediul unor institutii financiare sau bancare, fara sa fie exclusa si posibilitatea vnzarii directe de
catre ntreprinderea
PAGINA NOUA.
FILIALA)
ntreprinderea care emite astfel de titluri se angajeaza sa ramburseze la termen sau esalonat ratele
scadente si sa
plateasca o dobnda sub forma cupoanelor atasate titlurilor de credit.
Evidenta datoriilor din emisiunea obligatiunilor se realizeaza prin contul de pasiv 161 "mprumuturi
din
emisiuni de obligatiuni". n creditul contului se nregistreaza valoarea nominala sau de rambursare,
dupa caz, a obligatiunilor emise, iar n debit, rambursarile de mprumuturi din obligatiuni sau valoarea
obligatiunilor
rascumparate anulate.
n contabilitatea operatiilor privind obtinerea si rambursarea unui mprumut din emisiunea de
obligatiuni
urmatoarele elemente sunt importante:
. societatea pe actiuni poate emite obligatiuni pentru o suma care sa nu depaseasca 3/4 din capitalul
varsat
si existent conform celui din urma bilant aprobat;
. procentul dobnzii care este remunerarea anuala a obligatiunilor;
. valoarea nominala a unei obligatiuni care nu poate fi mai mica de o anumita limita si n functie de
care se
calculeaza dobnda;
. pretul de emisiune care este valoarea la care obligatiunea este emisa si care este adesea inferioara
valorii
nominale. Acest pret trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu obligatiuni n momentul
emiterii lor;
. valoarea (costul) sau pretul de rambursare care poate fi egala sau superioara valorii nominale;
. durata mprumutului care trebuie sa fie mai mare de un an;
. valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
n functie de conditiile pietei, obligatiunile sunt emise cu un randament (rata dobnzii efective) egal,
superior sau inferior ratei nominale a dobnzii. Daca obligatiunea este emisa sub valoarea nominala,
diferenta
(valoarea nominala - pretul de emisiune) reprezinta prima de emisiune (discount-ul asimilat din punct
de vedere
contabil cu prima de rambursare), iar diferenta eventuala ntre costul de rambursare si valoarea
nominala este prima de rambursare.
Emiterea mprumutului obligator 10.000 titluri x 12.000 lei/obligatiune val rambursare= 120.000.000
%
161
120.000.000
461
90.000.000
169
30.000.000
Cheltuieli cu emisiunea obligatiunilor:

201
5121
xxxxxx
461
90.000.000
Incasare imprumut din obligatiuni:

5121
Constituire dobanda pentru primul an de imprumut obligatar:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
666
1681
yyyyy
5121
yyyyy
Achitarea dobanzii obligatarilor
1681
Amortizarea cheltuielilor cu emisiunea obligatiunilor in 10 ani:

6811
2801
xx
Amortizarea primelor de rambursarae a obligatiunilor:30.000.000 : 10 ani 1.000.000

6868
169
1.000.000
Rascumpararea obligatiunilor 10.000 obligatiuni x 12.500 lei valoare rascumparare = 125.000.000 lei
505
5121
125.000.000
505
125.000.000
Anularea obligatiunilor rascumparate

%
161
120.000.000
668
5.000.000
5. (60.) Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc. a
500 lei/buc.; intrri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieiri 1.800 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului
final determinate dup metodele: preului mediu (PM) si FIFO.
Rspuns :
Metoda primul intrat - primul iesit FIFO
Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit", bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune
se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
Metoda costului mediu ponderat CMP Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea
costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la
inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
METODA PRETULUI MEDIU
STOC INITIAL = (2000 buc*500lei/buc)=1.000.000 lei
INTRARI = (1000 buc*800 lei/buc) = 800.000
301
401
800.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
CMP
( 2000 x 500 )+(1000 x 800) 1.800.000

=
=600 lei /buc
2000+1000
3000
IESIRI = 1800 buc*600 lei/buc = 1.080.000 lei

601
301
1.080.000
STOC FINAL = 3000 buc -1800 buc = 1200 buc * 600 lei/buc = 720.000 lei
METODA FIFO
STOC INITIAL = (2000 buc*500lei)=1.000.000 lei
INTRARI: = (1000 buc*800 lei/buc) = 800.000 lei
301
401
800.000
301
900.000
IESIRI: 1.800*500 = 900.000

601
STOC FINAL = 200 buc * 500 lei/buc = 100.000 lei si 1000 buc * 800 lei = 800.000 lei
total stoc final = 900.000 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (2.) Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Rspuns :
Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale
de raportare financiar i de normele naionale;
conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea acceptat e de
rubric din situaiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situaiile financiare condensate (rezumate).
2. (4) Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?

Raspuns:
Este emis numai n cazul n care anterior a fost emis, de ctre acelai auditor, un raport de
audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Raportul trebuie s permit identificarea situaiilor
financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate. Trebuie fcut referire la data
raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i la tipul de opinie exprimat n acel
raport. Este necesar meniunea c, pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale
entitii, situaiile financiare condensate trebuie citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor
i cu raportul de audit asupra acestora.Opinia auditorului, n acest caz, poate face obiectul unui raport
distinct sau poate fi inclus n raportul auditorului.
3. (10) Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit)
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Raspuns:
Normele (standarde) contabile sunt standarde , norme stabilite de organismele de reglementare din
domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. NC stabilesc standardele ce trebuiesc folosite (respectate) pentru situatiile
financiare deoarece aceste situatii financiare sunt destinate sa satisfaca necesitatea de informare a
unor diverse categorii de utilizatori (asociati, actionari, banci). Aceste situaii financiare trebuie s fie
stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele cum ar fi:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional
la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale pentru misiuni de exercitiu limitat
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii
de calitate omogene.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
4. (13.) Normele de comportament n audit;
a) Principii fundamentale
b) Independena n audit
c) Activiti incompatibile cu practicarea indendependent a auditului.
Raspuns:
Codul etic IFAC defineste profesionistul contabil ca fiindmembrul unui organism profesional care
a aderat la IFAC, fie ca evorba de liber-profesionist (persoana fizica, asociat al unei societati civile de
contabilitate sau actionar al unei societati comerciale decontabilitate) sau salariati n industrie, comert,
sectorul public saueducatie. Termenul de profesionist contabil utilizat n aceasta lucrare include
termenul de "auditor", adica profesionistul contabil nsarcinat cu realizarea unei misiuni de audit de baza,
speciala sau misiuni conexe de audit.
Codul este obligatoriu tuturor profesionistilor contabili indiferent de activitatile pe care le
desfasoara (contabilitate, audit, consultanta) si indiferent cum si desfasoara activitatea: ca liber-profesionist sau ca angajat; cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Partea A - tuturor profesionistilor contabili;
Partea B - numai profesionistilor contabili liber-profesionisti;
Partea
numai
profesionistilor
contabili
angajati.
Adoptarea Codului IFAC drept Cod national poate fi facuta

numai de organismele membre IFAC; punerea n aplicare si autoritatea regulilor de etica se face
potrivit Declaratiei de principiu a organismului de conducere al institutului profesional membru IFAC iar
formarea pentru punerea n aplicare si autoritatea regulilor de etica trebuie sa se gaseasca ntr-o
Prefata la regulile nationale de etica aprobata, de asemenea, de organul de conducere al organismului membru IFAC.
Potrivit Standardului International de Audit (ISA) nr. 100 siStandardului International privind
Angajamentele
de
Asigurare (ISAE)
nr.
3000,
profesionistul
contabil
trebuie
sa
se
conformeze regulilor de etica emise de IFAC (Federatia Internationala a Contabililor) reguli continute
n "Codul de Etica Profesionala a Conta-bililor" care a fost adoptat n Romnia de catre Corpul
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - organismul national membru al IFAC, sub denumirea de
Codul Etic National al Profesionistilor Contabili (denumit n continuare Codul).
Necesitatea Codului consta n:
- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- conservarea ncrederii publicului n profesie;
-asigurarea
protectiei,
att
profesionistului
contabil
ct
si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

-confirmarea
de
autoritate
lucrarilor
efectuate
de
profesio
nistii contabili;
-necesitatea
asigurarii
apararii
onoarei
si
independentei
pro
fesionistului contabil i a organismului din care face parte.

Acceptarea responsabilitatii fata de public este o caracteristica a profesiei contabile care o
defineste de celelalte profesii. Publicul (clienti, furnizori, actionari, salariati, statul etc.) se bazeaza
pe integritatea si obiectivitatea profesionistilor contabili, pentru mentinerea
unei
functionari
corespunzatoare a economiei, iar societatea conteaza pe profesionistii contabili a caror atitudine si

comportament au impact asupra bunastarii comunitatii (rol social al profesionistilor contabili).
Obiectivele profesiei contabile constau n ndeplinirea celor mai nalte standarde de
profesionalism, atragerea celor mai nalte nivele de performanta si satisfacerea exigentelor interesului
public, iar cerintele de baza pentru ndeplinirea acestor obiective sunt legate de profesionalismul,
ncrederea, credibilitatea si cel mai nalt standard de calitate n activitatea profesionistilor
contabili.
A) Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili trebuie sa respecte un
numar de conditii sau principii fundamentale.
a) Integritatea si obiectivitatea
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cnd
efectueaza servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se
afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situatii de natura a determina un tert
sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia.
Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit n plan intelectual si neimplicat n conflicte de
interese.
Profesionistii contabili trebuie, n orice, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramna obiectivi
n judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor si anume:
*
unii
liber-profesionisti
ndeplinesc
misiuni
de
audit,
con
siliere fiscala, consiliere de gestiune, expertize etc;

* alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare n contul angajatorilor lor;executa lucrari de
audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara n industrie, comert, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute n vedere atunci cnd se
stabilesc regulile de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
* profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care i expun la riscuri (presiuni) susceptibile
de a pune n discutie obiectivitatea lor;
* este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea si gradul
de verosimilitate prevaleaza atunci cnd se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile
de
pune
discutie
obiectivitatea profesionistului contabil;

* trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din partea tertilor care pun n
discutie obiectivitatea;
* profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul nsarcinat de acestia cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de obiectivitate;
* profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, n mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.
b) Competenta profesionala, grija si srguinta
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu
competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un nivel de cunostinte si de
competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau al angajatorului; aceasta
presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si
tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente sau experiente
pe care acesta nu le are.
Competenta profesionala se divide n doua componente:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale: studii, vechime, examen de acces, stagiu,

examen de aptitudini.
b) Mentinerea competentei, care presupune:
-tinerea
la
normele
curent
cu
nationale
evolutiile
si
profesie,
internationale
cu
deosebire
domeniul
contabil,
audit, legislatie;
-adoptarea
n
unui
concordanta
program
cu
de
normele
control
de
nationale
calitate
si
serviciilor
internationale
materie.
c) Confidentialitate
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare
scrisa, n afara de cazurile cnd obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.
Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la afacerile
unui client sau ale angajatorului, obtinute n cursul prestatiei serviciilor sale; aceasta obligatie se aplica
si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul sau angajatorul sau.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma subalterni sau colaboratori - respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu se refera
numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite
de profesionistul contabil n beneficiul sau personal sau al unui tert.
Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil
sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate
si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii unei misiuni trebuie
autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind si de legislatia generala a fiecarei tari.
Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere
urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):
cnd divulgarea este autorizata de client sau angajator; interesele tuturor partilor (cu deosebire
terti) pot fi lezate si acest aspect trebuie avut n vedere;
cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare;
De exemplu:
- producerea de documente sau furnizarea de probe n cazul unei proceduri judiciare;

- informarea autoritatilor publice competente de violarea legii;
- respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor de etica;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- apararea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil n cazul unei proceduri judiciare care pune
n discutie responsabilitatea sa;
- confirmarea la cerintele controlului de calitate.
Cnd profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii confidentiale, trebuie sa ia
urmatoarele masuri:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi
divulgate trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai
unor astfel de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
d) Profesionalism
Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei
profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre IFAC ca,
la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vis--vis de
clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public n general.
e) Respectul fata de normele tehnice si profesionale
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile profesionale
conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija
si competenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau, n masura n care acestea sunt
compatibile cu exigentele de integritate,obiectivitate, iar n cazul profesionistilor liberali, de independenta.
ntre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si profesionale publicate
de:
-
IFAC (Standardele Internationale de Audit);
IASCF
(Standardele
Internationale
de
Raportare
Finan
ciara);
-
organismul profesional membru IFAC
legislatia n vigoare.
B. Independenta n audit
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera (liberprofesionistii contabili) indiferent natura serviciului profesional prestat. n cazul executarii, nsa, a unor
misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certitudine) n ce priveste credibilitatea
situatiilor sau informatiilor financiare n fata publicului, independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu
obiectivitate.
B.1. Abordarea conceptuala
Independenta are doua componente fundamentale:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Independenta
de
spirit
(rationamentului
profesional):
Este caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente
care
pot
rationament
profesional,
compromite
permitnd
profesionistului
acest
contabil
sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.

- Independenta n aparenta (comportamentala):
Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att de semnificative,
nct o terta persoana, logica si informata (detinnd toate informatiile relevante si aplicnd
toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea,
obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al
acestora au fost compromise.
Utilizarea termenului independenta n mod singular poate crea nentelegeri. Luat separat,
termenul poate induce presupunerea ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie
sa fie independenta, n sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura.
Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. Prin
urmare, importanta relatiilor economice, financiare si de alta natura trebuie evaluata si din punctul de
vedere al unei terte persoane, rezonabila si informata care, avnd toate informatiile relevante, ar
putea trage concluzia n mod firesc ca sunt inacceptabile.
Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil sa
se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari la adresa independentei
si, corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru atenuarea lor.
De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot exista amenintari la adresa
independentei, de asemenea, diferite, care necesita aplicarea unor masuri de prevedere corespunzatoare.
Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de identificare, evaluare si
abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai folositor interesului public, dect un set de
reguli specifice, care pot fi arbitrare.
ntr-o astfel de abordare conceptuala se iau n considerare att amenintarile la adresa
independentei si masurile de prevedere necesare, ct si interesul public. Potrivit acestei abordari, profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia de a identifica si evalua circumstantele si
relatiile care pot crea amenintari la adresa independentei si, de asemenea, de a lua
masurile corespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivelacceptabil, prin aplicarea
masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe lnga identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de
profesionisti contabili n audit si servicii conexe si clientii lor, este necesar sa se aprecieze si daca
relatiile dintre acestia si terte persoane nu reprezinta amenintari la adresa independentei.
Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau reducere a acestora la
un nivel acceptabil difera n functie de caracteristicile individuale ale misiunii, respectiv daca misiunea
este un angajament de audit sau o alta misiune.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
n cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea n vedere scopul, obiectivul
si utilizatorul anume precizat al raportului.
Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare, sa evalueze circumstantele relevante,
natura misiunii si amenintarile la adresa independentei profesionistilor contabili, hotarnd daca este
oportun sa accepte sau sa continue misiunea, precum si masurile de prevedere utile; totodata, se va
aprecia si daca, n acest context, se impune completarea echipei cu specialisti din afara cabinetului/societatii sau grupului.
Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o categorie larga de
utilizatori potentiali: n consecinta, pe lnga independenta rationamentului profesional, independenta
comportamentala este de o importanta deosebita. Prin urmare, fata de clientii de audit, membrilor
echipei de profesionisti contabili n audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil si grupurilor li se
cere sa fie total independenti fata de acestia. Consideratii similare de independenta fata de clientii lor se
cer si atunci cnd sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii profesionale.
In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la adresa
independentei, despre care cabinetul are motive sa creada ca poate fi creata de interesele si relatiile
dintre profesionistii contabili si clientii lor.
n cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrns n mod expres contractual pentru
folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt considerati a fi n cunostinta de cauza asupra
scopului, obiectivului si limitarilor raportului, ntruct au participat la stabilirea naturii si obiectivului
misiunii cabinetului de a presta aceste servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului
respectiv.
n aceste conditii, cabinetul/societatea va avea n vedere luarea masurilor necesare asigurarii
independentei comportamentului membrilor sai fata de toti utilizatorii raportului.
n plus, n cazul n care cabinetul/societatea are o semnificativa participare financiara, fie directa fie
indirecta, n afacerile clientului auditului, al serviciilor conexe si al altor servicii profesionale, atunci, evident,
interesul financiar al acestei participari va fi att de important, nct nici o masura de prevedere a
reducerii amenintarii la adresa independentei la un nivel acceptat nu ar li posibila.
Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza astfel:
-pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinetelor/societatilor de audit trebuie sa fie
independenti fata de clientii lor;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de non- audit), cnd utilizatorul anume
precizat nu este restrns contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de
expertiza contabila trebuie sa fie independenti fata de client;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de non-audit), cnd utilizatorul anume
precizat este restrns contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de
expertiza contabila trebuie sa fie independenti fata de client.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie bazate pe

dovezile obtinute nainte de acceptarea misiunii (contractului) si n timp ce acesta este n derulare.
Obligatia de a proceda astfel apare atunci cnd un membru al cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar
putea
sa
se
astepte
sa apara
si
sa
cunoasca
mprejurari
sau
relatii
care
ar
putea
compromite independenta. Ar putea exista situatii cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestora sa
ncalce, din neglijenta, principiul independentei. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite, n
general, independenta fata de client, daca exista stabilite, de catre cabinet/societate, politici si
proceduri interne corespunzatoare de control al calitatii, destinate a promova independenta si a
corecta imediat abaterile, aplicnd orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa
independentei.
C. Amenintari la adresa independentei
Independenta este potential amenintata n urmatoarele situatii: interes propriu, slabirea
autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de familiarism si actiuni de intimidare.
3.2.1. Cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes
(participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra
n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:
* participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;
* un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la
persoane care gestioneaza patrimoniul clientului;
* onorarii totale provenind de la un singur client;
* preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract
(misiune);
* relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de
servicii profesionale;
* potentiala angajare ca salariat al clientului;
* onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari
de servicii profesionale.
3.2.2. Cauze legate de slabirea autocontrolului
De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie reevaluata
modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau a membrilor acesteia, pentru
a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a angajamentului.
Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din
membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si
din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fata de client.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la adresa
independentei, pot fi:
* un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
* un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din
care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului fata de client;
* prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client;
* pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor nregistrari care
fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client.
3.2.3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi
perceput a promova situatia sau
opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind
compromisa. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au
subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea amenintari la adresa independentei
de acest fel pot fi:
-a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
-a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nentelegerilor cu terte
parti.
3.2.4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism
Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul
sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine
prea ntelegator fata de interesele clientului.
Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fi
exhaustive, pot fi:
* un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care
are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului;
* un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului,
este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat
cu clientul;
* un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul
clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra
realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
* asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
* acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de
catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza
patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.
3.2.5. Cauze datorate unor actiuni de intimidare
Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv
si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care
gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea
pot fi:
* amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catrecabinetul/societatea respectiva de a nlocui
un membru al acesteia n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate;
* presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de
membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.
GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor
1. (2.) Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea
bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri
8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000;
diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000;
Raspuns:
Activul net corijat se poate determina prin dou metode:
a) metoda aditiv
ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferene din reevaluare
ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000 000 == 18.500.000
b) metoda substractiv
ANC = active reevaluate datorii
ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 == 43.500.000 25.000.000 =
18 500.000
2. (11.) Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro, din care:
60% sunt n termen de ncasare;
30% au o vechime de 4 luniiprezint un risc de nencasare de 25%;
10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,25 lei) ?
Raspuns:
20.000 EURO x 4,25 lei/EURO = 85.000 lei
Risc de nencasare: 20.000 EURO x 30% = 6.000 EURO x 25% = 1.500 EURO
6814 = 491
1.500 EURO
20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,25 lei/EURO = 78.625 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
3. (18.) Situaia stocurilor de materii prime n cursul lunii august este: 1.08. soldiniial 10 buc 1
lei/bucat; 5.08. intrri 20 buc 2 lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc 3 lei/bucat; 20.08 intrri
40 buc 4 lei/bucat; 30.08 intrri 5 buc 4,5 lei/bucat; ieiri pe 18.08. 55 buc i pe 25.08 43
buc. La ieirea din gestiune se utilizeaz metoda FIFO (primul intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 25.08.
Raspuns:
01.08 stoc initial
10 buc * 1 leu/buc
05.08 intrari
20 buc * 2 lei/buc
10.08 intrari
30 buc * 3 lei/buc
Valoare iesiri 18.08 = ( 10 buc * 1 leu/buc ) + (20 buc * 2 lei/buc) + (25 buc * 3 lei/buc) = 125 lei
Valoarea iesirilor din 25.08
18.08 stoc ramas
5 buc * 3 lei/buc
20.08 intrari
40 buc * 4 lei buc
25.08 iesiri
43 buc *
? lei/buc
Valoare iesiri 25.08 = ( 5 buc * 3 lei/buc ) + ( 38 buc * 4 lei/buc) = 167 lei

Rest = 2 buc * 4 lei/buc
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (25.) Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 150 titluri.
Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numr de aciuni 90 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de aciuni n cazul n
care societatea A absoarbe societatea B.
Raspuns:
ANC A = 57.000 lei 30.000 lei = 27.000 lei
Valoare/actiune A = 27.000 lei : 150 actiuni = 180 lei/actiune
ANC B = 31.500 lei 18.000 lei = 13.500 lei
Valoare/actiune B = 13.500 lei : 90 actiuni = 150 lei/actiune
Paritate B/A = 150 lei/actiune/180 lei/actiune = 0,83
Actionar 30 actiuni B primestela societatea A: 30 actiuni x 0,83 = 25 actiuni
2. (35.) Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se
cunosc urmtoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B: active diverse 60.000 lei,
datorii 18.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 15.000 de titluri, valoarea nominal 12
lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Raspuns:
Rezerve: 15.000 lei.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (56.) Ce reprezinta riscul , categorii de riscuri
Raspuns:
OSGG 400/2015 Codul controlului intern managerial
Riscul= o problem (situaie, eveniment etc.) care nu a aprut nc, dar care poate aprea n
viitor, caz n care obinerea rezultatelor prealabil fixate este ameninat sau potenat. n
prima situaie, riscul reprezint o ameninare, iar n cea de-a doua, riscul reprezint o
oportunitate. Riscul reprezint incertitudinea n obinerea rezultatelor dorite i trebuie
privit ca o combinaie ntre probabilitate i impact.
Ordin MF 1802/2014 pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situa iile financiare anuale
individuale i situaiile financiare anuale consolidate (M. Of. 963/30.XII.2014)
CAP. 11 Controlul intern
566. (1) n nelesul prezentelor reglementri, controlul intern al entitii vizeaz asigurarea:
conformitii cu legislaia n vigoare;
aplicrii deciziilor luate de conducerea entitii; bunei
funcionri a activitii interne a entitii; fiabilitii informaiilor financiare; eficacitii operaiunilor
entitii; utilizrii eficiente a resurselor; prevenirii i controlului riscurilor de a nu se atinge
obiectivele fixate etc.
Categorii de riscuri :
riscuri fizice (calamiti naturale-cutremur, nghe) ;
riscuri financiare (risc de credit, risc de lichiditate, risc de variaie a pre ului (pre mrfuri,
dobnd, curs valutar) ;
riscuri operaionale (utilizarea sistemelor informatice ). De exemplu, OMFP 1802/2014 pct.
572 (2) prevede:
Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refer la evaluarea unor
aspecte precum:
nivelul de dependen a entitii de sistemul su informatic, cu influen asupra continuitii
exploatrii, atunci cnd dependena este prea mare;
nivelul de confidenialitate a informaiilor vehiculate de sistem;
obligaia de respectare a dispoziiilor n vigoare referitoare la fiscalitate, protec ia persoanelor,
proprietatea intelectual sau reglementri specifice anumitor sectoare de activitate.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1. (9.) Cum se clasifica expertizele contabile?
Raspuns
Expertizele contabile pot fi clasificate:
I.
Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:

a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de
procedur penal; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate
n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult,
de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza
contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
II.
Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele contabile sunt:

a. civile
b. penale
c.
comerciale
d. fiscale
e. alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni
2. (14.) Explicati care sunt situatiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?

Raspuns:
Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea
de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist
mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud
apropiat, n soluionarea cauzei ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil
PAGINA NOUA.
FILIALA)
s
fie
subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form,
urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil:
Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din prile n proces,
s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a
evidenelor tehnico-operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul
dosarului supus judecii.
Dac, n calitate de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus
judecii, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n
particular, expertul contabil care a efectuat o expertiz extrajudiciar la cererea unei pri n
proces se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete
condiiile de independen i de competen, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.
Expertii contabili trebuie sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate.
Situatiile de incompatibilitate sunt:
-
o alta calitate anterioara in aceeasi cauza ( martor, reprezentant, judecator, procuror etc)
un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un
anume fel;
este cuprins in structura uneia din partile in proces;
exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de
organ de control, conducator etc.;
executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce

urmeaza a se expertiza.
3.(16.) Ce contine capitolului I al Raportului de expertiza contabila ? (Introducere)

Raspuns:
CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin
urmtoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei
contabile, care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul,
numrul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare
sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se
menioneaz:
a. n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv
ncheiere de edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n
cauzele penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor,
PAGINA NOUA.
FILIALA)
domiciliul sau sediul social al acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau
penal);
b. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social
al acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil
solicitat.
III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul
n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat
expertiza contabil extrajudiciar.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor
contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea
acestora n ncheierea de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i
cercetare penal (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea
obiectivelor acestora trebuie s fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza
contabil. n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul
nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz
de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu
obiectivele expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil.
Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de
documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de
expertiz contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile
avnd aceleai obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile
altor experi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile
date de acestea n timpul efecturii expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil
trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.
4. (17.) Ce contine cap.II al Raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei

contabile)?
Raspuns:
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil,
trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile,
care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la
structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i
tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut
PAGINA NOUA.
FILIALA)
obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea
concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor
acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului
de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de
expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i
interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s
se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc,
redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii
documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control
(de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil
analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care
expetul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc
condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n
stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar
trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite,
ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert
contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n
expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu
opinia expertului numit din oficiu.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. (29. ntrun studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie
prezentai n mod minimal?
Raspuns :
FLUXURI DE NUMERAR CUMULATE POZITIVE
VALOAREA NETA PREZENTA (VAN, VNA)
RATA INTERNA A RENTABILITATII PROIECTULUI (RIR, IRR)
2. (31.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de

actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2
3
4
5
Total
Cost investiie
15.000
11.445
Costuri de exploatare
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
35.540
Total cost
15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
50.540
Total ncasri
9.440
9.640
10.700
10.700
22.700
64.180
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul

acestui indicator.
Raspuns:
Se dau:
- valoarea investitiei
- rata de actualizare
- structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei
Se cere:
-sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
-sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.

valoarea actualizata neta(durata de viata 5 ani, rata de actualizare 20%)
= fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima
programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 21.300
21300 15000 (costul investitiei)= 6300 (valoare mai pozitiva) rezulta ca investitia este
fezabila.
GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (2.) Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea
situaie financiar:
Indicator
31.12.n
Imobilizri
1.500
Stocuri
400
Creante
250
Disponibiliti
30
Datorii mai mari de un an
2.500
Datorii mai mici de un an
350
Din care datorii bancare pe termen foarte
5
scurt
Raspuns:
Situatia neta prezinta valoarea capitalurilor proprii semnificative, aceasta situatie marcheaza atingerea
obiectivului major al gestiunii financiare ,
si anume maximizarea valorii capitalurilor
proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.Situatia neta aratand o imbogatire a patrimoniului,
fiind rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare
(contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Situatia Neta (SN) =
Activ - Datorii totale
SN=2180-2855= -675
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, in cazul de mai sus activul
este angajat n datorii. Situatia neta arata o gestionare slaba a firmei cu risc mare de faliment
(insolvabilitate a intreprinderii). Aceasta consta in incapacitatea intreprinderii de a-si onora
angajamentele asumate fata de terti, situatie cauzata de lipsa lichiditatilor.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
2. (9.) Calculai i interpretai ratele de solvabilitate pentru o ntreprindere din domeniul

industriei
prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator
31.12.n
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt
100.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000
Raspuns:
Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente =165.000 : 50.000 = 3.3
SAU
Solvabilitatea generala = activ total / datorii totale = 165.000 : 100.000 = 1,65
SAU
Solvabilitatea generala = capital propriu/ total pasiv 65.000 / 165.000 = 39,40 %
Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea societatii de a face fata datoriilor, la termen (la modul
general). Un nivel minim (optim) este de 33%.
Solvabilitatea mai este apreciata pe baza ratelor de lichiditate ca fiind capacitatea societatii de a face
fata datoriilor pe termen scurt:
1.Indicatorii de lichiditate:
a)-lichiditatea generala= active curente (active circulante): datorii curente (datorii care ajung la
scadenta intr-o perioada mai mica de un an).
Active curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati
=20.000+40.000+5000
=65.000
Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s.
=47.000+3000
=50.000
65.000/50.000=1,3
b).Indicatorul lichiditatii restranse=Active curente - stocuri/datorii curente
Active curente-Stocuri/Dat crt.
65.000-20.000/50.000=0,90
c) Indicatorul lichiditatii imediate= Disponibilitati/datorii curente
5.000/50.000 = 0,10
In ceea ce priveste valorile acceptabile ale lichiditatii:
-lichiditatea generala trebuie sa aiba o valoare mai mare decat 2;
-lichiditarea restransa: 0,8 -1;
-lichiditatea imediata: mai mare de 0,2
2.Indicatori de risc
Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat/Capital propriu x100
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000

Capital propriu=65.000
50.0000/65.000x100=76,92
Capital imprumuta/Capital angajat x 100
Capital imprumutat=50.000
Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000
=115.000
50.000/115.000=43,40
Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de
proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O valoare mai mica de 50
demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux
de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciilor datoriei).
GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (104.) O organizaie non-profit realizeaz urmtoarele venituri n anul 2012:
- venituri din cotizaiile membrilor = 5.000 lei
- venituri din donaii i sponsorizri = 15.000 lei
- venituri din finanri nerambursabile de la Uniunea European = 30.000 lei
- venituri din activiti comerciale = 10.000 lei
Corespunztor acestor venituri ea realizeaz urmtoarele cheltuieli:
- cheltuieli aferente activitii non-profit = 48.000 lei;
- cheltuieli aferente activitii comerciale = 7.000 lei
Determinai impozitul pe profit datorat de aceast organizaie non-profit pentru activitile
desfurate n cursul anului 2012, dac cursul de schimb este 4,4 lei/euro.
Raspuns:
Determinarea veniturilor impozabile
a.Pentru veniturile din cotizaiile membrilor, donaii i sponsorizri i finanri nerambursabile de la
Uniunea European organizaia non-profit este scutit de plata impozitului pe profit.
b.Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activiti economice ce
nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului
pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre 15.000 euro i 10% din
celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit,respectiv:
15.000 euro = 15.000 x3.65 = 54.750 lei
10% (5000 + 15000 + 30000) = 5.000 lei
- veniturile din activiti economice sunt scutite n limita a 5.000 lei, pentru restul de 5000 lei
datorndu-se impozit pe profit.
Determinarea profitului impozabil
Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde cuantumului
veniturilor impozabile.
Profitul activitilor economice = Veconomice Ch.economice = 10.000 7000 = 3000 lei.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Profitul aferent veniturilor impozabile = 3000 x (5000/10000) = 1500 lei

Pas 3. Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x 1500 = 240 lei
2. (105.) O societate comercial realizeaz urmtoarele venituri i cheltuieli aferente
trimestrului I
2013:
- venituri din vnzarea mrfurilor: 50.000 lei;
- venituri din prestri servicii: 20.000 lei;
- venituri din dividende primite de la o societate comercial romn 1.000 lei;
- cheltuieli cu mrfurile vndute: 30.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile de la teri: 10.000 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
- cheltuieli salariale: 2.000 lei
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne: 3.000 lei
- cheltuieli cu tichetele de mas: 800 lei, din care 200 lei peste limita legal
Determinai impozitul pe profit datorat de societatea comercial.
Raspuns:
Determinarea veniturilor impozabile
Venituri impozabile = Venituri din vnzarea mrfurilor + venituri din prestri servicii =
= 50.000 + 20.000 = 70.000 lei
Determinarea cheltuielilor deductibile
Pentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuial n parte:
- cheltuielile cu mrfurile vndute sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 30.000 lei
- cheltuielile cu serviciile de la teri sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 10.000 lei
- cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat
Limita = 2% x (Venituri impozabile Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele
dect cele cu impozitul pe profit i protocolul)
= 2% x (70.000 30.000 10.000 2.000 3.000 800) = 24.200 lei x 2%= 484 lei
i chelt neded = 516 lei.
- cheltuielile salariale sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 2.000 mil. lei
- cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile Chelt. Neded. = 3.000 mil. lei
- cheltuielile cu tichetele de mas sunt deductibile n limita prevederilor legale
Chelt. Ded. = 600 mil. lei i Chelt. Neded. = 200 mil. lei.
Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 lei
Determinarea profitului impozabil
Profit impozabil = 70.000 43.084 = 26.916 lei
Determinarea impozitului pe profit
Impozitul pe profit = 26.916x 16% = 4.307 lei.
3. (117.) O salariat a unei societi comerciale obine la locul de munc de baz, pe baza
unui contract de munca cu timp normal, urmtoarele venituri, n luna martie 2015:
- salariu de baz = 1.000 lei;
- spor de vechime = 15%; (neinclus n salariul de baz)
- 20 tichete de mas n valoare de 10 lei/tichet.
- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie n valoare de 250 lei.
Salariata are n ntreinere un copil minor i pe mama sa care nu obine venituri i este
proprietara unui teren agricol n suprafa de 5.000 mp
Determinai venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie, i drepturile salariale
incasate de angajata, cunoscandu-se ca procentele de contributii sociale suportate de salariati sunt:
CAS-10,5%, CASS-5,5%, somaj 0,5%, iar luna martie 2015 a avut 21 zile lucratoare pe care salariata
le-a lucrat integral (deducerea se rotunjeste in sus la 10 lei).
Raspuns:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Sporul de vechime = 15% x 1000 = 150 lei face parte integral din venitul brut
Valoarea tichetelor de mas este neimpozabil n limita a unui tichet pe zi lucrtoare. Cum luna martie
2015 a avut 21 zile lucrtoare, valoare tichetelor de mas nu se include n venitul brut.
Cadoul primit cu ocazia zilei de 8 martie este neimpozabil n limita a 150 lei. Deci se va include n
venitul brut suma de 100 lei.
Venitul brut din salarii = 1000 + 150 + 100 = 1250 lei
Determinarea contribuiilor obligatorii
Contribuia de asigurri sociale = 1250x 9,5% =119 lei
Contribuia de asigurri sociale de sntate = 1250x 6,5% = 81
Contribuia de asigurri pentru omaj = 1250 x0.5%= 6 lei
Determinarea venitului net din salarii
Venit net = Venit brut Contribuii obligatorii = 1250-119-81-6=1044lei
Determinarea deducerii personale
Deducerea personal se stabilete n funcie de numrul de persoane considerate n ntreinere:
- copilul minor este ntotdeauna considerat n ntreinere;
- mama contribuabilei este i ea considerat n ntreinere i nu obine venituri, iar suprafaa de teren
deinut este de doar 5.000 mp. Ea n-ar fi fost considerat persoan n ntreinere dac suprafaa de
teren deinut depea 10.000 mp n zonele colinare i de es sau 20.000 mp n zonele montane.
Deducerea personala = 400lei
Determinarea venitului impozabil
Venitul impozabil = Venit net Deducere personala = 1044-400 = 644 lei
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Impozit = 16% x644 = 103 lei
Determinarea drepturilor salariale primite de angajat n luna martie 2015
n luna martie salariata primete:
- un salariu net n numerar n valoare de 1000 + 150+100 119-81-6 -103 =941 lei;
- 20 de tichete de mas n valoare total de:
20x10lei/tichet=200 lei
- un cadou neimpozabil cu ocazia zilei de 8 martie n valoare de 150 lei(250-100 cuprins in venitul
brut)
4. (119.) O persoana fizica obtine venituri din taximetrie, fiind impusa pe baza normelor de
venit.
Pentru anul 2015 i s-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obtinute
de persoana fizica in anul 2015 au fost de 200.000 lei , iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.
Determinat suma impozitului pe venit aferenta anului 2015 datorata de persoana fizica si
precizati la ce termene trebuie achitat acesta si in ce sume.
Raspuns:
Impozitul pe venit aferent anului 2015 datorata de persoana fizica = Norma anuala de venit stabilita *
16% = 75.000lei *16% = 12.000 lei.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1. (5.) Care este aria de acoperire a reglementarii profesiei contabile ? Definiti conceptul de
profesie contabila.
Raspuns:
Profesia contabila = totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul
contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza)si a organismelor profesionale
carora le apartin. Activitatile care compun PC au un element comun : disciplina contabilitatii.
2. (6.) Care sunt modalitatile de implementare a reglementarii profesiei contabile?
Raspuns:
- Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut
de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
- Reglementarea externa: profesia este reglememntata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegat
sarcini de reglementare;
- Coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglemenatrea
externa.Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare si sa nu concureze.
3. (7.) Explicai rolul profesiei contabile n satisfacerea interesului public .
Raspuns:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Notiunea de interes public consta in asumarea unei responsabilitati din partea organismului
professional fata de utilizatorii serviciilor contabile : actionari / asociati, salariati, furnizori,
banci, buget, investitori, bursa etc. Rolul PC = protejarea interesului public
4. (10.) Care sunt criteriile de recunoastere a unui organism al profesiei contabile ?
Raspuns:
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele international, un organism national
al profesiei contabile trebuie: - Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - Sa fie acceptat
si recunoscut de membrii sai; - Membrii sa fie profesionisti contabili; - Sa se bucure de buna
reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; - Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau
influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul
calitatii); - Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile
traditionale efectuate de profesionistii contabili; - Sa aiba capacitatea de administrare si resursele
necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.
5. (13.) Cum se clasific profesionitii contabili n funcie de modul de organizare a activitatii ?
Raspuns:
- individuali (cabinet propriu)
- asociativi (in SC member ceccar)

Lucrare Stagiu An I Sem. II 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Stagiu An I Sem. II 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA

25 N0IEMBRIE 2015. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

COSTACHE CRISTINA- ANUL I -SEMESTRUL II

CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE - CASS

contributia individuala nu se datoreaza (indiferent de sursa indemnizatiilor: fond

Contributiile aferente venitului de 1250 lei- lucrate

Programele de rscumprare a propriilor aciuni adoptate de ctre un emitent admis la tranzacionare

reducerea capitalului social;

4.1 Etapele operaiunii de rscumprare a propriilor aciuni

a) Rascumpararea actiunilor proprii:Valoarea de rascumparare este = 22.000

b) Anularea actiunilor rascumparate:Valoarea nominala a actiunilor rascumparate : 8.000 lei

1012capital social varsat

anularea instrumentelor de capitaluri proprii

Suportarea din rezerve a pierderii din rascumparare

S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului total de materii

( 1000 x 150 )+(750 x 157) 15000+117750

Se inregistreaza Iesiri la 11.Li = 800 x 153 = 122.400

Se inregistreaza Iesiri la 15.Li = 450 x 153 = 68.850

( 500 x 153 )+ (250 x 177 ) 15120750

Se inregistreaza Iesiri la 25.Li = 350 x 161 = 56.350

adoptarea de ctre emitent a hotrrii privind emisiunea de aciuni;

plasamentul aciunilor emisiunii suplimentare;

adoptarea drii de seam;

nregistrarea la Comisia Naional a Pieei Financiare a drii de seam asupra rezultatelor

introducerea modificrilor n actul de constituire;

adoptarea de ctre emitent a hotrrii privind emisiunea de aciuni;

perfectarea de ctre emitent i underwriter a contractului de prestare a serviciilor de

pregtirea i aprobarea de ctre emitent a prospectului ofertei publice;

perfectarea de ctre emitent i de ctre registratorul independent a contractului de inere a

nregistrarea ofertei publice a aciunilor la CNPF;

deschiderea de ctre emitent a unui cont provizoriu n valut naional;

multiplicarea prospectului ofertei publice, precum i imprimarea certificatelor valorilor

dezvluirea informaiei incluse n prospectul emisiunii de aciuni;

plasamentul aciunilor, adic vnzarea aciunilor subscrise;

aprobarea de ctre emitent a drii de seam asupra rezultatelor emisiunii;

nregistrarea la CNPF a drii de seam asupra rezultatelor emisiunii;

operarea, n actul de constituire al emitentului, a modificrilor i completrilor dictate de

nregistrarea modificrilor emisiunii la CNPF;

nchiderea contului provizoriu i transferarea mijloacelor lui pe un cont curent al emitentului;

introducerea n Registrul acionarilor a datelor privind noii acionari i eliberarea

VAND 500 BUC X 4 LEI

LA SF LUNII DIF PRET 2.8-3 = -0.2 X 500 BUC = -100

OBTIN PRODUCTIE300 BUC X 5 LEI CS

VAND 300 BUC X 6 LEI

6. (57.) La S.C. MARA S.R.L se realizeaza programe informatice pentru compartimentul

L se realizeaza programe informatice pentru compartimentul financiar contabil achizitionate de la o

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

- Inreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing opera ional:

Plata facturii emise de locator

- n luna mai N se inregistreaza cheltuielile cu modernizarea cldirii: (40.000+12.000)

- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuat la cldire:

- amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului de

- la finalizarea contractului se pred proprietarului investi ia:

Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:

Obiectivul Standardului este sa prescrie tratamentul contabil al investitiilor imobiliare si

terenurile detinute pentru a fi utilizate in viitorul inca nedeterminat;

proprietatile imobiliare achizitionate cu scopul exclusiv sa fie cedate ulterior, in viitorul

La 31.12.N+1 Valoarea justa = 502.000 lei , Valoarea contabila = 506.000 lei

La 31.12.N+2 Valoarea justa = 510.000 lei , Valoarea contabila = 502.000 lei

3. (42.) Care sunt destinatiile, in ordinea in acestea se au in vedere, pentru repartizarea

urmeaz a fi repartizat pe celelalte destina ii hotrte de adunarea general a ac ionarilor sau

20% din capitalul social varsat;

5% din profitul impozabil.