Sunteți pe pagina 1din 2

dasdasdasdasdasdzxvzvcxvdfPrimele cercetasdadasdasdasdasdari in acest

domeniu s-au axat in mare masura doar asupra impactului negativ al situatiei
existente intre locul de munca si familie. Mai multi cercetatori au
argumenasdasdasdasdsadfaptul ca muncitorii pot de asemenea sa beneficieze in
urma situatiei prezentate anterior si ca aceste beneficii pot sa fie mai mari decat
costurile. Cercetarile efectuate de catre Casdasdasdasdrosby (1982) au
demonstrat faptul ca femeile casatorite, care aveau copii, erau mai satisfacute de
locul de munca fata de femeile singure care aveau un job sau femei care femei
care lucrau si nu aveau copii. Analiza efectuate de catre Barnett (1998) a aratat
ca muncitorii care aveau un program full-time au prezentat o sanatate mai buna
fata de colegii lor care lucrau mai putine ore.
Un studiu longitudinal efectuat in Statele Unite a aratat ca femeile de rasa
caucaziana, maritate, care si-au redus din numarul de ore lucrate din full-time la
part-time si pana cand au devenit casnice au raportasdasdasdasdadat o crestere
semnificativa a simptomelor de distres pe o perioada de 3 ani (Wethington
&Kessler,1989).
Existenta resurselor care permit indivizilor sa faca fata aspectelor complexe ale
joburilor acestora si in acelai timp crescndu-le dorinta de a face acest lucru ar
putea sa fie asociat cu un efect al unei incarcaturi pozitive care s-a dezvoltat in
timpul orelor de lucru si care s-ar putea manifesta si asupra domeniilor din afara
locului de munca.
Mediile de lucru care ofera multe resurse (feedback asupra realizarii unei sarcini,
autonomie si posibilitatea de dezvoltare profesionala) pot creste dorinta unei
persoane de a-si dedicata abilitatile asupra unei sarcini producand rezultate
pozitive iar energia este mai probabil sa fie produsa in timpul executarii acelei
sarcini, decat sa fie consumata.
Resurse de la locul de munca cum sunt oportunitatile de dezvoltare, autonomie
si feddback-ul primit in urma efectuarii unei sarcini evoca experiente pozitive,
unde angajatii sunt preocupati intr-un mod pozitiv asupra jobului lor. Aceasta
experienta de flow (o stare de concentrare intensa si de preocupare asupra unei
sarcini, in care persoana percepe timpul trecand repede) are un efect pozitiv
asupra vietii personale, angajatii venind acasa bine dispusi dupa o zi de succes la
locul de munca.
Resursele de la locul de munca, care permit angajatului sa faca fata sarcinilor
complexe, crescndu-le in acelai timp dorinta de a depune efort, sunt asociate
cu mobilizarea energiei si dezvoltarea unui efect de sarcina pozitiv care se
raspandeste si in alte domenii. Acestia necesita putin timp pentru a-si recupera
energia si este preasdasdsadzenta o crestere a probabilitatii ca resursele de la
locul de munca sa afecteze intr-un mod pozitiv sanatatea individului.

Does home life interfere with or facilitate job performance? (Evangelia Demerouti,
Arnold B.Bakker, Patricia Voydanoffasdasdasdasd;2010)
Sarcini casnice si performanta la locul de munca
Un numar de studii au observat ca situatia familiala poate sa aiba efecte negative
asupra comportamentelor organizationale, incluzand absenta si performanta la
locul de munca.

Efecte defavorabile venind din partea familiei asupra performantei individului pot
sa fie explicate utilizand fenomenul depletiei, care se refera la ideea conform
careia indivizii au resurse fiziologice si psihologice limitate (cum ar fi timpul,
atentia si energia) pe cadasdasdsaddare pot sa le utilizeze si care trebuie sa le
reduca pentru a se putea acomoda acestor resurse fixe (Rothbard,2001). In mod
similar, viziunea conflict-rol sugereaza faptul ca tensiunea care se produce intr-un
anumit rol va inhiba capacitatea individului de a face fata expentatelor celuilalt
rol.(Greenhaus &Beutell, 1985).