Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Conceptul dreptului penal european


Pe linga dreptul penal naional (intern) exist i drept penal extranaional care
implic dou sau mai multe state i care poate fi denumit un drept penal
internaional in sens larg. (a se face deosebire intre dreptul penal internaioanl
vizeaz instituiile reglementate prin convenii internaionale intre state (extrdare,
comisii rogatorii, etc.), iar dreptul internaional penal vizeaz infraciunile
internaionale (faptele, crime i delicte) genocid, aparteid, infraciunile de rzboi.
Doctrina definete prin drept penal internaioanl ramura de drept criminal
(unde se include i procedura penal nu doar drept penal) care reglementeaz
ansamblul problemelor de ordin penal ce se ridic pe plan internaional.
Or, exist trei aspecte ale dreptului penal internaional:
1) drept penal care nu intereseaz decit dou state impune nite probleme
clasice. Ex: dac un cetean al RM ucide o persoan intr-o ar strin, se va
impune chestiunea competenei statului ce-l va judeca i a legii aplicabile. Soluia
este furnizat fie de legea intern (CP sau CPP), fie de conveniile bilaterale (ex.
Conv privind extrdarea). Judectorul competent este un judector naional,
aparinind unuia dintre statele implicate (este vorba de o infraciune ordinar in
acest caz, care nu devine internaional decit prin locul comiterii sale).
2) mai recent a aprut un drept penal mondial supravegheat i dirijat de ONU.
Deja a 2-a zi dup al II-lea Rzboi Mondial au fost imprite jurisdiciile
internaionale i nu cele naionale. Aceasta pentru a sanciona autorii infraciunilor
contra pcii, de rzboi, i contra umanitii.
Acordul de la Londra din 8.08.45 stabilea un tribunal militar internaional
pentru judecarea criminalilor de rzboi ale puterilor europene ale Axei, ale cror
crime erau fr o localizare geografic precis. Este vorba de Tribunalul de la
Nurenberg, care la 1 octombrie 1946 a condamnat 20 de acuzai, dintre care
majoritatea la pedeasp capital.
Mai tirziu, ONU decide in baza rezoluiei 808 (1993) din 22.02.93 s creeze un
tribunal internaional pentru a judeca persoanele prezumate vinovate de violri
grave ale dreptului umanitarinternaional comise pe teritoriul fostei Iugoslavii,
incepind cu 1991. Statutul acestui nou tribunal a fost adoptat de ctre Consiliul de
Securitate la 23 mai 1993 prin Rezoluia sa nr.827. Situat la Haga, el deja a emis
mai multe sentine.
Prin Rezoluia N 955 din 8 noiembrie 1994 a fost infiinat i Tribunalul pentru
Rwanda. Urmind experiena tribunalelor internaionale, a fost fondat i Curtea
Penal Internaional prin actul din iulie 1998 de la Roma.
3) Concomitent evolueaz i drepturile penale regionale. In cadrul unei
conferine din 1992 de la Helsinki, Asociaie internaional de drept penal a
conceput prin termenul regionalizare o colaborare internaional care implic cel
puin trei state independente aparinind unei entiti geografice bine precizate.
Anume in acest cadru se poate vorbi i de drept penal european.
Prin definiie dreptul penal european include ansamblul normelor penale
(substaniale, procedurale, penitenciare) comune mai multor state europene in
vederea luptei impotriva criminalitii i in special contra criminalitii
transnaionale organizate. Vis-a-vis de conceptual dreptului penal european se
ridic unele intrebri cum ar fi: obstacol prevedea probleme suveranitii: exercitare justiiei penale este un
atribut al suveranitii (ca de altfel i politica extern sau baterea monedei). Din
aceste considerente dr. european d prioritate unor valori ca: statul de drept,
democraia sau drepturile omului.
- obstacol const in particularitile naionale in dreptul penal intern, una
dintre acestea fiind deosebirea dintre cele 2 sisteme de drept existente in Europa:
romano-germanic i common law. Cu toate acestea, treptat se trece i la unele
asemnri, de ex. in 1986 Anglia creeaz un minister public, iar unele legislaii
europene au inclus probaia. Trebuie de subliniat la fel i rolul crescind al dreptului

scris in rile de common law. La fel exist distincia dintre sistemul procedural
continental (inchizitorial) i sistemul procedural englez (acuzatorial).
2. Obiectul de studiu al dreptului penal European
Prin extremitate se poate vorbi de o bipolaritate a Europei, distingindu-se cea a
Consiliului Europei i Europa Comunitar (instituit prin Tratatul de la Roma 1957 i
de la Maastricht din 1992, modificate prin Tratatul de la Amsterdam semnat in
1997). Fcnd o incursiune general trebuie s menionm c Uniunea European se
fundamenteaz pe 3 piloni: I pilon este unul supranaional format din Comunitile Europene; al II-lea pilon este interguvernamental privind politica extern i securitatea
comun; al III-lea creat prin Tratatul de la Maastricht vizeaz cooperarea poliieneasc i
judiciar in materie penal.
Reieind din structura nominalizat dreptul penal european cuprinde trei
domenii de cercetare:
I - cooperare intre state in materie penal;
II drepturile omului;
III dreptul penal comunitar (al Uniunii Europene in materie penal).
Cooperarea interstatal european - scopul acesteia este de a lupta
contra criminalitii. (Deci din punct de vedere juridic nu se face o diferen, din
punct de vedere lingvistic, 5 asistena presupune un ajutor mutual, iar
cooperarea este legtura cu cineva. De aceea se zice statele coopereaz pentru
a se ajuta. Cu toate acestea, actele internaionale folosesc termenul asisten cu
excepia Tratatului de la Maastricht i Amsterdam ce folosesc termenul de
cooperare). Anume aceast cooperare interstatal in materie penal a i pus bazele
dreptului penal european. Din punct de vedere istoric, cooperarea incepe in sec. 19
prin Convenia francobelgian din 12 august 1843 de asisten in materie fiscal, in
special pentru incasarea amenzilor. Astzi cele mai importante manifestri de
asisten penal european sunt: Convenia european de extrdare 1957 i
Convenia european de asisten juridic 1959 toate create sub egida Consiliului
Europei.
Drepturile omului in materie penal - se poate constata c drepturile omului
au facultatea de a permite oricui s-i apere libertatea i demnitatea sa graie unor
garanii instituionalizate. Aceast definiie impune dou remarci:
- de ordin formal: pe de o parte se vorbete de drepturi ale omului, pe de alta
de liberi publice. Unii autori prefer s vorbeasc de liberti publice in raport cu
dreptul intern i de drepturile omului in raport cu societatea internaional;
- de ordin fundamental: drepturile omului au un caracter obiectiv, care explic
faptul c drepturile nu sunt atribuite unei persoane printr-un contract, dar se
ataeaz acesteia prin insi natura ei de fiin uman. Astfel se poate vorbi de un
universalism al drepturilor omului. Obligaiile statului se refer la persoan i nu se
rsfring asupra altor state parte la convenie. Izvorul de drept fundamental in acest
caz este Convenia European a Drepturilor Omului semnat la Roma la 04.11.1950.
Dreptul comunitar(mai numit pe nou Dreptul Uniunii Europene). Ideea
conceperii unui spaiu economic european unic apare in 1950. Ministrul francez al
afacerilor externe R. Schuman, a prezentat un proiect care a dus la 18 aprilie 1951
la semnarea la Paris a Tratatului ce instituia Comunitatea european a crbunelui i
oelului.
La 25 martie 1957 la Roma au fost semnate dou tratate ce au fondat
Comunitatea european a energiei atomice (Euratom sau CEEA) i comunitatea
economic european (CEE sau piaa comun).
Cel mai important este ins Tratatul Uniunii Europene semnat la 7 februarie
1992 la Maastricht de ctre minitrii afacerilor externe ai statelor membre ale
Comunitii economice europene. In realitate ins acest tratat nu a transformat
Comunitatea in Uniune. Aceasta nu avea decit un caracter politic, in absena
personalitii juridice proprii (buget, finane). Mai recent, ca urmare a modificrilor

de la Amsterdam, Tratatul de la Maastricht se fundamenta pe 3 piloni: - comunitatea


(titlul 1-4) - politica extern i securitatea comunitii (titlul 5) - justiia i afacerile
interne (poliia) (titlul 5).

Principiul non-bis-in-idem - esena acestui principiu e c persoana nu poate rspunde de


dou ori pentru aceeai fapt. Problema se pune atat in dreptul intern, cat i in cel internaional,
cu atat mai mult c trebuie s se tie dac, dup ce persoana a fost judecat definitiv intr-un stat,
ar mai fi ea susceptibil de rspundere in alt stat sau s i se aplice o pedeaps de ctre o instan
internaional pentru aceeai fapt. Dup un prim concept, o nou urmrire ar fi posibil,
deoarece tragerea la rspundere a persoanei ar fi un atribut al suveranitii statului. Dar, potrivit
unei alte concepii, mai liberale, urmrirea secundar ar trebui interzis in virtutea principiului
echitii. Acest principiu trebuie ineles atat in sens material, cat i procesual. In sens material, se
pune intrebarea dac non bis in idem se refer doar la faptele susceptibile de rspundere penal.
Potrivit lui, este vorba de o fapt penal, adic infraciune. Totui, acest principiu nu exclude
posibilitatea ca 11 rspunderea penal s coexiste, de exemplu, cu rspunderea civil sau
disciplinar, in acest caz nu trebuie s se considere ca fiind lezat principiul nominalizat.
Totodat, principiul discutat nu exclude posibilitatea ca pentru o infraciune svarit persoanei
s i se aplice mai multe sanciuni penale, dar numai dac aceste sanciuni se cumuleaz din
raiuni diferite i dac ele au funcii diferite. De exemplu, pe lang pedeapsa principal i se poate
aplica i una complementar sau o msur de siguran.
2.Principiul respectarii suveranitatii, securitatii si ordinii publice a statelor

*suveranitatea reprezinta puterea pe care o are autoritatea de stat pe teritoriul


acestui stat si anume cind este vb despre aplicarea legii penale, puterea de decizie
in aplicarea legii penale pe teritoriul unui stat precum si independenta acestui stat
in raport cu alte state.
- Din punct de vedere a dreptului penal European suveranitatea are doua conotatii:
1.La nivel national suveranitatea se exercita asupra teritoriului, iar aplicarea si
adoptarea legii tine de competenta exclusiva a statului si st urmeaza sa-si exercite
aceasta competenta asupra modului de implimentare a normelor de drept penal
2.La nivel international suveranitatea se manifesta prin independenta statelor pe
care aceasta o au in raport cu alte state.
O prerogativa (avantaj) a suveranitatii statului o reprezinta justitia penala
pentru ca instantele nationale pronunta hotarirea in numele legii si in numele
statului, respectiv ele sint cele care condamna persoanele, si doar instantele
nationale sint competente sa aplice codul penal al fiecarui stat in parte.(de aceea
este dificil de a renunta la o asemenea prerogativa)
Cu toate acestea in cadrul cooperarii principiul respectarii suveranitatii,
securitatii si ordinii publice se refera la citeva aspecte importante:
1.Statele ca fiind state suverane trebuie sa detina(sa beneficieze) aceleasi
drepturi pe care le ofera suveranitatea lor.
2.Toate statele trebuie sa fie egale in ceea ce priveste cooperarea sau
asistenta (adica toate statele trebuie sa-si exercite in mod egal atributiile pe care le
au in acest domeniu)
3.Integritatea si inviolabilitatea teritoriala a statelor urmeaza a fi respectate
de celelalte state atunci cind este vb de cooperare sau asistenta interstatala
4.Nici un stat nu poate interveni in treburile interne(justitia penala) a altui
stat.

3.Principiul curtuaziei si reciprocitatii


Curtuazie- diplomatia pe care un stat poate sa o manifeste in raport cu alt stat.
Reciprocitate intelegerea pe care i-o acorda un stat altui stat si asistenta prin
actiuni concrete (daca ma ajuti tu pe mine atunci te ajut si eu pe tine)
ex:extradarea (atit din partea unuia cit si din partea altuia). (de regula in baza
acordurilor bilaterale)
In cazul in care statele nu au incheiate anumite acorduri bilaterale atunci vor
merge pe calea relatiilor diplomatice (aceste relatii vor ajuta ca aceste doua state
sa poata coopera intre ele si sa-si acorde asistenta necesara ex: audierea
martorilor, ) (ex:RM-SUA acestea neavind incheiat vre-un careva accord
international, si nici nu fac parte din aceiasi regiune respectiv de folos va fi acest
principiu).
4.Principiul umanismului
Sta la baza implimentarii justitiei penale
In cooperare acesta se manifesta:
1.Toate conventiile prevad principiul umanismului prin diferite prevederi (in asa mod
se manifesta principiul umanismului in relatiile de cooperare)
Ex: extradarea (nu poate fi extradata daca in tara care va fi extradata i se va aplica
pedeapsa cu moartea sau va fi supus torturii, tratamentelor inumane sau
degradante), sau este vb de o infractiune politica, vamala, fiscala etc.
Conventia cu privire la extradare, Conv. Cu privire la transferul de proceduri, cu
privire la transferul de condamnati.
5.Principiul imunitatii de jurisdictii penale
Aici se are invedere persoanele(diplomati) si familiile acestora care beneficiaza de
imunitate de jurisdictie penal si nu pot fi atrasi la rs penala pe teritoriul st in care au
comis infractiunea si se afla in misiune diplomatica (este declarata personanongrata, urmeaza sa paraseasca teritoriul acelei tari, nu poate fi extradat
beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala).
Este un principiu care asigura pastrarea acestui raport de reciprocitate (noi nu
atingem diplomatii vostri respectiv voi nui atingeti pe ai nostri).
Este un principiu care se aplica la toate formele de cooperare(asistenta majorextradarea,minora-asistenta politieneasca, judiciara-comisiile rogtorii).
6.Principiul preeminentei dreptului international
In cadrul acestui principiu trebuie sa facem distinctie intre statele care sunt membre
ale UE si cele care nu sunt.
Pentru RM prioritate are dreptul penal si dreptul procesual penal in materie de
jurisdictie penala, pe cind in materia protectiei drepturilor omului in constitutie este
specificat ca in caz de o divergenta dintre dreptul national si conventiile
internationalle in materia dreptului omului la care RM este parte atunci se aplica
Conventiile internationale.
Pentru statele membre UE pentru ele preeminenta dreptului international
asupra dreptului intern are un alt sens.

Directivele UE sunt direct aplicabile in statele membre si atunci cind exista un


conflict de competenta sau cind exista un conflict de jurisdictii, adica atunci cind
este vb despre aplicabilitatea directivei si a legei nationale si cind legea nationala
vine in contradictie cu directiva, atunci se aplica direct directiva.
Prin urmare pentru statele membre a UE care participa in raporturi de
cooperare si asistenta preeminenta dreptului international asupra dreptului intern
are loc in toate domeniile.

7.Principiul confidentialitatii
Statele sint obligate sa pastreze pe cit este posibil confidentialitatea cererilor
de asistenta care au parvenit din partea statelor solicitante.
In principiu in domeniul asistentei exista 2 subiecti de baza, statul care
inainteaza cererea de asistenta(solicitant), cel care primeste cererea de asistenta
(solicitat).
Prin urmare in cadrul principiului confidentialitatii statul solicitat se obliga in
masura pisibilitatilor sa pastreze confidentialitatea continutului cererilor de
asistenta care au parvenit de la statul solicitant.
8.Principiul non bis in idem - Sta la baza cooperarii interstatale, se plica si la
nivel national.
O persoana nu poate fi atrasa la raspundere penala, urmarita sau judecata de
doua ori pentru una si aceiasi fapta.
In contextul dreptului penal european acest principiu trebuie privit din doua
aspecte
1.Aplicabilitatea nationala (de aici se releva doua aspecte)
a) ce tine de dreptul material art.7
se contureaza 2 intrbari:
*) daca este vb doar de infractiuni sau si de alte incalcari de lege?
- o persoana nu poate fi atrasa la rs.p. de 2 ori pentru una si aceiasi fapta
- principiul dat se refera doar la infractiuni (se are invedere ca daca persoana pe
linga comiterea infractiunii mai comite si o abatere disciplinara,contraventie, delict
civil atunci aceasta va fi atrasa si la o asemenea rs., asa ca nu va fi incalcat
principiul non bis in idem)
Infractiunile de obicei tot nu incalca principiul dat deoarece pentru a fi considerat
infractiune el trebuie sa practice (vinatul) activitatea permanent si sa aiba profit.
**) daca i se aplica o pedeapsa sau mai multe pedepse (unei si aceleiasi pers)
Conform codului penal RM i se pot aplica mai multe pedepse daca avem categorii
diferite de pedeapsa si ele au un scop diferit (aplicam mai intii o pedeapsa
principala si pe urma una complementara atunci nu se incalca principiul non bis in
idem, pedepse comulative,)
-principiul non bis in idem nu se incalca nici in cazul cind se aplica o pedeapsa si o
masura de siguranta.

b) ce tine de dreptul procesual art.22


- prevede ca nici o persoana nu poate fi urmarita sau judecata de doua ori pentru
una si aceiasi fapta cu o exceptie: daca se descopera fapte noi sau un viciu
fundamental.
- se contureaza urmatoarele intrebari
*) ce hotariri trebuie sa ia instanta ca sa nu fie incalcat principiul dat (adica sa fie
definitiva sau nu)?-----CPP spune o hotarire defenitiva
**) aceasta hotarire sa fie una de condamnare sau de achitare ----nu are relevanta
poate fi una de condamnare sau una de achitare.
- in cazul in care avem concurs de infractiuni de asemnea nu se incalca principiul
dat
2.Aplicabilitatea internationala
Principala intrebare care se contureaza este, cind o anumita cauza poate fi
solutionata de iinstanta nationala sau de instanta internationala?
Daca cauza a fost solutionata la nivel national evident ca nu este necesar sa
o mai examinam si la nivel international.
Ideea e ca mai intii persoanele sa fie judecate de instantele nationale, iar
Curtea penala internationala vine ca ceva suplimetar in urmatoarele conditii (adica
numai daca sunt aceste cconditii CPE poate prelua cazul).
1. Persoana la nivel national nu a fost judecata petru infractiuni de razboi dar
fapta care i s-a imputat a fost una mai usoara intentionat pentru a evita
jurisdictia Curtii penale internationale ulterior
2. Sau, tratamentul si pedeapsa care i-au fost aplicate a fost una
necorespunzatoare pentru fapta care a comis-o.
Principiul non bis in idem la nivel international tine mai mult de jurisdictia
statelor...mai exista si o alta conotatie a principiului non bis in idem la nivel
international si este vb de tratatele si pactele internationale in domeniul
drepturilor omului.
Acest principiu este consfintit si in Pactul cu privire la drepturile politice si
civile (este in pact adoptat la nivelul ONU) este un instrument care functioneaza
in domeniul drepturilor omului da nu atit de bine ca conventia europeana pentru
drepturilor omului dearece aceasta din urma prevede un mecanism de protectie
sau un mecanism de implementare a prevederilor conventiei si anume este vb
despre Curtea Europeana pentru drepturile omului, in cazul pactului un
mecanism exista la nivel de comitet pentru drepturile omului din cadrul ONU dar
nu este unul eficient.
Protocolul 7 a Conventiei europene priv drepturile omului in care principiul
dat este expres reglementat.

***Tipuri(forme) de asistenta juridica penala

1.Modul de efectuare a justitiei

A.asistenta juridica internationala in materie penala care se efectueaza in baza


prevederilor de dr.material adica de dr.penal (sitarea, eliberarea cazierului judiciar)
B.asistenta care se efectueaza in baza normelor procesuale (recunoasterea
hotaririlor straine, comisiile rogatorii, extradarea)
2.Dupa sursa de reglementare
A. asistenta care isi are sursa de reglementare in acorduri bilaterale, declaratii
B.asistenta care isi are sursa in conventii sau tratate multilaterale.
3.Sfera de transmitere a prerogativelor de suveranitate
A.asistenta
juridica
primara
(statul
solicitat
isi
asuma
anumite
prerogative(avantaje) ale drepturilor de suveranitate pe care de fapt le are si statul
solicitant, ex: pronirea si efectuarea u.p. , statul solicitant cere statului solicitat fie
sa porneasca u.p pe teritoriul sau, fie sa desfasoare pe teritoriul sau u.p. deja
inceputa pe teritoriul statului solicitant, de catre autoritatile statului solicitat(in asa
conditii statul solicitant ii cedeaza anumite prerogative statului solicitat)) (aici se
raporteaza transferul de proceduri si transmiterea executarilor)
B.asistenta juridica secundara nu cedeaza o parte din prerogativele sale, dar,
doar cere asistenta statului solicitat (extradarea, asistenta politieneasca,comisiile
rogatorii)

***Instrumente de cooperare
Se deosebesc in dependenta de organizatia la care se raporteaza statul despre care
este vorba.
Daca e sa ne referim la RM atunci ne intereseaza instrumentele de cooperare
in cadrul Consiliului Europei (pentru ca suntem membri ai CE), care are urmatoarele
instrumente de cooperare:
Conventiile (care mai intii sint elaborate la nivelul organizatiei, la nivelul
CE aprobate de comitetul de ministri, care ulterior este deschis spre
semnare si spre ratificare; O conventie intra in vigore in RM din momentul
ratificarii acesteia )
- Acordurile (acte care tot pot fi emise la nivel de CE si care tot urmeaza sa
fie semnate de catre state) Deosebirea dintre conventii si acorduri e ca in
primul caz instrumentul de cooperare necesita a fi ratificat in cel de-al
doilea caza este suficient doar semnarea acestuia
- Recomandarile comitetului de ministri ai CE care au forta de recomandare
si nu obligatorie pentru state, dar prin care CE poate sfatui statele sa
adopte sau sa urmeze o anumita politica penala
In
cadrul
UE
sunt
la
fel
ca
instrumente
de
cooperare
:
Conventiile,Acordurile,Recomandarile dar si Directivele si actele.
-

Cum RM foloseste aceste instrumente de ratificare pentru cooperarea


interstatala in materie penala:
1.Practic toate conventiile ratificate de RM ca membru a UE in acest domeniu
sint ratificate si de statele membre ale Consiliului Europei(CE) (atunci cind apre o
problema de cooperare intre RM si un stat membru a CE se aplica aceste conventii ,
ex: conventia cu privire la extradare, conventia cu privire la transferul de proceduri,
etc).

2.RM poate incheia acorduri bilatare cu diferite state, statele CSI (din fosta
uniune sovietic)a, Statele F.Rusia, Romania, Ukraina.
De obicei daca acordurile bilaterale sunt incheiate intre statele care sint
membre al CE se bazeaza pe conventiile care deja au fost semnate si ratificate de
aceste state la nivelul CE.
Aceleasi acorduri internationale Rm poate sa le incheie si cu alte state care
nu sunt membre a CE, pentru asi asigura relatiile de reciprocitate in ceea ce
priveste aplicarea asistentei juridice internationale in materie penala.
De asemenea RM adopta si legi care se aplica la nivel national si care
reglementeaza procedura in cazul anumitor forme de asistenta: Legea cu privire la
asistenta juridica internationala in materie penala (care prevede toate formele de
asistenta pe care RM le poate acorda sau le poate cere, prevede conditiile pentru
statul solicitant si statul solicitat).
Prevederile din Codul de procedura penala care se refera la formele de
asistenta normele materiale
Prevederile Codului penal si Codul de executare care se refera la normele
materiale si normele de drept executional ppenal in materia cooperarii iterstatale.

Tendinte politice ale UE


1. subliniaz faptul c propunerile de dispoziii de drept penal material ale UE trebuie s
respecte pe deplin principiile subsidiaritii i proporionalitii;
2. reamintete faptul c dreptul penal trebuie s respecte pe deplin drepturile fundamentale ale
persoanelor suspectate, acuzate sau condamnate;
3. subliniaz faptul c, n acest sens, nu este suficient s se fac referiri la no iuni abstracte sau
la efecte simbolice, ci trebuie demonstrat necesitatea dispoziiilor de drept penal material prin
probe necesare care s clarifice urmtoarele:

dispoziiile penale vizeaz o conduit care cauzeaz prejudicii patrimoniale sau


nepatrimoniale semnificative societii, persoanelor sau unui grup de persoane;

nu exist alte msuri mai puin invazive care s vizeze o astfel de conduit,

infraciunea respectiv este de o gravitate deosebit i are o dimensiune


transfrontalier sau are un impact negativ direct asupra punerii n aplicare
eficiente a politicii Uniunii ntr-un domeniu care a fcut obiectul msurilor de
armonizare;

exist o nevoie de a combate n mod comun infraciunea n cauz, adic exist


o valoare adugat practic printr-o abordare comun a UE, avnd n
vedere, inter alia , modul de rspndire i frecvena infraciunii n statele
membre i

n conformitate cu articolul 49 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a


Uniunii Europene, pedepsele propuse nu sunt disproporionate fa de
infraciune;

4. recunoate importana celorlalte principii generale care reglementeaz dreptul penal, precum:

principiul rspunderii penale subiective (nulla poena sine culpa ), astfel


prevzndu-se pedepse numai pentru acte care au fost comise n mod
intenionat sau, n situaii excepionale, pentru actele care implic o neglijen
grav,

principiul securitii juridice (lex certa ): descrierea elementelor unei infraciuni


trebuie s fie exprimat n mod precis, astfel nct o persoan fizic s poat s
prevad aciunile care vor atrage rspunderea sa penal,

principiul neretroactivitii i al lex mitior : excepiile de la principiul


retroactivitii sunt permise numai dac sunt n beneficiul autorului faptei,

interzicerea principiului ne bis in idem care interzice ca o persoan deja


condamnat sau achitat definitiv pentru o infraciune n conformitate cu
legislaia unui stat membru s fie urmrit ori sancionat din nou n cadrul unei
proceduri judiciare dintr-un alt stat membru,

prezumia de nevinovie, care prevede c orice persoan acuzat de o


infraciune este considerat nevinovat pn n momentul demonstrrii
vinoviei sale din punct de vedere juridic;

5. salut recunoaterea de ctre Comisie n Comunicarea sa recent privind o politic a UE n


materie de drept penal, a faptului c primul demers n cadrul legislaiei n materie de drept penal
ar trebui s fie ntotdeauna decizia de adoptare sau nu a msurilor de drept penal material;
6. ncurajeaz Comisia s propun msuri care s faciliteze o aplicare mai consistent i
coerent la nivel naional a dispoziiilor existente n materie de drept penal material al UE, fr a
aduce atingere principiilor necesitii i subsidiaritii;
7. subliniaz faptul c msurile de armonizare ar trebui propuse n primul rnd cu scopul de a
sprijini punerea n practic a principiului recunoaterii reciproce, mai degrab dect numai
pentru a extinde domeniul de aplicare a dreptului penal armonizat al UE;
8. ncurajeaz Comisia s continue s includ n evalurile sale de impact testul privind
necesitatea i proporionalitatea, s se bazeze pe cele mai bune practici din statele membre care
prezint garanii nalte privind drepturile procedurale, s includ o evaluare n conformitate cu
lista sa de control n domeniul drepturilor fundamentale i s introduc un test prin care s se
specifice modul n care propunerile sale reflect principiile generale sus-menionate care
reglementeaz dreptul penal;
9. subliniaz necesitatea crerii de standarde unitare minime de protecie la cel mai nalt nivel
posibil pentru persoanele suspecte i acuzate n cadrul proceselor penale n vederea consolidrii
ncrederii reciproce;
10. ncurajeaz Comisia i statele membre s ia n considerare, de asemenea, msuri fr
caracter legislativ care consolideaz ncrederea reciproc ntre diferitele sisteme judiciare din
statele membre, consolideaz coerena i ncurajeaz crearea unei culturi juridice comune
mpotriva criminalitii n UE;
11. subliniaz nevoia unei abordri mai coerente i de nalt calitate din partea UE fa de
dreptul penal i deplnge abordarea fragmentat urmat pn n prezent;
12. salut existena n cadrul Comisiei a unui grup de coordonare interservicii privind dreptul
penal i solicit Comisiei s furnizeze Parlamentului informaii mai specifice privind mandatul i
funcionarea grupului;
13. solicit asigurarea n cadrul Comisiei a unei responsabiliti clare de coordonare pentru toate
propunerile care conin dispoziii de drept penal, pentru a asigura astfel, o abordare coerent;
14. salut existena unui grup de lucru al Consiliului privind dreptul penal material i solicit
Consiliului s furnizeze Parlamentului informaii specifice privind modul n care acest grup
coopereaz cu alte grupuri de lucru ale Consiliului care trateaz dispoziii de drept penal n
domenii politice, altele dect justiia i afacerile interne;
15. solicit un acord interinstituional privind principiile i metodele de lucru ce reglementeaz
propunerile de viitoare dispoziii de drept penal material ale UE i invit Comisia i Consiliul s
creeze un grup de lucru interinstituional n cadrul cruia aceste instituii i Parlamentul s poat
s elaboreze un astfel de acord i s discute, consultnd, unde este cazul, experi independeni,
chestiuni generale n vederea asigurrii coerenei dreptului penal al UE;
16. consider c grupul de lucru interinstituional ar trebui s contribuie la definirea unui
domeniu i a unei aplicri adecvate pentru sanciunile de drept penal la nivelul UE, precum i la

examinarea legislaiei existente cu scopul de a reduce fragmentarea i conflictele de jurisdicie


care caracterizeaz actuala abordare;
17. decide s examineze modul n care o abordare coerent a legislaiei UE privind dreptul penal
material poate fi asigurat cel mai bine n cadrul Parlamentului i evideniaz, n acest sens, lipsa
actual a unei comisii de coordonare, precum i rolul important pe care Serviciul su Juridic ar
putea eventual s l joace;
18. subliniaz necesitatea crerii unui serviciu de informare n cadrul Parlamentului, care poate
sprijini deputaii n activitatea zilnic, asigurnd astfel calitatea activitii Parlamentului, n
calitate de colegiuitor;
19. indic faptul c o abordare coerent impune Parlamentului, nainte de adoptarea oricrei
propuneri legislative privind dreptul penal material, s aib la dispoziie o analiz juridic a
propunerii, n care se arat dac au fost integral ndeplinite toate cerinele menionate n prezenta
rezoluie sau ce mbuntiri ar fi nc necesare;
Articolul 7
Supravegherea, executarea sau aplicarea complet va fi refuzat:
a. dac solicitarea este considerat de Statul solicitat c poate prejudicia suveranitatea, securitatea,
principiile fundamentale ale sistemului de drept sau alte interese eseniale;
b. dac solicitarea se refer la o sentin pentru infraciunea care a fost judecat n fi nal n Statul
solicitat.
c. dac aciunea pentru care a fost pronunat sentina este considerat de Statul solicitat fi e o
infraciune politic sau o infraciune legat de politic, sau o infraciune pur militar;
d. dac pedeapsa impus nu poate fi solicitat din cauza expirrii timpului, conform legislaiei Statului
solicitant sau a Statului solicitat;
e. dac infractorul a fost amnistiat sau graiat atat n Statul solicitant, cat i n Statul solicitat;
2. Supravegherea, executarea sau aplicarea complet poate fi refuzat:
a. dac autoritile competente n Statul solicitat au decis s nu intenteze proces sau s ntrerup
procesul deja nceput, n legtur cu aceeai aciune;
b. dac aciunea pentru care a fost pronunat sentina reprezint i subiectul procesului n Statul
solicitat;
c. dac sentina la care se refer solicitarea a fost pronunat n absentia;
d. n msura n care Statul solicitat consider c sentina nu se conformeaz cu principiile de aplicare
a dreptului penal, n special dac datorit vrstei infractorul nu a putut fi condamnat n Statul
solicitat.
3. n cazul infraciunilor fi scale, supravegherea sau executarea trebuie efectuat, n conformitate cu
prevederile prezentei Convenii, numai dac Prile contractante au luat aceast decizie n privina a
astfel de infraciuni sau categorie de infraciuni.