VAN GOGH

Acest om ori a fost nebun, ori i-a depasit pe toti,dar nu excludem sa fi fost
si una si alta a spus Pissaro multi ani dupa moartea lui Van Gogh. Aceasta
este probabil cea mai buna caracterizare de pana acum a omului care a iubit pictura
pana la nebunie si pana la moarte.
Postimpresionismul a aparut in pictura franceza ca o reactie impotriva
impresionismului incepand cu deceniul al IX-lea, dupa 1880. Considerand ca
impresionismul s-a indepartat prea mult de forma si desen, reprosau si faptul ca
impresionismul avea o nota comuna prea evidenta, puteau fi confundati foarte usor.
Propuneau o reactualizare in pictura in mod interpretativ, nu realist, in functie
de personalitatea fiecarui artist. Interpretarea fiind o descompunere a realitatii pe
care o vedem cum au facut impresionistii, care au observat natura, dupa care isi vor
picta impresia in atelier. Postimpresionistii au considerat ca aceasta interpretare
dupa impresie fiind una buna, dar, isi propun o descompunere, o recompunere a
realitatii dupa preferita artistului. Fiecare pictor avea posibilitatea sa isi aleaga
modul, sursele autentice, noi, fara sa fie realiste si tot odata impresioniste. Astfel
sunt create viziunile. Unii pictori si-au propus realitatea in forme geometrizate. In
sec XX cubistii au avut ca drept baza aceasta viziune pe care a promovat-o pentru
prima data Paul Cezanne.Altii vor aborda expresivitatea liniei in culoare, care
aceasta apoi a stat la baza expresionismului, condusa in mod special de Vincent
Van Gogh. Unii pictori isi propun sa valorifice elementele decorative, traditionale,
impreuna cu coloritul, aceasta fiind valorificata de Paul Gauguin. De la el pornesc
fovistii. Cei ce au trait la sfarsitul sec XIXin viata modera (muzicienii, poieti,
distractii prin cafenele), au cultivat o alta forma de interpretare, aceea a graficii.
Simteau nevoia sa deseneze sub forma de afis, poster,ilustratii, acestea fiind foarte
bine reprezentate de Toulouse Lautrec. Postimpresionismul incepe odata cu
cautarile neacademiste, aceasta rezumandu-se la creatiile a catorva artisti
importanti precum Cezanne, Gauguin si Van Gogh, artisti desprinsi din
impresionsim. Acestea fiind pentru ca ei au cautat speculatiile cheie ale
impresionistilor cea asupra luminii si raportului ei cu forma, speculatia asupra
culorii si mai ales cea asupra spatiului stabilit de renascentisti si ramas in linii mari
pana in secolul XIX.
Soarele e lumina. In lipsa altor definitii mai potrivite ma simt obligat sa folosesc
expresiile galben, galben-sulf, galben-lamai, galben mat. Cat de frumos este
galbenul.
Vincent Van Gogh a intrat in istoria artei, nu doar ca unuldintre cei mai mari
pictori ai secolului al XIX-lea, ci si ca geniul tragic, suferind. Valoarea artistica a

operei sale nu afost recunoscuta pe parcusul vietii, urmand sa fie aclamata frenetic
abia dupa moartea sa timpurie. Desi Van Goh a pasit pe taramurile artei tarziu, la
varsta de 27ani, de-a lungul scurtei sale cariere de doar zece ani, a dat nastere unei
vaste opere artistice, lucrand cu o intensitate febrila. Viata sa persoanala este o
poveste despre saracie, idealuri desarte si dezamagiri in dragoste, aceasta continua
suferinta psihica si morala culminand cu sinuciderea artistului.Cu toate acestea,
van Gogh nu seamana nici pe departe cu prototipul legendarului geniu nebun. A
lucrat cu pasiune, dar si cu autodisciplina. Om cu vaste cunostinte generale, un om
cult, inzestrat cu o gandire profunda, van Gogh are totusi un stil lucid de a scrie
despre arta.. Crezul sau artistic se desprinde din sutele de scrisori trimise, care
impreuna alcatuiesc unul ditre cele mai remarcabile testamente lasate vreodata de
un artist. Multe dintre scrisorile lui erau adresate iubitului sau frate, Theo. Acesta
era pentru van Gogh cel mai important sprijin moral, dar si material.
Vincent van Gogh este un pictor olandez a carui existenta dramatica a ajuns
sa fie mult mai cunoscuta decat propria sa opera. Printre meseriile pe care le-a
practicat inainte de se dedica intrutotul picturii este si aceea de pastor, incercand sa
creeze punti intre suflete. Mai tarziu aceeasi nevoie de comunicare se va manifesta
in picturile sale.
O prima lucrare importanta, Tarani mancand cartofi din 1885, este construita
pe baza contrastelor valorice care ne amintesc de Rembrandt. Experienta
importanta asupra evolutiei sale, a fost odata cu contactul, la Paris, cu pictura
impresionistilor dar si a stampelor japoneze. Paleta i se lumineaza si, treptat,
culorile sale dobandesc o adevarata incandescenta. Va marturisi ca a incercat prin
imbinarea a doua culori: rosu si verde.Virgulile impresioniste devin linii lungi de
culoare pura, care incep sa se incolaceasca in spatiu asemenea unor liane.
Activitatea sa si-a desfasurat-o in Nuenen, Paris, Arles, St. Remz si Auvers-surOise, deci in cea mai mare parte in Franta. Vincent va Gogh acordat o mare
importanta cromaticii tablourilor, acordandu-i o intensitate nemaiintalnita pana la
el precum rosu,visiniu, albastru de prusia, verdele de smarald, galbenului si
portocaliului.
A cautat si a obtinut impresia de adancime prin contrast cromatic, ceea ce i-a
dat posibilitatea sa traduca, intrebuintand acest limbaj artistic, caractere sufletesti,
caracteristice pentru pictura sa, in care raporturile cromatice si trasaturile de penel
creeaza formele. Ca om, Vincent van Gogh avea un spirit pasionat si sincer.
Pictorul era foarte modest si era dotat cu o mare dragoste de oameni si de
arta, asa cum reiese din scrisorile catre fratele sau, Theo.In 1888 se gasea la Arles,
in sudul Frantei, unde pictorul a avut cea mai frumoasa activitate. Acolo, incantat
de soarele stralucitor, isi largeste tusa si isi exalta coloritul,exprimand nu numai
ceea ce vede, ci si freamatul inimii sale. Plecand de la ceea ce vede, pictorul
exagereaza formele . In lucrarile sale triumfa acum culoarea, atat in potrete, cat si
in tablourile cu flori ori cu interioare. Acum culoarea capata o valoare simbolica,
exprimand adevaratele pasiuni umane.In 1888, pictorul are o criza de nervi si este
internat intr-un spital. Acolo a pictat cateva capodopere precum Graul galben cu
chiparosi, Noapte instelata, realizand lucrari in care nu mai apare coloritul de la
Arles, iar linia devine unduinda si exprima neliniste si teama launtrica. In aceste
lucrari, elementele compozitionale exprima prin contrastul cromatic strari sufletesti
de tensiune dramatica. Morfologia operei lui se realizeaza aici pe o dominanta de

curbe. Aceasta este faza de creatie a lui Van Gogh in care se intrevede aparitia
curentului expressionist. Sub ingrijirea doctorului Gachet, la Auvers, van Gogh isi
executa ultimul autopotret, potretul doctorului Gachet, Campia de la Auvers si
Campul de grau cu corbi, in care apar pragmatic atat elemente de simbolism cat si
de expresionism (Grau galben cu chiparosi). Ca tematica, Vincent van Gogh a facut
o arta a oamenilor saraci, pe care artistul dotat cu exceptionala maiestrie, dozata pe
un limbaj artistic propriu, s-a impus o data mai mult in arta.
In fond nu sunt un om violent, in orice caz ma simt cu mult eu insumi cand sunt
linistit.
De-a lungul saptamanilor petrecute la Auvers-sur-Oise, Van Gogh a pictat
multe vederi ale satului si campurilor inconjuratoare. Despre Biserica din Auvers,
tablou datand din iunie 189, artistul scria cladirea are un aspect chromatic violet,
suprapus pe fondul de un albastru profund, plat al cerului, de o culoare pura;
vitraliile seamana cu niste pete de culoareultramarinaVan Gogh este unul
dintre putinii artisticare au scos in evidenta cu mare claritate ca pictura este arta a
luminii; nici o alta arta nu contine lumina, ci doar o poate sugera. Sculptura doar
cheama si refuza claritatile si penumbrele prin accidentele modeleului. Doar
pictura creeaza lumina si, de aceea, cei mai mari artisti au fost pictori ai luminii
(Leonardo daVinci, Rembrandt, Vermeer). In acest sens ascendent, Van Gogh se
gaseste la zenit, acolo unde lumina capata intensitatea ei suprema, intensitatea
solara. Intr-adevar, daca exista in istoria culturii un creator a carui viata a fost nu
numai confiscata ci pur si simplu martirizata de aceea sete tiranica de lumina, de
absolut, de certitudine, acela a fost VanGogh.
Se disting trei perioade in evolutia artei lui Van Gogh perioada olandeza in
care experimeteaza clar-obscurul, perioada de la Arles care se remarca prin
intensitati cromatice deosebite si intervalul petrecut la Saint Remy, perioada
expansiunii infinite. Dupa o scurta trecere prin Paris, in care, sub influenta
impresionismului si astampelor japoneze coloritul se insenineaza, desenul devine
mai suplu iar tusele mai fine,Van Gogh pleaca in sud sub imboldul unei mari
revelatii catre soarele care se potrivea cu febra lui sufleteasca. Perioada de la Arles
va fi epoca de varf a creatiei sale, cea mai fecunda si cea maioriginala, o adevarata
transa cromatica. In aceasta transa va crea in 15 luni 200 detablouri, un moment
extatic unic in istoria picturii. In perioada de la Arles spatiul perspectival al
tablourilor graviteaza in jurul acordului fundamental dintre galben si albastru (ca si
la Vermeer) insa aici culorile sunt impinse la paroxismul tensiunii lor.
Culoarea nu reprezinta pentru Van Gogh un element plastic suficient, avand
mai degraba o semnificatie umana, definind spatii ale sufletului. Culorile devin mai
estompate si nu mai sunt dispuse pe suprafete mari ca in perioada arlesiana, ci
intense, frante, sacadate. Cerul convulsionat domina din ce in ce mai mult tabloul
intr-un vartej cotinuu. Catre acest cer totul suie, toate liniile sunt ascendente
iar lucrurile parca se ridica.In perioada arlesiana culoarea participa singura la
efervescenta tabloului, insa acum desenul intra din ce in ce mai mult in
tensiune.Tabloul Biserica din Auvers este una dintre ultimele lucrari ale lui Van
Gogh,fiind realizat cu doua luni inaintea mortii sale; lucrarea reflecta nelinistile si
pasiunile care-i rascoleau sufletul.Pictura degaja o tensiune puternica, o
concentrare de energie ce se desfasoara peintraga sa suprafata. Liniile cladirii parca

se clatina si intra in vartejul universului. Pictorul nu a respectat legile perspectivei

care ii preocupasera atat de mult peartistii din Renastere pana in vremea sa. Liniile
de fuga par haotice si departe de cele aleunei reprezentari reale. In plus, zidurile
bisericii sunt strambe iar ele ale acoperisului suntcurbe; aproape ca nu exista in
intregul tablou, nici o linie dreapta.Daca insa Van Gogh ar fi pictat imaginea
folosind toate resursele legilor constructiei formei nu s-ar mai fi regasit pasiunea,
energia, tensiunea si nelinistea; ar fi rezultat un peisaj care ar fi putut sa redea
pitorescul imaginii si care ar fi impresionat printr-un echilibru ce nu il exprima pe
artist. Astfel, in loc sa rezulte un simplu peisaj, Van Gogh surprinde imaginea
unei biserici ce pare sa aiba propria sa viata si o forta interioara care o comprima
incercand sa-i anuleze arhitectura proprie. Pentru a sugera aceasta forta, pictorul sa folosit de un unghi dublu de vederea supra peisajului; in vreme ce biserica se
vede ca si cum privitorul ar sta la acelasi nivel cu ea, terenul din fata parca este
privit de sus. In acest fel, el a putut-o plasa in jumatatea superioara a tabloului fara
sa creezesenzatia vreunui disconfort prin aceasta licenta. Altfel, biserica ar fi avut
tendinta, datorita orizontalitatii spatiului ce duce spre ea sa para ca se inalta,
amplificandu-seefectul liniilor sale verticale si sad ea impresia ca se indreapta catre
marginea superioara a picturii.Pentru ca ea sa se integreze mai mult in terenul din
prim plan, pictorul a plasat o carare bifurcata care da senzatia unei perspective
imense in care privitorul este punctual spre care converg liniile de fuga. Biserica,
datorita reflexelor verzi de pe suprafata ei,face corp comun cu zona de iarba din
partea ei inferioara se evidentiaza, astfel un rombce domina intregul
tablou.Liniile curbe ale zidurilor contribuie si ele la acest efect integrandu-se in
armoniagenerala in care predomina neregularitatile si formele rotunjite.5
Nu se vad umbre proprii, doar vag fiind sugerate umbre purtate fara sa
existevolumetrie. Nefiind in totalitate plate, formele sunt cautate pentru
semnificatia lor plastica, pentru o anumita expresivitate care ar fi pierdut din forta
daca artistul nu s-ar ficoncentrat pe acest mod de reprezentare ce renunta la o mare
parte dintre repereleimaginii reale.Contururile negre sunt subliniate cu trasaturi
energice si precise de pensula.Tonurile sunt mate iar tusele paralele se deplaseaza
ca niste spirale facand din imagine unadevarat vartej; tusele mai marunte sugereaza
florile din iarba. Ceea ce amplifica senzatia de ireal sugerat de tablou este faptul ca
jumatatea superioara, unde este reprezentat cerul, este de o tonalitate inchisa iar
senzatia deechilibru si forta gravitationala este in acest fel inlocuitade cea de
dezechilibru, greutatea parand sa apese de sus in jos.Culorile sunt cele ale
elemntelor pe care le descriu dar amplificate la maximum,completand prin
trasaturile lor violente caracterul tensionat si incarcat de energie alintregului
tablou. Acestea sunt realizari mari, si chiar daca opera lui contrasteaza felul
nostrum de asimti si de a gandi, nu putem san u admiram aceasta opera, opera a
unei constiinte care s-a consumat entru bunatate, frumusete si libertate fantastica.
Prin atatea erori si suferinte,si prin sacrificial propriei sale vieti, Van Gogh a reusit
sa creeze cateva picturi de o perfectiune absoluta, suficiente ele singure pentru ai
asigura gloria. Dar nu trebuie sa se uite nici cat de fecunda i-a fost fost opera in
ipostaza ei de indemn pentru artisti, pentru a indrazni orice in lumea culorii, si in
intensificarea expresiva a formei sintetice. In afara de arta sa, el a lasat un mesaj
care a fost primit de pictorii fovi si de expresionisti si este inca viu in arta mondiala
dupa saizeci de ani de la moartea sa.

Nu fac nimic din cauza ca nimeni nu-mi cumpara tablourile. Va veni o vreme
cand vor valora mai mult decat suma cheltuita pentru vosea

BIBLIOGRAFIE1 .
1. M i h a l e a B u l i g a , B o g d a n P a n t u ,
Istoria artelor si a arhitecturii, Editura Art,Bucuresti, 20052 . D . N . Z a h a r i ,
2. Istoria artei modern , Editura Arles, Iasi, 20073 . M a r i n N i c o l a u Golfin
3. Istoria artei vol.2, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 19704 . A r t
Gallery,
4. Van Gogh, Editura De Agostini Hellas SRL, 20075 . C l a u d e F r o n t i s i
5. Istoria viyuala a artei, Editura RAO, 20076 . M a r i P i c t o r i ,
Vincent van Gogh
6. Editura Publishing Services SRL, 20007 . L i o n e l l o V e n t u r i ,
7. De
la
Manet
la
Lautrec,
Editura
Meridiane,
Bucuresti,
19688 . w w w . g o o g l e . c o m