Sunteți pe pagina 1din 34

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL


JUDEULUI GORJ

STUDENT: Popica Cerasela Laura


MTC/FR/ANUL II/SERIA B

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

CUPRINS:
1.Localizarea si caracterizarea judetului.
-un scurt istoric al judetului
-asezarea geografica
-cai de acces (aeriene,feroviare..)
-nivel de dezvoltare economica(prin ce primeaza judetul)
-nivel de dezvoltare sociala
-nr de locuitori ,clasificare poulatie pe genuri ,clasificare pe grupe de varsta ,pe religi,pe
nationalitati,pe zona de provenita .

2.Potetialul turistic al judetului


-resurse turistice naturale (relif ,clima ,flora,fauna,hidrografie,arii naturale protejate)
-resurse turistice antrofice(monumente ,muzee)
-principale trase turistice in judet.

3.Prezentare pe zile a unui traseu in judet(2-7 zile)


-prezentarea traseului cu indicarea localitatilor si a obiectivelor vizitate.
-analiza de pret
-harta si pliant publicitar(3 imagini,un pret,o perioda)

4.Analiza bazei tehnico -materiale


-unitati de cazare (structuri de primire cu functiuni de cazare turistica )
-nr de unitati cazare
nr de locuri cazare ,clasificare a acestor unitati pe tipuri ,clasificarea acestora pe categori
de confort .
5. Analiza circulatiei turistice
-nr turisti cazati (sosire in structuri de primire)
-nr inoptari
-sejur mediu
-Dtpp(densitatea turistica in raport cu populatia)
Dttpp=turisti sositi supra populatie (cazati) turist/locuitor
Dtsupr-(densitatea turistica in raport cu suprafata)
-G-(grad de ocupare)
G=nr inoptari supra nr locuri cazare x nr zile de functionare X100
6. Propuneri de valorificare
7. Pliant de promovare pt judet
8. Harta turistica a judetului

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

1. 1.Localizarea si caracterizarea judetului.

Judetul Gorj dispune de un potential turistic diversificat reprezentat printr- un


cadru natural pitoresc, prin monumente de arta si arhitectura de mare valoare artistica,
unele dintre ele de interes international, precum si de un valoros patrimoniu folcloric si
etnografic.

Aceasta unitate administrative se gaseste situata in partea de sud-vest a tarii, in


nordul Olteniei, avand limite comune cu judetele Caras-Severin, Dolj, Hunedoara,
Mehedinti si Valcea. Ocupa o suprafata de 5.602 km (2,4 % din suprafata tarii) fiind un
judet de marime mijlocie, ce se suprapune aproape in intregime bazinului hidrografic al
cursului mijlociu al Jiului, care strabate judetul de la nord la sud.
Din 1998 Judetul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

(conf. Anexa la Legea 315 /2004) (fig. 2). Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt unitati
teritoriale de tip NUTS II, conform clasificarii EUROSTAT (institutul de statistica al
UE) si reprezinta nivelul principal de implementare a POR (Programul Operational
Regional) 2007-2013.
1.2.Cai de acces
Infrastructura si serviciile de transport
Distanta intre capitala tarii, Bucuresti si municipiul Targu Jiu este de
aproximativ 310 km (cale ferata si drum national).
Prin pozitia geografica, judetul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte
judete cu acces catre punctele de frontiera din vestul si sudul tarii, cu deschidere
spre Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. In acest sens, accesibilitatea de frontiera cu
tarile mentionate se poate realiza prin urmatoarele puncte de frontiera: Nadlac
(Ungaria) - 300 km; Jimbolia
(Iugoslavia) - 295 km; Portile de fier II (R. Iugoslavia) - 116 km; Vidin
(Bulgaria) - 188 km.
In prezent, judetul Gorj detine o importanta retea de cai de comunicatie, cu
o configurate si o structura specifica. Caracteristica principala a acestei retele o
constituie orientarea generala de la nord la sud cu ramificatii secundare spre vestul
si estul judetului, municipiul Targu Jiu constituind un important nod feroviar si
rutier.
Principalele cai de acces in cadrul judetului Gorj sunt
- Reteaua rutiera;
- Reteaua feroviara;
Se poate spune ca reteaua rutiera urmareste legaturile cu marile axe precum
si reteaua rutiera locala judeteana. Aceasta retea rutiera insumeaza 2.199 km din
care doar 610 km sunt modernizati; drumurile nationale cuprind 356 km.

Reteaua de drumuri cuprinde:


6 trasee de drumuri nationale (DN);
35 trasee de drumuri judetene (DJ);
116 trasee de drumuri comunale (DC).
Din totalul drumurilor nationale sunt modernizate 349,124 km (cu beton
ciment), 2 km cu imbracaminti asfaltice usoare, iar 5 km de drumuri sunt
nemodernizate.
Drumurile judetene sunt modernizate pe 30,9 km, 359,043 km au
lmbracaminti asfaltice usoare, 183km sunt pietruite, iar 13 km sunt de pamant.
Drumurile comunale sunt modernizate 51 km, 62 km au lmbracaminti
asfaltice usoare, 613 km sunt pietruite, iar 65 km sunt de pamant.
Pe traseele drumurilor nationale sunt sectoare care prezinta instabilitate
datorita alunecarilor de teren (DN 66 km 114+250, DN 67 km 129-130 si km 132-km

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

133+500) si datorita terenurilor slabe imbibate cu apa.


Drumurile judetene si comunale modernizate nu asigura, in totalitate fluenta
traficului, deoarece imbracamintile existente, au in proportie de 64% durata de
serviciu depasita pe o lungime de 473 km, din care 392 km drumuri judetene si 45
km drumuri comunale.
Drumurile pietruite si de pamant nu asigura o suprafata de rulare
corespunzatoare.
Legaturile cu marile axe se realizeaza prin drumurile nationale secundare cu
indicativul 67 (67, 67 B, 67 C, 67 D) care fac legatura intre principalele localitati ale
judetului si judetele invecinate, legand drumul european E 79 (Budapesta - Oradea Beius -Brad - Deva - Petrosani - Tg-Jiu - Craiova - Bechet - Vidin - Sofia) cu o
lungime totala de 535,4 km., drumul European E70 (Constanta - Bucuresti - Pitesti Craiova -Drobeta Turnu Severin - Timisoara -Belgrad) si drumul european E60
(Budapesta - Arad- Deva - Brasov - Ploiesti - Bucuresti - Giurgiu - Sofia Atena)
.

Reteaua drumurilor nationale indicativ 67 se prezinta astfel:


-

DN 67, cu desfasurare intre municipiul Rm. Valcea - Horezu (jud. Valcea) - Targu
Jiu - Motru (jud. Gorj) - Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinti), cu o lungime
totala de 200 km;
drumul national 67 B: Targu Jiu - Targu Carbunesti - Hurezani - Gradistea (jud.
Valcea) - Dragasani (jud. Valcea);
drumul national 67 C: Targu Jiu - Novaci - Sebes (jud. Alba) - transalpina;
drumul national 67 D: Targu Jiu - Hobita - Baia de Arama (jud. Mehedinti), o
ramificatie spre nord la Tismana, si alta catre sud la Motru.

Transportul rutier urban este dezvoltat in municipiul Tg-Jiu si urmareste axa nordsud pe 6 trasee cu 15 autobuze si 2 linii de troleibuz (15 km) cu 17 troleibuze.Reteaua
stradala s-a dezvoltat continuu in zonele urbane ale municipiilor si oraselor, cea mai
mare evolutie si extindere inregistrandu-se in municipiul Targu-Jiu pe fondul
extinderii spatiale a acestuia. Pe acest fond a avut loc o usoara scadere a suprafetei
spatiilor verzi urbane.
Reteaua feroviara, exista cale ferata de legatura intre magistrala feroviara
1 (Bucuresti - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timisoara - Jimbolia si iesire spre
Belgrad - Serbia) si magistrala feroviara 2 (Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu Deva - Arad si iesire spre Budapesta- Ungaria).
Calea ferata de legatura urmareste directia nord-sud pe doua rute: Deva Petrosani - Tg-Jiu - Rovinari - Filiasi - Craiova si Deva - Petrosani - Tg-Jiu - TgCarbunesti - Filiasi - Craiova;
Reteaua feroviara are o lungime de 239 km, in totalitate in regim normal,
cu o densitate de 43 km/1000km . Din punct de vedere al liniilor electrificate, acestea
reprezinta 100% din totalul liniilor de cai ferate din judetul Gorj.
Reteaua aeriana, judetul nu este dotat cu un aeroport, cele mai apropiate
aeroporturi se gasesc la Craiova (115 km), Caransebes (174 km ), Timisoara (279
km). De asemenea distanta fata de principalul punct aerian de intrare in Romania,

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

aeroportul Bucuresti-Otopeni, este de 330 km.


Principalele mijloace de transport in comun sunt autobuzele si microbuzele care
ocupa peste 70% din circulatia de calatori din judet.

1.3.Nivelul de dezvoltare economico-sociala


POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie, judete si localitati
Ani
Varste si grupe de
varsta

Sexe

Judete

Localitati

Total

Total

Gorj

77812 MUNICIPIUL
TIRGU JIU

Sursa:www.insse.ro

Anul 2002
Anul 2011
UM: Numar persoane
Numar
Numar
persoane
persoane
96487

98576

Transformarile economice care au avut loc la nivelul judetului Gorj au determinat


mutatii semnificative in numarul, structura sociala a populatiei, in repartizarea pe
medii, in gradul de ocupare si structura fortei de munca in dispersia ei pe teritoriu.
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Trgu Jiu se ridic
la 98576 locuitori, n crestere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 96.687 de locuitori

CLASIFICAREA POPULATIEI DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe,


medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete -anii 1992-2011
Ani
Varste si
Anul 1992
Anul 2002
Anul 2011
grupe
Medii de
Macroregiuni, regiuni
Sexe
UM: Numar persoane
de
rezidenta
de dezvoltare si judete
Numar
Numar
Numar
varsta
persoane
persoane
persoane
Urban
Gorj
158746
165650
182850
Rural
Gorj
225761
220401
194350
Total
Total
Gorj
384507
386051
377200
Masculi
Urban
Gorj
n
78471
81428
88983
Rural
Gorj
111065
109433
97665
Total
Gorj
189536
190861
186648
Fminin
Urban
Gorj
80275
84222
93867

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Rural
Total

Gorj
Gorj

114696
194971

110968
195190

96685
190552

Sursa:www.innse.ro
Din numarul total: 186648(49,2 %) locuitori reprezinta sexul masculin iar 190552
(50,8 %) de sex feminin;
Pe medii de locuire 182850 (42,7 %) sunt in mediul urban si 194350 (57,3 %) in cel
rural. Sporul natural la mia de locuitori este de 1,3 fata de media pe tara negativa.
Repartita populatiei pe grupe de varsta in judetul Gorj in perioada 1995-2011
Varste si grupe de
varsta

0-19 ani
19-44 ani
45-69 ani
69 ani si peste
TOTAL

Ani
Anul 1995
Nr
persoane

Anul 2000
Nr
persoane

151433
183643
119094
29461
483631

necunoscut 5,95%; 6%
Sursa:www.innse.ro
alta etnie
0,15
romi
3,21%;
3%%; 0%

135807
190313
124268
32863
483251

Anul 2009
Nr
persoane
105913
198118
130724
42518
477273

Anul 2010
Nr
persoane
102373
199825
131134
42989
476321

Anul 2011
Nr
persoane
100349
199744
131869
42865
474827

Densitatea populatiei in judetul Gorj are o medie de 71 locuitori/km . Resedinta se


afla in municipiul Tg-Jiu, existand alte 8 orase - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci,
romani 90.69%;
91% Turceni, Tismana si 64 de comune.
Rovinari, Targu Carbunesti,
Ticleni,
Pe grupe de varsta ponderea de peste 45 % a populatiei intre 20-59 ani exprima
potentialul de forta de munca al judetului.
CLASIFICAREA POPULATIEI
DUPA ETNIE
Majoritatea locuitorilor sunt romni (90,69%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru
CLASIFICARE DUPA RELIGIE
5,95% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (92,13%). Pentru 5,98% din
ORTODOCSI
populaie, nu este cunoscut apartenen
a confesional.:
6% 2%

92,12%

NECUNOSCUTA
Din totalul populatiei 42,7% se regasesc
in mediul urban iar 57,3% in mediul rural.
5,97%

ALTA RELIGIE
1,89%
92%

CLASFICAREA POPULATIEI DUPA RELIGIE

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (92,12%).


Pentru 5,97% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

2 Prezentarea potetialului turistic al judetului


Gorjul reprezint o strveche vatr de istorie, primele dovezi ale existenei i activitii omului
datnd de peste 1.500.000 de ani, dup cum atest descoperirile arheologice din zona
Dnciuleti, Baia de Fier (Petera Muierilor i Petera Prclabului), Boroteni (Petera
Cioarei), Curteana, Scelu, Trgu-Crbuneti, Urdari.
Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (muni, dealuri, vi,
depresiuni, ruri, zon calcaroas, chei, peteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le
deine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereti din secolele XVIII i XIX,
cule, case memoriale, mnstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brncui de la Trgu-Jiu, etc.)
reprezint un potenial turistic de prim rang pentru Romnia.
Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica
gorjenilor si oltenilor in general.
Mnstirile Gorjului au atras si atrag att pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos,
prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.
Mnstirea Tismana a reprezentat surs de inspiraie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa
ce acesta a vizitat-o, a scris Rsritul lunii. La Tismana.
Specificul meleagurilor gorjene este ntregit de muzica traditional gorjeneasc, att de bine
reprezentat (Maria Ltreu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga,
Victoria Lacatuu, Ion Ghiulescu si multi altii)
2.1Resurse turistice naturale

Cardrul natural este bogat ,variat si complex cu o structura peisagistica armonioasa.


Relieful zonei cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane si o zona
colinara extinsa in jumatatea sudica a judetului.
Masivele montane prezente in judet fac parte din grupa Carpatilor Meridionali.
Existenta unor roci foarte rezistente, granite, sisturi cristaline, calcare, in zona
montana au creat numeroase vai si culoare extrem de spectaculoase devenite obiective
de interes turistic. In zona exista platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor
localitati in zona montana si pot constitui un avantaj in exploatarea turistica a zonei ca
una turistica. Expunerea sudica a zonei creeaza cadru favorabil dezvoltarii turismului,
cu perspective pentru turismul montan, de agrement si turismul ecologic in sezonul
estival. Pentru sezonul de iarna expunerea sudica a masivelor montane constituie un
impediment in pastrarea unui strat de zapada suficient pentru practicarea sporturilor
de iarna, acest lucru fiind posibil, in conditii de rentabilitate a activitatii, doar la
altitudini de peste 1400-1600 m, in functie de masiv.

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Muntii Capatanii fac parte din grupa muntoasa Parang-Sureanu, impartind cu muntii
Parang fatada sudica a acestei grupe. Cel mai inalt pisc este Varful Nedeia, avand
2.130 m, acesta fiind situat pe teritoriul judetului Valcea. Spre sud, limita estica poate
fi observata clar datorita depresiunii Polovragi. Limita vestica, spre muntii Parang,
este formata de Oltet, a carui vale patrunde adanc in inima muntilor pana la curmatura
Oltetului, langa creasta principala ce leaga muntii Capatanii de muntii Parang.
Muntii Parang cuprinsi intre raurile Jiu si Oltet, cu orientare vest-est, au inaltimi
maxime de 2519 m in vf. Parangu Mare (Mandra), 2337 m in vf. Mohoru, 2136 m in
vf. Papula. Urmele glaciatiunii cuaternare se desfasoara pe o lungime de 10 km, pe
culmea principala Mandra - Mohoru. De aici se desprind culmi secundare, marcand
cel mai complex nucleu glaciar din zona. Astfel, numeroasele lacuri glaciare din
bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Gilortului, maresc valoarea peisagistica a
acestei arii montane. Pe latura sudica apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat cheile
Oltetului, Galbenului, pesterile Polovragi, Muierii, precum si alte forme carstice mai
deosebite (doline, polii, etc).
Masivul Valcan, cu 1945 metri altitudine, in varful Oslea si 1681 m in varful Straja,
reprezinta ramura montana vestica a judetului si are o dezvoltare de la vest la est,
fiind punctul de plecare a numeroase rauri pe care s-au insirat localitati inca din
vechime. Este recunoscut prin multimea pesterilor si grotelor atat in bazinul Motru,
Tismana, Jales cat si prin celebrele chei ale Sohodolului inscrise in patrimoniul
turistic national. Pe plaiurile muntilor Valcan se desfasoara numeroase nedei si
activitati populare, cum ar fi cela de la Tismana, Pades si Schela. Inca din vechime
masivul a fost intens traversat, inainte de deschiderea defileului Jiului, aici existand
drumuri celebre in trecut precum drumul Neamtului, acestea fiind in continuare
drumuri forestiere si de circulatie locala.
Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie ingusta in partea de nord-vest a judetului.
Culmile muntoase au altitudini medii intre 1800-2000 m. Altitudinile cele mai
importante se gasesc in vf. Micusa - 1824 m, vf. Balmezu - 1456, si a vf. Arcanu 1760 m. Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor de eroziune,
aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase
prezente si aici au condus la aparitia unor forme carstice deosebite precum cheile
Cernei, cheile Cernisoarei, Pestera cu Corali. Realizarea complexului hidroenergetic
Cerna-Motru-Tismana a marit gradul de accesibilitate turistica in Muntii Valcan si
Godeanu.
Muntii Mehedinti sunt reprezentati in judetul Gorj prin sectoral nordic in bazinul
superior al Vaii Motrului, intre Valea Motrului Mare si Valea Brebinei. Aici se
diferentiaza trei zone carstice cu elemente de interes turistic ca: CheileCorcoaia si
Ciucevele Cernei.
Cel de-al doilea sector al muntilor Mehedinti este sectoral estic cu zona carstica a Vaii
Motrului si Piatra Mare a Closanilor, masiv inalt de 1420 m, prezentand mai mult
interes de cercetare speologica.
Pe teritoriul judetului se desfasoara dealurile Subcarpatilor Getici, cu doua
aliniamente de dealuri, cu altitudini medii intre 300-600 m. Intre ultimele culmi
montane si primul aliniament de dealuri sunt prezente un sir de depresiuni
submontane mai restranse ca suprafata: Cerna pe raul omonim, Racovita pe raul
Taraia, Polovragi pe raul Oltet, Baia de fier pe Galbenul, Novaci pe Gilort, Stanesti pe
susita Verde, Bumbesti-Jiu pe Jiu, Runcu pe Jales, Celei pe Tismana, Pades pe Motru.

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Dupa un alt aliniament de dealuri se desfasoara o arie depresionara mai larga: Targu
Jiu - Campu Mare, o adevarata piata de adunare a apelor.
Aria colinara se continua spre sud cu dealuri mai scunde, cu structura monoclina, cu
bogate resurse de zacamant (petrol, gaze, lignit) ce apartin Podisului Getic. Acest
spatiu subcarpatic si de podis prezinta peisaje mai putin atractive, regiunea fiind
intens populata, terenurile avand in majoritate utilizari agricole. Atractive raman
localitatile unde se face simtita existenta apelor minerale sau a unor obiective
cultural-istorice deosebite.
Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care
aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.)
de pe o suprafata de peste 10 mii km 2. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale
judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Reteaua
hidrografica este completata de o serie de lacuri majoritatea antropice.
Apele de adancime sunt de mai multe tipuri: termale, semi-termale bicarbonatate,
carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate in scopuri
curative.
Nu exista lacuri naturale cu importanta economica sau turistica semnificativa. Exista
lacuri artificiale rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice (Valea lui
Iovan/Cerna, Valea Mare, Vaja, Tg.Jiu, Sambotin) sau in urma unor activitati de
exploatare a carbunelui (Beterega, Poiana) sau de amenajari ale cursurilor de apa
(Moi, Pesteana). Din punct de vedere turistic doar cele rezultate din amenajarile
hidroenergetice prezinta un oarecare interes turistic, arhitectura barajelor, luciul mare
de apa si peisajul montan constituind elemente turistice de atractie .
Clima este temperat continentala, cu o mare varietate de nuante, ca urmare a pozitiei
geografice, a circulatiei atmosferice si a componentelor de relief prezente. Ea se
caracterizeaza prin urmatoarele particularitati :
Radiatia solara se cifreaza la 1225 kcal/ cmc/ an in sud si scade la 1100 kcal/ cmc/ an
in nord. Temperatura medie anuala inregistreaza valori diferite de la nord la sud: 0 0C
pe culmile de peste 2000 m, 3,40C la Statia meteo Parang, 10,10C Targu Jiu;
temperaturi ce dau, in general, un confort termic. Temperatura medie a lunii ianuarie
are valori de -5,80C la Statia meteo Parang, -90C la peste 2000 m, -2,50C la Targu Jiu.
Temperatura medie a lunii iulie are valori mai ridicate ca urmare a influentelor
maselor de aer din sud-vestul continentului: 6- 7 0C la 2000 m, 12,40C la Statia meteo
Parang, 21,60C la Targu Jiu. Precipitatiile au o distribute neuniforma in teritoriu si
scad de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 950 mm/an la Statia meteo
Parang, 865mm/an la Novaci, 750mm/an la Targu Jiu, 585 mm /an la Tantareni. Se
inregistreaza un maxim in mai-iunie si altul in noiembrie, luna februarie avand cele
mai putine precipitatii. Stratul de zapada are o repartitie neuniforma, in zona montana
inalta la peste 1500 - 1600 m dureaza 180-200 zile (Parang, Valcan, Godeanu) iar
grosimea lui poate atinge in zonele adapostite 7-8 m. In zona muntilor mijlocii durata
este doar de 140-150 zile si scade pana in podis la 60-80 zile/an. Acest lucru poate
permite dezvoltarea sporturilor de iarna. In anumite zone sezonul turistic de iarna
poate fi dura din decembrie pana in aprilie.
Vanturile dominante, pe culmile inalte sunt cele de nord-vest, iar in zonele

10

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

depresionare se face simtita prezenta maselor de aer din sud si sud-est de origine
tropicala. Existenta foehnului pe versantii sudici ai muntilor produce in conditiile
unor temperaturi de 00C, declansarea avalanselor. In depresiunile deluroase climatul
este de adapost, calmul atmosferic fiind predominant.
Vegetatia judetului Gorj prezinta urmatoarea etajare pe verticala.
Etajul pajistilor alpine cuprinde marile inaltimi, culmi calcaroase, abrupturile
stancoase si grohotisurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe
de afin, coacaz, smardar si multe alte specii ierboase de tipul gramineelor sau
al unor plante cu flori colorate.Este domeniul drumetiei montane prin
panoramele pitoresti ce se desprind de aici
Etajul padurilor de conifere se desfasoara intre 1400-1700 m, mai ales pe
versantii nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul. Prezenta acestor
paduri completeaza valorile de peisaj si creeaza o ionizare negativa a aerului,
benefica in climatoterapie.

Etajul padurilor de foioase acopera indeosebi versantii sudici unde se gasesc


in amestec sau difuz cu exemplare de conifere. Pe culmile sudice ale Muntilor
Parang si Valcan apar fagetele pure sau pe alocuri in amestec cu gorun, carpen.
Arealul stejaretelor din zona deluroasa s-a redus foarte mult in favoarea
terenurilor agricole.

Un loc aparte il ocupa prezenta pe pantele calcaroase adapostite, insorite a castanului


comestibil (Castanea vesca) asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile,
xerotermofile (corn, mojdrean, lemn cainos, darmox, paducel, scumpie, liliac salbatic,
etc.). Vegetatia judetului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii
sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucand un rol
esential in diversificarea formelor de turism care pot fi practicate in judet (drumetie,
recreere si odihna, week-end, cunoastere stiintifica) concomitent sau in cadrul
turismului rural.
Fauna judetului este foarte variata si bogata. Culmile alpine si circurile glaciare
adapostesc capra neagra (Parang-Gauri, Gheresul, Rosiile, Slavei, Valcan-Oslea). In
padurile de foioase si de amestec specii precum: ursul, mistretul, lupul, cerbul,
caprioara, pisica salbatica, dihorul, au o mare valoare cinegetica. Apar si unele specii
caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat,
adevarate curiozitati stiintifice. Pitorescul padurilor din aria montana si deluroasa este
amplificata de un mare numar de pasari si insecte, cu rol cinegetic se remarca cocosul
de munte, ierunca. Numarul mare de specii cinegetice explica si cabanele de
vanatoare prezente indeosebi in Muntii Parang si Valcan (fond cinegetic 467.400 ha).
Apele lacurilor de munte, atat cele glaciare cat si cele de baraj sunt bogate in pastrav
si crap. Cursurile superioare si mijlocii ale raurilor Jiu, Jiet, Gilort, Oltet sunt unanim
considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenta speciilor de pastrav, mreana,
moioaga, clean, scobar.
2.2Resurse turistice antropice

Staiunea Rnca, situat de-a lungul oselei Transalpina, are dou prtii dotate cu
teleschi i instalaie de nocturn, fiind cea mai renumit staiune de schi din Carpaii
Olteniei. Fiind declarat ca avnd cel mai mare potenial turistic de iarn nevalorificat

11

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

din Romnia, staiunea deine un domeniu schiabil foarte mare, situat ntre altitudinile
de 1600 m i pn la 2100 m. Zona este n dezvoltare, numrul de spaii de cazare i
alimentaie public crescnd de la an la an.

Biserici si manastiri
Mnstirea Icoana (Crasna Carpini) a fost ridicat la initiativa unui preot originar
din zona respectiva, in anul 1997.
Mnstirea Polovragi se afl aezat n zona de contact a Carpailor cu Subcarpaii
n apropierea Peterii Polovragi (pe care a i avut-o in administrare timp de 300 de
ani), la intrarea in Cheile Olteului. Mnastirea are o vechime de peste 500 de ani.
Comuna Polovragi i trage numele de la o plant rar ce crete pe aici, "polovragi",
folosit de un vraci vestit ce tria n petera din munte pentru a vindeca oamenii de
boli ale stomacului i oaselor. Spturi arheologice fcute la Polovragi au dat la
iveal urmele unei ceti i ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , n
fiecare an, n ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adun gorjeni, vlceni
dar i transilvneni.
Mnstirea (Schitul) Crasna a fost ntemeiat n anul 1636 de marele Pitar Dumitru
Filianu, fiind o mnstire de clugri.
Mnstirea Lainici la altitudinea de 450 m. Numele mnstirii este dat de
trectoarea unde se afl, cuvntul LAINICI fiind de origine greceasc i avnd
semnificaia de trectoare prin muni de piatr. Biserica veche zidita a fost ridicata
in anii 1812 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie
(construita in 1770 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea
veche sub forma de cruce greac.
n apropierea mnstirii, la o altitudine de 750 800 m, se afl Schitul Locurele,
sfintit in anul 1860.
Mnstirea Tismana este cea mai veche mnstire din ara Romneasc. Ctitorul
mnstirii a fost clugrul Nicodim. Legenda spune c Nicodim a umblat mult pe
valea raului i frumuseea peisajului a fost hotrtoare n alegerea locului pentru
ridicarea lcaului sfnt, pe stnca Strminei, cu o cascad ale crei ape se
prvleau de la nlimea de 40 m n albia rului. Au fost i alte motive n alegerea
locului: pstrvul rului, pdurile de castan comestibil, nucul i via-de-vie care
crete i n stare slbatic, dar i evenimentele istorice legate de meninerea
independenei rii Romneti i stvilirea naintrii influenelor catolice la sud de
Carpai. Pe spatele unui document al domnitorului rii Romneti Dan al II-lea sunt
consemnate dou date i anume c biserica s-a sfinit n anul 6886, adic 1377-1378 i
c
Nicodim
a
murit
n
anul
6915
(1406-1407).
n apropierea mnstirii se gasete Schitul Cioclovina.
Muzee si monumente

12

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Muzeul Arhitecturii Populare Curtioara, nfiinat n anul 1975, cuprinde un numr


de 30 de obiective care surprind modul de via al gorjenilor de-a lungul timpului. El
a fost construit n jurul ansamblului format din Cula Cornoiu i celelalte edificii
ridicate de familiile care l-au stpnit.
Castrul Roman de la Bumbeti Jiu avea rolul de a apra i asigura intrarea n
defileul Jiului precum i de a supraveghea populaia dacic de aici. Castrul a fost
construit i folosit ntre cele dou rzboaie de cucerire a Daciei de ctre romani (101102 i 105-106); a fost construit iniial dintr-un val de pmnt iar mai apoi, n anul
201, s-au ridicat ziduri de piatr. Astzi se mai pstreaz doar latura de est (167 de
metri) i parial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 n interiorul castrului s-a
descoperit un tezaur roman imperial alctuit din 92 de monede din argint, care
acoper o perioad de aproape 50 de ani.
Ruinele Mnstirii Viina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din
piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 1418).
Casa Memorial Constantin Brncui a fost inaugurat in anul 1971, fiind un
monumet de arhitectur rnesc. Constantin Brncui (1876 -1957 ) a fost un
sculptor romn cu contribuii covritoare n sculptura contemporan. Considerat de
unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brncui este fara
indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. A urmat coala de
Arte i Meserii n Craiova, la Bucureti si Mnchen; dup ase luni porne te pe jos
prin Bavaria, pana n Frana, de unde ia trenul pn la Paris unde a trit mare parte a
vieii. n 1905 reuete la concursul de admitere la prestigioasa cole Nationale
Suprieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215
sculpturi de o valoare estetica si culturala incalculabila.; este inmormantat la cimitirul
Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si
Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi Madame LR a fost vanduta cu
37 milioane USD.
Casa Memorial Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la
1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale
sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la nceputul secolului al XIX-lea
si sa zugrveasca prin imagini si documente viaa si activitatea lui Tudor. Este situat
la 50 km sud est de Tg-Jiu.
Alte atractii in judetul Gorj:
-

Statuia Fratilor Buzesti Crasna


Fabrica de Ciocolata Crasna
Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul - Novaci
Muzeul Crucilor Macesu
RESURSE ANTROPICE IN ORASUL TG-JIU

Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.


Ansamblul sculptural Constantin Brncui de la Trgu-Jiu, cunoscut i sub

13

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

numele de Ansamblul monumental de la Trgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor czu i


n timpul primului rzboi mondial, proiectat i construit de Constantin Brncu i. Cele
trei componente sculpturale monumentale, singurele din toat creaia artistului situate
n aer liber Masa Tcerii, Poarta Srutului i Coloana Fr Sfr it, sunt dispuse pe
aceeai ax, orientat de la apus spre rsrit, cu o lungime total de 1.275 m.
Masa tcerii, lucrat n calcar, reprezint masa dinaintea confruntrii n btlia la
care urmeaz s participe combatanii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12
scaune-clepsidre, care l msoar. Totul decurge n tcere.
Poarta srutului, construit din travertin arat ca un arc de triumf, simboliznd
triumful vieii asupra morii sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent
pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a
fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din
Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat
intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurat la 27 octombrie 1938,
Coloana are o nlime de 29,35 metri i este compus din 15 moduli octaedrici,
respectiv avnd la extremitile inferioar i superioar cte o jumtate de modul.
Modulii erau numii mrgele de ctre Brncui.Sculptura este o stilizare a coloanelor
funerare specifice sudului Romniei. Denumirea ei original a fost Coloana
recunotinei fr sfrit i a fost dedicat soldailor romni din Primul rzboi mondial
czui n 1916 n luptele de pe malul Jiului.
Brncui nsui o denumea "un proiect de coloan care, mrit, ar putea sprijini
bolta cereasc".
Almirea Coloanei s-a fcut la faa locului, aplicnd prin pulverizare srm de
alam. Aceasta tehnologie a fost utilizat la vremea respectiv pentru prima dat n
Romnia i a fost adus special din Elveia. Greutatea total a Coloanei (nucleu +
"mrgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Cii Eroilor si a fost integrata
creatiei brncuiene, realizand o legatur intre elementele ansamblului sculptural.
Ridicat pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita
intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brncui, 7
noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executat in fresca de catre pictorul
gorjean Iosif Keber.
Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioar i
cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In
1904 se instaleaz telefoanele si se achizitioneaz un ceas ce va fi montat in turla in
anul 1905.
Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este
ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in
pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub
numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul
bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe
interventii care nu i-au alterat forma originala.
Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala - a fost contruita in

14

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

anii 1896 1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conductorul Revolu iei de
la 1821 i al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor
Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.
Casa Memorial Ecaterina Teodoroiu-Casa dateaz din anul 1884. n aceast cas a
vzut lumina zilei Ctlina - eroin naional. Aceasta a participat voluntar la luptele
din Primul Rzboi Mondial. A czut eroic n fruntea plutonului pe care l comanda, ca
sublocotenent, n luptele de la Mreti august 1917.
Muzeul Judeean Gorj a fost fondat n anul 1894, prin strdania lui Alexandru
tefulescu. Cldirea a fost renovat n anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din
paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacic, daco-roman,
documente din timpul primelor formaiuni statale, din feudalism i din perioada
modern.
Muzeul de Art a fost nfiinat n anul 1984, iar din 1993 funcioneaz n sediul situat
n Parcul Central al municipiului. Ofer vizitatorilor icoane romneti vechi de o
valoare artistic deosebit, studii i picturi de Vasile Blendea i Iosif Keber, pasteluri,
exponate din secolul al XVII-lea aparinnd colilor flamand i italian, picturi de
Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba i muli ali artiti clasici i
contemporani.
2.3 Principalele trasee turistice in zona

Parcul National Domogled-Valea Cernei Infiintat in anul 1990, avand administratie


proprie incepand cu anul 2003, este situat in partea de nor d-vest a judetului Gorj si se
intinde pe suprafata a 3 judete, si anume: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj. Parcul
National Domogled-Valea Cernei ocupa suprafata de 23. 185 ha in Caras Severin, in
vestul judetului Mehedinti ocupand suprafata de 8. 220 ha iar in vestul judetului Gorj
cu o suprafata de 29. 806 ha. Suprafata totala a parcului este de 61. 211 ha oferind
fenomene carstice deosebite ,endemisme si raritati floristice.
Accesul in parc este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara,
Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr. SeverinOrsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe
Valea Cemei pe DN 67 D. Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la
Baile Herculane si apoi pe Valea Cemei pe DN 67 D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama
pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia
in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la
iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC.
Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la
km50.
Izvoarele Cernei
De mentionat ca DN 66A care porneste din Petrosani pe traseul Lupeni- Campul lui
Neag, patrunde prin pasul Jiul-Cerna in zona de parc la km 50, coboara la Izvoarele
Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfasoara pe contur lac pana la
baraj Iovanu, continua prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj in CarasSeverin la km 100,9, apoi dupa cca 300 m intra in Jud. Mehedinti pana la km 109
unde se intersecteaza cu DN 67D. De remarcat ca intre km 50 si km 59 drumul este

15

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

momentan impracticabil. DN 67D vine de la Baia de Arama, intra in parc in Culmea


Mazdronia la km 66, coboara in Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km
76,830, continua pe Valea Cernei pana la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde
este si limita Parcului. Accesul in pare se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin si
Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin
localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre
Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.

Defileul Jiului si golul montan Chenia-Dumitra


Zona a ramas salbatica, iar padurea nu a putut fi exploatata din cauza pantelor foarte
abrupte. Intr-un fel, aceasta zona se aseamana cu cea din Defileul Oltului.
Defileul Jiului este cea mai salbatica traversare a Carpatilor Meridionali de catre un
rau, cu paduri virgine si cvasivirgine, in care si-au gasit lacas numeroase specii
valoroase din punct de vedere ecologic. In Parcul National Defileul Jiului au fost
inventariate 701 specii de plante si 441 de specii de animale, din care unele sunt
protejate. Intre speciile rare se numara breiul sau clopoteii. De asemenea, aici
vietuiesc scorpioni, vipere, vidre, ursi, rasi. Zona are un mare potential turistic, fiind
bogata in spectaculoase fenomene carstice, precum grote, puturi naturale sau avenuri.
In inima padurii se intalneste un interesant tip de gospodarii, specifice locului, numite
conace, iar pe traseul Bumbesti-Jiu-Petroani pot fi vizitate manastirile Lainici si
Visina.In cuprinsul Parcului National sunt delimitate inca din anul 2001 trei rezervatii
naturale: Padurea Chitu-Bratcu (1319 ha), Stancile Rafaila (1 ha)- cloritoid, Piatra
Sfinxul Lainicilor (1 ha).

Polovragi
Zona cu specific pastoral, pastratoare de traditii populare;
Zona cu valoare peisagistica mare a unitatilor de relief;
Zona cu forme de relief deosebite (abrupturi, stancarii, chei, pesteri, puncte de
belvedere);
Zona cu accesibilitate usoara si medie catre obiectivele turistice;
Distanta mica, 6 km, fata de DN 67;
Localitate situata pe drumul judetean 665 aflat in modemizare prin proiectul
Oltenia de sub munte;
-

Elemente de interes turistic:


- religios : manastirea Polovragi;

16

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

istoric : cetatile dacice, crucea capitanului Ursache;


natural: Cheile Oltetului (3,5 km), pestera Polovragi, Valea Oltetului, Poienile de
sus, fenomenul carstic sura, canionul de nisip, luncile Oltetului;
sportiv/montan: trasee turistice montane, alpinism, canioning, turism de aventura
(rapel si tiroliana de pe pod), mtbike, cicloturism, speologie, vanatoare/pescuit,
etc.;
cultural : Sarbatoarea de Sf. Ilie;
areale naturale protejate: Cheile Oltetului(custode Romsilva/RP (regim
proprietate) - domeniul public), Pestera Polovragi (custode Muzeul Judetean
Gorj/Focul Viu Bucuresti RP-domeniul public), Padurea de castani (custode
Romsilva RP-manastirea Polovragi);
Pestera Polovragi, are peste 20.000 vizitatori anual 1, este a treia pestera din
Romania ca numar de vizitatori, dupa P. Muierilor si P. Ursilor, este cotata ca
potential de atractivitate mediu (2/3 cavernament, 2/3 speleoterme, 1/3 lacuri si
cascade, 0/3 gheata, 0/3 vestigii paleontologice si arheologice), potential de
pozitie 2/3 (mediu), grad dificultate general III/IV, grad dificultate galerie
vizitabila I (minim)2;
Trasee turistice montane:
-Polovragi-Curmatura Oltetului, triunghi albastru. Traseu neatractiv pentru
turismul pedestru datorita lungimii foarte mari, dar excelent pentru
cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani, Ranca;
Manastirea Polovragi - Crucea lui Ursache - Poienile de Sus, cetatile
dacice/Oborul Jidovilor-Luncile Oltetului, punct rosu, traseu insuficient
promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta turistica;
Manastirea Polovragi - canionul de nisip - fenomenul carstic Sura, traseu
nemarcat insuficient promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta
1sursa Muzeul Judetean Gorj
2Sursa Potential Turistic si turism - Editura Universitatii Bucuresti 2001

17

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

turistica.
Trasee turistice montane :
Baia de Fier - Curmatura Oltetului , nemarcat . Traseu neatractiv pentru
turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru
cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani, Ranca.;
Baia de Fier - Ranca, triunghi albastru, traseu insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica.
Baia de Fier - fenomenul carstic Sura, traseu nemarcat, insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica;

3. Program turistic in judetul gorj

Traseul turistic - Minunatiile Gorjului


Locaie cazare : municipiul Tg.Jiu , Polovragi
Mrime grup : cca . 40 pers /serie
Adresabilitate : persoane interesate de speologia turistic i sportiv
Accesibilitate : program accesibil tuturor persoanelor care vor sa cunoasca Romania
Organizator grup:Cera-Tour
Durata:4 zile
Ghizi :2 ghizi
Soferi:2 soferi
Transport :Autocar 40 +1 locuri
Pret:929 lei/pers.
ZIUA 1:Bucuresti Pitesti-Curtea de Argesi-Rm.Valcea- Horezu-Polovragi.
Intalnire la 6:30 ,plecare din Bucuresti Gara de nord. Curtea de Arges - Curtea Domneasc (sec. XIII XV). Biserica Sn Nicoar
(sec. XIII) n stil bizantin-balcanic..Biserica Mnstirii Curtea de Arge (15121517) superb monument arhitectonic; mormintele voievozilor Neagoe Basarab
(1521), Radu de Afumai (1529) i ale regilor Romniei, Carol I, Carol II,
Ferdinand i soiilor lor. Palatul Episcopal . Fntna Meterului Manole.
Dejun la ora 13:00 in Restaurantul Domnesc

18

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Ocnele Mari Oprire pt vizitarea salinei Ocnele Mari.


Govora Vizitarea Manastiri Govora si Manastirea Surpatele. Mnstirea Dintr-un
lemn (sec. XVII).
Horezu cu vizitarea Manastrea HUREZI monument UNESCO.
Cina la ora 20:00 la restaurantul pensiuni Castina -cazare in Polovragi la acceiasi
pensiune.
Distanta:260km
ZIUA 2 : Polovragi - Baia de Fier-Ranca-Urdele -Tg.Jiu
Mic dejun la ora 9:00 la pensiune.
Vizitarea pestera Polovragi , a cheilor si canionului Oltetului ,
izitare manastirea Polovragi , Canionul de Nisip , biserica de lemn Sohodol .
Vizitarea cheilor Galbenului si a pesterii Muierilor ,
Masa pranz ora 14:00 intr-unul din restaurantele aflate la intrarea din pestera .
Vizitarea statiuni Ranca.
Cina la ora 20:00 la restaurantul Brancusi- cazare la accelasi restaurant.
Distanta: 112 km
ZIUA 3: Tg.Jiu Curtisoara ( popas la cula Cornoi )- Defileul Jiului- Lainici cu
Mic dejun la 0ra 9:30 la locatia de cazare.
vizitarea manastirii Visna, manastirii Lainici si excursie pedestra la Schitu
Locurele.
Pranzul la ora 13:30 restaurant Visina.Intoarcera in Tg.jiu
Programul zilei completeaza cu:
Vizitarea ansamblului sculptural Ctin Brancusi , Parcul Central , Centrul
Brancusi , Muzeul de istorie i arheologie Alexandru tefulescu ,Muzeului artei
si arhitecturii populare Curtisoara.
Masa de seara la ora 20:00 in locatia de cazare langa Parcul Central Hotel
Brancusi***.
Distanta : .80 km dus intors
ZIUA 4 -Tg.Jiu - Tismana Craiova Slatina -Bucuresti cu
Mic dejun la ora 9:00 in locatia de cazare
Vizitarea bisericii de lemn Francesti , manastirii Tismana si excursie pedestra
catre Schitul Cioclovina de Jos si Schitul Cioclovina de Sus.
Vizitare: cascada, pestera Tezaurului, pastravaria.

19

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Masa pranz cu specific monahal la manastirea Tismana ora 14:00.- Plecare spre
Craiova.
Vizitare in Craiova a :Parcului Nicolae Romanescu,Gradina Botanica,Casa
Memoriala Elena Faroago,Muzeul Olteniei si Catedrala Sf Dumitru.Plecare spre
in Bucuresti.
Distanta : 387 km
Total km parcursi 839 km

3.3. Calculaia preului de vnzare(P.V.)

1.
2.
3.
4.

5.
6.

Articole de
circulaie

CHELTUELI DIRECTE

Nr.
crt.

Elemente de cheltuieli
Cazare
Masa
Transport
Cheltuieli culturale

Elemente de
Calcul

Valoarea
Per turist

Totala

65 noapte x 3 nopti
75/zi x 4 zile
839km x 4,00lei/km
Intrari la muzee
,pesteri ,achizitionare
de pliante

195 lei
300 lei
83.9 lei

7800 lei
12000 lei
3356 lei

Cheltuieli organizator

Organizare picnic,

35 lei

1400 lei

Cheltuieli ghid

2 ghizi x
1200(cazare ,masa , cota

60 lei

2400 lei

50 lei

2000 lei

10 lei

400 lei

35 lei
1400 lei

ghid)

7.

Cheltuieli ofer

2 soferi x 1000(cazare
masa cota)

8.

Alte cheltuieli

9.

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

769 lei

30 756 lei

10.

ASIGURARE 3%

23,07 lei

922,68 lei

20

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

11.
12.
13.
14.
15.

COMISION 15%
TVA
19%
TOTAL COSTURI
ROTUNJIRE
TOTAL PRE DE VNZARE

115,35 lei
21,91 lei
929,33 lei
-0,33
929 lei

4613,4 lei
876,54 lei
37168,62lei
13,2
37155.4 lei

3.3 Harta traseu


Lainic

3.3.Pliant publicitar

21

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

22

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

4.Analiza bazei-tehnico materiale si a ofertei de servicii

Unitati de cazare

Evolutia numarului de unitati de cazare turitica in perioada (2009-2015)

Tipuri de structuri
de primire
turistica

Judet
e

Localitati

Hoteluri
Gorj
TOTAL
Hosteluri
Gorj
TOTAL
Moteluri
Gorj
TOTAL
Vile turistice
Gorj
TOTAL
Cabane turistice
Gorj
TOTAL
Popasuri turistice
Gorj
TOTAL
Pensiuni turistice
Gorj
TOTAL
Pensiuni
Gorj
TOTAL
agroturistice
Total
Gorj
TOTAL
Sursa: Institutul National de Statistica

Anul
2009

Anul
2010

Numar Numar
13
11
1
5
3
4
1
1

Ani
Anul
Anul Anul
Anul
Anul
2011
2012
2013
2014
2015
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
15
15
15
17
16
4
4
4
4
4
6
7
7
7
6
1
2
2
3
3

5
1
4

6
1
14

7
1
18

7
1
18

7
1
18

7
1
20

7
1
22

33
61

19
61

17
69

25
79

25
79

28
87

26
85

Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare ,ramane relative constant.

In cei sapte ani numarul hotelurilor,hostelurilor si motelurilor creste cu 3 unitati,vilele


si cabanele turistice cu 2 unitati,iar cea mai mare crestere o au pensiunile turistice care
au crescut cu 18 unitati,in timp ce pensiunile agroturistice au scazut cu 7 unitati.
Capacitatea si activitataea de cazare turistica 2005-2013

Anii

Capacitate cazare

2005

Existenta
(locuri)
1320

2010

1974

556,4

2011

2255

657,0

Sosiri

Innoptar
i

Indici de utilizare
a capacitatii in
functiune %

In functiune
(mii locuri-zile)
339.0

37,6

84,6

24,9

55,0

105,7

19,0

63,8

20,8
136,7

2012

2509

728,6

74,6

173,3

23,8

2013

2521

766,9

75,1

171,2

22.3

Sursa:www.insee.ro
Se constata o evolutie ascendenta a numarului de locuri de cazare ca si in cazul
numarului de sosiri si innoptari.

23

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ


Confor

Principalele
pe categori de confort- Judet Gorj
Tip structura structure
Denumire de
t primire
Localitate
HOTEL
HOTEL
HOTEL
HOTEL
HOTEL
HOTEL
HOTEL

NT
ONIX
MINA
ANNA
ANNA JUNIOR
AQUA

4*
3*
3*
3*
3*
3*

Novaci
Baia de Fier
Novaci
Trgu Jiu
Trgu Jiu
Denumire
Trgu Jiu

Confort

Localitate

Sursa:Date prelucrate
de pe
site-ul Ministerul
Turismului-http://turism.gov.ro/informatii- publice/
BRANCUSI
3*
Trgu Jiu

HOTEL

PENSIUNE TURISTIC RURAL


GORJ
3*
Trgu Jiu
PENSIUNE TURISTIC RURAL
LAGUNA
CABANA
TURISTIC
ALBASTRA
3*
Trgu Jiu
CABANA TURISTIC
LEXI STAR
3*
Trgu Jiu
CABANA TURISTIC
SARA
3*
icleni

HOTEL

ASIA

2 * TURISTIC Trgu Jiu


CABANA

HOTEL

EUROPA

Trgu Jiu

HOTEL

RIVER

HOTEL

SPORT

HOTEL

TUDOR

2*
CABANA TURISTIC
2*
CABANA TURISTIC
2*
CABANA TURISTIC
1*

MOTEL

AZUR

Clnic

MOTEL

DASIANA

MOTEL

DAVIOS

MOTEL

EUROPA

MOTEL

LAINICI

3 * TURISTIC
CABANA
3*
CABANA TURISTIC
3 * TURISTIC
CABANA
VILA 2 *
VILA 2 *

MOTEL

ANDRA

VILA 2 *

Ploporu

MOTEL

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

LA NARCISE
CONACUL VILA
BUNICILOR VILA
VIITORUL
VILA
CASA
DANIELESCUVILA
VILA
ANTIQUE

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

INTIM
BOGDAN

HOTEL
HOTEL
HOTEL

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

Trgu Jiu
Trgu Jiu
Scelu
Trgu Jiu
Trgu Jiu
Bumbeti-Jiu
Bumbeti-Jiu

2*

Trgu Jiu

4*
4*

Baia de Fier
Baia de Fier

ELENA

2*

Novaci

ORIZONT
SOHODOL
GRYSLY
CASA
DOMNEASC
MUNII
PARNG
PARANG
ALPIN

2*
2*
2*
3*

Novaci
Baia de Fier
Novaci
Baia de Fier

3*

Baia de Fier

3*
3*

Baia de Fier
Novaci

CASA
MONTAN
GABRIEL

3*

Novaci

3*

Novaci

HAIDUCILOR
TERRA ROSA
PPUA
URSU
CASA
MARJACU
NICO

3*
3*
2*
2*
3*

Novaci
Runcu
Novaci
Tismana
Baia de Fier

3*

Baia de Fier

INGRID
LA FELINARE
OZON
DOR DE
MUNTE
PERLA
MUNILOR
PHOENIX
VIRGILIA
RAIS

3*
3*
3*
3*

Baia de Fier
Baia de Fier
Baia de Fier
Novaci

3*
3*

Novaci
Trgu Jiu

4 * judetul
Trgu
Jiu
Unitatile de cazare din
Gorj
au un nivel de clasificare la nivelul standardelor
4*
Trgu Jiu
europeneANDREEA
intre 1 VILA
si 33 *stele/margarete,
tendinta pietei
impunand
si aparitia unor strucutri de
PENSIUNE TURISTIC
Baia de Fier
3*
Novaci
ALEX &
PENSIUNE TURISTIC
MARIA
3*
primire turistica
de nivel
mai Crasna
ridicat.
VILA
3*
Novaci
3*
VILA
3*
VILA

Motru
Novaci

Caracteristici
functional
Novaci
comerciale ale principalelor unitati de alimentatie
CASA EVELIN
3*

PENSIUNE TURISTIC

CRAIUL

Novaci
Aceasta seMUNILOR
refara la33 **facilitatile
de alimentatie pentru servirea mesei turistilor pe
EDEN
Novaci
ELA
3*
Novaci
durata sejurului
temporar
la
destinatiile
turistice.
KALLISTO
3*
Novaci

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

LUISA
PARADIS

3*
3*

Novaci
Novaci

ZIMBRU
IZBUCUL
CERNEI

3*

Novaci

3*

Pade

A doua componenta
importanta
a infrastructurii turistice este cea a structurilor de
RUBIN
3*
Novaci
3*
Novaci
restauratie TANIA
pentru turism.
La nivelul
judetului Gorj acestea au cunoscut ritmuri de
PENSIUNE TURISTIC
TARA
3*
Novaci
dezvoltare superioare celor inregistrate in infrastructura generala si cea de cazare.
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

Restaurantul
este unitatea
care
activitatea de producie culinar cu cea de
CASA VERA
3*
Trgu mbin
Jiu
DAYANA
3*
Trgu Jiu
desfacere (servire),
oferind
clienilor
o
gam
variat de preparate culinare, produse de
SIMONA
3*
Trgu Jiu
*
Novaci
cofetrie ILEANA
patiserie, 22buturi,
precum
i produse pentru fumtori.
MIHAELA
*
Novaci
LUCICA Brancusi
2*
Restaurant
oferaScelu
preparate specifice zonei si specialitati din bucataria
JIUL
2*
Trgu Jiu
EDEN
2
*
Trgu
Jiu
arhaica romaneasca.
GOLDEN
2*
Trgu Jiu
ECATERINA
2sa
* 3 sali,cea
Tismana mai mare avand capacitatea de 300 locuri.
- are in compeneta
MAGNOLIA
2*
Tismana
- Este amplasat langa PARCUL BRANCUSI

PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC
PENSIUNE TURISTIC

Restaurantul Pensiunii Casa Danielescu are o capacitate de 60 de locuri, o


cafenea (fumatori si nefumatori) cu 40 de locuri si 3 terase cu un numar total de
100 de locuri.
Restaurant Cheile Olteului are o capacitate de 50 de locuri.
24

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Unitati de agrement

Agrementul turistic reprezinta ansamblul mijloacelor, echipamentelor,


evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa
asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa
dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabile.
Parcul Central Constantin Brncui din Trgu-Jiu reprezint una dintre
principalele atracii ale reedinei judeului Gorj, pentru c aici se gsesc cea
mai mare parte a operelor de art realizate de marele sculptor n oraul care
este strbtut de rul Jiu: Masa Tcerii, Aleea Scaunelor i Poarta Srutului.
Aproape orice turist care ajunge n Trgu Jiu se oprete, inevitabil, n Parcul
Central. n zilele se smbt i duminic, strada din faa parcului este plin de
autocare cu turiti venii din toat ara. Punctul de greutate al parcului l reprezint
operele realizate de Constantin Brncui, care pot fi vzute n toat lumea prin
intermediul camerelor video montate i care transmit imagini live prin intermediul
site-lui oficial al Centrului de Art Constantin Brncui. Parcul Central mai reprezint
locul unde cresc o serie de plante i arbori deosebii, cum ar fi sequoia. n grdina
public a oraului se mai gsete un loc de joac pentru copii i un mic parc de
distracii, terase i chiar o mini grdin zoologic. De asemenea, aleile acoperite de
arbori seculari sunt foarte cutate pe timpul verii, pentru c temperatura scade cam cu
zece grade Celsius. De asemenea, digul special amenajat al lacului de acumulare de pe
rul Jiu reprezint un loc de promenad pentru tineri. Podul vechi unde s-au dus
luptele din primul rzboi mondial face legtura cu o insuli, care a fost amenajat, de
asemenea,n.parc.
Rnca este o staiune turistic n curs de dezvoltare, aflat pe raza ora ului
Novaci i a comunei Baia de Fier, judeul Gorj, Romnia,[situat la 1.600 m
altitudine, la poalele vrfului Ppua n Munii Novaciului din Masivul Parng,
la 18 km de oraul Novaci pe oseaua Transalpina (DN67C)
-

O zon cu potenial pentru turismul de iarn i schi ce de ine amenajri turistice


este zona NovaciBaia de Fier cu versani pe zon de pajiti montane, expui spre
sud-vest n calea unor mase de aer mai umede, cu precipitaii bogate sub form de
zpad i temperaturi mai sczute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime
pentru o staiune de acest tip. Situat pe unul dintre platourile Munilor Parng
(1600 m. altitudine), la 18 kilometri de oraul Novaci i 63 kilometri deprtare de
Trgu-Jiu, localitatea Rnca a cunoscut o dezvoltare rapid.

Staiunea Rnca dispune de mai multe prtii de schi. Din centrul sta iunii porneste
o prtie pentru nceptori, dotat cu nocturn, ce se termin sub vrful Muntelui
Corneul de unde, peste vrf, se face legtura cu alte prtii, dintre care una pentru
avansai i una pentru nivel mediu. La intrarea n staiune se gseste un babyski
25

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

dotat cu nocturn, iar ncepnd cu anul 2011 Rnca mai dispune de un telescaun ce
deservete trei prtii de ski care se afl la poalele vrfului Ppua.
-

Rnca este o zon excelent de freeride, fanii de snowboarding i schi extrem au


un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vrful Ppu a
(alt. 2135 m). Zpada msoar peste 200 cm din decembrie pn n aprilie, stratul
de powder fiind ntreinut de precipitaiile dese sub form de ninsoare.
Stadionul Tudor Vladimirescu este un stadion din Trgu Jiu care gzduiete
echipa de fotbal Pandurii, dar este dotat i cu pist de atletism. Arena a fost
inaugurat n 1963, iar n 2005, odat cu promovarea n Liga 1 a echipei locale,
a fost complet renovat, iar baza sportiv a fost mrit cu mai multe terenuri de
antrenament dotate cu gazon natural i sintetic.A fost botezat dup Tudor
Vladimirescu, conductorul Revoluiei de la 1821

Unitati de tratament
Staiunea Scelu se afl n judeul Gorj, la est de oraul Tg-Jiu, n culoarul de
vale pe care l-a creat rul Blahnia la traversarea dealurilor subcarpatice. n
staiune se poate ajunge din Tg-Jiu pe DN 67 Tg-JiuRm.Vlcea i apoi pe DJ 661,
parcurgndu-se 32 de km., sau venind dinspre Rm.Vlcea ( 80 km ) i Dealurile
care mrginesc staiunea Scelu (dl. Ciocadia la est i dl. Scelu la vest) se
ncadreaz tectonic n anticlinalul Tg-Jiu-Scelu-Ciocadia (I. Huic, 1997). Rocile
componente ale anticlinalului (conglomerate, microconglomerate, calcare, gresii),
de vrst teriar, sunt afectate de numeroase falii i fisuri prin care ajung la
suprafa apele minerale. Rul Blahnia, prin crearea unei vi nguste i adnci la
traversarea dealurilor subcarpatice, a pus n eviden izvoarele minerale cu
caracter ascendent.
-

Potenialul surselor hidrominerale este valorificat la Scelu prin bazine cu ap


mineral, izvoare i foraje.

Bazinele cu ap mineral au valoare terapeutic prin coninutul bogat n sulf, clor,


brom i iod.

Bazinul nr. 1, dei mic prin suprafa, este important prin stratul gros de nmol
terapeutic ce se folosete la tratarea bolilor reumatismale; debitul izvoarelor ce ies
prin fisurile conglomeratelor este de numai 2,6 m3 /zi.
Bazinul nr. 2 are un debit al izvoarelor de 15 m3 /zi, o suprafa de 550 m2 ;
mineralizaia total a apei este cuprins ntre 34950-53560 mg/l. i la acest bazin
este important nmolul terapeutic ce se formeaz anual.
Bazinul nr. 3, cu o suprafa de 800 m2 i un debit al izvoarelor de 9 m3 /zi,
26

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

beneficiaz de un aport de ap mineral de la un foraj alturat. Mineralizaia total


este n jurul valorii de 44520 mg/l.
Bazinul nr. 4, cu suprafa de 3000 m2 , are adncimi de 2-2,5 m, un debit al
izvoarelor de 17 m 3 /zi i mineralizaie total de 44500 mg/l. Prin pompare din
acest bazin se asigur i apa mineral necesar bilor la cad. n trecut bolnavii
care se vindecau de afeciuni reumatice l-au numit Izvorul tmduirii.
Izvoarele minerale, nafara celor de pe fundul celor 4 bazine, au proprieti curative
distincte:
- Izvorul de ochi, numit i Sadoveanu, se afl n albia minor a rului Blahnia, apa
lui cu o
mineralizaie total de 47090 mg/l este folosit de multe decenii la vindecarea
unor boli ale ochilor.
- Izvorul Scelata (Sfnta Treime) situat pe versantul stng al rului Blahnia n
partea de sud-est astaiun ii, apare pe o falie ce separ conglomeratele de Scelu cu
isturile argilo-bituminoase. Analizele chimice 287 fcute din 1954 pn n
prezent, arat o mineralizaie total ntre 2248-3282 mg/l. Datorit efectelor
hidrogenului sulfurat asupra organismului, apa izvorului este utilizat pentru
tratarea gastritei hipotone, colitei, diabetului zaharat, intoxicaiei cu metale grele.

Potenialul terapeutic al staiunii Scelu


Apele minerale de zcmnt, nmolul terapeutic i climatul zonei au constituit
factorii determinani ai apariiei i dezvoltrii staiunii.
Principalele afeciuni care pot fi tratate la Bile Scelu sunt:
- afeciuni ale aparatului locomotor (afeciuni reumatismale, inflamatorii,
degenerative,
abarticulare, osteoporoz).
- afeciuni neurologice periferice (pareze uoare, paralizii)
- afeciuni ale sistemului nervos central
- afeciuni ginecologice
- afeciuni ale aparatului respirator
- afeciuni digestive, hepato-biliare i renale;
5.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numarul turistilor sositi- reprezinta numarul turistilor cazati in unitatile de cazare


turistica se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara
localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si
stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara;

27

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate


remunerata in locurile vizitate.
5.1 Sosiri ale turistilor in judetul Gorj perioada 2009-2013
Tipuri
de
struct
uri de
primir
e
turisti
ca
Total

Tipur
i de
turist
i

Anul
2009
Numar
persoa
ne

Ani
Anul
Anul
Anul
2010
2011
2012
UM: Numar persoane
Numar
persoa
ne

Anul
2013

Numar
persoa
ne

Numar
persoa
ne

Numar
persoa
ne

Total
59062
54967
63832
Roma
ni
56159
52422
60975
Strai
ni
2903
2545
2857
Sursa: Institutul National de Statistica

74622

75125

70870

71125

3752

4000

Se observa ca numarul de sosiri creste de la un an la altul,insa Gorjul nu se afla printe


preferintele turistilor avand un numar relativ mic al turistilor sositi.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe


tipuri de structuri, tipuri de turisti, in Judetul GORJ, in 2011

Tipuri de structuri
de primire
turistica
Total
38484
3265
7084
195
2325
6595

NR
.TURISTI
Romani
36660
3160
6501
175
2303
6370

Straini
1824
105
583
20
22
225

5806
60975

78
2857

Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice
Pensiuni
agroturistice
5884
TOTAL
63832
Sursa: Institutul National de Statistica

28

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Se inregistreaza un numar mic de sosiri (22 turisti )ale turistilor straini in special in
unitatile de cazare de tip - Cabane turistice fata de turistii romani (2303turisti)care
reprezinta majoritate din totalul de 2325.
5.2 Numarul innoptarilor inregistrate in unitati de cazare existente
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri,
judetul Gorj 2010-2014
Ani
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
2010
2011
2012
2013
2014
Tipuri de structuri de
primire turistica
UM: Numar
Numa Numa Numa Numa Numa
r
r
r
r
r
11526 11061 10203
Hoteluri
70266 86755
0
5
4
Hosteluri
4848
6068
4616
4499 12936
Moteluri
7028
8160 10976 11624
8985
Vile turistice
446
553
735
976
1467
Cabane turistice
789
3805
4399
4700
2045
Popasuri turistice
57
:
:
:
:
Pensiuni turistice
7189 13282 21458 22405 21023
Pensiuni agroturistice
15103 18098 15872 16352 20247
Sursa: Institutul National de Statistica

Numarul turistilor este in crestere ,accestia preferand cel mai mult hotelul din totalul
unitatilor de cazare

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistca ,pe tipuri de structure de


primire in 2014

Tipuri de structuri
de primire turistica
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice
Pensiuni
agroturistice
TOTAL
SURSA: Insitutul
National de

NR.TURISTI
Total
102034
12936
8985
1467
2045
21023

Romani
97103
12543
8268
1435
2039
19702

Straini
4931
393
717
32
6
1321

20247
168737

19853
160943

394
7794

Statistica
29

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

5.3 Sejurul mediu


Sejurul turistic reprezinta intervalul de timp in care un turist consuma pachetul de servicii
turistice in aceeasi destinatie turistica.
Sm=nr.innoptari/nr.turisti sositi
Sejurul mediu in judetul Gorj in peroada 2010-2014

Anii

Sursa

Sejurul mediiu
(zile)

Anul 2010
1.923445
Anul 2011
2.141888
Anul 2012
2.322586
Anul 2013
2.278483
Anul 2014
2.167992
:Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica

Din datele tabelului se observa o scadere a sejurului mediu in anul 2014-2,16 fata de anul
2013 unde meniul mediu este de 2,27.
Evoluta sejuriului mediu in Gorj
12
10
8
6
4
2
0

2.14

2.32

2.28

2.17

In anul 2012 sejurul mediu creste,urmand ca


in ultimi ani sa scada cea ce insemna ca turisti petrec mai putine zile in Gorj decat in anul 2012.
5.4 Densitatea turistica in raport cu populatia/suprafata 2012-2014
Densitatea circulatiei turistice pune in legatura directa circulatia turistica cu populatia
rezidenta a tarii (zonei, regiunii) receptoare. Acest indicator se calculeaza ca raport intre
numarul turistilor sositi in zona X (T)si populatia rezidenta a zonei X (P):
ANII

Densitatea in raport
cu
populatia(turist/locuit

Densitatea in
raport cu

30

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014

or)

suprafata(turist/km
)

0.20

13.32

0.20

13.41

0.21

13.89

Sursa :Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica


Crestera mica,a densitati turistice in raport cu populatia se datoreaza numarului mic sositi in
judet.

5.5 Gradul de ocupare 2009-2014


Anii
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul

2009
2010
2011
2012
2013
2014

Gradul de
ocupare
20.19%
19.00%
20.81%
23.79%
22.32%
22.15%

Sursa :Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica


In perioada studiata se observa o crestere a gradului de ocupare de la 20.19% la 22.15%.

6.Propuneri de valorificare a potenialului turistic


Eforturile actuale sunt ndreptate ctre zonarea i integrarea zonei turistice Gorj,
administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitectural i peisagistic, programarea turistic,
finanarea pentru management i planificare turistic, finanarea dezvoltrii infrastructurii,
finanarea principalelor puncte de atracie, finanarea hotelurilor i a altor faciliti i servicii
comerciale.
n completarea acestui plan de dezvoltare turistic propun o serie de soluii care s
mbunteasc circulaia turistic a judeului Gorj i prin care s se reueasc o cretere la
nivelul sosirilor n jude, al nnoptarilor i mai ales al duratei medii a sejurului, care n ultimii ani
a nregistrat o tendin de scdere.
Pornind de la cauzele ce determin evoluia indicatorilor circulaiei turistice, o prim
propunere pentru creterea numrului turitilor, att romni ct i strini, ar fi construirea unui
aeroport n municipiul Targu- Jiu, prin care turitii sa beneficieze i de transport aerian,
nemaifiind att de afectai de infrastructura deficitar a Romniei. O dat cu intrarea Romniei n
Uniunea European oportunitile de dezvoltare ale judeului cresc prin programele de finanare
i de atragere a investitorilor, iar una din direciile principale ar trebui s se ndrepte ctre o mai
31

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

buna instruire a personalului, n dezvoltarea resurselor umane, sporind astfel calitatea serviciilor
oferite.
De asemenea propun o mai bun valorificare a potenialului turistic prin amenajarea
peterilor de care dispune judeul Gorj, acesta detinnd aproximativ 20% din peterile rii, aici
aflndu-se 2000 de peteri, multe din ele nevalorificate.
n vederea dezvoltrii potenialului schiabil, o soluie ar fi creearea de prtii amenajate
corespunztor practicrii acestor sporturi la un nivel ct mai nalt, asemeni celor din Europa,
ntrucat judeul ofer condiii excelente pentru realizarea acestora.
O important resurs nevalorificat nc la adevrata ei valoare o reprezint frumuseea i
calitatea locurilor simple de la ar. Dezvoltarea lor ca centre culturale, cu o ndelungat tradiie,
reprezint tot attea argumente pentru dezvoltarea unui turism rural n judeul Gorj.
Creearea de restaurante i uniti de primire a turitilor care s ofere meniuri ecologice,
meniuri tradiionale romneti la standarde ct mai nalte din punct de vedere al calitii
serviciilor ct i asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la meninerea pe o perioad
mai ndelungat a turitilor n jude.
O alt propunere venit n scopul meninerii turitilor n jude o constituie diversificarea
ofertei turistice. In pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri de
agreement cu avioane de categorie uoar, astfel nct turitii s poat admira frumuseea zonei i
de la nlime. De asemenea n oferta turistic se pot include i practicarea de sporturi extreme
pentru mptimiii acestora precum: parapant, parautism, escaladare, srituri cu coarda elastic
etc.

7.Pliant promovare a judetului Gorj.

32

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

8. Harta turitica a judetului Gorj.

Sursa http://pe-harta.ro/gorj/

Bibliografie:

33

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

http://www.insse.ro/
http://turism.gov.ro/
http://www.gorjtourism.ro
http://www.infotravelromania.ro/targu-jiu.html
http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=560
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj
http://www.cjgorj.ro/
http://www.worldwideromania.com/starea-drumurilor/judetul-gorj/
http://www.comoaranoastra.ro/judetul/gorj/obiective_turistice
http://www.monumenteoltenia.ro/category/monumente/
http://www.cjgorj.ro
http://gorj-turism.ro/
http://salvamontgorj.ro/organizare/
http://www.rancaonline.ro
http://www.muzeulgorjului.ro/
http://pe-harta.ro/gorj/
Potential Turistic si turism - Editura Universitatii Bucuresti 2001

34