Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Joc
pentru
dezvoltarea
memoriei
pentru
copii
mici.
Se pun mai multe obiecte pe o masa, copilul le priveste, apoi pune mana la ochi si un
obiect
indepartat.
Vulpea si gastele
(4 votes, average: 5.00 out of 5)
Doi copii reprezinta vulpile, iar restul gastele. Vulpile si gastele se aseaza la o
distanta de 6 metri unii fata de altii. In spatele vulpilor sta gascanul, care la un
moment dat striga: Gastele! si acestea alearga imediat spre el. Vulpile le urmaresc
si incearca sa prinda gastele. Gastele care au fost prinse ultimele devin vulpi si jocul
continua.
Mama-oaie i strig mielueii: ,,Copii, venii acas! Mieii rspund: ,,Nu putem!. Din nou
mama i cheam, iar mieii refuz iar, spunnd: ,,Ne este fric!. Mama ntreab: ,,De ce?,
iar mieii rspund: ,,Este un lup pe crare!.n cele din urm, mama i cheam iar: ,,Copii,
copii, venii acas!.De data aceasta, toi mielueii alearg ctre cas.Pndind acest
moment, lupul ncearc s-i prind.Cel pe care el va reui s-l prind devine ,,lup pentru
noul joc.
Pisica si pisoii
(No Ratings Yet)
La inceput, educatoarea detine rolul pisicii si sta pe un scaun in mijlocul grupei. Copiii,
adica pisoii stau ghemuiti in jurul ei. ,,Pisica inchide ochii, timp in care pisoii alearga
liber imprejur. Cand se trezeste, pisica striga: ,,miau,miau. La acest semnal, toti
pisoii
Pisoii
se
au
voie
sa
aduna
alerge
prin
sala
de
imprejurul
grupa
doar
atat
cat
ei.
doarme
pisica.
Dupa invatarea jocului, rolul pisicii poate fi detinut de unul dintre copii.
1, 2, 3 la perete stai!
(3 votes, average: 5.00 out of 5)
Jocul se poate juca si in 4 copii, dar cu cat sunt mai multi participanti cu atat jocul este
mai
competitiv.
Conducatorul jocului sta cu fata la perete/zid iar ceilalti participanti sunt la 4-5 m in
spatele lui aliniati. Scopul celor aliniati este sa ajunga la perete si astfel sa ia locul
conducatorul
jocului.
Persoana de la perete sta cu fata la zid si spune 1, 2, 3 la perete stai! dupa care se
intoarce
spre
participanti.
Participantii trebuie sa se deplaseze cat mai repede spre zid atunci cand conducatorul
jocului este cu spatele. Daca acesta vede vreun participant miscandu-se cand se intoarce
cu fata de la perete il pedepseste si-l intorce inapoi cu diverse masuri: un pas de urias,
un
pas
de
pitic,
mamaliga
rasucita.
Uliul si porumbeii
Organizarea jocului:
Reamintirea titlului jocului;
Se aleg doi copii care formeaz podul de piar, unul din
grupa fluturailor i unul din grupa florilor.
Desfurarea jocului:
Explicarea regulilor de joc: copiii se vor aeza n ir (unul dup
altul) i vor trece pe sub podul de piatr n timp ce cnt
cntecul:
Podul de piatr s-a drmat,
A venit apa i l-a luat,
Vom face altul pe ru n jos,
Altul mai trainic i mai frumos!
Copilul care este prins sub pod la finalul cntecului trebuie s
i aleag floarea sau fluturele i se va aeza n spatele celui ales.
Ctig floarea sau
fluturele care a reuit s prind cei
mai muli copii.
Executarea jocului de prob;
Desfurarea propriu-zis a jocului : jocul se execut de mai
multe ori; se urmrete buna desfurare a jocului, respectarea
regulilor i a corectitudinii.
Vom stabili mpreun
echipele ctigtoare ;
Se fac aprecieri stimulative asupra modului de executare i
respectare a regulilor de joc; se acord stimulente;
Bula dubl - este o metod de predare-nvare, uor de aplicat, care
grupeaz asemnrile i deosebirile dintre dou obiecte, fenomene, idei,
concepte etc.. Ea este reprezentat grafic din dou cercuri mari n care se
aeaz cte o imagine care denumete subiectul abordat. De cele dou
cercuri mari se afl relaionate prin linii alte cercuri mici situate ntre cercurile
mari n care se specific asemnrile, iar n cercurile exterioare se specific
caracteristicile fiecrui termen, particularitile sau deosebirile.
Exemplu. La activitatea DLC-convorbire ,,Ce tim despre anotimpuri? n
cercurile mari am asezat imagini reprezentative despre anotimpurile toamna
i iarna. Copiii au completat dou caracteristici ale anotimpului toamna (cad
frunzele, pleac psrile cltoare), dou caracteristici ale anotimpului iarna
(ninge, nghea apa) n cercurile exterioare i dou asemnri (anotimp, 3
luni) n cercurile mici din mijloc. O alt activitate la care am folosit metoda
Bula dubl a fost o activitate DLC-joc didactic ,,n curnd voi f colar,,. n
acest joc n cele dou cercuri mari am aezat imagini cu precolari i colari,
iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu asemnrile existente ntre
precolari i colari (sunt copii, se hrnesc i cresc), iar n cercurile exterioare
au completat cu caracteristicile acestora (precolarii se joac, merg la
grdini, colarii merg la coal, nva).
Schimb perechea este o alt metod interactiv pe care am folosit-o n
activitile cu precolarii. Aceast metod are ca obiectiv stimularea
comunicrii i rezolvarea de probleme prin lucru n pereche. Metoda
,,Schimb perechea,, am folosit-o n activiti de observare, activiti de
convorbire, activiti practice, etc.
Exemplu. La activitatea de observare cu tema ,,Fructe de toamn , am
urmrit ca prin lucru n pereche, copiii s descopere ct mai multe
caracteristici ale fructelor care se coc n anotimpul toamna. Am organizat
copiii n dou cercuri concentrice dup ecusoanele pe care le aveau n piept,
n interior copiii cu frunze galbene, n exterior copiii cu frunze verzi. La
ndemnul educatoarei, copiii au luat din co un fruct la alegere pe care l-au
observat, l-au analizat pentru a spune totul despre el. Perechea a analizat
fructul timp de 3-5 minute. La comanda educatoarei ,,Schimb perechea
copiii din interior s-au deplasat i au format o nou pereche. Copiii din cercul
exterior au fcut o sintez a observaiilor anterioare i au continuat analiza
cu noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor fructului prin ci mai
muli analizatori. Perechile s-au schimbat atunci cnd s-au epuizat toate
ideile copiilor i cnd fiecare copil a fcut pereche cu toi membrii grupei.
Brainstormingul, n traducere direct ,,furtun n creier, sau ,,asalt de idei,,
este o metod pe care am folosit-o pentru a ajuta copiii s emit ct mai
multe idei pentru soluionarea unor probleme, fr a critica soluiile gsite.
Aceast metod am utilizat-o frecvent n activitile de dezvoltare a
limbajului pentru a da fru liber imaginaiei copiilor i a le dezvolta
capacitile creatoare. Cu rezultate bune am folosit brainstormingul n cadrul
povestirilor create dup un tablou, sau un ir de ilustraii, n lecturile dup
imagini, convorbiri i jocuri didactice.
Exemplu. n activitatea DLC-convorbire cu tema ,,De ce mi place anotimpul
vara? la nceputul activitii copiii au stabilit mpreun caracteristicile
anotimpului vara pornind de la ntrebarea ,,Ce tii despre anotimpul vara?.
Fiecare copil a rspuns printr-un enun scurt n ordinea stabilit fr a repeta
ideile colegilor. Ideile emise sunt direct proporionale cu numrul membrilor
grupului. Dup enunarea ideilor, copiii au fost rugai s reflecteze asupra lor
i s se pronune care sunt cele mai aproape de adevr.
Bucatarul
Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge
in mana si o arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar"
Copilul la care bucataru a aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un
articol comestibil si sa o lase sa cada daca cuvantul rostit este orice alt
obiect/lucru/fenomen..
Postasul
(2 votes, average: 5.00 out of 5)
Scop: recunaterea i denumirea lucrtorului care folosete anumite unelte sau face
anumite
produse.
Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la pota, trebuie s spun de cine a
fost trimis, orientndu-se dup imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrat. Grupa
de copii mimeaz a aciune specific lucrtorului de la care a primit scrisoarea.
Indicaii
pentru
organizarea
desfurarea
jocului
primit scrisoarea de la croitor, deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase, sau:
Eu am primit scrisoarea de la buctar, deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l
pregtete
buctarul.
Pn cnd copiii pot formula fraze att de lungi se pot folosi dou sau chiar trei ntrebri
consecutive. De exemplu: De la cine ai primit scrisoarea? copilul rspunde: De la
croitor. Urmeaz cea de-a doua ntrebare: De unde ti?. Copilul rspunde: Fiindc pe
ea este desenat un mosor cu a. A treia ntrebare va fi: Ce face croitorul cu aa?.
Copilul
precizeaz:
Croitorul
coase
cu
aa.
La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui
de ctre un alt copil. Dup lectura scrisorii, grupa va mima dac se poate, o aciune
specific
profesiunii
respective.
Propunerea
aciunii
face
la
nceputul
jocului
educatoarea, apoi o pot sugera copiii. n cursul jocului, se va avea grij ca rolul potaului
s fie interpretat, pe rnd de mai muli copii.
Gsete-i locul
Juctorii se aeaz n cerc ,fiecare marcndu-i locul printr-un
semn distinctiv,obiect ,linie.La primul semnal ,toi juctorii alearg n
direcia indicat,n jurul cercului sau alt direcie.La al doilea semnal
revin la locurile lor ct mai repede .
7. Da sau Nu In cadrul jocului se pune o intrebare la care participantii nu pot sa
raspunda cu da si nu. Daca fac acest lucru, ei primesc o pedeapsa. De exemplu,
daca cineva intreaba Ai fost la bunici?, raspunsul trebuie sa fie Am fost.
Cine ghiceste,castiga!
de Buzoianu Lorena
Se pune intr-un sac (sau o caciula,o punga inchisa la culoare etc.) mai multe jucarii sau
obiecte,unul dintre copii tine (de exemplu) sacul plin cu obiecte,jucari,mai multe, alt copil
trebuie sa bage mana in sac si fara sa se uite,sa ghiceasca pe ce a pus mana,daca
ghiceste i se va da o recompensa ca de exemplu: un mar,o bomboana etc.
(nu trebuie neaparat recompensa,decat daca vreti).
in acest joc se alege un copil ca fiind rege si ceilalti slujitorii lui.toti copii care sunt slujitori
trebuie sa ajumga la rege.atunci ii vor zice cele mai frumoase laude si atunci regele ii va
da fiecarui copil un fel de pas sau un fel de saritura cand regelui ii place lauda el va spune
eu iti dau un pas de elefant(un pas mare)ori un pas de furnica(un pas mic-mic) saritura
de maimuta(o saritura) sau un pas de rac( un pas normal dar inapoi) desigur ca se poate
de si mai mult de un pas sau de o saritura de exemplu:cinci pasi de elefant,zece pasi de
furnica sau patru sarituri de maimuta. se poate merge asa pana la zece ne contand de ce
pas respectiv de ce saritura primeste jucatorul
Zboara Mingea
Pentru grupa mica as recomanda totusi sa se arunce mingea in ordine pentru a nu-i
dezorienta pe piticuti. De asemenea jocul se poate juca si in pozitie sezand, copiii stand
cu piciorusele departate, iar mingea va fi "rostogolita" de la unul la altul in loc sa fie
aruncata, ceea ce va evita mici accidente la cei micuti., spunand : Zboara mingea la
(numele copilului spre care se arunca mingea)
Un copilas se aseaza pe un scaun cu spatele la ceilalti copii. Unul din ei il striga pe nume
pe acesta iar el trebuie sa spuna :
" Pe mine m-a strigat .... " Daca copilul ghiceste cel care l-a strigat ii ia locul.
Lupul i mielul
Vrsta juctorilor. De la 4 ani n sus
Numrul copiilor . Jocul se joac cu de la 5 juctori n sus.
picioare, inndu-se de mn. Un copil este ales s fie lupul i unul s fie mielul.
Lupul trebuie s fug dup miel s-l prind. Dac reuete, mielul se va
transforma n lup i se va alege alt copil din cerc s fie miel. Cnd este alergat,
mielul are voie s intre pe sub mini n cerc, s se odihneasc.
Locul de lng
Vrsta juctorilor. De la 4 ani n sus
Numrul copiilor . Jocul se joac cu de la 4 juctori n sus.
Obiective. consolidarea i aprofundarea cunotinelor despre culori, forme i
poziii spaiale. i dezvolt atenia i concentrarea, se distreaza.
Spaiul de joac. n interior sau exterior, pe iarb.
Materiale necesare. jetoane colorate; figuri geometrice
Pregtirea jocului. Se face un cerc din scaune, cu un scaun mai mult dect
numrul juctorilor.
Cum se joac Locul de lng". Copiii au n mn cartonae de diferite culori
pe care sunt desenate diferite figuri geometrice. Se zice de ctre animator: locul
din dreapta mea e liber, vreau sa am vecin triunghiul rou". Jocul continu, pn
cnd fiecare participant i-a schimbat locul.
Observaie: Jocul se poate utiliza ca metod de evaluare n cadrul activitilor
matematice.
cei mici invata regulile de circulatie si cele trei culori: rosu, galben si
verde
este un joc ce poate fi organizat in orice spatiu: in sala de grupa sau in
curtea gradinitei
se poate complica pe masura ce micutii cresc si pot invata diverse
tipuri de mers (pe varfuri, pe calcaie, etc.)
Cum se joaca: