CHARLES DARWIN

Charles Darwin a fost acel savant care a reuit s creeze i s argumenteze

o teorie tiinific darwinismul, ce explic diversitatea lumii organice ca
urmare a aciunii seleciei naturale si a supravieuirii organismelor mai adaptate.
Charles Darwin s-a nscut n orelul Shrewsburg, la 12 februarie 1809,
ntr-o familie de medici. Tatl su Robert Waring a fost fiul lui Erasmus Darwin,
precursor al evoluionismului, dezvoltat de nepotul su. Mama sa Susan
Wedgwood a fost fiica unui olar bine cunoscut Josuah Wedgwood, care a dat
numele su unui nou tip de porelan. Tnrul Darwin si-a pierdut mama la vrsta
de numai 8 ani. n perioada 1825-1828 Charles Darwin urmeaz cursurile de
medicin de la Universitatea din Edinburg mpreun cu fratele su mai mare.
Dar, asistnd la nite operaii grave (nainte de epoca cloroformului), el renun
pentru totdeauna la aceast profesie. Tatl su a luat act de starea lui de spirit si la transferat la Universitatea din Cambridge pentru a urma studiile teologice.
Aceste studii nu l-au pasionat pe Charles Darwin. Mai trziu el afirma: Mi-am
pierdut total timpul n cei trei ani pe care i-am petrecut la Cambridge, cel puin n
ce privete studiile academice, la fel de inutil ca la Edinburg i ca la coal.
Formaia de naturalist a lui Charles Darwin i se datoreaz, n principal, lui nsui,
cariera sa tiinific fiind n primul rnd o reuit individual. El era un naturalist
pasionat, bun colecionar si vntor. Vorbind despre Francis Galton, varul lui
Charles Darwin, cel care a contribuit la cunoaterea caracterului motenirii
nsuirilor umane i apariia eugeniei, afirma: Am tendina de a fi de prerea lui
Francis Galton, c educaia si mediul nu au dect o influen slab asupra
spiritului, calitile noastre fiind, cele mai multe, nnscute. Fiind atras de
cunoaterea naturii, Charles Darwin ia legtura cu naturaliti de seam, ca Robert
Grant, John Henslow i Adam Sedgwick. La vrsta de 17 ani prezint deja dou
comunicri tiinifice la zoologie despre Flustra (Briozoare) i Pontobdella
muricata (Hirudinee) si devine membru activ al societii studenilor naturaliti
Plinius. n decembrie 1831, la propunerea botanistului Henslow, tnrul
Charles Darwin se nroleaz n calitate de naturalist pe corabia Beagle,
cpitanul creia era Fitz-Roy. Aceast cltorie de 5 ani n jurul lumii (18311836) i-a determinat n mare msur viziunea sa evoluionist. Pe parcursul
cltoriei, Charles Darwin a efectuat numeroase observaii si a acumulat o serie
de date care i-au cristalizat diferite idei, ipoteze, alctuind piatra de temelie a
viitoarei sale teorii.
Rezultatele cltoriei pe corabia Beagle pot fi rezumate astfel:
1. A realizat observaii i a acumulat date geologice (n special pe insulele
oceanice i n America de Sud).
Aceste observaii l-au convins despre justeea afirmaiilor compatriotului
su Ch. Lyell referitor la schimbarea continu a suprafeei terestre sub aciunea
factorilor externi si interni, expuse n lucrarea Principii de geologie. Vom
1

meniona c Charles Darwin a luat cartea lui Lyell n cltoria sa n jurul lumii.
Datele geografice acumulate despre aranjarea ordonat a straturilor pmntului l
fac s resping teoria catastrofelor, susinut de muli savani. (Autorul teoriei
catastrofelor este considerat savantul francez George Cuvier (1769-1832), care
i expune ideile principale n lucrarea Discurs asupra revoluiilor suprafeei
globului (1812)).
2. A efectuat observaii si a acumulat date paleontologice (n special n
America de Sud ara Focului).
Aceste observaii i-au sugerat idei despre originea comun a animalelor
fosile i a celor contemporane n funcie de factorii mediului extern.
3. A realizat observaii si a acumulat date geografice (n special n
arhipelagul Galapagos, situat la 800-900 km de litoralul Americii de Sud, i n
Australia). Aceste observaii i-au permis s releve legitile rspndirii
organismelor dup zonele geografice. Charles Darwin a explicat diversitatea
grupelor de animale (originea comun a 13 specii de centie de pe insulele
arhipelagului Galapagos, care se deosebesc dup forma ciocului) si formarea
grupelor endemice de animale (existena animalelor marsupiale ca rezultat al
izolrii geografice a continentului australian).
Charles Darwin a observat mecanismul evoluiei speciilor n selecia
natural, idee prezentat n 1832, schiat apoi n 1842 si expus mai amnunit
n 1844. ns lucrarea lui de baz Originea speciilor prin selecia natural sau
supravieuirea celui mai apt n lupta pentru existen a aprut mai trziu abia
la 24 octombrie 1859.
De reinut c aceast lucrare a fost ntr-o oarecare msur stimulat si de
manuscrisul compatriotului su Alfred Russel Wallace (1823-1913), care studia
diversitatea plantelor si a animalelor n India de Est si Malaysia. n memoriul
su, trimis lui Charles Darwin pentru recenzie, el expune aceleai idei ca si
Darwin despre rolul primordial al seleciei naturale n transformarea speciilor. La
iniiativa lui Lyell si Hooker, la 1 iulie 1858, n cadrul unei edine la societatea
linnean din Londra, s-a recunoscut prioritatea lui Charles Darwin. Mai trziu,
A.R.Wallace avea s afirme: Cinstit vorbind, eu cred c orict de mult rbdare
as fi avut n munca asupra acestui subiect si pentru aprofundarea lui, tot nu m-as
fi apropiat de perfeciunea acestei cri (vezi Originea speciilor), de vasta sa
acumulare de dovezi, de puternica sa argumentare, ca si de accentul su
admirabil si de spiritul su. Charles Darwin i-a dezvoltat ideile evoluioniste n
lucrrile sale ulterioare: Variaia animalelor domestice si a plantelor de cultur
(1869), Originea omului si selecia sexual (1871).
Ideile principale ale darwinismului sunt urmtoarele:
1) explic evoluia organismelor ca rezultat al dezvoltrii lor istorice, adic
evoluia este continu si nu se dezvolt pe un plan anumit;
2

2) elaboreaz concepia forelor motrice ale evoluiei lumii organice

(variabilitatea, ereditatea, selecia natural n lupta pentru existen);
3) explic legitile si cile posibile ale evoluiei organismelor (divergena,
convergena);
4) demonstreaz posibilitatea reglrii (prognozrii) proceselor evolutive.
n urma investigaiilor sale, Charles Darwin:
1) demonstreaz variabilitatea speciilor de plante si animale, constatnd
rolul lor evolutiv;
2) evideniaz diferite forme de variabilitate:
a. de grup (sau nedeterminat) variabilitate neereditar (modificativ),
b. individual (sau determinat) variabilitate ereditar (mutaional),
c. combinativ variabilitate ereditar;
d. corelativ variabilitate ereditar;
3) relev cauzele posibile ale variaiunilor organismelor, printre care:
aciunea direct sau indirect a mediului,
antrenarea organelor,
ncruciarea,
schimbrile corelative;
4) stabilete rolul evolutiv al ereditii organismelor (nsuirilor ce se
transmit urmailor);
5) caracterizeaz selecia artificial si rolul ei n obinerea de noi rase de
animale i soiuri de plante;
6) relev formele principale de selecie artificial:
a. incontient (stihiinic),
b. contient (metodic);
7) determin selecia natural ca factor definitoriu n evoluia
organismelor, rezultat al luptei pentru existen; (Charles Darwin afirm: Selecia
este acea for divin care creeaz pe cale natural noi specii).
8 ) remarc rolul evolutiv al luptei pentru existen si indic formele ei:
intraspecific n cadrul speciei,
interspecific ntre specii diferite,
cu condiiile climaterice; (Charles Darwin meniona: Evoluia este
rezultatul nu a unei tendine interne spre perfecionare, ci a unei contradicii
dintre tendina organismelor spre o reproducere maxim si factorii limitatori ai
mediului).
9) menioneaz caracterul real i, n acelai timp, relativ al adaptrilor n
procesul evoluiei plantelor si a animalelor;
10) susine ideea c specia este variabil si real;
11) este adeptul ideii despre originea animal a omului, a crui evoluie se
supune acelorai legi evolutive ca si celelalte animale (aceste idei au determinat
apariia unui curent numit sociodarwinism, ai crui adepi absolutizeaz rolul
factorilor biologici n evoluia omului).
3

Odat aprut ca teorie, darwinismul si-a ndeplinit misiunea sa istoric, si

anume:
a contribuit la formarea concepiei materialiste (tiinifice) despre lume;
a combtut ideile fixiste despre crearea lumii organice;
a determinat dezvoltarea diferitelor discipline biologice, cum ar fi
paleontologia, embriologia, fiziologia, anatomia, sistematic, selecia etc.