1.

Adaptnd tradiiile din rzboaiele beduine preislamice, a fost creat un element

de cavalerism n cadrul codului: femeile i copiii, btrnii i bolnavii trebuiau s
fie cruai. Politeitii erau confruntai cu alegerea ntre convertire i moarte, dar
Popoarele Crii - la origine, evreii i cretinii, ulterior noiunea fiind extins ia
zoroastrieni, hindui i alii - trebuiau protejate, n schimbul pltirii de taxe
(jizya, un impozit pe cap de locuitor, i khanaj, un impozit asupra pmntului).
In unele comentarii, dhimmi (cum sunt numite minoritile protejate) trebuie s
fie umilite n mod deliberat la pltirea impozitului.
2. Poporului care, care accept stpnirea islamic, i se ngduie
s-i practice religia n mod liber, i, cum Islamul definete
religia n termeni de larg ortopraxie,(zel exagerat) acest lucru
nsemna, n practic, faptul c minoritile religioase se
bucurau de o form limitat de autoguvernare. Mrturia
islamic de toleran din vremurile premoderne iese foarte
bine atunci cnd este comparat cu Biserica medieval.
3. Fr ndoial, doctrina clasic, interpretat din punct de vedere
politic, implic, ntr-adevr, faptul c Islamul se va dovedi
victorios n cele din urm. Urmnd logica jihad, lumea este
mprit n dou tabere reciproc ostile: sfera Islamului (daralislam) i sfera Rzboiului (daral-harb). Inamicii se vor converti,
asemeni politeitilor, sau se vor supune, asemeni cretinilor i
evreilor. Cei care mor pe crarea lui Dumnezeu sunt
numaidect nlai n rai, fr a mai atepta nvierea sau ziua
judecaii