Petrea Cezar

XI C

Tipuri de unde electromagnetice

n funcie de frecventa sau lungimea de unda cu care radiatia
se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice
se pot manifesta n diverse forme.
Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul
lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre
cele nalte:
radiaiile (undele) radio
microunde
radiaii hertziene,
radiaii infraroii,
radiaii luminoase,
radiaii ultraviolete,
radiaii X (Rntgen),
radiaii "" (gamma).

Undele Radio
Domeniul de frecventa a acestor unde este
cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz
(1GHz = 109Hz), adica au lungimea de unda
cuprinsa intre cativa km pana la 30cm. Se
utilizeaza in special in transmisiile radio si TV.
Dupa lungimea de unda se subimpart in unde
lungi (2Km-600m), unde medii (600-100 m), unde
scurte (100-10 m) si unde ultrascurte (10 m1cm).Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor,
forul care reglementeaz telecomunicaiile prin
unde radio, stabilete prin convenie limita
superioar a frecvenei undelor radio la 3.000
GHz.

Microundele
Sunt generate ca si undele radio de instalatii
electronice. Lungimea de unda este cuprinsa
intre 30cm si 1mm. In mod corespunzator
frecventa variaza intre 10931011Hz. Se
folosesc in sistemele de telecomunicatii si in
cercetarea stiintifica la studiul propietatilor
atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. Se
subimpart in unde decimetrice, centimetrice si
milimetrice. Se mai folosesc si in domeniu
casnic.

Radiatiile Hertziene
Se datoreaza oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in
circuitele electronice speciale.
Sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite
in sistemele de radiocomunicatii si microunde (televiziune, radar,
cuptoare).
Aplicatie:Radarul folosit pentru determinarea vitezei autovehiculelor
se bazeaza pe faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de
observator este mai mare daca sursa se aproprie de el si mai mica
daca sursa se departeaza. Sursa care emite trenuri de unde
electromagnetice este plasata in masina politiei, stationata la
marginea soselei. Unda reflectata de autovehicul care se aproprie
este receptionata ca o unda emisa de o sursa mobila, cu frecventa
marita. Unda receptionata este compusa cu o unda cu frecventa
constanta pentru aparitia fenomenului de batai, si prin masurarea
schimbarii frecventei cu ajutorul batailor, se determina viteza
autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului.

Radiatiile infrarosii
Sunt unde electromagnetice emise de
corpurile calde, fiind si una din cele trei
categorii in care sunt impartite
radiatiile solare (radiatiile infrarosii,
lumina vizibila si radiatiile ultraviolete).
Ele se obtin prin oscilatiile moleculelor,
atomilor si ionilor, iar amplitudinile lor
depind de temperatura corpurilor si de
tranzitiile electronilor catre invelisurile
interioare ale atomilor, cu nivele
energetice inferioare. Sunt puternic
absorbite de apa sau de alte substante
si produc incalzirea acestora. Si corpul
uman absoarbe aceste raze si
percepandu-le ca si caldura. Radiatiile
sunt folosite in diferite procese de
incalzire si uscare, in construirea
detectoarelor cu lumina infrarosie,
pentru retinerea pozelor pe filme
sensibile la lumina infrarosie, la
fotocopiatori termici.

 Radiatiile infrarosii
cuprind domeniul de
lungimi de unda situata
intre 10-3 si 7,810-7m
(31011--41014Hz). In
general sunt produse de
corpurile incalzite. In
ultimul timp s-au realizat
instalatii electronice care
emit unde infrarosii cu
lungime de unda
submilimetric.

Radiatiile luminoase (vizibile)

Pot fi percepute de ochiul
uman fiind emise de
stele, lampi cu filamente
incandescente a caror
temperatura poate atinge
2000 - 3000C, tuburi cu
descarcaturi de gaze,
arcuri electrice. Emisia
luminii se obtine in urma
tranzitiilor electronilor pe
nivele energetice
inferioare atomilor.

 Lungimile de und corespunztoare se plaseaz n domeniul

400 - 780 nm. Cele mai multe surse nu radiaz lumin
monocromatic (lumin de o singur culoare, avnd o
frecven / lungime de und unic). Ceea ce se numete
lumin alb este un amestec al tuturor culorilor din spectrul
vizibil.

 Sursele de lumin difer n funcie de maniera n care se

realizeaz transferul de energie de la sarcini electrice
(electroni) la unda emis. Astfel, dac energia provine de
la cldur, atunci sursa se numete incandescent.
Dac energia iniial este de alt natur (chimic sau
electric) sursa se numete luminescent. Un caz
particular de surs monocromatic i directiv este
reprezentat de laser.
Pentru fiecare mod de a produce lumina exist i un
mod particular de a o detecta (aa cum cldura produce
lumin incandescent, la rndul ei lumina incandescent
- cnd este detectat - produce cldur msurabil).

Radiatiile ultraviolete
Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in
domeniul 3,810-7m si 610-10 m. Este generata de
catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in
gaze. Soarele este o sursa puternica de radiatii
ultraviolete. Radiatiile continute in lumina solara se
absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei
(stratul de ozon). Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc
radiatiile ultraviolete. Acestea duc la schimbari la nivelul
pielii: pigmentare, ardere, cancer. Lumina ultravioleta
incurajeaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile .
Este de asemenea utila in dermatologie, la iluminatul
fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie.
Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe
nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici.

 Radiatiile ultraviolete sunt emise atat de soare cat si de

corpuri incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi
de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de
radiatii).

Raditiile X
Razele X sunt radiaii
electromagnetice ionizante, cu
lungimi de und mici, cuprinse
ntre 0,1 i 100
(ngstrm ).
n timpul unor experimente,
fizicianul german Wilhelm
Conrad Rontgen, bombardnd
un corp metalic cu electroni
rapizi, a descoperit c acesta
emite radiaii foarte
penetrante, radiaii pe care lea denumit raze X. Radiaiile X
au fost numite mai trziu
radiaii Roentgen sau Rntgen.

Obtinerea razelor X in laborator

Razele X se pot obine n tuburi electronice
vidate, n care electronii emii de un catod
incandescent sunt accelerai de cmpul electric
dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu
vitez mare ciocnesc anticatodul care emite
radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc
anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n
dou moduri:
Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul
de electroni al atomilor anticatodului i se
apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i
deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii
se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de
cmpul electric al nucleului; n acest proces se
emit radiaii X.
La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor
anticatodului, electronii rapizi pot ciocni
electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un
electron de pe un strat interior (de exemplu de
pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas
vacant este ocupat de un electron aflat pe
straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile
L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor
anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor
X.

 Au frecvente mari si sunt

folosite pentru realizarea
radiografiilor medicale,
deoarece sunt absorbite diferit
de muschi si oase si
impresioneaza placile
fotografice. Radiatiile sunt
folosite si in scopuri
terapeutice, deoarece ajuta la
combaterea dezvoltarii
tesuturilor celulare bolnave.
Produc fluorescenta unor
substante. Radiatiile Roentgen
sunt utile si in descoperirea
falsurilor in arta.

Proprietatile radiatiilor X
In vid ele se propag cu viteza luminii;
Impresioneaz plcile fotografice;
Nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;
Produc fluorescena unor substane (emisie de lumin);
Sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu
impresioneaz ochiul omului;
Ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru
lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele
metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar
sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de
exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de
masa atomic i grosimea substanei prin care trec.

Razele gamma
Radiaia sau razele gamma sunt unde
electromagnetice de frecvene foarte nalte produse de
interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la
dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea
i anihilarea unei perechi electron - pozitron.
Sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in
reactiile nucleare din soare, stele (acestea sunt
absorbite de atmosfera) si in reactoarele nucleare
terestre. Sunt cele mai penetrante, avand frecvente si
energiile cele mai mari. Sunt folosite in defectoscopie,
pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului).