Curs 1

Wednesday, March 2, 2016

12:00 AM

Tematica:
1. Elemente introductive si delimitari conceptuale
2. Istoricul aparitiei UE
3. Extinderea UE
4. Izvoarele DUE
5. Aplicabilitatea DUE in dreptul intern al statelor membre
6. Structura institutionala a UE: organizare si functionare
7. Curtea de Justitie a UE: organizare si functionare
Licenta: note de 9 sau de 10 la examen. Cerere depusa dupa sesiunea din anul 3.

Elemente introductive (DIP) si delimitari conceptuale

Clasificare organizatii:
Interguvernamentale
Nonguvernamentale
Identificarea motivelor pentru care statele se asociaza in organizatii:
1. Securitate internationala -> prevenire razboi si mentinere pace, reguli de purtare a razboiului
ex. Societatea Natiunilor
2. Interdependentele care apar in procesul de dezvoltare a statelor
Economice
Comerciale
Financiare
Transfer de tehnologie
Dezvoltare regionala
3. Dimensiunea noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala si care determina un
tratament global al acestora
Saracie
Epuizarea resurselor
Poluarea mediului
Spatiul cosmic
Elementele constitutive ale unei organizatii internationale
a. State - cel putin 3
b. Acordul de vointa liber al acestor state -> tratat multilateral
c. Scop/ obiectiv/ domeniu comun
d. Structura institutionala proprie, separate de cea a statelor membre
e. Metoda de colaborare dintre state
Metoda cooperarii (organizatii clasice)
Metoda integrarii
f. Asocierea dintre state sa fie faccuta potrivit normelor de DIP
Toate aceste elemente duc la personalitatea juridica -> noul subiect de drept constituit legal are
personalitate juridica (consecinta) => poate sa isi asume obligatii si sa exercite drepturi in dreptul
international si, uneori, in dreptul intern. Organizatia poate intra in raporturi juridice cu alte
subiecte de drept.
Principiul specialitatii -> intra doar in acele raporturi juridice pentru care a fost creata
DUE Page 1

Principiul specialitatii -> intra doar in acele raporturi juridice pentru care a fost creata
Clasificarea organizatiilor interguvernamentale
Criterii:
A. Compozitia
a. Organizatii universale : Organizatia Natiunilor Unite
b. Organizatii regionale :
organizatii semideschise/ semiiinchise: UE
organizatii inchise (cele care de la inceput au fost create pentru anumite state si nu
vor fi niciodata deschise pentru alte state)
B. Domeniul de activitate
a. Organizatii politice
b. Organizatii tehnico-economice: UE
c. Organizatii militare
C. Metoda de colaborare
a. Cooperare: La nivel intern, statul are ultimul cuvant cu privire la aplicarea acordului in
dreptul intern. Acordul supranational preia natura juridica a actului prin care este ratificat la
nivel intern -> nu mai este acord, devine lege.
b. Integrare: Act european care se intoarce in dreptul intern al statelor membre (povestea cu
Germania dupa 2WW). Actul europena face automat parte din dreptul intern, fara
ratificare, iar actul este aplicabil exact asa cum e -> aplicabilitate automata si directa in
dreptul intern, iar consecinta interzicerii preluarii prin orice act de ratificare este ca actul
respectiv isi patreaza natura initiala, nu mai devine lege in dreptul intern -> Principiul
prioritatii

DUE Page 2

Curs 2

Organizatii interguvernamentale aparute in Europa dupa cel de-al Doilea Razboi

Mondial
Aceste organizatii au aparut ca o necesitate de a preveni razboiul, fiind un puternic curent international
in acest sens.

Vest
Planul Marshall (1947) - Un plan al americanului Georghe Marshall prin intermediul caruia i se
acorda Europei ajutor financiar pentru a se recontrui dupa razboi, cu o conditie, si anume ca
acesta sa fie gestionat in cadrul unei organizatii internationale;
Astfel, apare Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica (OECE - 1948), ce avea drept
scop cooperarea intre statele industrializate cu economie de piata;
In 1960, aceasta organizatie se transforma in OECED (Organizatia Economica pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare - Adera si SUA, Canada);
Uniunea Occidentala (UO) apare in 1948, transofrmandu-se in Uniunea Europei Occidentale
(UEO - 1954);
1948 - Uniunea Vamala a Statelor BENELUX - Izvor pentru functionarea si crearea comunitatilor
europene;
In 1948, apare organizatia militara NATO;
Tot 1948, are o organizatie in domeniul politic pentru apararea drepturilor omului: Consiliul
Europei;
In 1951, cu intrare in vigoare in 1952, apare prima comunitate europeana: CECO (Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului).
Cativa ani mai tarziu, in 1957, cu intrare in vigoare in 1958, apar alte doua noi
organizatii: Comunitatea Economica Europeana (CEE) si CEEA - Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice, numita si Euratom.
In 1960 apare Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), la initiativa Marii Britanii, care nu a
dorit sa fie parte in comunitati si nu se afle printre cele 6 state fondatoare ale comunitatilor,
lansand aceasta asociatie, ce functiona ca o cooperare clasica. Astazi, in AELS se afla 4 state:
Elvetia, Islanda, Lichtenstein si Norvegia.
Prima organizatie in care stau la masa si state din est si din state si vest: Conferinta pentru
Securitate si Cooperare in Europa (CSCE - 1975), transformata in 1995 intr-o organizatie propriuzisa: OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa).

Est
Ca o reactie a fondarii OECE, in Est apare in 1949 - CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic
Reciproc), fiind o forma de colaborare intre formel parti.
Ca reactie fata de UO, in est apare Pactul de la Varsovia (1948).
Cele doua isi incheie existenta in 1991.
Prima organizatie in care stau la masa si state din est si din state si vest: Conferinta pentru
Securitate si Cooperare in Europa (CSCE - 1975), transformata in 1995 intr-o organizatie propriuzisa: OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa).
In 1991 este creata Comunitatea Statelor Independente (CSI), moment in care CAER isi incheie
existenta, iar Pactul de la Varsovia, de asemenea.

DUE Page 3

Planul Schumann
Planul este un act politic, nefiind un act international.
Propunerea prezentata de Franta Germaniei si altor state europene interesate, prin intermediul
planului Schumann este urmatoarea:
Plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub responsabilitatea unei autoritati
supreme comune (Inalta Autoritate), in cadrul unei autorizatii deschise participarii si altor state
europene.
Motivatia acestei propuneri este:
Era putin rezonabil sa se impuna Germaniei un control unilateral asupra industriei sale grele, insa,
pe de alta parte, a o lasa complet independenta reprezenta o amenintare potentiala la adresa
pacii. Astfel, singura solutie era integrarea Germaniei politica si economica intr-o comunitate
europeana solid structurata.
Concluzii:
Planul Schumann abordeaza intr-o maniera noua, de un pragmatism prudent, problema constructiei
europene si impune principiul supranationalismului. Metoda propusa ("Calea comunitara de integrare")
acorda prioritate integrarii sectoriale in detrimentul celei globale si integrarii economice, in detrimentul
celei politice.
El a abandonat schema traditionala a cooperarii economice intre state, propunand o formula noua,
numita integrare in care statele transfera unele dintre competentele proprii (adica, de exemplu,
competenta de a decide in interiorul statului despre ce se intampla cu otelul si carbunele) si in domenii
bine delimitate, catre o entitate noua, supranationala, creata prin vointa lor suverana.
Astfel, apare un proces cu totul nou in relatiile internationale: exercitarea in comun a suveranitatii.

Crearea comunitatilor europene. Organizatii internationale

A. Etapa I
1951 - 6 state membre semneaza tratatul instituind CECO;
Germania
Franta
Beliga
Olanda
Luxemburg
Italia
1952 - Tratatul intra in vigoare, iar organizatia incepe sa existe. Este singura dintre cele trei comunitati
incheiata pe o perioada limitata, de 50 de ani, expirand in 2002. Tratatul si organizatia sunt tratate de
integrare pentru integrare sectoriala, pentru un domeniu clar.
B. Etapa a II-a - Esecul celor doua proiecte
CPE (Comunitatea Politica Europeana) + CEA (Comunitatea Europeana de Aparare)
Proiectul de tratat al CEA prevede ca trebuia sa se creeze o armata europeana comuna, ca trebuie creat
un buget militar comun, ca trebuie sa existe un ministru european al apararii, iar fortele aeriene si
terestre sa fie comune. Practic, statele trebuiau sa renunte la armatele proprii si sa existe o singura
armata europeana. - Planul Plevon
In 1953 Adunarea Nationala Franceza refuza ratificarea acestui tratat. Din acest motiv, nici proiectul de
DUE Page 4

In 1953 Adunarea Nationala Franceza refuza ratificarea acestui tratat. Din acest motiv, nici proiectul de
creare a unei comunitati politice europene (CPE) nu mai este finalizat. Lectia pe care o invata statele
membre (din cele doua esecuri) este in sensul ca nu sunt inca pregatite pentru o integrare de natura
politica, ori militara si ca daca vor sa continuie sistemul de integrare sau daca vor sa il extinda, aceasta
extindere va fi de succes doar in domeniul economic.
C. Conferinta de la Messina si Raportul Spaak
In 1955 este adoptat un memorandum al statelor BENELUX, in care se afirma ca integrarea economica
trebuie sa preceada integrarea politica si care propune cautarea de idei pentru relansarea procesului de
integrare europeana dupa cele doua esecuri.
Acest memorandum este adoptat la Messina, in acelasi an. Astfel, se creaza un comitet condus de
politicanul belgian Spaak, comitet care, un an mai tarziu, in 1956 adopta un Raport prin care se propune
crearea CEE+CEEA (Comunitatea Economica Europeana + Comunitatea Europeana a Energiei Atomice).
D. Etapa a IV-a
1957 - Semnarea a doua tratate: CEE si CEEA (de instituire a celor doua organizatii) intre aceleasi 6 state
membre, pe durata nelimitata.
CEE - organizatie de integrare globala, avand vocatia integrarii in toate domeniile
CEEA - organizatie de integrare sectoriala
Cele doua tratate intra in vigoare, dupa ratificare, in 1958.

DUE Page 5

Curs 3
Tuesday, March 15, 2016

11:44 AM

Extinderea Uniunii Europene

1956
1960
1973 Europa celor 9
1981 Europa celor 10
1986 Europa celor 12
o 1987
o 1990 extindere de facto
o 1992

1995
2004
2007
2013

Franta refuza in 1963 asumarea riscului intrarii in comunitatile europene a unui stat legat intr-o
maniera privilegiata de SUA (UK), invocand posibilitatea denaturarii tocmai a finalitatilor
constructiei unitare. Aceasta deoarece in prima sa cerere Marea Britanie solicita excluderea sa
de la politica agricola comuna, dorind limitarea participarii britanice doar la liberalizarea
schimbului de produse industriale.
In 1967 Charles De Gaulle refuza a doua solicitare a Marii Britanii pe acelasi motiv ca impunea
derogari.
Opozitia franceza ia sfarsit in 1969 si asta pentru ca Charles de Gaulle moare.
In 1972 Marea Britanie, impreuna cu Irlanda si Danemarca semneaza acordul de aderare si un
an mai tarziu intra in vigoare (1973). Norvegia negociaza si ea, dar cand acordul este supus
referendumului populatia voteaza 54% nu.
Avantajele integrarii UK:
Marea Britanie, fiind o economie stabila si o democratie constitutionala a dus la o credibilizare
in lume a comunitatii europene.
Dezavantaje:
Incercarea repetata a Marii Britanii de renegociere a conditiilor de aderare vizand agricultura.

Alte efecte: engleza devine a treia limba comunitara.

Groenlanda intra in Uniune prin Danemarca, insa in 1979 Groenlanda dobandeste titlul de
DUE Page 6

Groenlanda intra in Uniune prin Danemarca, insa in 1979 Groenlanda dobandeste titlul de
teritoriu autonom atasat coroanei daneze, calitate prin care primeste dreptul de a
organiza un referendum doar in insula, cu privire la decizia de a ramane sau nu in
comunitati. Referendumul este organizat in 82, raspunsul fiind similar Norvegiei.
Irlanda este o tara argicola, insa mai putin dezvoltata decat celelalte state membre, ceea
ce face ca ansamblul comunitatilor europene sa fie mai putin omogene, insa integrarea
aceasta pregateste comunitatea pt probleme ulterioare cu state similare. Irlanda primeste
fonduri pentru a ajunge din urma celelalte state.
O data cu Europa celor 9 comunitatile europene ajung la aproximativ 256 de milioane de
locuitori depasind URSS si SUA si ocupand primul loc in comertul mondial.
Tema cerc: 70 de ani de la lansarea ideii de State Unite ale Europei evolutii si
perspective. Deadline: Sfarsitul lui aprilie. Nu trebuie sa avem acelasi titlu. Trebuie sa
gasim subteme legate de acest domeniu. Cerinte tehnice: 10 pagini minim, note de subsol,
bibliografie. Times New Roman, 12, 1.5p. Note de subsol la 1 rand, times new roman, 11.

1981 Grecia adera la comunitate. Are loc orientarea comunitatilor europene catre Sudul
Europei. Grecia semneaza tratatul in 79, fiind singurul stat din aderarile de pana in acel
moment care a primit aviz negativ al comisiei europene.
Aderarea Greciei a orientat comunitatea europeana spre Sud si a crescut dezvoltarea
inegala. Grecia devine alaturi de Irlanda (si apoi Spania si Portugalia) beneficiara
fondurilor europene. Extinderea catre statele mediteranene a creat o noua imagine
pentru comunitatea europeana ca pol democratic si prosper capabil sa se deschida unor
state care ieseau dintr-o perioada de dictatura si izolare diplomatica si care aspirau la
modernizarea economiilor lor inca putin dezvoltate. In felul acesta comunitatea
europeana devine mai reprezentativa pentru continentnu doar din punct de vedere
economic, ci si politic.
1986 Spania si Portugalia. Impactul aderarii acestor tari a fost foarte mare, comunitatea
confruntandu-se cu problema productiei excedentare, concilierea dificila cu acordurile
comerciale incheiate de statele mediteranene cu tari terte, functionarea mai complexa
(dificila) a institutiilor comunitare. Este ultima extindere facuta inainte de respectarea
conditiilor aderarii.
Aceste state au obtinut perioade lungi de tranzitie (7-10 ani).
1987 Maroc depune cerere se respinge. Astazi Maroc este parte din PEV (Politica
Europeana de Vecinatate).
1990 extindere fizica de facto in urma reunificarii RFG.
1992 AELS + CE/UE = SEE (Spatiul Economic European). Legislatia pe marfuri si servicii pe
piata comuna este extinsa si celor 4 state din AELS.
1995 Austria, Suedia, Finlanda. Norvegia primeste din nou un rezultat negativ. Este
prima extindere a Uniunii Europene. A fost cea mai usoara extindere, ultima de tip clasic
(adica in absenta unei revizuiri prealabile a tratatelor si institutiilor). Extinderea este
facilitata de demografia scazuta si nivelul dezvoltat al economiei.
2004 10 state: Estonia, Let, Lit, Slovacia, Slov, Cehia, Ung, Polonia, Malta, Cipru.
DUE Page 7

2007 Ro, BG.

2013 Croatia.

DUE Page 8

Seminar 4
Tuesday, March 15, 2016

4:06 PM

Seminarul 3 nu s-a tinut.

6 state initial + Italia si Benelux.
1981- Grecia1986- Spania + Portugalia
Sistemul de vot al fiecarei institutii- in general, este legat de populatia fiecarui stat-> populatie numeroasa-> nr de vot-> problema, pt ca
statele mici nu aveau niciun fel de influenta. Tratatul de la Lisabona reglementeaza aceasta problema.
Comisia- executivul UE. In tratatul de la Lisabona, doar 2/3 din state vor trimite reprezentanti, prin rotatie, a.i. fiecare stat sa trimita
reprezentanti.
1987- Maroc- dar nu este acceptat.

1995 Austria, Suedia, Finlanda

2004- Valul statelor fost comuniste

AELS ; SEE- primul pas pt realizarea uniunii economice-> uniune vamala- daca este importat un bun dintr-un stat tert, va fi
platit acelasi pret, indiferent de statul membru prin care intra. + intre statele membre, nu exista taxe vamale.
MB a creat AELS, ca raspuns pt faptul ca nu putea sa intre in CEE. Pe masura ce statele intrau in CEE, paraseau AELS,
inclusiv MB, in 73. In prezent, mai exista state membre: Liechtenstein si Islanda.
Statelor membre SEE li se aplica legislatia UE.
Examen: cine face parte din AELS, cine face parte din SEE, ce presupune concret sa faca parte din SEE. + Elvetia(situatia ei).

DUE Page 9

Curs 4
Friday, March 18, 2016

2:06 PM

Tari candidate: (referate despre ele) Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia si Turcia. Islanda, din 2015, a renuntat la
acest statut. A ramas in cooperarea din SEE.
Tarile potential candidate: (diferenta de limbaj ) : Bosnia, Kosovo, Hertegovina.
Art 49 , 50- explica etapele principale ale aderarii+ retragere(dupa Lisabona).

Art 49 TFUE: ,, Orice stat european care respect valorile prevzute la articolul 2 i care se angajeaz s le promoveze
poate solicita s devin membru al Uniunii. Parlamentul European i parlamentele naionale sunt informate cu privire la
aceast cerere. Statul solicitant adreseaz cererea sa Consiliului, care se pronun n unanimitate dup consultarea
Comisiei i dup aprobarea Parlamentului European, care se pronun cu majoritatea membrilor din care este constituit.
Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau n considerare. Condiiile admiterii i adaptrile impuse de
aceasta tratatelor pe care se ntemeiaz Uniunea fac obiectul unui acord ntre statele membre i statul solicitant. Acest
acord se supune ratificrii de ctre toate statele contractante, n conformitate cu normele lor constituionale.''

Art 50 TFUE:
(1) Orice stat membru poate hotr, n conformitate cu normele sale constituionale, s se retrag din Uniune.
(2) Statul membru care hotrte s se retrag notific intenia sa Consiliului European. n baza orientrilor Consiliului European, Uniunea
negociaz i ncheie cu acest stat un acord care stabilete condiiile de retragere, innd seama de cadrul viitoarelor sale relaii cu Uniunea. .
Acest acord se negociaz n conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Acesta se ncheie n
numele Uniunii de ctre Consiliu, care hotrte cu majoritate calificata, dupa aprobarea Parlamentului European.
(3) Tratatele nceteaz s se aplice statului n cauz de la data intrrii n vigoare a acordului de retragere sau, n absena unui astfel de acord,
dup doi ani de la notificarea prevzut la alineatul (2), cu excepia cazului n care Consiliul European, n acord cu statul membru n cauz,
hotrte n unanimitate s proroge acest termen.
(5) n cazul n care statul care s-a retras din Uniune depune o nou cerere de aderare, aceast cerere se supune procedurii prevzute la
articolul 49.
+++

Etapele procesului de aderare al unui stat candidat la UE

Romania

Etapa I: acord:
- de asociere
- european de asociere
Acord mixt : UE + SM | + S + tert - pentru ca intai trece prin procedura UE, apoi
fiecare stat membru il ratifica, iar apoi
il ratifica si statul tert

Acord european instituind o asociere intre

comunitatile europene si statele membre pe de o
parte si Romania, pe de alta parte.
Anul: 1993- intrat in vigoare in 95. Din 95,
Romania se numea stat asociat la Comunitatile
europene.

Etapa a II-a: Cerere de aderare- scrisoare din partea statului asociat care isi exprima
intentia de a adera la cei 3 piloni ai UE

1995

Etapa a III-a:
Consiliul decide asupra cererii(pe baza avizului consultativ al Comisiei si avizul conform al
Parlamentul european- art 49).
Daca decizia este in sensul acceptarii cererii, statul devine din acel moment candidat la
aderare. Acceptarea statului de candidat <=> inceperea negocierilor de aderare.
Pentru a raspunde la cerere, este analizat la acest moment, un singur criteriu: criteriul
politic: institutii democratice stabile, respectarea drepturilor omului( o preconditie este
sa fii deja stat parte la Consiliul Europei)

DUE Page 10

1997- Consiliul European de la Luxemburg, in

decembrie se hotaraste pentru mai multe state in
bloc acordarea statului de candidat, printre care si
Romania

Etapa a IV-a : Desfasurarea negocierilor

Inceperea efectiva a negocierilor a avut loc

incepand cu 2002.

Etapa a V-a : Incheierea negocierilor

Iulie 2006

Etapa a VI-a : Redactarea tratatului de aderare. Adoptarea acordului de aderare de

Parlamentul European(PE)- adoptare= aviz conform.Acordul se semneaza de statele
membre, in Consiliul de semnare, pe baza avizului consultativ al Comisiei.Ratificarea
Etapa a VII-a : Aderarea propriu-zisa. Din acest moment, intra in vigoare si eventuale
1 ianuarie 2007
perioade de tranzitie sau derogari care sunt prevazute in acordul de aderari. Aderarea nu
presupune trecerea ab initio la zona euro. La acest moment, se presupune ca statele nou
membre indeplinesc criteriile economice, legislative si administrative.

RELATIILE EXTERNE ALE UE :

POLITICA EUROPEANA DE VECINATATE: include 16 tari, exista din 2004 si a avut ca scop crearea unei colaborari cu statele cu care se
invecineaza.
Asocierea cu tarile si teritoriile de peste mare : teritorii, insule mici care apartin de un stat membru, au o relatie speciala, de asociere si
participa la legislatia UE, dar partial.
Parteneriatul UE cu statele din zona Africa- Caraibe- Pacific (statele ACP) : 79 state cu care UE are relatii
Spatiul economic UE +AELS.

DUE Page 11

DE LA ,,PILONII'' UE LA UE CU PERSONALITATE JURIDICA

Friday, March 18, 2016

3:33 PM

Continuare curs 4.
1993- Tratatul de la Maastricht - a fost redactat din dorinta de a extinde domeniile in care statele membre isi doreau sa
colaboreze. Au adaugat 2 domenii mari, dar inca le era frica, pentru ca esuasera o data, dar au zis sa vada cum e.
au creat aceasta metafora care a fost preluata in manuale a unor case care au fost sprijinite pe niste stalpi.

UNIUNEA EUROPEANA

PESC

II
(cooperarea)

T CECO
T CEE
T CEEA
Dom ec.

JAI

I
(integrarea)

Din '99, JAI se numeste CPJMP. (Cooperare politieneasca

si judiciara in materie penala)

III

Dupa tratatul de la Maastricht, se transforma T CE(Comunitatea Europeana)

- Trebuie sa desenezi acoperisul cu UE '93.

DUE Page 12

Curs 5
Friday, March 25, 2016

1952

1958

1:57 PM

1967

1993
,,UE''

1999
,,UE''

2000

2003

2009
TUE (A)

TFUE(B)
CECO

CEE
CEEA

T.Ceco
(Paris)

T. Roma

CECO
CEE
CEEA

T. de fuziune
Bruxelles

Pilonul I
CECO
CEE->CE
EURAT

Pilonul I:
CECO
CE( JAI??)
CEEA

Pilonul I:
CE
CEEA

Pilonul II:
PESC

Pilonul II:
PESC

Pilonul II:
PESC

Pilonul 3:
JAI

Pilonul III:
CPJMP

Pilonul III:
CPJMP

T.M.A.

T.Amsterdam

TUE

TFUE
CARTA

UE

DUE Page 13

EURATOM
(CEEA)

T.Koln

T. Nisa

UE
CEEA

T. Lisabona

CARTA( C )

Crize si esecuri
Friday, March 25, 2016

2:40 PM

Perfectionarea constructiei comunitare-> UE

3 etape:
-> Crize si esecuri
-> Reflectii pentru depasirea crizelor si esecurilor
-> Texte de drept pozitiv care revizuiesc sau dezvolta tratatele fondatoare

Crizele:
-> Esuarea CPE si CEA( de la istorie)
-> incercarile repetate ale MB de a intra in Comunitatile Europene in 61 si 63( materia pe extindere)
-> Criza provocata de politica scaunului gol, practicata de Franta in perioada iulie 1965- ianuarie 1966.
Tratatele fondatoare prevedeau posibilitatea adoptarii actelor europene cu unanimitate, pana in 1965,
urmand ca de la aceasta data sa se aplice votul cu majoritate. Justificarea sistemului de pana in 1965,
adica unanimitate este data de diferentele existente intre cele 6 state membre. Pana in 65, aceste
diferente se vor estompa si ca se va putea trece la adoptarea deciziilor cu votul majoritatii. Primul act
care urma sa fie adoptat era in domeniul agriculturii, un act normativ propus de presedintele comisiei de
atunci, propunea trecerea la formarea bugetului din resurse proprii organizatiei int, nu din contributii
directe-> Franta considera ca acest sistem nu ii serveste interesul -> majoritatea statelor isi doreau
trecerea aceasta-> Franta si-a dat seama ca potrivit noului sistem de vot ar avea de pierdut-> se retrage
cu totul din toate institutiile comunitatii europene. -> activitatea este blocata.
Franta se intoarce- se adopta un act politic : ,, Consiliul trebuie, cand este vorba despre interese foarte
importante ale unuia sau mai multor state membre, sa faca tot posibililul pentru a ajunge intr-un
interval rezonabil la o solutie care sa poata fi adoptata de toti membrii Consiliului, fara a se aduce
atingere nici intereselor nationale, nici interesului comunitar. '' Fata de aceasta formulare, Franta a
precizat ca aranjamentul trebuie sa semnifice ca in caz de divergente, discutiile din Consiliu trebuie sa
continue pana cand unanimitatea este realizata.
-> Compromisul pestului, de la Oslo, 1994

Aspecte introductive privind institutiile UE

UE are o structura institutionala atipica pentru o organizatie internationala, are elemente specifice
organizarii unei OR, dar si elemente specifice organizarii unui stat. ( totusi, nu se suprapune pe schema
clasica a impartirii puterilor in cadrul unui stat- ex, legisla, jud)
Institutii- are voie sa adopte acte legislative
Organe- au voie sa adopte doar avize consultative.
1. Principiul autonomiei ( ROI)
2. PRINCIPIUL ECHILIBRULUI INSTITUTIONAL
Separarea competentelor
Cooperarea loiala
Atribuirea de competenta.

DUE Page 14

Curs 6
Friday, April 1, 2016

3:03 PM

-ora a doua-

Reprezentanta permanenta a RO la UE
In cadrul MAE: Agentul guvernamental al RO la Curtea de Justitie de la Luxemb-> acreditat sa pledeze
pentru Romania+ AELS. Agentul este ajutat de un serviciu, Serviciul contencios UE. Exista 2 grupuri de
lucru: grup de lucru contencios UE-> reprezentate toate ministerele din RO

CONSILIUL EUROPEAN
Nu a existat de la inceput in tratate. Initial, sefii de guvern se intalneau informal, fara vot, prin
consens. De la Lisabona, este o institutie politica.

Art 13.
Componenta: sefi de stat/guvern, are un presedinte pentru 2 ani jum, cu mandat o singura data. La
sedinte participa si presedintele comisiei si inaltul reprezentant pentru afaceri externe si politica de
securitate.
Defineste orientarile si prioritatile politice generale ale UE.
Sediul: bruxelles.

Consiliul: reprezentate statele la nivelul de ministri, este institutie, deciziile se iau prin vot, fiecare stat
are un numar de voturi in functie de marimea statului si de puterea economica(ro are 14 voturi). In
functie de domeniu, deciziile se iau fie cu vot unanim, fie cu majoritate(80%). Reprezentantii voteaza
potrivit mandatului primit de la statul din care fac parte.
Bazele legale: art 13, 16 din TUE, 236,237 si 243 din TFUE.
INSTITUTIA CONSILIULUI ESTE UNICA, dar in practica functioneaza prin intermediul unor
formatiuni(10).
1- Afaceri economice financiare
2- Afaceri externe
3- Afaceri generale
4- Agricultura si pescuit
5- Competitivitate
6- Educatie, tineret, cultura si sport
7- JAI
8- Mediu
9- Ocuparea fortei de munca, politica sociala, sanatate si consumatori
10- Transporturi, comunicatii si energie.

Atributii: colegislative( +PE)- sedinta publica!, atributii in adoptarea bugetului(+PE), semneaza

acorduri internationale, da mandat comisiei pentru negociere de acorduri , coordoneaza politice
nationale.
Sediul: bruxelles
Presedintele: prin rotatie. Romania- in 2019, semestrul 2.

DUE Page 15

Curs 7
Friday, April 8, 2016

3:00 PM

Statutul europarlamentarilor
Acestia voteaza individual, nu pot mandat imperativ, nu pot primi instructiuni cu privire la modul in care
voteaza.
Incompatibilitati: din statut
Au privilegii si imunitati de care se bucura pe timpul sesiunilor parlamentare, chiar daca nu se afla in
sedinta si se afla pe drumul spre sesiune. Imunitatea poate fi ridicata la cererea unui stat membru si nu
poate fi urmarit pentru opiniile sau voturile exprimate in exercitarea functiei lor
Atributiile PE:
Colegislativa(impreuna cu Consiliul) . Parlamentul, impreuna cu Consiliul, adopta actele legislative
europene, potrivit unei proceduri legislative ordinare.
1. Propunerea comisiei
2. Prima lectura in Parlament - parlamentul examineaza propunerea comisiei si o poate adopta asa
cum este sau o poate modifica.
3. Prima lectura in Consiliu - Consiliul poate decide sa adopte pozitia Parlamentului european, caz in
care actul legislativ se considera adoptat sau poate sa modifice pozitia Parlamentului si sa
retrimita acestuia textul pentru o a doua lectura .
4. A doua lectura in PE- examineaza poziita Consiliului si poate sa o aprobe, cz in care actul se
considera adoptat . Varianta 3- propune amendamente pentru a doua lectura in consiliu
5. A doua lectura in consiliu - examineaza pozitia si fie aproba toate amendamentele- actul este
adoptat fie nu aproba toate amendamentele, ceea ce conduce la convocarea comitetului de
consiliere.
6. Concilierea- nr egal de eurodeputati si membri ai consiliului si are ca scop obtinerea unui text
comun, aprobt de toti
7a) a 3a lectura in parlament - parlamentul examineaza textul comun in plen si il supune la vot . Textul
nu poate fi modificat.
7b) a 3a lectura in consiliu- consiliul examineaza textul comun, nu poate sa il modifice. Daca nu convin,
textul este caduc iar procedura se incheie.
Daca se a

Avizele consultative- pentru acordurile internationale sau acte legislative. (ex: derogari de pe piata
interna si dr concurentei).

DUE Page 16