Petrisor Andrei

Clasa a XI

DEZASTRUL DE LA CERNOBAL
IN DIMINEATA ZILEI DE 26 APRILIE 1986, O EXPLOZIE IN
REACTORUL UNITATII 4 A CENTRALEI ELECTRICE
NUCLEARE DIN CERNOBAL, UCRAINA, A DUS LA
ELIBERAREA IN ATMOSFERA A UNUI NOR DE PRAF. ACEST
NOR CONTINEA DE MAI MULTE ORI RADIATIA CREATA DE
BOMBELE ATOMICE ARUNCATE ASUPRA ORASELOR
NAGASAKI SI HIROSHIMA IN JAPONIA LA SFARSITUL CELUI
DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL (1939-1945).
Praful radioactiv a cazut sub forma de ploaie pe intinderi mari de
paduri si teren agricol pe intreaga emisfera nordica, unde o mare parte din el
a ramas. Efectele continue pe care le-a avut explozia de la Cernobal asupra
sanatatii umane, asupra economiei si a mediului sunt aproape incalculabile.
Efectele sale vor fi simtite timp de multi ani si in viitor.
Centrala electrica de la Cernobal a fost construita in 1977 la
Prypyat, la cateva mile distanta de Cernobal, aproape de granita intre
Bielorusia, Rusia si Ucraina, atunci apartinand URSS. Proectarea celor 4
reactoare de la fabrica de la Cernobal a fost cruciala pentru succesiunea de
evenimente care a dus la iesirea de sub control a Unitati 4 in timpul
accidentului. Acest tip de reactor cu apa presurizata nu a fost construit in
afara URSS ului si era foarte diferit de reactoarele folosite in alte parti ale
lumii pentru ca era conceput pentru a produce plutoniu pentru explozibili
nucleari precum si energie electrica.
CONSTRUCTIE NEOBISNUITA
Asemenea altor centrale electrice nucleare proiectul sovietic avea
un miez de reactor care continea tije de combustibil radioactiv de uranium.
In reactoarele de la Cernobal au fost folosite ca moderator blocuri de grafit
In grafit se aflau incastrate tije de control din bor. Caldura emanata de tijele
de combustibil era inlaturata din miez de un agent de racire in acest caz apa
normala aflata sub mare presiune. Apa era pompata in miez unde fierbea si
crea un jet de aburi extreme de calzi. Apa si aburi erau separate intr-un

separator de abur aflat langa miez. Apa era pompata inapoi in miez, iar aburi
treceau prin turbine producand energie electrica.
Accidentul de Cernobal a aparut in timpul unui test in care reactorul
mergea pe energie redusa . Testul era programat sa coincida cu o inchidere
de rutina a reactorului. In mod ironic testu era conceput pentru a arata ca in
timpul unei intreruperi a energiei electrice reactorul ar functiona in conditii
sigure.
Centrala electrica nucleara de la Cernobal, Ucraina. Fotografia a fost facuta in 1996,
la scurt timp dupa o noua scurgere din reactorul in care problemele incepusera cu 10 ani mai
devreme.

ESECUL TESTULUI
Controlorii reactorului au estimat ca in timp ce reactorul functiona cu
propia putere, apa de racire va fi pompata prin miez cu o viteza suficienta
pentru ca reactorul sa functioneze in siguranta.
Nu se stie exact ce sa intamplat cu Unitatea 4 in secundele dupa
inceperea testului .Exploziile si incendiu au distrus o mare parte din dovezi.
Nu au supravietuit martori, dar majoritatea au trait mai multe saptamani
inainte de a muri si au putut ajuta investigatorii in reconstituirea
evenimentelor.Toti ceilalti reactori de aceeasi constructie au fost modificati
pentru a impiedica un accident similar.
Explozia sa produs in jurul orei 01:30. Aceste explozi au ridicat
capacul de pe capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a patruns in
interior si a reactionat cu moderatorul de grafit fierbinte si radioactiv creand
CO gazos inflamabil si incendiind reactorul. In total 8 tone de substante

radioactive au fost aruncate din reactor si imprastiate in jurul zonei sau luate
de vant.
Dupa explozia de Cernobal din 1986 oamenii de stiinta sovietici din domeniul nuclear au
inceput sa lucreze la procesul laborious si foarte periculos de a construi un invelis de
siguranta pentru reactorul nuclear distrus .

URMARILE DEZASTRULUI
A fost nevoie de 3 zile pentru a evacua populatia din jurul Centralei,
pentru ca la momentul accidentului peste 273.000 de persoane locuiau in
imediata vecinatate a acesteia. A fost necesara importarea de alimente
necontaminate. Au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare de teren
agricol, iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisa plantarea de paduri.
ONU a estimat costurile catastrofei la cateva sute de miliarde de dolari.
Un bilant al ONU, publicat in septembrie 2005, estimeaza la 4.000
numarul deceselor provocate direct in Ucraina, Belarus si Rusia, iar
saptamana trecuta Greenpeace a facut public un raport in care se arata ca
circa 100.000 de persoane vor muri din cauza cancerului, ca urmare a
poluarii nucleare de la Cernobil.
Cel mai grav a fost insa faptul ca despre explozia reactorului 4 al
Centralei atomice de la Cernobil lumea a aflat abia cateva zile mai tarziu,
dupa ce conducerea sovietica a fost nevoita sa recunoasca public dezastrul.
In graba lor de a controla situatia, pentru lichidarea efectelor explozitiei, au
fost mobilizate circa 600.000 de persoane.
"Lichidatorii" care au fost trimisi la locul catastrofei erau echipati cu

mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie impotriva radiatiilor.

Din randul acestora au fost inregistrate cele mai multe victime.
La doua decenii de la explozie efectele ei se fac inca simtite. Potrivit unui
studiu britanic numarul deceselor din cauza cancerului provocat in urma
exploziei oscileaza intre 30.000 si 60.000 de persoane.
Milioane de copii afectai
La momentul accidentului, n teritoriile contaminate locuiau aproximativ
7 milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii. Aproximativ
350.000-400.000 de persoane au fost mutate sau au prsit aceste regiuni.
Totui, 5,5 milioane de persoane, ntre care peste un milion de copii,
continu s triasc n aceste regiuni.

Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, n

special n primele zece zile dup producerea accidentului. Cele mai
semnificative dintre acestea sunt iodul, cesiul i stroniul.
Belarus a fost ara cel mai grav afectat de dezastrul de la Cernobl
deoarece pn la 70% din precipitaiile radioactive au czut pe teritoriul
acestei ri. La momentul accidentului, n aceste regiuni locuiau 2,2 milioane
persoane, adic o cincime din populaia total a Belarusului.

Mai mult, cel puin 1.800 de copii i adolesceni din zonele cele mai grav
afectate au dezvoltat o form de cancer al tiroidei. n plus, oamenii de tiin
se tem c numrul cazurilor de cancer tiroidian n rndul persoanelor care
erau copii sau adolesceni la data producerii accidentului va ajunge la 8.000
n deceniile urmtoare.

La nivel internaional a fost recunoscut i o alt consecin direct a

acestui accident nuclear: creterea numrului de cazuri de cancer la sn.
Oamenii de tiin din Belarus i Ucraina au anticipat i o cretere a
numrului de cazuri de tumori uro-genitale, cancer pulmonar i cancer
stomacal. Agenia guvernamental ucrainean Cernobl Interinform din
Kiev a raportat c, din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost
expui radiaiilor, 84% au fost nregistrai deja c suferind de diferite
afeciuni i boli. Aceasta statistic include i un milion de copii.
Judeul Bacu lovit de norul radioactiv
La Bacu, nivelul radiaiilor crescuse att de mult, nct au fost interzise
la vnzare legumele, fructele, lactatele i derivatele din lactate care se mai
gseau prin piee i magazine. De asemenea, s-a propus oprirea alimentrii
oraului cu ap potabil, ceea ce pn la urm nu s-a ntmplat.

Dup patru zile de la explozia din Ucraina, pe 30 aprilie i pe 1 mai 1986,

atunci cnd norul radioactiv a ajuns n zona Moldovei, radiaiile msurate au
fost de pn la 10.000 de ori mai mari dect valorile normale. Printre
izotopii radioactivi descoperii au fost Iod 131, cesiu 137, cesiu 134, stroniu
90, uraniu, plutoniu, seleniu, triton etc.
Direcia de Sntate Public Bacu a nregistrat un numr record de cereri
de la oameni care doreau s verifice radioactivitatea alimentelor pe care le
aveau n cas. Mai ales c lumea intrase n panic i exist o adevrat fobie
a radioactivitii. n plus, oamenii fuseser sftuii s mnnce mai ales
produse la conserv, s stea cu geamurile nchise i s ia alte asemenea
msuri ce aduceau a stare de asediu.

Rezervatie naturala
In jurul sarcofagului, o zona de aproxmativ 4.000 de kilometri patrati a
fost evacuata si inchisa. Aici, natura pare sa-si fi reintrat in drepturi. In
perimetru au fost adusi in 1998 - 17 cai, numarul lor ajungand in prezent la
80-90, dupa cum spune un responsabil al unei companii care organizeaza
vizite in regiunea supravegheata cu strictete.
Dat fiind faptul ca aici prezenta umana este redusa, animalele se comporta
natural si au conditii mai bune de reproducere, spun specialistii. Laboratorul
International de Radioecologie de la Cernobil a catalogat pana acum circa
400 de specii diferite in zona, printre care si 50 amenintate cu disparitia in
restul lumii. Situatia in zona este suficient de buna, astfel incat autoritatile
ucrainiene - din 2003 incoace - au inceput sa incurajeze turismul in ceea ce
se transforma treptat intr-o adevarata rezervatie naturala. Si, desi pare
uluitor, turistii vin aici manati poate de o curiozitate morbida
Sunt insa locuri care pastreaza vie memoria dezastrului: numeroasele
puncte de control si supraveghere care interzic accesul in zonele inca
puternic contaminate, cimitirul de masini - unde sunt parasite utilajele
folosite la evacuare, dar si la stingerea incendiului, precum si numeroasele
avertismente care indica nivelul radioactivitatii.

Referinte bibliografice:
1. Date si nformatii : - www.wikipedia.com
- http://www.evz.ro
2. Poze : - Chernobyl Legacy by Paul Fusco
- www.google.com