Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT


KINETOTERAPIE N AFECIUNI LOCOMOTORII

REFERAT

PROGRAM HIDROTERMOTERAPIE IN SINDROM


DE TUNEL CARPIAN SECUNDAR POSTTRAUMATIC

Profesor ndrumtor:
Prof. univ. dr. Elena-Luminia Sidenco
Student:
Radu Andrei

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE IN PROBLEMATICA STUDIULUI


1
2
3
4

Patologie
Tipuri clinice
Tablou clinic - deficiente functionale
Obiectivele programului de recuperare

CAPITOLUL 2: TERAPII FIZICAL-KINETICE


2.1. Termoterapia local
2.2. Electroterapia antalgic
2.3. Masajul
2.4. Hidrotermoterapia
5 Balneoclimatoterapia
CAPITOLUL CAPITOLUL 3: KINETOLOGICE I PROGRAMUL DE RECUPERARE
3.1. Etapa de imobilizare
3.3. Refacerea prehensiunii.
3.2. Refacerea mobilitatii
3.4. Tonifierea musculara a maini.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE IN PROBLEMATICA STUDIULUI


Sindromul de tunel carpian este o afectiune des intalnita care afecteaza mana si incheietura
mainii, fiind numit i neuropatia median a ncheieturii minii.

Canalul carpian (tunelul carpian) este un canal osteofibros situat pe partea palmara a incheieturii
mainii, prin care se face legatura intre antebrat si palma. Acesta contine, alaturi de nervul median si
tecile sinoviale ale tendoanelor muschilor flexori ai degetelor.
Nervul median este responsabil de inervatia motorie si senzitiva a degetului mare si a
urmatoarelor trei degete, insa nu si a degetului mic.
Tulburarea se caracterizeaza prin compresia nervului median, fiind determinata de inflamatia
tendoanelor invecinate sau a articulatiei pumnului.

1.1 Tipuri clinice. Patologie


- Sindrom de tunel carpian idiomatic
- orice afectiune inflamatorie;
-ingrosare membrane sinoviala;
- sport (culturism, etc).
- Sindrom de tunel carpian secundar
- posttraumatic:
-din factori externi mecanici:
- contuzii, luxaii la nivelul degetelor i/sau al minii;
- dup traumatisme complexe (sectionare, strivire, arsuri)
-din factori externi fizici: (temperatura crescuta, scazuta, etc).
-asociat unor afectiuni cum ar fi diabetul zaharat, dezechilibre hormonale - hipotiroidism,
amiloidoza, boala renala, poliartrita reumatoida, etc.

1.3 Tabloul clinic deficiente functionale

Comprimarea nervului median se manifesta prin diferite simptome in aria de sensibilitate a


acestui nerv.
Principalele simptome acuzate de catre pacienti sunt:
- scaderea progresiva a sensibilitatii tactile a policelui, indexului si inelarului;
- intepaturi, senzatii de arsura la nivelul falangelor si a mainii;
- senzatii dureroase la nivelul incheieturii mainii, cu tendinta la iradiere catre brat si chiar catre umar, in
intregul membru superior;
- durere in palma;
- tremuraturi la nivelul mainii;
- dificultate, lipsa coordonarii in efectuarea miscarilor exacte, spre exemplu transportul unei cani cu apa,
a unui pahar;
- dificultate in a prinde obiecte cu degetul mare i index, ca ntr-o pens;
- frecvent, pot scpa obiecte din mn;
- devine din ce n ce mai greu s realizeze micri uoare, cum ar fi igiena personala, s se pieptene.
Simptomele, motorii si sensitive sunt, in general, combinate.
Majoritatea pacientilor au confirmat faptul ca simptomele enumerate anterior se accentueaza de
obicei noaptca. O explicatia ar fi ca oamenii tind ca n timpul somnului s ndoaie ncheietura minii,
care va comprima suplimentar nervul median.
Leziunea nervului median la nivelul membrelor superioare determin incapacitatea de-a realiza
flexia n articulaia interfalangian a indexului, de a flecta falanga terminal a policelui, de a pierde
sensibilitatea de partea radial a palmei, i a afecta la nivelul pumnului muchiul abductor.
n cazul sindromului evoluat, se poate observa c i muchii degetelor, n special ai degetului
mare pot s sufere o atrofie ce va ngreuna realizarea micrilor relativ uoare.

1.4 Obiectivele programului de recuperare


Obiectivele tratamentului de recuperare sunt:
- Evitarea anchilozei articulare;
-Ameliorarea i disparia durerii;
-Prevenirea hipotoniei i chiar a atrofiei musculare;
- Refacerea amplitudinii miscarilor articulare , asuplizand structurile capsuloligamentare;
- Refacerea prehensiunii;
-Creterea troficitatii musculare a pumnului, ulterior ncrcarea progresiv pentru creterea rezistenei;
-Cresterea mobilitatii si dezvoltarea progresiv a micrilor complexe i dinamice ale minii;
-Prevenirea evoluiei bolii.
Tratamentul de recuperare a pacientului se va asocia cu terapia ocupaional n vederea
ameliorrii durerilor, combaterii paresteziilor, redarea mobilitii, a tuturor micrilor articulare i
conservarea troficitii musculare, permiterea relurii micrilor cu mna respectiv, dar i prevenirea
evoluiei bolii i apariia complicaiilor. De asemenea se pot folosi proteze noaptea pentru a preveni
micrile neadecvate n timpul somnului.

CAPITOLUL 2: TERAPII FIZICAL-KINETICE


Majoritatea pacienilor care sufer de sindromul de tunel carpian pot recupera rapid i n
totalitate funciile motrice prin urmarea unui tratament de recuperare adecvat. Un tratament nepotrivit
ns, poate provoca distrugerea total i permanant a nervului.
2.1 Hidrotermoterapia
Hidroterapia n scop curativ prevede aplicarea unui numr variat de proceduri care au la baz
apa la diferite temperaturi i sub diferite stri de agregare.
Termoterapia este o metod de tratament nespecific care utilizeaz ca agent terapeutic factorul
termic vehiculat de ap (la diferite temperaturi i n diferite stri de agregare), lumin, aer, parafin,
nmol, nisip.
Procedurile de termoterapie pot fi:
-proceduri umede, care constau n aplicarea de comprese, mpachetri, bi, duuri;

-proceduri uscate, care utilizeaz: parafina, nmolul, aerul, lumina, nisipul (psamoterapia).
Bile sunt proceduri de hidroterapie ce folosesc ap simpl la diferite temperaturi sau apa n care
s-au dizolvat diverse substane cu rol terapeutic. Bile de mini utilizeaz cuve suficient de adnci
pentru ca minile i antebraele s intre complet n ap. Pot fi reci, calde alternante sau ascendente, se
folosesc pentru efectele antiinflamatorii, miorelaxante, antialgice.
Mobilizarea n ap este mai puin dureroas din cauza relaxarii musculare care se produce sub
influena apei calde i a facilitii micrii conform legii lui Arhimede.
Efectele aplicrii locale (mn) ale factorului termic sunt: decontracturante, miorelaxante,
antispastice, analgetice, antiinflamatoare, resorbtive.
Contraindicaiile majore ale termoterapiei sunt: inflamaia acut, hemoragia acut, ischemia,
tulburrile de sensibilitate, leziunile tegumentare, bolile neoplazice.
Dintre procedurile de termoterapie uscat cele mai folosite sunt:
- mpachetarea cu parafin, care const n aplicarea, conform unei anumite tehnici, la nivelul minii i
pumnului, a parafinei topite. Pentru realizarea acesteia, se ia o cantitate potrivit (aproximativ 150-200
g) i se topete ntr-un vas la temperatura de 65-70, n aa fel nct s mai rmn cteva buc i
netopite, n scopul evitrii supranclzirii. Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafin
se aplic buci de vat sau flanel i apoi se acoper regiunea cu patura. Durata mpachetrii este de 2060 minute. nlturarea parafinei se face cu usurin ca urmare a transpiraiei care are loc sub stratul de
parafin. Procedura se termina cu o splare la temperatura de 20-22. Modul de aciune: provoac
nclzire profund i uniform a esuturilor. Suprafata pielii se nclzete pn la 38-40. La locul de
aplicare se produce o hiperemie puternic i transpiraie abundent.
Pentru aplicarea parafinei la nivelul minilor se pot folosi plci de parafin, bi de parafin, fe e
parafinate.
In cazul bilor de parafin, bolnavul introduce extremitatea pentru scurt vreme n parafin
lichid, n care mai noat buci netopite. Se scoate apoi i se ateapt pn ce parafina s-a solidificat
pe tegument. Se repet manevra de 23 ori, introducndu-se de fiecare dat pn la un nivel inferior
precedentului. Cnd temperatura devine suportabil, extremitatea se las n parafina topit, timpul
indicat.
mpachetarea cu nmol const n aplicarea pe o regiune limitat sau pe ntreg corpul a
nmolului, nclzit la o anumit temperatur. Temperatura la care se poate aplica nmolul oscileaz ntre
38 - 44 Celsius, iar durata mpachetrii este ntre 20-40 minute. Nmolul are mai multe efecte:

-efect mecanic, producnd excitaia pielii datorit micilor particule componentel;


- efect fizic- temperatura corpului crete cu 2 3 C;
- efect chimic- rezorbia unor substane biologic active prin tegument.
n timpul mpachetrii cu nmol sunt mobilizate depozitele sangvine, producndu-se
intensificarea circulaiei n anumite teritorii.
Ungerile (onciunile) cu nmol: bolnavul, complet dezbrcat, st cteva minute la soare pn se
nclzete tegumentul, apoi se unge cu nmol proaspt, complet sau parial. Se expune din nou timp de
20-60 minute, pn cnd ncepe nmolul s se usuce. n acest interval de timp va purta o compres rece
pe frunte, iar capul i va fi protejat de soare cu o plrie sau umbrel. Dup aceea va efectua o scurt
baie n lac sau n mare, se va terge, se va mbrca i se va odihni la umbr sau ntr-o camer,
aproximativ o or. Modul de aciune: ungerile cu nmol au la baz alternarea elementului termic i
reacia vascular la aceast alternare, iar n al doilea rnd ac iunea specific a substan elor con inute n
nmol i resorbite n organism.
Dintre procedurile umede de termoterapie se folosesc:
-Compresele sunt cele mai simple i mai rspndite proceduri de hidroterapie. Ele se realizeaz cu
ajutorul unor buci de pnz, variate ca form i dimensiune, nmuiate n ap la diferite temperaturi.
Pentru ca efectele compreselor s fie bune, trebuie s se in seama, n tehnica de aplicare a acestora, de
o serie de reguli generale :
-compresa trebuie s fie intim aplicat pe tegumente i s nu permit ptrunderea aerului;
-umiditatea trebuie sa fie corespunztoare felului compresei: cele reci i calde vor fi semistoarse, n aa
fel ca apa s nu se scurg spontan pe tegument, cele stimulante vor fi stoarse bine, astfel ca s se evite
umezirea compresei de acoperire
-compresele uscate de acoperire trebuie s depeasc compresele subiacente cu 12 cm
-compresele nu trebuie s fie prea strnse pentru a nu jena circulaia prin compresiuni venoase la nivelul
extremitilor.
-dac cele stimulante nu se nclzesc dup 10-15 minute sau aplicarea lor provoac frisoane, se ntrerup,
putnd s fie aplicate din nou pe aceeai regiune numai dup fricionarea sau perierea acesteia.
-compresele nu se aplic dect pe tegument sntos, deoarece umezeala i aplicaiile repetate ar putea s
provoace maceraii, favoriznd ptrunderea microbilor piogeni, n cazul unor inflamatii existente.
Compresele calde sunt totdeauna acoperite pentru a li se menine temperatura. Compresele se
schimb din 5 n 5 minute. Durata total de aplicare este de minimum 20 de minute i de maximum 60 -

90 de minute. Modul de aciune a compreselor calde se datoareaz urmtoarelor proprieti: antispastice,


analgezice, hiperemiante, resorbtive.
Comprese longhete. Materiale necesare: 2-4 comprese lungi de 1 m i late de 5 cm. Tehnica de
aplicare: se nfoar fiecare deget n parte i antebraul cu compresa umed, bine stoars, n aa fel ca
palma s rmn complet liber. n cazul compresei stimulante, peste compresa umed se aplic una
uscat. Cele stimulante au efect de activare a circulaiei. Compresele cu aburi se realizeaz cu ajutorul
urmtoarelor elemente: dou buci de material textil moale, o bucat pnz simpl sau un prosop, o
pnza impermeabil, o gleat cu ap, la temperatura de 60-70. Se plaseaz la nivelul minii i
pumnului un material textil uscat peste care se aplic o bucat de pnz sau prosopul nmuiat n ap
fierbinte i bine stors, iar peste aceasta se aplic cealalt material textil. Totul se acoper cu pnza
impermeabil sau se aplic un termofor. Durata total a procedurii este de minim 20 de minute i de
maximum 60 de minute in functie de necesitatea. Modul de aciune: resorbtiv, analgezic, antispastic.
Compresele reci au rol antiinflamator, antialgic . Constau n aplicarea unor buci de pnz nmuiate n
ap rece, cu schimbarea lor din 5 n 5 minute, pentru meninerea aceleiai temperaturi, durata total a
procedurii fiind de 20-60 minute.
Cataplasmele sunt proceduri care constau din aplicarea pe diferite regiuni ale corpului a
diverselor substane de natur organic sau anorganic, la o anumit temperatur. Cataplasmele se
mpart n 2 categorii: umede i uscate, iar n ceea ce privete temperatura pot s fie calde i reci. Cele
mai folosite sunt cataplasmele umede i calde.
Cataplasmele umede. Materiale necesare: substane organice variate sau diverse plante
medicinale, care capt prin preparare un aspect pstos (cele mai folosite sunt : pinea, trele,
seminele de in, fina de gru, orz, ovz sau porumb, mueelul, florile de fn, menta, mutarul, hreanul
etc.), 2 buci de pnz sau un scule, o surs de cldur.
Cataplasme uscate. Cataplasmele uscate sunt proceduri care se realizeaz cu ajutorul unor
substane ca: trtele de gru, de secar, de porumb, sare, nisip. Modul de preparare. Materialele
enunate se nclzesc ntr-un vas, la o temperatur suportabil, se introduc ntre 2 buci de pnz sau n
sculee i se aplic pe regiunea interesat. Modul de aciune: procesul cataplasmelor se bazeaz pe
factorul termic, efectul lor find mai mult local. Efectele cele mai importante sunt: hiperemizant i
resorbtiv, antispastic i analgezic.
2.2. Electroterapia

Pentru realizarea obiectivelor recuperrii se pot folosi mai multe tipuri de curentii:
-Bile galvanice combin efectul curentului continuu cu cel termic al apei, se vor efectua bi bicelulare,
intensitatea aleas la pragul de sensibilitate al pacientului, temperatura apei fiind de 37 grade; durata
procedurii 20-30 minute, eventual cu schimbarea polarit ii la 15 minute
-Curentii diadinamici, curenti de joasa frecventa, cu efecte analgetice, miorelaxante, anticongestive,
resorbtive, excitomotorii, n functie de forma curentului. Aplicatia la nivelul pumnului, respective
mainii se face prin pozitionarea transversal, respective dorsopalmara a electrozilor inveliti in stratul
hidrofil.
-Curenti TENS care realizeaza stimularea nervoas electric transcutan, n aplicarea acestui
tip de curent, polaritatea electrozilor nu prezint important, procedura trebuie s dureze
minim 20 minute.

2.3. Masajul
Este important ca, nainte de a ncepe masajul, s se controleze starea tegumentului bolnavului
urmrindu-se, n special, eventuale infecii ale pielii, care contraindic masajul, sau echimoze. Efectele
fiziologice ale masajului Aciuni locale:
aciune sedativ asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articulare
aciune hiperemiant local, de mbuntire a circulaiei locale care se manifest prin nclzirea i
nroirea tegumentului asupra cruia se exercit masajul
nlturarea lichidelor interstiiale de staz, cu accelerarea proceselor de resorbie n regiunea masat
Aciuni generale:
stimularea funciilor aparatului circulator i respirator
efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbuntirea somnului, ndeprtarea oboselii
musculare
creterea metabolismului bazal.
Masajul este o combinaie de manipulaii, de prelucrri mecanice multiple aplicate sistematic asupra
organismului, manual sau cu aparate speciale, n scopuri terapeutice sau igienice. Masajul cu ajutorul
minilor const dintr-o serie de manevre de masaj ca:
netezire sau efleuraj
framntare
geluire
friciune

stoarcere
batere sau tapotament
scuturare sau lovire usoar
vibraie
Masajul pumnului.
Masajul regiunii anterioare a pumnului se face n general cu ajutorul policelui, care urmeaz relieful
tendoanelor de jos n sus. Dinafar-nuntru, pe faa anterioar a pumnului.
Masajul regiunii posterioare se ncepe cu netezirea (manevr de introducere) cu degetul mare, urmat de
friciunea articulaiei radio-carpian.
Masajul degetelor se face ncepnd cu netezirea cu dou degete, ntre police i indexul maseurului, apoi
continund presiuni, frmntare, eventual sub forma de mngluire, fric iuni pe articula iile
metacarpofalangiene i interfalangiene. Todeauna masajul se execut de la vrful degetelor ctre
rdcina lor.
Masajul regiunii dorsale a minii se ncepe cu netezirea, se pornete de la articula iile
metacarpofalangiene i se continu n sus, spre pumn i chiar antebra. Se efectueaz apoi frmntarea
musculaturii tenare i hipotenare, prin stoarcere ntre policele i indexul maseurului. Se trece apoi la
masarea spaiilor interosoase, care se poate face cu un singur deget sau bimanual prin presiuni n ambele
direcii.
Masajul palmei se adreseaz celor trei regiuni ale ei: eminena tenar, eminen a hipotenar i bureletul
digitopalmar. Masajul eminenei tenare, format din muchii care se inser pe prima falang a policelui,
se face prin presiuni cu degetul mare. Eminena hipotenar, format din patru mu chi (palmarul cutanat,
adductorul, scurtul flexor i opozantul degetului mic), se maseaz ca i eminena tenar. Se poate aplica
i petrisajul prin ciupire. Regiunea mijlocie a minii, din cauza aponevrozei puternice a palmei, face
dificil masajul. Se aplic aici neteziri mai energice i frmntare prin apsri puternice i mobilizari ale
tendoanelor.

2.4. Tratamentul balneoclimateric


Pentru sechele posttraumatice ale aparatului locomotor
a)climat:
-excitant-solicitant:-de litoral: Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol

-de step: Amara, Lac Srat, Felix, Nicolina-Iai


b) cu ape minerale:
-oligominerale termale: Felix, Geoagiu,
-sulfuroase: -cu diferite concentraii: Mangalia, Calimanesti, Nicolina-Iai,
-termale: Herculane, Mangalia, Govora.
-srate (provoac declanarea unor reflexe prin excitarea terminaiilor nervoase din piele, care au ca
rezultat o modificare a reactivitii generale): Eforie Nord, Techirghiol, Amara, Lacul Srat
CAPITOLUL 3: KINETOLOGICE I PROGRAMUL DE RECUPERARE

3.1. Perioada de imobilizare:


- Articulatia mainii trebuie pusa in repaus timp de 2 saptamani. Se va folosi o orteza pentru a mentine
pozitia neutrala a pumnului, in mod special pe timpul noptii.
Perioada post imobilizare
3.2. Refacerea mobilitatii
a) Reeducarea flexiei si a extensiei mainii.
Prin mobilizari pasive
1. Din ortostatism pacientul are antrebratul supinat, in sprijin pe masa. Cu o mana
kinetoterapeutul tine priza pe antrebrat, policele trebuie tinut pe radius, mentinand pozitia de supinatie,
iar cu cealalta mana tine priza pe palma pacientului. Se executa flexia plantara, cu o usoara inclinare
cubitala, degetele pacientului trebuie sa fie libere.

Prin miscari autopasive


2. Din ortostatism pacientul isi extinde si isi flecteaza mana vatamata cu mana sanatoasa.

3. Pacientul tine cotul flectat si palma indreptata spre corp. Acesta isi foloseste celalta mana
pentru a strange degetele extinzand mana in proces, dupa 3 extensii se lasa mana libera iar degetele se
intind si se departeaza unul de celalalt. Se executa 10 repetari.
4. Din asezat bolnavul tine palma sub coapsa si incearca fortarea extensiei maini.
Reeducarea inclianrii radiale si cubitale

5. Din asezat pacientul foloseste mana sanatoasa pentru a opune rezistenta miscarilor cubitale si
radiale mentinand in unghiul final izometrie.
3.3. Refacerea prehensiunii.
1. Din asezat pacientul strange o minge anti stres in mana bolnava. Acesta executa 10 repetari, iar la
ultima repetare o mentine timp de 10 secunde.
2. Din asezat pacientul strange o minge anti stress doar cu degetul mare si mentine izometrie timp de
10 secunde.
3. Din asezat cu cotul pe bratul scaunului, mana in extensia bratului, pacientul strange cu varful
degetelor o minge antistres. Mingea trebuie cuprinsa cu policele pe o parte si cu restul degetelor pe
cealalta. Se mentine 5 secunde si se executa 5 repetari.

3.4. Tonifierea musculara a maini.

1. Din ortostatism cu coatele flexate pacientul isi scutura mainile, miscarea find asemanatoare cu uscatul
acestora
2. Rotirea incheieturi maini. Se repeta miscarile circulare de 10 ori, cu ambele maini, in sensul acelor de
ceasornic si in sensul invers.
3. Se realizeaza rotirea degetelor afectate pe rand in sensul acelor de ceasornic si invers. Repetarea
acestui exercitiu de 10 ori.
4. Se leaga o banda elastica de palier, iar pacientul din orotstatism cu cotul flectat si antebratul imobil
trage in adductie banda. Bolnavul executa 10 repetari.
5. Din ortostatism mainile in pozitie de rugaciune se distanteaza si se apropie palmele in timp ce varful
degetelor raman lipite. Degetele trebuie sa fie cat mai departate, se aplica exercitiu de 10 ori.
6. Din asezat pacientul sprijina coatele pe masa, cu palmele asezate fata in fata. Executa, prin
contrarezistenta flexia si extensia degetelor. Din aceeasi pozitie, cu degetele incordate si usor inchise,
roteste-ti usor palmele din articulatia pumnului.
7. Din asezat se intinde bratul in fata, cotul este drept si palma intinsa in sus. Se extinde mai intai palma
dupa care se ia fiecare deget in parte si se flecteaza mentinand izometrie in flexie timp de 2 secunde. Se
executa trei repetari.

8. Din asezat cu cotul pe bratul scaunului, mana in extensia bratului, pacientul strange cu varful
degetelor o minge antistres. Mingea trebuie cuprinsa cu policele pe o parte si cu restul degetelor pe
cealalta. Se mentine 5 secunde si se executa 5 repetari.
9. Pacientul tine in mana o greutate usoara, acesta flecteaza si extinde mana revenind la pozitia initiala
dupa fiecare miscare. Se fac trei seturi a cate 10 repetari fiecare.
10. Din ortostatism pacientul are o banda elastica in jurul mainilor si sta in fata unui colt, acesta are
palmele desfacute si perpendiculare pe suprafata coltului, bratele se afla la nivelul umerilor. Se extind
mainile cat permite banda dupa care se apasa usor pe cele doua suprafete ale coltului. Se executa 15
repetari.

Este foarte important s lucrm muchii pe toat ntinderea nervului median, distana fiind de la
umr pn la mn.
De asemenea poate fi folosita hidroterapia, care implica imersia incheieturii in apa calda pentru
trei minute, apoi in apa rece pentu trei minute. Acest tip particular, numit hidroterapie de contrast, poate
ameliora circulatia sangvina prin incheietura.
Terapia cu ultrasunete poate fi i ea inclus pentru recuperare.
Se va aduga i masaj terapeutic pentru sedarea algiilor i pentru activarea circulaiei locale.
Ajut la decongestionarea tecii nervilor, favorizeaz nutriia i refacerea funcional a acestora.
Reluarea activitatii sportive sau de zi cu zi la nivelul anterior accidentarii se face abia dupa ce au
fost redobandite in totalitate atat forta, cat si amplitudinea de miscare pentru incheietura afectata
comparativ cu cea sanatoasa.