Capitolul 6: CUTIA GEOGRAFULUI x x x fn ziva cind domnigoara Hussey le didu tema despre definitia artei, Calder urci direct la el in camera dupa scoala. Se asezi la birou si scoase pe masi setul de pentomino. W-ul se potrivea cu Y-ul si U-ul, iar Ful aluneca formidabil pe lingi L.. ,X-ul este mai greu de inat in dreptunghi, dar cred ci ar merge aici, intre P si Unt Pentominourile fi ordonau de fiecare dati gindurile, Nota pe caiet cuvintul ARTA! Dupa care adaugi tepede: ARAT RATA ATRA TARA Nu asta intentionase si scrie pe list’, dar pe parcurs creionul parci preluase controlul. Citi cu voce tare ce scrisese. Rematcd incintat ci, mai mult decit sil tuturor combinatiilor posibile de A, R, T si A, obfinuse un cexercitiu de dicte, Tara dela ar din engles, RTA, RAT, ATR, TRA (nr) ici adaptare aproximativi a variantelor: SSS PE URMELE LUI VERMEER a Calder igi indrepta din now atenfia la tema lui. Oare lista lui ciudata era 0 opera de arté? In genul formelor acelora vechi de arta care apireau la muzeu pe vederi gi in postere pe peretii bucdtariilor sau de felul aceleia despre care discutasera azi la scoala? Domnigoara Hus- sey le spunea mereu: ,Ascultafi-va gindurile!* Pai, ce-ar fi daca el si nu personalul de la muzeu ar hotiri ce este minunat de privit? Ce ar alege atunci? Aceleasi lucruti care sint in prezent celebre? Probabil ci nu gi pictura cu doamna aceea frantuzoaica imbricata cu 0 rochie prea strimt’. Pentru el, arta era ceva... enigmatic, Da! Ceva care ficea si fi incolfeasca in minte idei noi de rumegat. Ceva care fi_transmitea 0 viziune proaspita asupra lucrurilor de fiecate data cind le revedea. fi reveni atunci © amintire. Se intinse sub pat si trase afard un cufir prafuit cu soldafei verzi. Scormoni intr-un colt si scoase de dedesubt o cutiut’. Baiatul ridica grijuliu cutia, cu ambele miini. Era din Jemn inchis Ja culoare si avea colturile placate cu franze de vita din argint. Capacul reprezenta imaginea unui tablou cu un barbat cu par lung prins in coada la, spate, aplecat asupra unei mese. Era imbricat cu un halat interesant si avea o expresie ginditoare, privind spre fereastra, In mina dreapti tinea lejer un instrument Ce semina cu un compas. Sub cotul drept i se vedea marginea rulati a hirtiei intinse pe mas. La coltul opus al mesei se afla adunat un covor persan, iar cu mina sting se sprijinea pe o carte. In spate, pe un dulap inalt, se vedea un glob pimintesc. Infitisarea lui ardta 4 fusese adincit in ginduri importante, insi tocmai inace] moment, ceva il intrerupsese. Calder resimti un fel Je intelegere si apropiere fata de acel birbat. / simfea gi el la scoala cind era trezit din reverie pe neasteptate Biiatului fi placuse dintotdeauna acel tablou. Puse mina pe lupa si incepu si examineze suprafata cutiei Surprinse scinteieri de lumina din sticla ferestrei, iar covorul inviase sub nuante calde de albastru si auriu, Pe dulapul inalt era scris cuvintul ,Mcer*. Calder repeti cuvintul in minte: ,Meer, Meer..." Picat ci. bunica Ranjana nu ii spusese mai multe! Incerca si-si aminteasca momentul exact cind fi diduse ccutia, Era micut cit sa stea la ea in brafe si sa se joace cu ‘ochelaii ei de citit~ si i avut eam patra, cinci anigor. Is amintea perfect sezlongul ei cu catifea albastra, santuletele de la incheieturile degetelor si obrajii ei blinzi de culoarea ciocolatei amarui, Bunica Ranjana era innebunita dupa mistere si jocuri de puzzle si sigur i-ar fi placut de domnisoara Hussey. Calder lua cutia in mina gi alerga la parter si fac ~ vorba bunicii- ,0 baie de curcubeu*. In dup’-amiezile tirzii de toamni, soarele intra in suffageria familiei Pillay prin geamurile acoperite cu inflorituri de plumb, scildind podeaua, perefi, canapeaua si scaunele cu curcubee si forme nestatomice de romburi si poligoane. Accasti defilare de lumind suava se desfigura usor dintr-o laturd a ‘amerei si dispirea in coltul tavanului. Bunica Ranjana sustinea sus si tare cA statul printre forme geometrice jut creieral Calder incepu si scr iBlue Ballet Babul din mina mea privet spre frat, ar lamina cade pwn din bre, pe wn obra pe birt de pe masa. Sti cam uncer lon puterncd, ita abd parc orbit? Ei oat asta te face sd mijetil In jure lai ete albastra, roy gi ‘maro-deschs. Pe cll mes, irre mine gel, x aflé ux covor inure ind cineon a plat pode sia itt ss pun la ee (a dimensvni, aces bic exe le fel degre cao pug ew fersecari de coclaté sau, poate, un borcan gol de sos pent ‘spaghte sau ca umn trcou mare. Ese tot atit de gros ca un Aiionar ing tae tub de pas de ding de rime medi. Calder se opti, tinind cutia in mina dreapta, si privi curcubeiele care pluteau pe zidul din fata lui. Constata infiorat de plicere ci lumina dupi-amiezii cidea pe el aproximativ ca in tablou si se intreba daca gi el arita atunci ca si cind ar cugeta Ginduri Importante... Sirul gindurilor fi fu insa intrerupt de voci care se auzird tare dinspre usa de la intrare. Se uiti pe vizor gi ti vizu in strad’ pe domnigoara Hussey si pe domnul Watch, seful Iui de la Powell. Ce cautau ei, oare, aici? Apoi Calder zari o batrina intinsa pe jos, intre cei doi. Deschise usa si domnigoara Hussey ti strigi: = Apa! Adu niste apa! Cind se intoarse cu un pahar, batrina era deja in picioare. Calder nu 0 cunostea. Domnisoara Hussey fi spuse: = Multumesc, Calder! Nu stiam c locuiesti tocmai aici De la ea, Calder afli ceea ce tocmai fi comunicase si ei domnul Watch: 0 data pe siptimind, acesta o insofea pe doamna Sharpe la anticariat si-i aleagi niste cirti. ES PE URMELE LUI VERMEER 6 S-a nimerit ca acum domnigoara Hussey si fie chiar in spatele lor cind-doamna Sharpe sa impiedicat i a cizut. Domnul Watch pirea jenat, iar doamna Sharpe era nervoasi. ~ N-am nevoie de apa, se risti ea. Proasti! Pantofiastia oi sint de vind! Nici o licustd n-ar putea si mearga in ei! O ficuse proasta cumva pe domnigoara Hussey? Chiar asa si fi fost, profesoara se ficu a nu lua in seama gi ‘oferi bratul ca sprijin pentru doamna Sharpe. Calder intra in casi sf privi din spatele usii pe cei trei indepartindu-se pe stradi, pind nu-i mai ziti % "In seara aceea, Calder primi o sctisoare, ( desficu si zimbi. De la cine altcineva!” sLA AZ NPAT, ~ 12 FA F2 Pa -L2 Ta -¥ Wa Na 12P1Z2V2-NAL2L2T2-Wa V2. 2L2Ut.-X2 FA 12 WAU2VA Za Fa U2 V2 - ¥2 Pa Pal Yl. - Wil - 12 Fe N2N2Pa Nal. 1X2 Pil - V2 L2-U2V2 FA FS - Wa 12 U2 Ws Ni Pa F2L2 F2-Fa Tal T2 Fl Wil Nil. ~12 Pal Y2- F3L2T2 YA -U2 V2 1U2.- V2L2F2 R23" 1- Imediat urca fuga in camera lui si caute descifrarea codului de pentomino pe care il inventase pentru el si rietenul lui Tommy, inainte ca acesta si plece:6 . Blue Ballet T[2]3 FLA[M]Y T[BIN|Z L[C[o NID|P [PIE|Q| T[F[R U[cTs V[H/T wt fo xp IV ¥|[K[W, Z[L[x Calder decodificd mesajul. CALDER, ‘NUMELE ~ PUSTIULUI ~ DE ALATURI - ESTE ~FROG!. ~ DISPARUT - SAPTAMINA -TRECUTA. - ‘MAMA ~ SE TEME.~ SLUBA- NOUA~E - NESUFERITA. ~ TOMMY" Ingrijorat, Calder cobor la bucitirie sé le comunice pa- singlor vestile aflte. Familia Pillay isi exprim’ compasiunea. ¥ Broasei" (nt) ee een PE URMELE LUI VERMEER - $A te mufi inteun cartier now era oricum un tucru neplicut, dar si afli cd pustiul din vecini a dispérut bruse pirea o gluma proasti ‘Tommy nu-si cunoscuse niciodat tatil adevirat. ‘Acum un an, in jar, mama lui, Zelda, care lucra la biblioteca universitars, a plecat in vacanfa cu doui pri etene in insulele Bermude, de unde s-a intors cu un sot La inceput, Tommy a fost destul de discret si mu voia si vorbeasci despre ,bitrinul Fred", cum incepuse si-i spund. Fred se striduia din risputeri si joace rolul tatilui, Juca baseball cu Tommy in parc, venea la scoala si vorbea cu profesorii, ti ducea des pe Caider si pe Tommy la cofetiria de pe Fifty-third Street ca si-i ia specialitati de inghejati la pahar si fi l4sa sisi comande porjii mari. Dupa un timp, Tommy dadea semne ci incepuse si plac, pentru ca, pe 4 iulie - Calder iyi amintea bine data pentru ci vestea le stricase toati atmosfera festiva a zilei nationale americane -, batrinu Fred si anunte ca familia lor urma si se mute la New York. Cumpirase 0 casi la periferia orasului fir’ ca micar si-i spund dinainte mamei lui Tommy. Si nici copilului*, subliniase Tommy plingtindu-i-se lui Calder. Tar acum, povestea cu acest Frog ~ ce fel de nume mai era si sta? Calder ti rispunse imediat lui Tommy. sV2L2F2F2F3, U2i2-U2LaT2T2e3—Pi lla Wav2— La Fa ZA Na PAT““ Blue Ballet. Lui Tommy fi plicuse intotdeauna s4 spioneze; era si Asta un mod de a fi un pusti iesit din comun. Calder zimbi, amintindu-si discutia avuté cu el in bucatirie cind rezolvase prima figura de pentomino. Spera ca mesajul fui siti fie de ajutor. Dupi ce redacta scrisoarea gi lipi plicul, Calder incepu si aibi indoieli in privinga sfatului stu. Dar dacd inteadevar i se intimplase ceva rau pustiului din vecini? Vinovatii n-ar accepta si fie spionati de un alt copil. Piringii lui Calder il linigtta sustinind cé erau mici probabiltiile ca acela si fie un caz de ripire adeviratd. Spera ca ei si aiba dreptate. 1 Decodificarea din engl: TOMMY, IM - PARE ~ RAU - DE - FROG. POATE ~ DEZLEGI - TU 7 MISTERUL ~ $1 ~ AJUNGI - EROU. Al — GRYJA. ~ CALDERS (nr) Capitolul 7: BARBATUL DE PE PERETE %*X ind, a sfirsitul siptiminii, domnigoara Hussey citi cu glas tare una din teme, clasa se foi, examininduse dintre priviri ca si identifice autorul, pe cineva fie jenat, fie prea incintat de sine. = Un scaun ciudat? ~ Arta moderna cu chestii care atta? ~ Scriitorul vrea si rmina anonim sau are de gind si ne dea rispunsul, intrebi domnigoara Hussey, dupa ce copiii incercasera de citeva ori si ghiceasca raspunsul ‘Tacere. Petra igi drese glasul: = Pai, este vorba despre o carte deosebiti! Brusc, Petra se gindi la femeia calmi, inteligenta, ferneia cu haind galbeni din visul ei. Banuia cd ea na fost niciodata nevoita si-si explice scrieile. In acel moment, Petra simfi prezenta femeii, soptindw-i parca la ureche: »Nu conteazi ce spun ei! Eu ingeleg!™ ~ O carte? pufni Denise. Ca murele si pantalonii urit mirositori? Gura Petrei se strinse ca o linie. Domnigoara Hussey se intoarse spre Denise, ~ Da! Uneori comparatiile neasteptate creeaza efecte surpriza, Sint revigorante, nui asa?NS PTE =a * Blue Ballet Denise ficu o mutra de parcd ar fi mirosit ceva neplicut. Calder fu impresionat de textul Petrei si rar fi plicut si serie si el asa. O ord mai tirziu, in cantina, o ziti pe Petra stind singura intr-un colt si hotiri sd i se aliture. Voia sii ovesteasca despre intimplarea de ieri cu ¢ci trei din fata casei lui si cit de mult ti plicuse descricrea ei. [si inchipuia ci va fi surprinsd cd vine sii tind companie. In acel moment ins, cutiaIui de mincare se lovi de spatarul unui scaun si se deschise. Petra auzi zgomotul: poe! si vizu trecind in vitezd ppe deasupra mesei sandviciul lui cu came, Pina si reuseasca el sil recupereze 5 si se aseze pe scaun, fata deja ridea. ~ Gata, gata! zise Calder. ~ Nu, dar stii, tocmai citeam despre zgomote inexpli- cabile si obiecte care cad din cer, cind am auzit un pocnet sin vijit prin aer ~ se opri, hohotind amuzati. Nu rid de tine ~ dar -a potrivit perfect. = Ce citesti? ~ Cartea pe care am descris-o. Am descoperit- ieri la Powell. Calder citi Lo! pe cotorul carti si gisi cd este wn titla ciudat. Nuri de mirare ci Petra incerca si] acopere! = A scriso un tip pe nume Charles Fort care gia ppetrecut toatd viata adunind articole de ziar despre chestii inexplicabile, il lamuri Petra. Sti, cum ar fi lumini ciudate pe cer, lucruri care se migci prin camere fir nici o explicate, fantome, tot felul de nebunii de astea. Vorbeste despre cit de oarba i stupid i se pare cea mai mare parte din educatia noastra si este amuzant, nu prea iain serios pi- rerile celorlaltisi nici pe ale lui. Fata ficu o pauza, surprinsi de cit de mult vorbise: Imi place sé citese despre oameni care cerceteaza lumea pe cont propriu i, in plus, mi preocupi lucrurile neintelese - deocamdati ~ de nime: PE URMELE LUI VERMEER, n ~ Mmm, mormai Calder cu gura pln = Oriunde ai deschide-o, dai numai peste aminunte uuimitoare. Ia asculti! ‘Au avut loc numeroase dispariji misterioase de persoane.. lack ce serie zlarul Chicago Tribune dn Sianuarie 1900: »Sherman Church, un tindr angajat la fabriea Augusta Mills din Battle Creek, Michigan, a disptrut. Luera in biroul directiei, s-a ridicat de la mash gi a intrat in fabrics. De atuncl nu a mai fost vizut de nimeni. Echipe de cdutare au scotocit fabrica in toate ungherele si au cutreierat in Incregime localitacea, pau! riul Sin alta parte: ‘n=: Exist marturi privind gisirea a gase persoane fn inceriorul sau la lesirea din localtatea Romford din Essex, ‘Anglia, incapabile si ofere date despre ei sau despre cum au ajuns acolo..." Calder se oprise din mestecat gi se uita fix la ea, ~ Tommy stie un pusti din New York pe care il cheama Frog, care a dispirut de curind. ~ Frog? Petra incepu si ridi din nou. O broscutd zburitoare! Calder simtea ci-i vine gi lui si rida, dar parc stirea Iui thu era asa veseld, Ce-o fi vrut oare si spund Petra? ~ Sid crezi pe tipul asta, Fort? De indata ce termina intrebarea, lui Calder fi paru rau C4 deschisese gura. Nu dorise si sune aga. Fata Petrei se fntunecase si parea dezamigitiBlue Ballet 2 ~ Pui, tocmai ce mi se pare extraordinar este ci a lucrat ‘numai pe baza articolelor din ziare. Stiu ci pentru multi asta poate pirea complet aiurea. Tritatd, Petra incepu sisi stringd Iucrurile, tndesind volumul in cutia de mincare. Situatia se inrdutitea. Bl chiar ii intelegéa entuziasmul Petrei, numai cd nu dorise s4 mai pice de prost si de data asta; iar asocierea pe care o ficuse in legituri cu Frog era 0 coincidenta tare ciudati. Pind si apuce fata si se ridice de Ja masi, Calder vorbi dintro suflare = Compunerea ta a fost nemaipomenita si kam mai vizut pe domnigoara Hussey, pe doamna Sharpe si pe domnul Watch, seful meu de la Powell, in fata casei mele jeri, Erau impreund! Petra redeveni interesati: = Doamna care? = Sharpe! Cel putin aga mi sa pirut co cheama. Petra scoase din now cartea, 0 deschise la prima pagina sio intinse spre Calder. ~ Straniu, nu? Biiatul citi pe coperté = Louise Coffin Sharpe"! Oare ca o fi? As putea si aflu,zise el ca i cind fi era ceva la indemina. ~ OK! exclama Petra, cu fata luminatd. Multumesc, mi-ag dori tare mult si aflu ~ nu credeam cd fostul proprietar mai triste, % % % A doua zi Calder ajunse devreme la anticariat. Domnul Watch stitea la biroul din fata si studia incruntat o scrisoare. ~ A, da! Am nevoie si faci o livrare, spuse el impi- turind scrisoarea. Te trimit la o adresd din josul strizii cu citeva citi, destinatarul este Sharpe. ae ON PE URMELE LUI VERMEER a Calder zimbi. Evenimentele se potrivea, niste pentominouri. Risci o intrebare: ° = Cumva Louise Sharpe? Domnul Watch ii arunca o privie sever = Da, dar pentru tine este doamna Sharpe, zte el toting bata o pungh de hire pling sag Pe drum, Calder se uité pe ascuns in pungi. Erau nigte romane in francezi si o carte nowi despre arti, scrsi de David Hockney. Péreau genul de citi pe cate lear fi citt si domnisoara Hussey. $i mai era 0 cirtcicd urat, intitulata Experiment timp. Calder 0 sf, ajunse la cuptin si vizw jul capitolului doi, ,Puzzle-ul*, i surprinse in mod plicut. Poate doamna Sharpe nui chiar ati de rea! Nu se stie daca femeia il recunoscu, oricum nu arts acest lucra, iar Calder hotirt si nud aminteasc’ incidental cu paharul de api. Biiatul observi ci avea ochii de un verde neobisnuit, ca marea, cu ridusi multe la colfus, peo fata batrind gi osoasi. il rugi s-o ajtepte in living pind aduce un eee. Calder inspecta din priviri camera. Pe jos era un covor persan imens, in jur perne de canapea din catfea, nuduri sculptate, dulapuri cu geamuris inciperea arita ca un muzeu. lar intrun colt, pe un birou ordonat,trona un computer mare, sofisticat. {n secunda urmitoare if ziri. Lui Calder nui venea sisi creadi ochilor. Pe perete, deasupra canapelei, era atimat un tablou mare exact ca acela de pe cutia Iu = Cunosti tabloul? Vocea doamnei Sharpe il ficu si tesari. _~ Asta voiam si vi intreb...stif, bunica mea mira daruit o cutie cu individul asta, vreau s4 spun cu pictura respectiva pe capac, si intenfionam sé aflu cine este precise caBlue Ballet autorul si ~ tocmai am avut o tema in care lam descris cce ciudat, musi asa? Doamna Sharpe pufni usor si+i inmina cecul Ei, nu chiar! Este 0 copie dupa tabloul Geografid al lui Vermeer. Sint sute de astfel de copii A! Cine a fost Vermeer? Mi-e cunoscut numele, dar. interveni Calder, inci surprins, dar incercind sa lungeasca discutia. A fost olandez sia pictat in secolul al XVIHlea Doamna se opri, uitindu-se ginditoare Ia zimbetul entuziast al lui Calder. Sint sigurd ca poti gisi la biblioteca coli o carte din care si afli mai multe despre el ~ Oau! Perfect! Incintat peste masurd, Calder se in- drepta deja spre usd, cind isi aminti de cartea Petrei: A, doamna Sharpe! Pot si vi intreb ceva? Are legitura cu Lo! cartea unei prietene, Petra Andalee, descoperita de ea la Powell ~ si cred cd are numele dumneavoastra in ea. Pe moment, doamna Sharpe pistri o ticere sinistr Ore la ce se gindea? Apoi vorbi cu o voce blind’: | ~ Ai inteles cartea? Calder ridicd ochii la ea. Nu putea citi pe figura ei daca aceasta era sau nu o intrebare capcan, ~ fn parte, minti el. Adici, amindurora ne plac amdnuntele despre intimpliri bizare pe care nimeni nu le intelege, cum sint disparitile de persoane, si interesant cia gisit informapii despre toate astea in ziare, ~ Nu credeam si mai citeasca cineva astfel de cart. Doamma Sharpe arita dea dreptul imbunata acum. incurajat, baiatul adauga: ~ A, ba da, tot timpul! Se ingrijord cd exagerase. aa. a% Blue Ballet = Vino la ceai intro zi, dupa scoala! Adu-o si pe prietena ta si vom sta de vorba despre Charles Fort. Vocea doamnei Sharpe devenise de gheaté: La ora patru! Se intoarse si deschida usa si Calder injelese cd intrevederea se incheiase. = Desigur. Mult. Usa se inchise imediat in urma lui. Baiatul reveni la anticariat amefit de toatd intimplarea, »Prietena mea?" Spera ca ea si devind prietena lui si asta repede! In nici un caz nu putea si se ducd in vizitd ca si discute singur despre ideile din Lof Cum de se bigase in povestea asta? % % X Dimineata de luni era alb-albastri si totul in jur pirea suflat de vint: norii strinsi grimada, crengile ‘goale si resturile de gunoaie. Calder iesi din casi si o vazu pe Petra alergind in susul strazii, spre casa. familiei Castiglione dupa 0 bucitica de hirtie, Urmarind-o, vizu ‘cum hirtia se inalfé mult intr-un rotocol gratios si zboara spre acoperisul cisujei de joaci din copac, a familiei vecine si, apoi, spre calea ferati. Petra se opti. ~ La naibal exclama ea. Hirtia accea era pe jumatate {ngropati la tine in gridina. N-am apucat si citesc decit inceputul, dar oricum pomenea despre o crima veche si ceva despre arti. Ridici din umeri: Poate era doar 0 reclama ciudati, nu o serisoare adevirati! - M-am mai gindit la cartea lui Charles House, incepu Calder. ~ Fort, il corecta Petra, abfininduse si nu rida, ~ Silica la ceva. Calder trase adinc aerin piept: Doamna Sharpe! Este al ei volumul sii sa parut interesant ci noi - adicd, tu - am aflat despre el. Vrea si te cunoasca. PE URMELE LUI VERMEER ” Petra se opri din mers. ~ Serios? = Vrea si mergem intro zi la ea, la ceai, Adici nea invitat! Calder se uita in sus fa virfurile copacilor de parca gi ei fuseserd invitati, Ce se face dacd Petra nu veea si meargi? Doamna Sharpe sar da imediat seama ci a mintit cd a citit cartea. clip’ Petra ramase muta. ~ Stai putin! Cum ai ajuns sa vorbesti cu ea? Calder fi povesti in ce consta slujba lui de la Powell si despre livrarea de jeri. Restul drumului pind la scoala discutard despre coincident, fiind amindoi de acord ci nu intotdeauna parea intimplatoare, dupi care Petra fi impartisi citeva din ideile lui Fort despre observarea atenti a lucrurilor. Calder ar fi vrut sii spuna despre cutia Ini si despre coincidenta de a vedea tabloul cu Geagraful pe peretele doamnei Sharpe, dar ticu. Domnigoara Hussey ‘nu apucase incd sii citeascd descrierea la clasa i spera ca Petrei si-i placi, Amindoi cizuri de acord ci mai erau multe de descoperit in lume. Petra il asigura ci, dupi pirerea ci, domnisoara Hussey siar fi dorit si lase si adune informayii ciudate, asemenea lui Fort. Asta in conditile in care colegi ca Denise nu stricau totul. = De exemplu, despre arti si lucruri inexplicabile! rezuma Petra pe nerasuflate. ~ Petra, esti grozavi! ‘Cum de nu si-a dat el seama pind atunci ci sub claia aceea de par se ascundea mult creier? Gura Petrei se strimba usor. ~ Ai face mai bine si citesti cartea inainte si imi dai Areptate! Poate nu esti la fel de nebun ca mine. ——Blue Ballet Baiatul rise si amestecd vesel piesele de pentomino din buzunar. Anul asta se anunfa din ce in ce mai bun. % % x In dupa-amiaza aceea, Calder imprumuti de la Petra cartea Lo! Avusese dreptate: Fort era un ginditor exceptional! Cercetase fara teama fenomenele fara expli- cafie. Mai mult decit atit, cdutase in toate tipare. Calder injelegea fascinatia autorului de a face conexiuni intre lucruri aparent firi nici o legiturd si admira felul in care Fort fi provoca pe specialisti. Cum a putut oare doamna Sharpe si se sature de o carte atit de interesanta? Ca veni vorba de doamna Sharpe, avea ceva munci de detectiv de facut. Reproducerea Geografilxi din albumul bibliotecii era mai clard si mai luminoasi decit copia de pe cutia lui, In spatele birbatului se afla o harta inrimata, deasupra ci, 0 semnaturd, I Ver Meer si dedesubt, anul MDCLXVII. Calder socoti: 0 mie, plus cinci sute, plus o suti, plus cincizeci, plus zece, plus cinci, plus trei insemna 1668. Numele intreg al artistului era Johannes Vermeer, cunoscut si sub numele de Jan Vermeer, si pictorul era originar din nordul Europei, din Olanda. Explicatile oferite in carte spuneau ci nu se cunoaste cu exactitate cine fusese geograful, dar zona in care triise Vermeer a fost un centru renumit pentru cartografi. La vremea aceea, bogatilor le plicea sisi impodobeasca perefii caselor cu harti ca si-gi arate bundstarea, precum gi faptul ca se gindesc la lume. Cartografia era 0 profesie respectata, undeva intre stiinta si arta. Calder frunzari cartea, ciutind si alte tablouri ale lui Vermeer. Cele mai multe infatisau persoane in dreptul unor ferestre, aparea des si covorul persan identificat in Geograful si, de asemenea, se repeta pe alocuri o hain de PE URMELE LUI VERMEER 5 culoare galbend. Ca privitor, tablourile iti Lisau impresia ‘ci surprinai pe protagonisti intr-un moment de singuri- tate. Lumina din geam scotea in evidenta lucruri obi. nuite, ficindule si pard importante: o pani de scris, un urcior cu lapte, un cercel, niturile de alama dintrun spatar drept de scaun. Lui Calder i se naziri cd acestea pot a5. ‘cunde informatii - la urma urmei, codurile implici tepe- titi iar in lucrarile lui Vermeer apireau aceleasi obiecte in mod repetat. Exista o simetrie evidenta a tocurilor de geam si a dalelor din dusumea, precum si a celorlalte de- talii: perle, coguri, urcioare sau hari inrimate. Erau situatii de simetrie, atit completa, cit si voit intrerupta Calder ‘citi mai departe. Se mentiona ci Vermecr murise fait, in jurul virstei de patruzeci de ani, si ci nu se stia mai nimic despre viata lui. Nu se stie de ce un pictor fantastic precum el nu a pictat decit treizeci si cinci de lucrari. Nimeni nu stie cine sint personajele pictate de el nici motivele care Lau indemnat sa le picteze. Nu se cunosc imprejurarile in care a ajuns artist. _ Vermeer a lisat in urma lui mai multe intrebiri decit rispunsuriCapitolul 8: O SURPRIZA DE HALLOWEEN % % & In dimineata zilei de duminicd, 31 octombrie, Petra il auzi pe tatil ei spunindu-i mamei cd nu prea avea chef de Halloween. ~ Frank, gindeste-te la copii! Vocea mamei sale prea tensionata. Apoi Petra il auzi pe taici-siu bolborosind ceva si prinse frinturi din vorbele lui: ~ larti-ma, iubito... scrisoarea din posti de siptimina asta... 0 s4 vezi tu... 084 se incheie mai repede decit crezi, spuse el sisi imbratisi sofia. Ce scrisoare? De fapt, ce se intimplase cu cea rupti? Ce anume se va incheia? Oare familia ei avea nevoie de bani? Vor trebui cumva si se mute? Dintr-odati Petra simfi ci abia asteapti si-i comunice domnigoarei Hussey ceea ce- trecuse atunci prin cap: despre scrisori importante mu se ‘poate discuta pentru ci acestea ascund intotdeauna secrete! Probabil ci domnisoara Hussey nu primise vreuna pind atunci, altel ar fi stiut asta. 1%. % Harper Avenue era intru totul in spiritul de Halloweenului, Era momentul cind cartierul lui Calder si PE URMELE LUI VERMEER a al Petrei era vizitat de persoane din orasele din jur, iar familiile se luau la intrecere, incercind sisi fred proprietatile cit mai inspiimintitoare. fn curtle din fata caselor apireau peste noapte sictie ,impodobite* cu oase imprastiate, pietre funerare si lopeti, de stresini atimau tarantule, iar dovlecii, crestati si luminagi pe dinduntra, mirfiau infticosator. De la ferestrele camerelor de la etajele superioare stiteau agitate cadavre ce se leginau lin in fintuneric. Pe jos erau impristiati globi oculari din ciocolata, gardul viu si verandele erat acoperite cu 0 plas care imita pinza de piianjen, iar dintre straturile de flori se auzeau voci sinistre sau muzica de orga. Pentru pustii din zoni, costumele aveau mare insemnitate. La ora patru in dupi-amiaza aceea, Petra se striduia si-gi fixeze panglicile in pir, care, cret si rebel, nu voia si stea prins. In final, Petra isi smulse toate panglicile din par, i adund intr-o coada strinsd la spate gi apoi fi ficu un coc de care fixi cu niste clame funditele deja innodate. Dupi aceea isi puse cerceii confectionati de ea, niste mirgele mari, albe, prinse de niste agrafe. Acum arita altfel, foarte schimbatd. Dincolo de geam se auzi trenul mugind, iar Petra rimase locului, privindusi cerceii cum tremuri de la vibratii si imbrica haina cu guler si mansete din imitatie de bland - cususe inainte cu grijé pe un pulover galben buciti dintr-un costum vechi de dalmatian. Era gata! fyi inchise usor pleoapele, cam un milimetru, schifi un zimbet care era mai mult in intengie decit in realitate si se Privi din profil in oglinda. In acel moment, chiar daci doar pentru o clipa, simti cd rispindeste eleganta natural a scriitoarei din visul ei.PE URMELE LUI VERMEER a HH Cind Petra deschise usa, in pragul de la yeranda ei se afla Calder, imbracat ca o litera mare rc flicuti din patrate de carton lipite inte le cu scote = Buni, Calder! = Petra Brus, ftita se simi stinjeniti de tot cei ficuse in pir $i instinctv, se didu inapoi din lumina = Ariti ca o persoana pe care am vizuto, adici dintr-un tablou ~ Serios? mormai Petra, = Cum de te-ai gindit sa te imbraci ca ea? = Care ea? Petra fl prvi fix, ugor incruntata = Femeia cu pana de scrs, femeia de la birou! Calder incerci sisi protejeze pe cit posibil costumul de pentomino, cind Petra il trase deoparte in hol = Spune-mi exact despre ce vorbest! ~ Ai gra! Miai indoit F-ul! spuse Calder supirat. Ce te-agiti aga? = Scuzi-ma! Doar ci miai recunoscut costumul 5, vezi tu, eu kam visat! = Vrei si spui ci ai visat tabloul? =N-am spus ci este un tablou. Nu stiu ce-a fost! = Ciudat! Am o poz acasi. Vino si te convingisingural Coborira intrun suflet scirile de la casa Petrei si le urcard pe cele de la intrarea locuintei lui Calder. Odati ajunsi induntru, Calder se dezbrica jute de costumul de P si alergi la el in cameri, de unde reapiru cu un album ‘mens in brate. {I asezi pe jos si rasfoi paginile cu Teproducerile dupa tablouri. Petra ingenunche lingi el ~ Vite!a“ Blue Ballet Petra simfi un gol in stomac. Recunoscu nu numai costumul ei, dar si pe doamna din vis. Atinse imaginea cu degetele ca pentru a se convinge cd era intr-adevir reala. Citi nota explicativa alaturata: JOHANNES VERMEER, FEMEIA CU SCRISOAREA, 1665". —_— I Capitolul 9: CELE ALBASTRE X ¥ % Calder si Petra mai gisird alte trei tablouri cu femeia in haina galbena. Intr-unul, cu un sirag de perle la git, se uita in oglinda, fntr-altul cinta la Huta, iar in cel de-al treilea era agezati la o masi de scris si primea din mina unei slujnice o scrisoare. = Neai mai vizut pind acum nici unul dintre aceste tablouri? Calder parea ingrijorat. = Niciodata! Peta isi scosese unul din cercei gi il didea de-a dura pe podea. ~ $i cum se face cd ai visat ceva despre care nici nu stiai ch exista? ~ Mi intreb, spuse Petra rar, daci nu cumva tablourile care iti apar singure in minte sint la fel ca broscujele 2buritoare sau persoanele disparute in imprejuriri ciudate. __~ Mmm. te refer la faptul cf visul thu ar putea fio pirt- in ceva de amploare. Calder se ridicd in picioare si aduse o foaie de hirte si un creion, pe care ile inmini Petri: Poate cd ar trebui si ne notim toate chest Petra se aplecd bucuroasi asupra foii. ~ De acori8 Blue Bait Si incepu sa serie: Charles Fort investigator de frunte flozof, ghd. = Hei, mai ¢ ceva! $tii ci mi-am facut costumul de F pentru ci m-am gindit la ,P* de la ,Fort"? — O sa includem gi asta. Calder ii povesti despre cutia lui, explicindu-i cum ajunsese si se uite la album. = Mi intreb ce m-a facut oare simi amintesc de vechitura aia!? Daci nu mi-ar fi trecut prin cap, nu as fi recunoscut Geograful la doamna Sharpe, nu a5 mai fi ctit despre Vermeer si nici nu f-a5 fi identificat costumul, ~ E din cauza domnisoarei Hussey! puncti Petra incintati, Totul a inceput cind ne-a dat de ciutat subiecte fn arti. Ei, ute cd am gi {in urmitoarele zece minute se chinuiras tot ce se mai intimplase si cind anume. Petra not: 1. Calder serie despre cutia cu tabloul Geografulisin aceeagi zi, Petra descoperd cartea Lo! o descrie in tema $1 ‘0 viseazk pe femeie. 2. Calder gi Petra lau prinzul impreuni, vorbese des- pre Fort. 3, Calder 0 vziteazi pe doarnna Sharpe, vede Geograful siafls despre Vermeer. 4. Calder imprumutf albumul dela bibliotect. 5, Petra si Calder isi fac costume. Petra se gindeste la Vermeer, Calder gi la Fort. 6. De Halloween: Calder Ti recunoaste coseumul Perrei Calder frunzirea cartea si inainte, si inapoi. ee eee PE URMELE LUI VERMEER o ~ Aici nu se spun prea multe despre viafa lui Vermeer. Crea car trebu sf ne documentim mat mul Mi ok fntrebam daca nu cumva exista un fel de cod secret pe care nimeni nu a remarcat pini acum ~ adica, de ce atitea perle, tocuri de scrs si nisturei? = $i poate ca mai sint si alte conexiuni ciudate cu Charles Fort, continua Calder. E posibil sa ne scape unele lucruri. ~ Am putea si cdutim mfine la biblioteca liceului ~ Grozav! Calder se ridica in picioare si bigi mina in buzunar. Amestecd piesele de pentomino si scoase una afari: ,V" de la Vermeer, zimbi el distrat spre Petra care arita nedumerita. Bra o sansi din douisprezece, crezi ci a fost o coincidenta? % % %_A doua zi in drum spre scoala, Petza il ches- tiond pe Calder in legiturd cu asocierea dintre litera V si Vermeer. ~ Eu ti-am zis despre femeia din vis, acum pofi si spui si tu povestea pentominourilor. $i nusmi spui cis doar niste piese de ficut dreptunghit ~ Mi ajuta si-mi limpezesc gindurile, incepu Calder. Apoi, cu coada ochiului spre Petra, Promii si nu rizi? ~ De ce-ag ride? Ce-ar putea fi mai ciudat ca visul meu? ~ Pai, intrun fel pentominourile parca mi-ar vorbi Uneori, am senzatia ci vor si-mi transmiti ceva, apuc una la intimplare gi atunci imi trece un cuvint prin cap. Petra il privea cu interes. Baiatul continua: __ = Stiu, pare un joc de superstti! Poate chiar asta e, dar ai dreptate in legiturd cu Charles Fort. Te face si ‘urmiresti mai atent ceed ce ignorai inainte.SS PE URMELE LUI VERMEER Mise pare grozav! Calder ii zimbi recunoscator dea seama ci-l va ingelege % 8 In aceeagi zi, la 3.30 dupa-amiaza, cei doi se aflau la biblioteca in spatele unui vraf de cai ~ Hai si incepem cu informatii, OK? Cu un stilou cu cemeala violet, Petra incepu si serie o gina noua cu ttlul: .Informatii despre Vermeer Bi Calder sc it to caneacin fala ~ Uaa! Petra, fii atenta: Vermeer a fost botezat in 1632, fn noaptea de Halloween. Asta este primul aminunt despre viata lui! Cam sinistru, nu crezi? Am inceput si scriem infor: mati despre el in aceeasi zi cind s-a consemnat pentru prima oari numele lui. Intre timp s-au scurs mai bine de trei secole si jumatate. ~ Am gisit, relud Calder. Johannes, fil lui Reynier Jansz si Digna Baltens...* ~ Asteapti, pe litere! Calder se opri o clipa ca Petra si copieze numele, apoi continua: ~ »Tatal sau a fost hangiu in Delft, dar si fesitor, care a fabricat un material fin din satin, supranumit «caffa». Fiul, Vermeer, a fost la rindul lui hangiu si abia dupa aceea a avut de-a face cu arta." Si vedem... .Cind avea 21 de ani, s-a cisitorit cu Catharina Bolnes. Ceva mai tirziu in acelasi an, a fost inregistrat in Breasla din Saint Luke drept «Pictor-maestrur... a fost de citeva ori directorul aceleiasi bresle... a avut 11 copii. A murit in 1675, la 43 de ani. Petra scria ca o nebuna. Calder didu pagina:Blue Ballet 0 ~ Se pare ci a murit dator si ci a ajuns faimos, cu adevirat abia acum o suta de ani. Hm! Este misterios, vreau si spun totul despre viata lui! Nu exist’ nici o evident despre cum s-a apucat de pictat sau despre averea familie’ lui. Istoricii nu stiu unde a lucrat, nici cine sint femeile si birbatii din tablourile lui, dacd reprezint’ pe cineva anume, prieteni, rude sau nu. Mai citisem asta = ca ppersoani, nu se cunoaste aproape nimic despre el. Calder Tidied ochii din carte. Ce bizar, nu-i asa? Mi intreb daci nu cumva cineva i-a distrus insemnirile gi scrisorle! Petra fi arunci 0 ocheada lui Calder. ~E intradevar cam suspect si trist, nu erezi? Accle scene magice despre care nimeni nu va afla vreodaté mai multe. Calder citi din not = Si mai stii ceva’ tablourile lui, De ce oare fi facut aga niciodatal™ isi 2 A semnat doar o parte dintre 2 Calder intoarse pagina. ,Eu n-a5 spuse el, apoi propuse cu voce tare: Hai s4 aflim mai multe despre pictura din visul tau. Uite aici: Femeia cu scrisoarea, este expusd in Galeria Nationala de Arta din Washington, D.C. Haina pe care 0 poarti este 0 jacheti de dimineata, iar blani alba de le guler si mineci se numeste wermina®. [ti vine si crezi, erceit aceia mari sint fie dintr-un fel de sticla deosebiti, fie din perle! Scoica aceea care ar fi trebuit si le producd avea probabil marimea unei mingi de fotbal. Tine in mind © pani de scrs, bineinteles! Acelasi scaun cu spatar © Pre din cap de leu apare si in alte pictur... cum, de ‘lfel, apar gi aceleagi bijuteri, mobila sau chiar birt s fablourl de pe pereti. Ma intreb daci asta nu cumva este casa lui Vermeer. = Probabil ¢: copii in jur. venea foarte greu si lucreze cu atitit _—__ CC SOEDEETI PE URMELE LUI VERMEER a Petra se gindea cit de zgomotosi }otogi puteau fi numa ci ~Tnjeleg ceva din asta intcba Calder" SE Pai, am gisit chesta aia eu Halloweenul, ca coincidenta destul de ciudats. nears cite = Dar ne-a scipat oare ceva? Un ti a? Un tipar? Numere? ~ Prea par toate si se lege, spuse incet Petra, Bur doamna Sharpe sé fi stiut si de Vermeer, si de ae ° cunosti pe doamna Sharpe, eu si citese catea ei sisi am acel vis exact in momentul cind tu citeai despre Vermeer, dupa care si ne facem acele costume... Tu consideri ed ideile se suprapun in felul acesta mereu, doar ci oamer snu-gi dau seama? = Se poate! Dupa ce iesiré din biblioteca, pa ° ce , parcurseri o parte dis drum fn ticee. Calder scoase din haind dovt pachetle M&M de arahide in ciocolatd gi ti oferi unul Petre, ~ Mulfumesc, rispunse aceasta surprinsi. ~ Care sint preferatele tale? se interesi el. = Cele albastee. ~ Hei, ce-ai zice si spunem ci bombonelele all ‘M&M inseamna si pistrezi secretul? Am Sees colectie si si mincim cite una in momente deosebite ca un sen al hotisrii noastre de a declega acest mse. Si ie un fel de problema personald a noastri... ‘Auzindusse ce spune, Calder se opri. Petra tl completa repede: Penna Pri pe nl, pe Chals Fort gi pe Vermest snp ott i pistreze bombonelel abate in cuts de tance a Tui Calder gi so tnd laa sub pat La Pera mineacaietul cu notie, La capitol Harper Avenue se pit mincar ceo raids MEM, amindoiczid de ‘ord ci albastrele aveau un gust neobignuit si misterios.Capitolul 10: IN INTERIORUL PUZZLE-ULUI % 2% In ziua de miercuri, dupa prinz, Calder stitea agitat in fata ferestrei de la sufragerie. Trecuseri doua zile de la vizita lor la biblioteca. Para si stie ce si investigheze, atit Petra, cit si Calder abandonasera alte cercetar Ploua cu gileata, Pe jos, apa curgea in suvoaie sau se aduna in baltoace. In timp ce privea absent picaturile de ploaie cum se formeaza si se grupeaza din nou, lui Calder veni o idee. Desigur! Era urmatorul pas de facut! © lui la fuga pe scari la etaj, departe de parintii Iui care stiteau de vorba in bucitie, si puse mina pe telefon. De indati ce Petra raspunse, biiatul turui: ~ Auzi, cred cd trebuie sa sunim la Galeria Nationala si sa intrebim daca Femeia cx scrisoarea este la ci. Stii, si aflim daca tabloul este in siguranta, chestii de-astea. = De ce n-ar fiacolo? — Pai, vreau doar si ma asigur. Poate ci Charles Fort mica modelat altfel mintea, dar cu atitea povesti despre teleportare si oameni care dispar din senin... ar trebui si verificam. = Vin imediat la tine!a Blue Ballet X % Nici Petra gi nici Calder nu mai sunaserd pind atunci la vreun muzeu. Aruncari cu o moneda de un peny si vadi cine urma si sune gi Petra forma numirul, tun mesaj de robot cu indicatii privind orele de viz muzeului, expozifii si turnee gi in final reusi si discute cu tun operator. Petra tinu receptorul depirtat de ureche ca si audi i Calder. ~ Galeria National de Arti! Vocea suna blind, nu parea a unei persoane tinere $i cera foarte oficial ~ V-am sunat si ne spunefi daca un anume tablou deal ui Vermeer este expus in momentul de fai. = O! Ce tablou v.ar interesa? Petra se strimba la Calder; vocea avusese acum tonul acela pe jumitate vesel, folosit in general de adulti atunci ind stau de vorbi cu copii. Petra incerca si réspund’ pe un ton cit mai sobrt posibil: ~ Femeia cu scrisoarea! ~ Stati si verific in computer. Va pot spune daci tablo- ul este imprumutat. Petra si Calder asteptard in ticere pind ce femeia reveni 3 fir. perv A, 6a tabloullipsete acum, Se afi fn Chicago, unde va avea loc o expozitie intitulati ,Scriitori in arta la Muzeul de Arta. Petra si Calder ficuré ochii mari, Calder insfici receptorul din mina Petrei, trigind-o in acclasi timp de par. Se auzi in soapti un ,Auu!* ameningafor si urm un »Scuze!" infundat. = Poftim? se auzi din nou vocea femeii. ~ Stiti daca in clipa de fata mai este in Chicago? PE URMELE LUI VERMEER % Calder stringeaatit de tare receptorul ef degetelor i se albisera. Femela de Ie cata tate firului exits: ~ Pai, asta imi aratd computer. Bin cat din Washington cu citevazile fn urm: deschide siptimina viitoare. Simfind c& femeia urma sii intrebe ocupatia sau nue mele lor, Calder ingiima repede ,multumest lnteveder™ giinchise. = Mama mia, Petra! Petra didu din cap. = Te gindest la acelagilucru ca mine? Fata incuviingé din now din cap. ~ Acum am si sun la Muzeul de Arti, de data asta, Calder Pillay, nai si-mi mai smulgi receptorul din mina $ nici pirul din cap! Dupa un lung moment de ajteptare si transfer la ate Iinii, cea de-a dova convorbire telefonicd ti informa ci o nou expozitie urma si se deschida siptimina viitoae ~ Ei, poate ci ne-a trecut prin cap asta doar pentru cd tabloul este inclus in expozitia de aici si.. abia acum stringem noi datee... Vocea Petrei se stinse. ~ Da, dar tot mie teamé cind sti ci pe drum, fe nu? ~ Tablourilesinttransportate adesea dintrun loc in ltl. Aga avem si noi ocazia si o vedem pe ,Femeie" pe viu. ~ E momentul si mincim o bomboand albasri Se agezara turceste pe podea cu cutia cu Geografil inte comparind mirimea bombonelelor de MacM pe car §1 le alesesera. Jucari © partid’ de Monopoly cu pujina tragere de inima. Mama lui Calder le aduse farsecuri pe niste servetele cu imprimeuri cu un desen cu broscute verzi pe un fond albastru-inchis, lalalt capit al esc cd da! A ple- iar expozaitia se el Seer eee ere ee eeeaa Blue Ballet = Hei, mama, de unde ai servetelele astea? = Nu-mi aduc aminte, dar nu-i asa ci sint amuzante? Dupa ce mama iesi din camerd, Petra si Calder se uitard unul [a altul. = Poate ci ploaia le-a oferit o scuzi broscutelor ca si apari, zimbi strimb Calder. = Da! Apropo de broaste, mai ai vesti de la New York? Calder sanase pe Tommy cu o seard inainte, Acesta fi spuse ci binuia si existe un motiv pentru care tofi vecinii Iui erau aga de neprietenosi, ca si cind era un secret mare Ia mijloc pe care el nuvl aflase inca. In mod sigur Frog nu cra de gisit, inst nimeni nu voia sici spund lui Tommy cauza. Recunoscu fata de Calder cd ipoteza rapirii fusese tun pic melodramaticd, dar faptele erau clare: intr-o bun’ 22 Frog disparuse si nu mai fusese vizut de atunci, iar Jumea nu vorbea nimic despre asta. ~ Imi pare riu ci nu pot sil ajut, fi spuse Calder Petri. Trebuie si fie cumplit si te gindesti ci ai putea fi urmi- torul pusti care dispare. ~ Poate pentominourile tale ne pot spune ceva, suger ea. Calder le amestecd si extrase un N. Se incrunta. ~ ,N* de la ce? gindi el cu glas tare. New York? Nu! Galeria Nafionala? Las-o baltd, nu-mi sti mintea decit la Vermeer. ~ Mda, e greu si te mai gindesti la altceva acum. % * A doua zi dupa scoald, Petra adund cu greble frunzele din curte impreund cu tatil ei, care in ultima ‘yreme parea pierdut intro lume a lui. La mas, ingindurat, hu didea mai departe platourile cu mincare, acum citeva ile uitase si opreascd apa la cada si rimisese cu total descumpinit cind nu putuse si incalfe o pereche de sosete micufe, scoase din cos. ESE 'SC'STSC PE URMELE LUI VERMEER ” De data asta, insista cu . . insstd cu grebla de mai multe acelasi petic de peluza, incit pe alocuri iatba won pe lisind la vedere pamintul dezgolit. se sli, = Tata? Petra se oprise din lucru, -Da? — Te simti bine? ‘Tatil fetei o privi de parci ea s-ar fi aflat in i foresee inchise $id absent oman Pale Nel Desigar! ; Insa Petra nul crezu. Ce se intimpla cu el? Pleca in continuare la serviciu, dar era mereu distras. Fetita tsi dorea din tot sufletul sa fi descoperit scrisoarea de la care incepuse totul, aceea pentru care piringi ei se certaseri cu citeva siptimini inainte. Poate ar fi putut si ajute cumva Cind tatal ei intrd in casa, fata fl auzi bolborosind ca pent sine ~ Un imprumut! E 0 nebunie! Petra ficu ochii mari. Imprumut... Pr Wh Pr _ mpramut... Prim lena la care se gindi fu Femeia cu scrisoarea. La ce se referea oare tatal ei? Era vorba de bani? Sau auzise ea gresit? Poate spusese «de imprumut*, Indiferent ce era, suna la fl de rhu % % x In dups-amiaza aceea, Calder 0 a xx aceea, jutd pe mama Iui si facd doud plcinte de dovleae gi juct tei foc de solitaire pe calculator. Apo impr fmpreun cua rufele uscate, = Calder, am nevoie si-ti mai dau ceva de luc Hai afaral Bimal am Tatil fgiluase deja haina pe el. Baiatul fl urma pe aleea din fata casei, observind cu interes toate hirtile care se adunasera la ridicina plantelor Useate din gridina lor. Isi aminti de scrisoarea despre a8 Blue Balle crima gi arti pe care Petra 0 gisise acolo si pe care io suflase apoi vintul din ming. Tatil lui scruta din priviti fatada casei. ~ E timpul si varuim! Ce zici, pistrim acecasi culoare? ~ Dal raspunse Calder. Astari culoarea bunicii Ranjana, nui aga? Picat ci n-are cum si stie cio pistrim in amintirea ei. De fapt, cum deci plicea atit de mult rosul? Tatil baiatului incepu si rida, - Eo poveste lungi. Ceva legat de pictorul Vermeer... 2 siar fi dorit ca pictorul si foloseasci mai mult culoarea asta pentru cd il aprecia foarte tare, iar rosul bar fi ficut artistul perfect. ~ Ciudat, rosti Calder incet. Privi in josul stricii gio zari pe Petra la ea in curte. Fata avea o pilirie rosie pe cap, 0 pati aprinsi de culoare pe decorul cenusiu de noiembrie. Biiatul aproape ci-si dorea uneori si nu fi auzit niciodata de Fort sau de Vermeer. Evenimente care ¢rau pur intimplitoare pareau dintr-odati si se potriveascd, dar nu intr-un mod pe care sé infeleagd sau si-] poati macar analiza, Una era si folosesti o mina de piese de plastic ca si gisesti solutia la un puzzle si cu totul altceva era si te simfi ca si cum ai fi cizut in interiorul puzzle-ului si nu ‘mai puteai ies. Capitolul 41: COSMAR % ** La 730, in dimineaja zilei de 5 noiembrie, Calder isi ciuta de zor tenisii, iar Petra se uita pe sub canapeaua din sufragerie dupa peria ei de pir. Amindoi intrari in bucitirie in acelasi timp, fecate la el acasd {In casa familiei Pillay, pirinit lui Calder tumau suc de fructe in pahare, ayezau pe masi cuti de cereale i vorbeau inte ei. Calder prinse din zbor cuvintele,tragic" si ocant". = Ce sa intimplat? intrebi el. In bucitiria familie Petrei, mama pregitea sandviciuri cu brin2i si vorbea cu tatil ei, Petra 0 auzi spunind: = Cum sa putut intimpla un asemenea lucru? Adicd, a cuievina? Fata isi arunca ochii pe tturile iarului. Pe prima pagina din Chicago Tribune seria cu litere utiase: yA DISPARUT UN TABLOU DE VERMEER: PIESA DE O VALOARE INESTIMABILA S-A PIERDUT PE RUTA DINTRE WASHINGTON $I CHICAGO", Petra se pribusi pe un scaun de bucitirie i incepu si citeasc articolul: © pictura din 1665 a lui Vermeer, intiulats Femeia cu Scrisoarea, a fost furath in acest weekend, cind se afla peBlue Ballet ‘raseu Tntre Galeria Nagionali din Washington si Muzeul de Arch din Chicago. Tabloul urma s& fle piesa centrali a exporitiel ce se deschide sipeimina vitoare la Muzeul de Ares. Potrivit, ccuratorilor de la Galeria Nayionala, Femela cu scrisoarea este ,un exponat absolut nepretuit’. Fiind una dintre cele 35 de picturi cunoscute ale artistului olandez Johannes Vermeer, tabloul in cauza este fird indoials unul dintre cele mai scumpe furturi de arth din secolul XX. Incr-un interviu emosionant dat prin telefon, NB. Jones, curatorul care s-a ocupat de imprumutul operei de arta declara: Acesta este cosmarul oricirui- muzeu. Vorbim despre o picturs deosebit, frail, care trebuie pistrati In anumite conditii atmosferice. Valoreazi pe putin citeva milioane de dolari, dar nu va putea finiciodats vinduta pe plata neagra. Probabil ci jful a fost opera unui colectionar particular. Este 0 tragedie de proportiiini- ‘maginabile" Conform surselor de la Muzeul de Ares, se credea c& tabloul a ajuns ieri spre sear, insotit de paznic!inarmati Cind curatori $i restauratoril de la muzeul din Chicago s-au pregitit incineai i deschid3 coletul, sa constatat c acesta este gol. De ambalaj era lipit un bilet pe care scria: .Veti ajunge si imi dat| dreprate”. ‘Tot supraveghetori si paznici inarmayi care au fost in apropierea tabloului din momentul plecarii din Washington au fost identifiag si sie resinugi pentru interogatoriu. Petra simtea ci se tdiase risuflarea. Trebuia si dea de Calder. Calder igi asculta parinti citind cu glas tare fragmente din acelasi articol. ~ Stiam eu ce stiam, murmuri el in barba.102 Blue Blliett = Ce-ai spus, Calder? E sup: tatal lui pe dedsupra ziarului, Biiatul fag repede in hol, da avai remarea tatu in ~ Probabil are ord de ortografie azi Calder cobori scirile dintr-o siritura si alerga spre casa Petrei. Ajunse Ia intrare exact cind fetita se pregitea si iasd. De indata ce se prvi fata in fai, ambii ingeleserd ca vestea se aflase. Se asezari pe bordura aleii din fata casei = Stiam c-o si se intimple, asa-i? Am stiut dinainte! Calder incepu si rupa nervos frunzele cizute. ~ Da, doar ci nu era sigur, am binuit! vocea Peiei era sugrumatd. Si-apoi, cine ar fi acordat atentie unor pusti care-si dau cu pirerea pe baza unor coincidente? Nu mai incape nici o indoiala cd e ceva necurat la rijloc si cd sintem cumva amestecafi in chestia asta. Abia acum Calder ridicd privirea in directia Petrei: Altfel, cum de am dat peste atitea indicii? Petra era de aceeasi pirere: ~ Suna nefiresc, dar cred ci doamna lui Vermeer se bazeaza pe noi - parca asteapta si punem totul cap la cap. O clipa, técura amindoi. Calder se ridica. = Asadar, ce facem acum? ~ Ce-ar face Charles Fort. Sintem cu ochii in patru gi nu ne pierdem cumpatul. tor, nu-i aga? i se adres x In dimineata aceea, domnisoara Hussey apiru la scoala cu un brat prins intr-o banduliera. Le explicd elevilor cum cu o seard inainte se oprise lumina in casi si ea se accidentase. Ceea ce li se piruse provocator Iui Calder si Petrei cu citeva zile in urma se ON PE URMELE LUI VERMEER aa contura deodatd sinistru: tablou! din visul Petrei fusese frat, tatil fetei se comporta straniu, Calder se temea pentru Tommy, iar domnisoara Hussey se accidentase, Cei doi copii se uitard unul spre altu, trecind in revista in gind toate lucrurile care nu erau in regula. Cine sau ce avea si urmeze? Dorinigoara Hussey tinea la subrat ziarul si incepu ora citind articolul despre tabloul lui Vermeer. Lansi astfel o discutie despre furtul de opere de arta si maniera in care uneori hofii taiau pinza pentru a scoate pictura din rama. Domnigoara le povesti despre un jaf din 1990 de la Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston, cind hot s-au deghizat in agenti de politie si i-au pacilit pe paznicii de noapte si-i lase iniuntru. Dup’ cate i-au legat, au deconectat alarmele si au furat cel putin zece tablouri, printre care un Vermeer si un Rembrand ‘Acestea nu fusesera gisite inci. Urmara gi alte relat milare, unele cazuri find ingenios gindite, altele, ne- aglijent planificate. = Nu putem decit si sperim ci acest hot nu este un profesionist, adiugi domnigoara Hussey. ~ Adica si faca vreo greseala? intreba Calder. Ceva care sicl dea de gol? ~ Sau cf el sau ea va ceda sub presiunea evenimentelor, spuse profesoara cu 0 voce obositi. In dimineata asta activitatea la ord este la alegere. Nu mi simt prea bine. Majoritatea elevilor incepurd si susoteascd veseli sau si citeasca, uitind se pare de cazul Vermeer. La tabla stitu Ziua intreagi un album deschis cu o copie a Femeii cx scrisoarea pe una dintre pagini. Calder se apropie de el si observa cu surprindere cd era cartea pe care o vizuserd pe domnigoara Hussey cumpirind-o de la Powell acum dowdee to ; 108 Blue Balitt siptimini, Cuvintul de pe coperta pe care el crezuse ci-] descifteaz’ ca ,Niciodata*!, ficea parte de fapt din cuvintul Netherland?. Titlul intreg era: Netherlandish Painting, adica Picturd neerlandezd. Cind ii spuse Petrei, aceasta ticu pe moment, apoi sopti incet: = Incé o coincident! Nu prea mira plicut ce-a zis dom- nigoara Hussey cu cedatul sub presiune — pin una-alta, se pare ci ea cedeazi. = Crezi ci ar trebui sii spunem ca gi noi ne-am docu- mentat despre Vermeer? Poate ar mai inveseli-o, sugera Calder. Petra se gindi o clipa, = Nu cred! Nu stiu sigur, dar presupun c& are niste probleme si n-as vrea si vada ci am observat, Altfel, n-o si putem s-o ajutim, spuse Petra uitindw-se la Calder. = Ai dreptate! Nici ea n-ar vrea si fim in pericol, incheie Calder. Hussey. Fusese un P ~ P de la pericol % % % In acea zi, in drum spre casi, Calder si Petra o vizuri pe profesoara traversind Harper Avenue in ditectia anticariatului. Stiau exact ce aveau de ficut. Se grabir pind la coltul strizii unde se uitara in ambele directii si, nevazind pe nimeni, intelesera ci domnigoara Hussey intrase. ~ Poate reusim si vedem ceva prin geamul din fata - de obicei domnul Watch sti cu spatele a intrare, iar T Nerf engl (ete) 2 Din engl, inteamnd -ncelandes" adic olandee i famand. (0.x) > ‘ ? g Dintr-odati, fsi aminti piesa de pentomino pe care 7 Denise 0 azvitlise cu piciorul sub catedra domnisoarci ¢ | | | SeaneeeeEIREEESETeSEEEESESEEESESEESESEEESSTESSEESESEON PE URMELE LUI VERMEER 105 domnisoara Hussey ar putea fi chiar in dreptul usii, spuse Calder. Petra il aproba din cap. Se furigari pe sub nivelul geamului si se indltara precauti, destul cit si vada ceva pe deasupra standurilor din vitrina, Domnisoara Hussey si domnul Watch stiteau aproape unul de altul si pareau prinsi intr-o discutie foarte aprinsa. Era frustrant si fie asa de aproape de ei si si nui audi ce,spun. Mintea lui Calder si cea a Petrei despicau firul in patra, fiecare pe cont propriu. De pilda, Calder se gindea la tot ce i se paruse straniu la domnul Watch: De ce petrecea atit de mult timp in sectiunea de arta a anti cariatului? Merew aranja cirtile pe rafturile de acolo, Cum de fusese atit de amabil cu doamna Sharpe, conducind-o pind la anticariat, inainte ca el si-ilivreze cirfile acasd? $i era oare prieten cu domnigoara Hussey? La rindul ei, Petra se intreba ce o determinase oare pe domnigoara Hussey si cumpere, cu citeva siptimini in uurma, acel album de picturi si daca aceasta fusese doar 0 coincident. Domnisoarei Hussey fi plicea riscul i aventura, Oare se implicase in ceva care 0 depagea? Patea fi accidentul ei din seara precedenta doar o in- implare nefericita sau avea oarecum legituri cu Femcia cu serisoarea? Se indreptari spre strada lor i isi destdinur’ unul altuia propriile temeri. Daca ar fi privit in urma lor, a fi observat-o pe domnigoara Hussey iesind din anticariat cu un pachet gros la subrat, insotiti de domnul Watch. % %% fn dimincata urmitoare, rubrica din Chicago Tribune prezenta textul aces ARORA TIE. kG. SBIERA" Fie106 NS Blue Ballet Dragiinbitori de arta ingrijorati, Ex sintréspuncator pentra disparitia temporard a tabloului Femcia cu scrisoarea, Va rmine in rama cgi nw ise vor canza nici un fel de stricaciun. O voi inapoia fu momencal fn care se va coreca minciuna care inane opera lui Johannes Vermeer. Am comis o infractinne, dar in adinculsufltubu stn cd jail mew ‘este, de fapt, um cadou. Uneor, trebuie ficute gstaricurajoate pentru a dezvalui adeviral. $i tocmai aici este problema: marele artist camoseut sb rumle de Jobannes Vermeer a pict tn realtate numai 26 din cele 35 de tablouri care s-au atribuit.Pictuvle Vermeer autentice cau fost lucrate intre ani 1656 si 1669. Cum de stin asta? Comingetia singuril Pana artstului este inconfundabil, iar vizinnea x originalitatea lui, realmente imposibil de reprodus. Imi putetispune cum de nu avem document si cum de nu exist nimi scris de acest mare artist despre viata si opera lui? De est att de putinelucruri despre acest om? Cred od raspunsul este urmatorul: disipoli i Vermeer i ‘probabil chiar si ctiva membri a familie lai, ucenci si persoane care Fan admirat nespus, an ajuns tn posesia birtlor sale personale si lea distrus. Dupd care, am num de tablonri executate sub indromarea lui sau urmfnd modelul li Vermeer at fost vindute dept lucrri ale artstului, atribuie fe perioadei sale de create de tnceput, fie ultmilor si ani din viata. Au tecut secole de atuncy iar Vermeer a czut fn witare Pe miasurd ce operdle pictorului au devenit dim ce fn ce mai vvaloroase in scold al XXClea, pentra cei care detinean asyfe de pinze,.tompurt™ sau tt2ii, mu mai conta dacd posed o piesa stutentica sau nn, In precent, acestetablowri se fl fn numa foarte ‘maze fn maczee importante cam ar fis Muzenl Luora din Paris, Rijksmuseum din Amsterdam, Muze Metropolitan de Arta din ‘New York gi Galeria National din Londra. Cine se fncumetd sd coreclece teste erori? Cine daca mu publicul larg, care nu are nimi de pierdut? PE URMELE LUI VERMEER 107 (Gear tren sa facet? In primal in, tebe pr i ipl xd merge iso witli daca nu pret ajunge la muzen, wtat-vd la reproducrile din crt ale oper ai Vermeer! $i dup ce ati studiat erate de genin pictate de Vermeer én jural anului 1660, apreciaisingurk daca elle Incr a acceas magi, caceeasiscipirelaminoasd aceeasi fra misterioasd ca de vt. Ei, chiar ax? “Adeeérata artd aparine mii. Nu wa lsat intimidat de specialist! Avett inredere fn instinctal dummeavoastd. Nu vd lemet sd critica norma sa ceca ce apf frotti seed gs ‘ede Fiecrepersoand,fecare peeche de oh, are dept dale adeora, Picture de care am pomenit vd vr orb singue, aja cto a feo pentru mine. ‘Tn momenta care levi priv asa cum mat mai fut pind acu, tmi vet da dreptate! Si ca 3d ndreption adewiraisorie, trchuie sd protestatl Trebue sf absolut imposibil de ignorat! Sper ea ti serie cu sutleoficiallr de la mucee,zirdor $i aaiorittlr, bn momenta in care opera care apartne actu mare artist va fi corect identificata, promit sa inapoiez tabloul Femeia cx scrisoarea é Agtept cu nerdbdareimplicarea dumneavoastré. Ureazd sd lanscz um website la care veti putea trimite metaje. Ex ma voi cocupa de acet site, iar testele dela 00 wor fi afigate permanent ca sae poata ct toatélamea In priointaclor tei przoanee are au primit cite 0 srtoare dela mine tn octombrie, vi gti fcare la cine me refer, roll pe care at jueat pind acai a fost nape Va fit petted att ales caea dept Se ingelege ce vilva s-a creat instantaneu in oras.