Sunteți pe pagina 1din 23

Curs 1

Inginerie Seismica
Ingineria seismică este un domeniu al ingineriei care are ca scop reducerea efectelor
cutremurelor de pământ asupra construcţiilor inginereşti.
Ingineria seismica se ocupa cu:
• (1) – investigarea şi soluţionarea problemelor cauzate de cutremure;
• (2) – implementarea în practică a soluţiilor propuse.

1. ELEMENTE DE SEISMOLOGIE
 Seismologia reprezintă o ramură a Geofizicii care are ca obiect studiul teoretic
şi experimental al apariţiei şi cauzelor cutremurelor, al propagării şi înregistrării
undelor seismice, ca şi a multor fenomene înrudite .

 Seismologia inginerească are ca obiectiv principal punerea la dispoziţia


inginerilor constructori a datelor seismologice privind caracterul şi mărimea
acţiunilor seismice .

1. 1. STRUCTURA PĂMÂNTULUI
In funcţie de proprietăţile chimice ale In funcţie de proprietăţile mecanice
straturilor componente: ale straturilor componente:
- scoarţa terestră; -litosfera;
- mantaua; -astenosfera;
- nucleul. -mezosfera;
-nucleul extern;
-nucleul intern.

1
Scoarţa terestră :
Scoarţa terestră de tip continental:
- o structură complexă;
- este alcătuită dintr-o mare varietate de roci bogate în siliciu şi aluminiu (SIAL)
- densitate medie de 2.7g/cm³. Este alcătuită în general din trei pături:
- sedimentară (grosimi de până la 15-20 km);
- granitică (grosime variabilă între 5-20 km);
- bazaltică (grosime variabilă, între 10 -40 km).

Scoarţa terestră de tip oceanic :


- constituţie foarte uniformă;
- foarte apropiată de cea a rocilor bazaltice;
- bazaltele oceanice sunt bogate în siliciu şi magneziu, fiind denumite SIMA;
- scoarţa oceanică este mult mai subţire în partea centrală a oceanelor, unde ajunge la
o grosime între 5-20 km.

2
Mantaua este alcătuită din două părţi:

Mantaua inferioară (grosime aprox. 2000 km):


- între adâncimea de 660 km şi 2900 km;
- temperatură de cca. 2000 °C.
- densitatea variază între 4.3g/cm³ şi 5.4g/cm³.

Mantaua superioară (grosime aprox. 9000 km):


- începe de la adâncimea de 410 km şi se întinde spre suprafaţă până la graniţa cu
scoarţa terestră.

La suprafaţa mantalei se găsesc roci bazaltice de natură petrografică apropiată de bazaltele


oceanice, SIMA.

Nucleul:
- 31,5 % din masa totală a Pământului
- numai 16,2 % din volumul acestuia,
- densitatea medie de 10 g/cm³ (densitatea medie a globului este de numai 5,5 g/cm³)

Nucleul intern
- între adâncimile de 5100 şi 6371 km;
- un amestec solid de fier şi nichel;
- presiunea din acest strat atinge milioane de bari;
- temperaturi între 4000 şi 5000 °C.

Nucleul extern
- între adâncimile de 2900 şi 5100 km;
- topitură de fier şi nichel care probabil conţine urme de sulf şi oxigen (stare de
agregare fluidă);
- temperaturi de cca. 2900 °C.

3
Litosfera
- crusta (continentală sau oceanică)+exteriorul mantalei superioare. - grosimea variază
de la câtiva km (in zonele de rift din oceane) pană la 250-300 km sub zonele plăcilor
continentale ;
- grosimea medie cca 100 km .

Astenosfera
- un strat slab , in stare vâscoasă;
- astenosfera este situată între adâncimea de 100km şi 200km.

1.2. CUTREMURELE DE PĂMÂNT

1.2.1. Cauzele cutremurelor

- impactul meteoriţilor;
- explozii naturale sau produse de oameni;
- cutremure de prăbuşire;
- cutremure de natură vulcanică;
- cutremure tectonice.
- impactul meteoritilor
- explozii naturale sau produse de oameni;
- cutremure de prăbuşire
- cutremure de natură vulcanică

4
Arizona. (diametru: 1,186 kmvechime; 49000ani)

- test nuclear: 9 octombrie 2006, Coreea de Nord,


cutremur cu magnitudinea de 4.2 pe scara Richter
- staţia seismică Mudanjiang, China, (aproximativ 330 km
de epicentru).

- 25 mai 2009
- seism de magnitudine 4,7 grade, la 375
de kilometri nord-est de Phenian şi o
adâncime de numai zece kilometri.

Cutremurele provocate de surpările rocilor carstice


- prăbuşirea tavanului unor mine şi caverne;
- desprindere explozivă a unor mase mari de rocă de pe pereţii minelor din cauza
tensiunilor acumulate
- Canada şi Africa de Sud.
- alunecările de teren masive.
- 25 aprilie 1974, Peru, de-a lungul fluviului Mantaro, din 25 aprilie 1974, (cutremur cu
magnitudinea de 4.5).
- volumul alunecarii 1,6x109 m³;
- 450 de persoane.

5
Cutremurele provocate de prăbuşirea unor roci sub greutatea apei din lacurile de acumulare
pentru baraje
- Umplerea rezervorului cu apă duce la creşterea stării de tensiune din roci şi
generează alunecarea sau/si presiunea apei din fisuri micşorează rezistenţa
faliei.

Barajul Koyna (vestul Indiei)


- înălţime de 103m.
- 10 decembrie 1967 (magn. 6.5)
- 200 morti, 1500 raniti

Cutremurele de pământ de natură vulcanică:


- exploziile vulcanice;
- mişcarea magmei;
- prăbuşirea magmei solidificate de pe coşul vulcanului pe vatra acestuia.

Cei mai mulţi vulcani sunt amplasaţi pe marginile active ale plăcilor tectonice.
- vulcani intra-placă (insulele Hawai)
- Hawaii, regiunea Ka’u (1868).
- magnitudinea acestuia a fost estimata a se situa intre 7.5 si 8.1;
- valuri de noroi, valurilor tsunami;
- 79 de victime.

6
1.2.2. Cutremure tectonice
Plăci tectonice

- Teoria tectonicii globale sau tectonica plăcilor


Pangaea – fragmentarea în alte plăci tectonice.

Litosfera este fragmentată în 8 plăci tectonice


mari şi mai multe plăci mici.

Principalele plăci tectonice:


Placa Africană
Placa Antarctică
Placa Australiană
Placa Indiană
Placa Euroasiatică
Placa Nord-Americană
Placa Sud-Americană

Plăci tectonice mici:


Arabică
Caraibe
Juan de Fuca
Cocos
Nazca
Marea Filipinelor
Scoţia

7
Deplasarea plăcilor tectonice presupune existenţa unor forţe puternice, care se consideră că
pot fi convecţia termică din mantaua pământului şi circuitul masei pământului, provenite din
marile diferenţe de temperatură şi densitate din structura pământului.

Principale fenomene şi cauze pentru cutremurele tectonice:


- alunecările reciproce dintre plăci; (frecarea placilor -falia San Andreas din California).
- formarea şi apariţia de noi plăci tectonice oceanice;
- comprimarea reciprocă a plăcilor tectonice.

8
Formarea şi apariţia de noi plăci tectonice
oceanice (mişcare divergentă)
Noile plăci tectonice, se formează în dreptul
dorsalelor oceanice (lungime totală de
aproximativ 80000km).

Dorsala din Atlantic - separa Placa Euroasiatică


de Placa Nord-Americană (în Atlanticul de Nord)
şi Placa Africană de Placa Sud-Americană (în
Atlanticul de Sud).

• Distribuţia dorsalelor oceanice în lume

Comprimarea reciprocă a plăcilor tectonice (mişcări convergente):


- gropi abisale (fose sau transee oceanice): Groapa Marianelor, (10911m adancime)
- crearea lanturilor muntoase: placa Indiana intra sub placa Euroasiatica – lantul
muntilor Himalaya;
- crearea unor lanturi de insule (Japonia)
Japonia - Placa Pacificului şi placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. (40
activi şi circa 150 inactivi) (circa 1500 cutremure pe an)
9
- Faliile tectonice se dezvolta la contactul dintre plăcile tectonice.

Clasificare, in functie de geometrie si directia de alunecare relativa:


- falie inversă - alunecarea la o are loc în plan vertical (paralel cu panta), placa
superioară faliei înclinate deplasându-se în sus faţă de placa inferioară.
- falie normală alunecarea are loc în plan vertical (paralel cu panta), placa superioară a
faliei înclinate deplasându-se în jos faţă de placa inferioară;
- falie transcurentă implică deplasarea blocurilor de rocă paralel cu falia.

Elemente specifice:

- focar sau hipocentru


- epicentru
- antipod
- distanta epicentrala
- adancimea focarului

10
Clasificarea cutremurelor:
1.Dupa marimea distantei epicentrale se deosebesc:
• Cutremure locale (∆e foarte mic)
• Cutremure apropiate (∆e <1000km)
• Cutremure departate (∆e <10000km)
• Cutremure foarte departate (∆e >10000km)

2. Dupa adancimea focarului se deosebesc:


• Cutremure normale sau de suprafata (h≤(60-70)km )
• Cutremure intermediare ( (50-70)km<h≤300km)
• Cutremure de adancime (h>300km ), adancimea focarului putand ajunge pana la 700-
800km

Intensitatea undelor seismice este influentata de:


- Rocile si straturile geologice;
- Conditiile geotehnice locale ale amplasamentului.

Unde seismice:
- de adancime: unde primare P si secundare S.
- de suprafata (undele Rayleigh R si undele Love L)

Undele primare P - unde elastice, longitudinale,


(succesiune de comprimari si dilatari, in sensul
directiei de propagare dupa raza pamantului).
Undele secundare S - unde transversale, de
forfecare sau echivolumetrice, (nu modifica
volumul mediului), sunt normale pe directia razei
pamantului.

11
Undele Love - unde superficiale transversale,
avand miscarea particulelor materiale paralela
cu suprafata libera si perpendiculara pe directia
de propagare a undei.
Undele Rayleigh - unde de suprafata
longitudinale, care se dezvolta in plane
perpendiculare pe suprafata libera, iar miscarea
particulelor materiale este de forma eliptica.

Undele primare:
- au cea mai mare viteza de propagare (7-8 km/s)

Undele secundare:
- viteza de propagare 4-5 km/s.

1.2.3. Efectele cutremurelor


- forţele de inerţie induse în structură datorită mişcării seismice;
- incendiile cauzate de cutremurele de pământ;
- modificarea proprietăţilor fizice ale terenului de fundare (tasări, lichefieri);
- deplasarea directă a faliei la nivelul terenului;
- alunecări de teren;
- schimbarea topografiei terenului;
- valuri induse de cutremure, cum ar fi cele oceanice (ţunami) sau cele din bazine şi lacuri
("seiche").

12
Colapsul parţial al unei structuri din b.a. la
Bucureşti în timpul cutremurului din 4 martie
1977 din Vrancea

Distrugerea parţială a parterului unei clădiri de


birouri în timpul cutremurului din 16 ianuarie 1995 de la
Kobe, Japonia

Cutremurul din 1906 de la San Francisco, doar 20% din pierderile totale s-au datorat
distrugerilor directe din cauza mişcării seismice, restul de 80% datorându-se incendiilor care
au devastat oraşul timp de trei zile şi care au mistuit 12 kilometri pătraţi şi 521 de blocuri din
centrul oraşului.

Kanto, 1923

Cutremurului din Niigata din 1964 -folosirea unor terenuri proaste din fosta albie a râului
Shinano a avut ca efect lichefiereia terenului de fundare. Un număr de 3018 clădiri au
distruse şi 9750 au suferit degradări medii până la severe.

13
Sine de tren indoite (produse ca urmare a deplasarilor terenului), San Francisco, 1906.

Alunecări de teren în La Conchita, California, 1995


Partea de sud-est a golfului Izmit, inundat ca urmare a subsidenţei în timpul cutremurului
din 17 august 1999 din Izmit, Turcia.

14
1.2.4. Inregistrarea si masurarea cutremurelor
- Primele instrumente folosite au fost seismoscoapele .
Cel mai vechi seismoscop China, Chang Heng (136 B.C.).

- Seismografe, care pot inregistra in mod continuu


miscarea pamantului in timp, inregistrarile obtinute numindu-se
seismograme.

- Seismometre, care pot preciza elementele fizice pentru


determinarea cu precizie mai mare sau mai mica a parametrilor
miscarii scoartei terestre, folosind inregistrarile prin
seismografe.

Seismograf
Conceptual, un seismograf este alcătuit
dintr-un de un pendul sau o masă ataşată unui arc.
În timpul unui cutremur, rola de hârtie fixată de
baza seismografului se mişcă odată cu terenul în
timp ce pendulul împreună cu stiloul ataşat
acestuia rămân mai mult sau mai puţin în repaus,
datorită forţelor de inerţie, înregistrând mişcarea
seismică. După încetarea mişcării seismice
pendulul va tinde să ajungă în echilibru, efectuând
înregistrări false ale mişcării. De aceea este
necesar un mecanism de amortizare.

- Accelerometre.
Accelerometrele se monteaza mai ales in zona de
vecinatate a epicentrului, pentru a inregistra
caracteristicile miscarilor distrugatoare, inregistrandu-
se de obicei acceleratiile
dupa 3 directii.

15
- Accelerometrul pendular S.M.A.C. (Strong Motion Acceleration Committee), care
intra in functiune numai dupa ce a fost depasita acceleratia orizontala a pamantului de
10cm/s2 (1/100g) inregistrand acceleratii orizontale cuprinse intre 1/100 din acceleratia
gravitationala si acceleratia gravitationala.

Inregistrarea unui seismometru in timpul cutremurului din Mexico, 1985 (M=8.1)

Scari subiective de intensitate seismica


Scara internationala M.S.K., cu 12 grade de intensitate seismica.
Scara Mercalli modificata MM, asemanatoare cu MSK(12 grade de intensitate seismica)

Scari bazate pe inregistrari


Scara magnitudinilor
Scara intensitatii spectrale (Housner)
Scara actiunii spectrale Medvedev

Scara intensităţii seismice MSK


I – imperceptibil, înregistrat numai de aparate
II – abia, simţit, simţit în case la etajele superioare de persoane foarte sensibile
III – slab simţit în casă, de cei mai mulţi oameni în repaus; obiectele suspendate se leagănă
uşor; se produc vibraţii asemenea acelor cauzate de trecerea unor vehicule uşoare
IV – puternic obiectele suspendate pendulează; vibraţii ca la trecerea unui vehicul greu;
geamurile,uşile, farfuriile zornăie; paharele, oalele se ciocnesc; la etajele superioare
tâmplăria şi mobila trosnesc
V – deşteptător simţit şi afară; din casă; cei ce dorm se trezesc; lichidele din vaze se mişcă şi
uneori se varsă; obiectele uşoare instabile se deplasează sau se răstoarnă; tablourile şi
perdelele se mişcă; uşile trep

16
VI – provoacă spaima apar crăpături în tencuiala slabă şi în zidării din materiale slabe, fără
mortar
VII – provoacă avarierea clădirilor stabilitatea oamenilor este dificilă; se simte chiar în
vehicule aflate în mişcare; mobila se crapă; apar valuri pe suprafaţa lacurilor, sună clopotele
grele;
VIII – provoacă avarii puternice copacii se rup, vehiculele sunt greu de condus, se modifică
temperatura sau debitul izvoarelor sau sondelor; apar crăpături în terenuri umede şi pe
pante apar avarii şi la construcţiile bine executate;
IX – provoacă avarii foarte importante panică generală; apar crăpături în sol; în regiuni
aluvionare ţâşneşte nisip şi mâl; apar izvoare noi şi cratere de nisip zidăriile slabe sunt
distruse, cele cu mortar sunt puternic avariate; apar avarii la fundaţii, se rup conducte
X – distrugător alunecări masive de teren; apa este aruncată peste malurile râurilor,
lacurilor, etc.; şinele de cale ferată sunt uşor îndoite majoritatea clădirilor din zidărie sunt
distruse
XI – catastrofal traversele şi şinele de cale ferată sunt puternic încovoiate; conductele
îngropate sunt scoase din folosinţă surparea tuturor construcţiilor din zidărie; avarii grave la
construcţiile cu schelet din beton armat şi oţel
XII – provoacă modificarea reliefului se modifică liniile de nivel ale reliefului; deplasări şi
alunecări de maluri; râurile schimbă cursul; apar căderi de apă; obiectele de pe sol sunt
aruncate în aer

Magnitudinea se defineste ca logaritmul in baza 10 al amplitudinii maxime a inregistrarii,


in microni, facuta de un seismograf de torsiune etalon, cu perioada proprie de 0,8s
(seismograful Wood Anderson), in timpul unui cutremur avand epicentrul la o distanta de
100km.
Relatia intre energia eliberata de cutremur si magnitudine : logE=11.8+1.5xM

17
1.3. Seismicitatea României

Hazardul seismic din România este datorat contribuţiei a doi factori:


- contribuţia majoră a zonei seismice subcrustale Vrancea
- alte contribuţii provenind din zone seismogene de suprafaţă, distribuite pe întreg
teritoriul tării.

Cutremure normale, de suprafata:


Cutremurele pontice;
Cutremurele danubiene;
Cutremurele banatice;
Cutremurele transilvanice;
Cutremurele prebalcanice;
Cutremurele fagarasene.

Microplacile tectonice din zona


Vrancea: microplaca interalpina,
placa est-europeana, microplaca
Marii Negre, microplaca Moesica.
Epicentrele cutremurelor ce au avut loc
în România în perioada 984 – 1999

Cutremure în zona Vrancea:


- 26 Octombrie 1802, magnitudinea (7.5 şi 7.7).
- 10 Noiembrie 1940 (M=7.4) şi adâncimea de 140-150 km.
- 4 Martie 1977 (M=7.2), adâncimea focarului h=109 km, distanţa epicentrală faţă de
Bucureşti 105 km.

Cutremure în Bucureşti:
- peste 400 pierderi de vieţi omeneşti; -
prăbuşirea a 23 construcţii înalte din beton armat;
- 6 clădiri multietajate din zidărie realizate înainte de cel de al doilea război mondial
- 3 clădiri înalte din beton armat construite în anii ’60 - ‘70.

Cel mai puternic cutremur Bănăţean din sursa Moldova Nouă în secolul XX a fost
cutremurul din 18 Iulie 1991, M=5.6, h = 12 km iar din sursa Timişoara a fost cutremurul din
12 Iulie 1991, M =5.7, h = 11 km.

18
- 4 Martie 1977 (M=7.2), adâncimea
focarului h=109 km, distanţa epicentrală
faţă de Bucureşti 105 km.
- ora: 21:22
- durata 55sec
- Orasul Zimnicea a fost distrus

19
Zonarea intensităţii seismice a României conform SR
11100/1 din 1993

Zonarea teritoriului României in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani,
(P100 – 2006).

20
Cele mai devastatoare cutremure in lume:
• 23.01.1556 China, Shensi – aprox. 830000 de victime (magnitudinea aprox 8)
• 26.12.2004 Sumatra – 283106 victime (magnitudine 9.1)
• 27.07.1976 Tangshan, China (magn. 7.5) – cifra oficiala a victimelor: 255000; reala:
655000; 799000 raniti
• 09.08.1138 Aleppo, Syria 230000 victime
• 16.12.1920 Haiyuan, China 200 000 victime (magn. 7.8)
• 01.09.1923 Kanto, Japonia 142800 victime (magn. 7.9) – 381000 case distruse (Marele
Cutremur de la Tokyo sau Marele Incendiu de la Tokyo)
• 05.10.1948 Ashgabat, Turkmenistan 110000 victime (magn. 7.3)
• 08.10.2005 Pakistan 86000 victime (magn. 7.6)
• 28.12.1908 Messina, Italia 72000 victime (magn. 7.2) - 40% din populatia orasului
Messina si 25% din populatia orasului Reggio di Calabria;
• 01.11.1755 Lisabona, Portugalia 70000 victime (magn. 8.7)

26.12.2004 Sumatra – 283106 victime (magnitudine 9.1)


adancimea focarului 30 km;

21
12.05.2008 China – 68712 victime (magnitudine 8)
adancimea focarului 19 km;

12.05.2008 China – 68712 victime (magnitudine 8)

22
6.04.2009 Aquila, Italia – 308 victime (magnitudine 6.3)
adancimea focarului 9.46 km; 1500 de raniti

6.04.2009 Aquila, Italia – 308 victime (magnitudine 6.3)


adancimea focarului 9.46 km; 1500 de raniti

23