Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUB Facute Word2003 Normal
SUB Facute Word2003 Normal
-cuvantul design patrunde dupa WWII in numeroase limbi pt a desemna procesul de concepere, proiectare si
realizare cu mijloace industrial a formelor functionale si frumoase totodata
-triada-design ambiental, industrial si graphic
-ESTETICA studiaza structura si legitatile unei atitudini umane fata de realitate si fata de propria creatie; faze:
1.contemplare preindustriala pana la Renastere copierea naturii;
din per picturilor rupestre simplifica animalul, reda miscarea in cateva linii esenta;
cuprinde inclusive Renasterea
2.traire afectiva Iluminism; picture transmite ceva; se descopera adancimea picturii (lumina umbra)
3.valorizare- creatie constienta creatie constienta picture e manifest, semn de revolta ; valorizeaza ce se
intampla in jur; arta care interpreteaza; (primele picture Goya-arata lumea din acele vremuri)
-notiune de estetica-introdusa in sec 18 de catre A.Baumgarten
INDUSTRIAL DESIGN activitate creatoare tel de a determ calitatile formale ale obiectelor propuse de catre
industrie
- se naste o data cu industria
-reactii ale mestesugarilor si a noii clase muncitoare.primii teoreticieni ai unei opozitii la efectele negative
al aindustrializarii John Ruskin si William Moriis(elevul lui John) - > duc la aparitia miscarii Arts and Crafts.
-Design granite intre stiinta si arta-sinteza dintre stiinta, arta si tehnologie
-diferenta dintre designer si artizan artizanul poate sa isi consacre toata viata unui produs sau gen de produse
unice, frecvent intr-un singur mod de exprimare, nepresat de timp, cu aceeasi tehnica si aceleasi material, in baza
unei eventual inspiratii proprii si in comuniune cu un consummator pe care il cunostea f bine
-produsele ind pp punerea in miscare a unor resurse enorme, repetitivitate, standardizare, serii mici sau mari,
mijlocirea relatiei creator-beneficiar prin studii, analize, sindaje,echipe pluridisciplinare, presiunea timpului,
penalizari in cazul esecului
-industiralizarea a potentat designul
-estetica industrial-criterii estetice pentru produse:
- criteriul economic pret minim prin economie de mijloace si material utilizate
- criteriul functionalitatii adaptare la functie si exterior
-criteriul unitatii compozitiei partile comp in leg unele cu altele si cu intregul
-criteriul armoniei intre aspect si utilizare respectarea legilor esteticii industrial/designului ar genera armonie
intre satisfactia practica a utilizatorului sic ea estetica a spectatorului dezinteresat.
-Victor Horta primul care foloseste structure metalice aparente in constructia de locuinte (Hotel Tassel,
Bruxelles). Alta tema a sa marile supraf vitrate (La maison du people, Marele Bazar din Frankfurt)
-Hector Guimard structure metalice intrari in metrou , Paris; sala de concerte Humbert de Romans.
-magazinul universal-o creatie a acelor ani, unele vrand sa para ca adevarate palate ale comertului
-intre 1907-1908 apare asociatia profesionala a lui Hermann Muthesius- Deutscher Werkbund-urmareste ridicarea
calitatii produselor industrial. In ac organiz au fost atrasi artisti, arhitecti, mesteri artizani, dar si industriasi si
comercianti.
Subiectul 5. Bazele perceptiei vizuale(culoare forma lumina)
Rudolf Arnheim critic de arta, cel mai active in dom bazelor perceptiei, face parte din Bauhaus
-a tratat arta in raport cu perceptia vizuala
Configuratiile principale au fost considerate:
Echilibrul ech fizic, relatia sus-jos, rel stanga dr
Figura sesizarea elem esentiale, asemanarea si deosebirea,scheletul structural
Forma orientarea in spatiu, proiectiile, aspectul optim, informatia vizuala
Cresterea cubul si rotundul, desenul ca miscare, vertical si oriz
Spatiul - linie si contur, figura si fond, niveluri de adancime, tipuri de spatii
Lumina receptarea, stralucirea relative, iluminarea, crearea spatiului, umbrele
Culoarea reactii la culoare, rece-cald
Miscarea actiune sit imp, directive, viteza
Dinamica diagram fortelor, tensiune in deformare, dinamica compozitiei
Expresia simbolismul in arta
ECHILIBRU stare de distributie a elem in care orice actiune inceteaza (vizual)
COMPOZITIE ECHILIBRATA compensarea reciproca a partilor
-o determina: forma, directia, amplasarea
COMPOZITIE NEECHILIBRATA pare accidentala, tranzitiorie, nejustificata
-elem au tendinta de a-si schimba locul sau forma pt a se armoniza cu structura totala
Categoriile majore ale esteticii sunt (inca de la Vitruviu) functiune, forma si structura. Componentele cu pondere
cea mai mare estetica sunt culoarea si forma.
Proiectarea produsului:
-functia - exprima destinatia prod (influent fiecare faza+ansamblul procesului creator)
-forma conturul aparent al materiei(nu poate fi perceputa far alumina si culoare)
-structura modul in care e dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale
-rap intre functiune si forma ia nastere atunci cand este determinata functiunea(definita). O forma nu raspunde
niciodata unei singure functiuni, ci unui ansamblu de functiuni. Devine determinanta, creand restul elementelor.
-functionalismul actioneaza asupra formei si prin intermediul orientarii ergonimiste.
->filosofia ergonomiei: produsele care angreneaza munca manuala treb sa aiba o forma si functionalitate
adaptate la posibilitatile omului
ARMONIA FORMEI CULOARE SI LUMINA
-calitatea estetica a produselor industriale elem care pot dauna procesul de productie: spiritual afacerist si
publicitar, neconcordanta forma-functie, functionalism (in dauna raportarii formei la functie) si antifunctionalismul
( gustl pentru fast, lux).
-esteticianul Abraham Moles studierea functionalismului in legatura cu un context social integral
-factori care pot define estetica industriala:
-stiinta si tehnica
-sociologia (productivit muncii soc)
-ergonomia (necesit omului in procesul muncii sale)
-psihologia industrial si sociala
-fiziologia etc.
-Andre Hermant-culoarea nu poate fi disociata de forma intrucat ea poate afirma sau distruge
CULOAREA Numim culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de und)
de lumin.
-unul din elem definitorii ale stilului industrial
-perceperea culorilor declanseaza omului subtile vibratii affective (nuante vesele si triste, delicate, viguroase,
calme, excitante, calde si reci)
-rosul-irita; -gri-melancolie(folosit in doze mari); -negrul-obsedant, depresiv; -albul-elegant, optimist(in supraf prea
mari-nesiguranta); -galbenul-cald(in supraf mici); -albastrul-linistitor; -violetul+rosu-nelinistitor; Violet+albastrulinistitor;
-formele si culorile nu exista isolate unele de altele
-Pentru a putea obtine acorduri armonice este de preferat sa se utilizeze culorile pure, intense, puternice (precum
rosu, oranj, albastru) in cantitati mici, iar culorile desaturate, deschise, pastelate (precum roz, bej, lila, galben pai,
etc.) pe suprafete intinse.
7.Contrastul cantitativ
-Contrastul cantitativ este lesne de inteles si de aplicat. Este vorba de combinatii de culori pe suprafete diferite ca si
intindere. Daca punem un mar intr-un cos de portocale vom avea un contrast cantitativ. Rosu in cantitate mica,
alaturi de oranj in cantitate mare. Acest contrast este direct responsabil de armonia culorilor de orice fel. Practic, in
cantitatile potrivite, oricare doua si chiar trei culori pot functiona armonios. Pentru a pune in aplicare acest contrast
ieste necesar sa intelegem foarte bine si contrastul de calitate. In imaginea alaturata, pata de rosu inchis
reprezentata de vasul cu trandafiri se afla intr-un contrast cantitativ cu toate bejurile si nisipurile din jurul sau.
Datorita acestui contrast ea este si mai bine pusa in evidenta, mai vizibila.
INCUBATIA refugiu intr-o etapa de asteptare, solutia intarzaie sa vina, urmeaza un mom de saturatie. Pp 3
etape-constienta -preconstienta -alte procese care dau nastere unei structure inconstiente sau preconstiente. Etapa
aparent pasiva, ea determ o stare de relaxare atunci cand creatorul epuizat nu mai depune nici un efort. Doar la
sfarsitul perioadei se remarca succesul.E etapa activitatii inconstiente.Fenomenul de prelucrare subconstienta a
materialului acumulat.
ILUMINAREA inspiratie si intuitie
-aparitia fireasca a solutiei; relevatia solutiei apare in moment de relaxare (ex. Edison), in timpul somnului(
ex.Mendeleev) sau e influentata de hazard.
VERIFICAREA etapa care desavrseste procesul creator
-pp materializarea ideii intr-o forma explicita(tablou, teorie stiintifica, aparat etc) Nu e prez in orice dom ad
literam- in arta-mai mult acceptare sau respingere decat verificar
TAYLOR a stabilit 5 niveluri de creativitate:
1.Creativitate expresiva
-treapta de baza in exprimarea individuala/independent. Pp spontaneitate, libertatea expresiei. O gasim la copii.
Creativitatea expresiv, caracterizat printr-o exprimare liber i spontan a persoanei, fr ca aceasta s fie
preocupat ca produsul activitii sale s aib un nume, grad de utilitate sau valoare. Exemple n acest sens pot fi
desenul sau lucrrile de colaj, plastilin, versurile spontane ale copiilor. Caracteristicile acestui nivel sunt
spontaneitatea i libertatea de expresie. Se consider c pe msur ce se ofer mai mult copilului posibilitatea de a
fi spontan i independent, cu att mai creator va fi mai trziu; similar, sunt deosebit de duntoare pentru
dezvoltarea creativ a copilului aprecierea critic, defavorabil a produselor acestuia.
2.Creativitate productiva
-priceperea necesara pt a produce obiecte, denota un nivel de indemanare pt producerea lucrurilor finite
-inovare in domenii habituale
Creativitatea productiv este caracterizat prin produse utile, realizate n baza folosirii unor priceperi i deprinderi
care, dei nu evideniaz pregnant personalitatea celui ce desfoar activitatea, aduc un plus de eficien sau de
valoare fa de produse similare. Acum, la vrsta precolar i colar mic, se remarc tendina spre restrngerea i
controlarea jocului liber i dezvoltarea unor tehnici, a unor priceperi necesare producerii de lucrri finite.
3.Creativitate inventiva
-apare ingeniozitatea actiunii sau a mat(ex O data cu invent mat plastic, au fost inlocuite materiale ca lemnul si
metalul). Gasirea altor forme. Utilizare noua a unor elem vechi
4.Creativitate inovativa
-implica modif semnificativa a fundamentelor si principiilor care stau la baza unui intreg domeniu al artelor sau
stiintelor (noi modalitati de exprimare). pp o conceptualizare abstracta. Se uita meto clasice, normale se pun in
aplicare in spirit nou
-caracteristica unui nr mai restrains de personae
5.Creativitate emergenta
-capac de a dezvolta la nivelul cel mai inalt si mai abstract un principiu sau o ipoteza cu totul noua. Persoane care
formeaza scoli noi in lume. Se schimba fundamental un principiu, un mod de gandire. Cea mai rara, specifica unui
grup restrains de indivizi
Teorii asupra creativitatii
1.Teoria asociationista se bazeaza pe combinatii noi (vezi ce rezulta)
2.Teoria configurationista gandirea creatoare incepe cu o probl incompleta (trecrea de la Pelikan la Rotringsolutie incompleta)
3.Teoria trasaturilor si factorilor (J.P.Guilford) se bazeaza pe conceptie ajutata de intellect.PP fluiditate in
exprimare, flexibilitate in gandire, originalitate, sensibilitate, redefinire, elaborare.
-modul in care te exprimi si ce reusesti sa transmit
-desprinderea de modul vechi de gandire
4.Teorii psihoanalitice
-pun accent pe subconstient-are o eliberare temporara
-procesul intellectual->rezultat-productia de idei(Taylor)
-notiuni fundamentale:
Procesul suita de mom care analizate duc la dezvoltarea creativitatii
Idea adaptarea unor idei cunoscute la noi principii(nu se pleaca de la 0)
Valabilitatea e valabila daca solutioneaza problema(idea trebuie recunoscuta, nu e suficient sa fie noua)
Subiectul 6. parintele afisului=Toulouse - Lautrec
-pictor francez din perioada post-impresionist. n ciuda faptului c experienele diferitelor curente artistice de la
sfritul secolului al XIX-lea nu-i erau strine, activitatea sa nu poate fi ncadrat n vreo categorie schematic. O
spunea el nsui: "Nu aparin nici unei coli. Lucrez singur n ungherul meu"
-temele aflate aproape de naturalism,
-influentat de impressionism, simbolism
-picturile si afisele realizate de el - mai ales cele avand ca subiect universul fascinant al Moulin Rouge - au inceput
sa fie tot mai apreciate si pretuite de publicul larg si de colectionarii elitisti, fiind foarte cautate si tot mai scumpe.
Posibil sub.KITSCH-ul
Definitie kitch, cuvant german intraductibil,..,utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta, ca si
prostul gust in general.
-arta surogat. Univers lipsit de profunzime si de semnificatii sociale superioare. Principii: -inadecvare, acumulare,
sinestezie, mediocritate, confort
Justificarea lui: functia econ-culturala ( producerea placerii spontane), functia pedagogica ( antieticul, ca sa ajungi
la bunul gust ar trebui sa treci prin prost gust)
Etica lui adaptarea la gustul celor multi. Exista din toate timpurile, aunge la apogeu in societatea de consum. Se
intalneste in arte vizuale, muzica, picture, sfera obiectelor, arte decorative, mobilier, birouri, accesorii. Varianta
negativa a creatiei. Apare ca un surogat de arta. A patruns datorita inlocuirii materialelor de calitate (produs ieftin
destinat consumului-plastic, sucuri nenaturale). Verkitschen = a maslui, a inlocui (a trage in piept);adica a da cuiva
altceva decat crede el ca primeste. Kitschen = a face ceva de mantuiala, a fuseri (se folos in S Germaniei). Definitia
consacrata se degradeaza in : omul mediocru este masura tuturor lucrurilor. S-a extins asupra produsului alimentar
-studiaza valorile cultural majore. Nu se manifesta numai la nivelul formelor ci si la niv conceptiei dulcegarie,
vulgaritate complice. Toate produsele kitsch se subordoneaza dorintei vanzarii si dorintei cumparatorului de a avea
obiecte de arta contrafacute
-nu conteaza considerente de ordin moral, educational sau filosofic. Omul trebuie sa aiba posibilitatea de a
cumpara ieftin ceea ce ii place.-asa ar suna principiul commercial al kitsch-ului. Apartitia lui favorizata de
mediocritate. E produsul pe plan universal al civilizatiei burgheze
Partea pozitiva a kitch-ului:
-e didactic - cu ajut prostului gust se stabileste conceptual de bun gust. E un purtator de mesaj al artei originale. Cu
ajut lui arta poate patrunde in cele mai joase paturi ale societatii ajungand in masele largi; chiar dc e falsa, arta
patrunde in structurile mentale ale oamenilor, schimband mentalitatea lor. In domeniul mobilei de arta sau
bijuteriilor obiectul original valoros este transmis publicului consumator sub forma exterioara asemanatoare
originalului dar din materiale ieftine (plastic, hartie, diverse mater lemnoase presate). In domeniul muzicii
transferul unei manifestatii muzicale in mase largi se face prin copiere, care sufera azi cel mai putin fata de opera
reala sau spectacole live. Cand transmitem mesajele populatiei, transmitem acea parte pozitiva a kitsch-ului pe care
opera originala nu le-ar putea transmite in numar asa de mare
Psihologia kitsch-ului
-porneste de la mom in care producato doreste sa vanda iar consumatorul doreste sa aiba
-aceasta politica culturala practicata tacit de guvernele multor tari mareste accesibilitatea maselor spre arta a.i. se
produce un echilibru de valoare
-societatille au reusit sa tramsita mesajul de interes pt opera adevarata de arta
Totalitarismul in arta
-varianta opusa kitsch-ului, mesajul artei sa fie absolute impins si motivate de ganduri si teluri laudabile, lucru care
nu poate reusi decat intr-o societate unde nivelul cultural este foarte ridicat
Posibil sub.SEMIOTICA
-sta la baza sistemului informational
-mecanism de comunicare relatie intre fenomen, obiect si imagine (transmiterea de semnificatii)
-corelare intre obiect si imagine transmisa prin semn
-comunicarevizuala, auditiva, mixta (pp un mesaj si un receptor) (dupa simturile angrenate in procesul de
comunicare)
-de ordin teoretic, afectiv, personal (in ftie de natura relatiilor stabilite)
-televizorul e mijloc de transmisie mixt
-un mar- transmite culoare, miros, senzatie tactila(dc e real)
-daca e desen-transmite doar o ide
-un factor esential in domeniul comunicarii este nivelul de cunoastere al receptorului; orice obiect poate fi semn
-opera de arta- model transmis printr-un semn mesajul nu se transmite complet (are o structura ce poate fi
identificata ca un mesaj complet sau incomplete)
-Simbolul semnificatia perceputa convetional de catre om vis a vis de diferite obiecte sau notiuni
-semnalul- eveniment de natura fizica, care anunta ceva important (eruptia vulcanului anunta un cutremur, fulgerul
anunta furtuna, lumina rosie-semafor)
- in stare fizica este purtatorul material si energetic al semnului
-Semnul-produs al omului; unealta ce ajuta la transmiterea gandurilor, ideilor, etc (exemplu-mar pictat)
-universul care inconjoara omul e vazut ca un univers de semen
-o imagine abstract ace se contituie in locul unui obiect
-nu poate fi detrminat decat in relatie cu o constiinta determinate; trebuie gasita o imagine vizuala corespunzatoare
semnalului ( un tablou, schema)->duce la stabilirea unui icon.
-pot fi de 3 categorii
-ICON imagine grafica, model, diagrama, schema(ex.desenul ce reprez o locomotiva, un scaun)
-INDEX reda raportul actual sau causal cu obiectu (ex.pufaitul locomotive, scartaitul unui scaun)
-SIMBOL e relative independent de obiect, apare ca un accord, cod sau conventie
-semne mai pot fi imbracamintea (cand exprima o atitudine), mancarea (rafinament), gestul (de respect-scoaterea
palariei)
Omul in contextul semioticii fiinta care produce constient semne, transmiterea mesajului in cadrul comunicarii cu
ajutorul semnelor si a semnalelor
Emotia estetica rezultatul decodificarii unui semn
Semiotica stiinta semnelor
Semiografia notarea si descrierea prin semen a unui sistem coerent
Subiect. Relatia intre design, marketing si etica sociala
Studiul pietei unul din aspectele marketingului. Urmareste sa dea o cunoastere a realitatilor din exterior pentru a
lua decizii cu sanse maxime de success. Nu se poate inova fara sprijinul lui. Design-marketing ->interrelationare si
colaborarea (f imp). Piata e imp pt design pt ca e cea care il valideaza si in functie de eventualul succes, ea asigura
mijloace pt reluarea ciclului de productie/ reproducere. Marketingul treb sa dezvolte productia. Inspira designul
prin preocuparea pentru imagine: elaborarea de ambalaje corespunzatoare, prezenta in puncte de vanzare,
conditionari, prezenta la targuri si expozitii, ambianta mai mult sau mai putin personalizata in magazine. Porneste
de la piata, formeaza si influenteaz cererea si o depisteaza cu anticipatie. Nivelul moral si economic al societatii
poate influenta designul si marketingul. Dincolo de vocatia designerului, proiectarea, reproiectarea sau ameliorarea
unui produs nu este decizia lui ci e o problema comerciala. Semnificatia comerciala e cea care valideaza eventuala
sinteza intre factorii rationali si imaginatia creatoare a designerului de produs. Oamenii care se ocupa cu
marketingul treb sa fie creative. Marketingul are sarcina de a pregati pt innoiri intreaga intreprindere; sarcina de a
difuza spiritual creaiv la toate nivelurile si in toate compartimentele.
Marketing si design in prezentarea produselor din comert.Ambalajele
-realiz ambalajelor-problema de design, dar fundamentarea lor ca eficienta economica tine de marketing.
Ambalajele de prez si desfacere a prod resursa de diversificare a prod,de crestere si apreciere a lor,si de stimulare
a vanzarilor.Culrealizeaza concordant cu forma si grafica ambalajului; obiective: stimularea vanzarilor,
personalizarea produselor, crearea unui climat psihologic commercial. Grafica (caracterul literelor, marimea,
culoarea) adancesc trasaturile de individualitate ale produselor, scurtand timpul de identificare, alegere si decizie
in magazine. forma, culoarea si grafica ambalajului elementele de sinteza din designul de ambalaj pot promova
efficient produsele, spori competitvitatea acestora si comunicarea informatiei legate de ele.
Marketing si etica sociala
-responsabilitate sociala a designerului aflat intre producator si utilizator(consumator)
-producatorul- vrea sa asigure o rentabilitate economica cat m mare a fabricatiei
-consumatorul-interesat sa cumpere cat mai ieftin si mai bun. -Max Bill (arh si designer elvetian) fost elev al
scolii Bauhaus;consumatorul este cel pe care il slujim noi, designerii, de fiecare data cand cream un ob, oricare ar
fi el. Noi designerii suntem respons nu numai fata d client, adic fata d ind(producator) ci si fata d om(consumator).
Pt ca aceasta este fctia noastra in societate. Si fara indoiala nu e inutil sa o reamintim si altora.acolo und triumfa
portofelul e infranta morala.Sarcinile si calit designerului(dupa Max Bill). Sa surprinda probl medi inconj sis a le
analiz+sa le concluzeze. Sa proiecteze ob care sa raspunda functiei date de om sau societate in asa fel incat sa fie
folositoare la maximum, si cat mai eficiente. In stare sa le conceapa cu cele mai disponibile mijloace tehnice si cat
mai economic posibil. In stare de a sintetiza toate aceste date intr-o armonie care sa ii confere obiectului o unitate
precisa de tip Gestaltung
De aceea azi nr afiselor cultural, artistice e mic in comparatie cu afisele comerciale, fara valoare artistica.
-In cadrul agentiilor de publicitate, dep de creatie elaboreaza si produce reclamele
Publicitate informativa per de pionierat a unui produs ( scop-de a obtine o cerere primara) -persuasiva
importanta in etapa concurentei (majorit reclamelor)
-de reamintire f import in cazul produselor aflate in faza maturitatii
(ex Coca Cola) -de asigurare inrudita
cu cea de amintire- cauta sa-i convinga pe cei care au achizitionat deja un anumit produs ca au facut alegerea
corecta