MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE OL oy Dh Fock l_ Nr. 2014 PROCEDURA DE INC A ACORDULUI DE RI TERE, RE A VINOVATIEI Acordul de recunoastere a vinovatiei este o institutie noua in sistemul judiciar roma gi constitui in esenta, o intelegere Facuta intre procuror si inculpat cu privire la felul pedepsei si la modalitatea de executare a acesteia, cauza urmand a fi solutionata intr-o procedura simplificata, in scopul reducerii duratei procedu lor judiciare. Fiind vorba despre o institufie noua, avand in vedere si imperfectiunile de redactare ale textelor legale, dispozitiile noului Cod de procedura penal reclama unele clarificari pe de 0 parte cu privire la rolul procurorului ierarhic superior celui care supraveghewza sau efectueaz urmarirea penal in cadrul procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei (din perspective initierii acordului, a momentulul procesual in care el trebuie s& intervind si din perspectiva continutului gi imtinderii atributiilor lui in cadrul aceleiasi proceduri), pe de alta parte cu privire la procedura de Uurmat in situatia in care procurorul nu d& curs cererii inculpatului de a incheia acordul 1, Inifiativa incheierii acordului apartine procurorului care efectueaz’ sau supravegheazA urmari ‘a penaki, ori inculpatului, iar nu procurorului ierarhic superior celui de caz, " Procedura este cunoseuta in ate sisteme sub diverse denumit, toate conjindnd referirea la eeea ce este de esenta ci, anume earacterul de acord, de injelegere intre procuror si acuzat (.Verstindigung”, plea bargaining”), respectiv de natura ei. ca fiind una cate se fntemeiaza pe necontestarea de edtre ineulpat a acurafiei (comparution sur reconnaissance préalable de culpabilite) ROMANIA, Bucuresti, Bvd, Liberati, nr-12-14, Sector $ ‘wos mpublie.MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $IJUSTITIE Potrivit dispozitiilor neechivoce ale art. 478 alin, (1), titular al acordului este. din perspectiva organului judiciar, procurorul .de eaz”. Procurorul ierarhic superior celui care efectueaza s 1 supravegheaz urmarirea penala nu este indreptatit nici SA initieze el insusi incheierea unui acord si nici si dispu ca procurorul de caz si.o faca, 2. Nu la fel de clari este reglementarea ino: “a ce priveste numérul avizelor procurorului ierarhie superior si, in situatia in care este vorba despre un singur aviz, momentul emite acestuia si forma pe care 0 imbraca, precum si cw privire la conginutul avizului/avizelor. a. frtr-o prima opinie (avuta in veder de exemplu, fa redactarea modelelor de acte procedurale i ntocmite sub coordonarea Institutului National al Magistraturii), este vorba despre un singur aviz, anterior semnarii avordului de edtre procuror si inculpat Potvivit acestei opinii, atunei edind procurorul, din initiativa sa ori la cererea inculpatul intentioneaza sa incheie un acord de recunoastere a Vinovatiei, procedeaza astfel ~ se asigura e& inculpatul recunoaste fapta si nu contest incadrarea juridica a acesteia si convine cu: inculpatul asupra solutiei, felului, cuantumului si a formei de tare a pedepsei redacteazai acordul, conform intelegerii, insd fra a-l semna = supune proiectul acordului de recunoastere a vinovatiei avizului procurorului ierarhie superior, care, dae este de acord cu confinutul acestui face © mentiune in acest sens pe inserisul in care este consemnat acordul (similari celei privind veri area legalitatii si temeiniciei rechizitoriului) Modalitatea concreth in care procurorul lege s8 solieite avizul nu este reglementatd explicit de rnormele legale, dup’ cum nei modalitatea concret in care, in seris, procurorul irarhie superior celui dint cemite vival i interpretir, sunt in eoncordanya eu le orice modalititi practice prin eare si se asigure respectaren condor expres previzute de lege, respectiv celea cu: i Tntreg conginutul acordulul st fie adus la cunostinja procurorului ierarhie superior fi) acesta din rma si emita avizul anterior incheieri acorduluiintre procuror 1 inculpat Satistac aceste exigente modalitati precum:MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SLJUSTITIE Tntoemirea de elie procuror a unui referat Tn care prezintd continutul acordului pe care intenjioneaz si il ineheie: dupd objinerea avizului, redactarea si ncheierea propriv-zisd a accndulu prin semnarea lui de care procure, ineulpat si vocal + redactarea in intregime a acordului de recunoastere 51 inaintarea lui spre avizare: dupa obtinerea avizvlu, incheierea propriu-7isd a acordulu prin semmarea lui de etre proeuror, ineulpat i avocat Avizul propriuesis. pozitiv sau negativ, nu trebuie coneretizat in 10 ordonana. Potrivit art, 286 Copp. ordonanja este actul prin care .procirorul dispume asuprey actefor saw masueilor procesvate si solutionea prin orctonanta. daci legea nu prevede alifel”: or. actul procesual ce vemeas’ fi cfectuatincheat este acordul; emiteren avizului nu are aceasta semniticati, i este numai o eonditie pentru ‘ca aetul procesual pe care il reprezinia avordul safe inchetan De aceea, este suficient a avizul si fie Inseris pe actul inaintat de eatre procuror in care acesta prezinid canyinutul acordului pe eareintengionca7a sail inchete = semneaza, impreund cu inculpatul, acordul astfel avizat. in cadrul acestei interpretari, confinutul acordului este stabilit de cdtre procurorul de caz, iar procurorul ierarhic superior lui urmeaz si incuviingeze sau s& respinga incheierea acordului, neputand impune un anumit continut al acestuia Rolul siu se limiteaza ta a emite un aviz pozitiv sau negativ eu pri Ja acordul iniiat de catre procurorul de caz, raportindu-se la confinutul stabilit de citre procuror. Conditia objinerii avizului prealabil al procurorului ierarhic superior celui de caz reckama ca, dupa ce acesta din urma configureaza continutul acordului (ardtind aspectele prevazute la lit. b) -h) din art, 482), actul sa fie remis, spre avizare, procurorului ierarhic superior. b. intr-o alta interpretare, se porneste de la ideea c& alineatele (2) si (4) ale art, 478 contin ‘© aparenta contradicti facd alin, (4) se referd la acordul prealabil al procurorului ierarhic superior ~ prin urmare la un act care constituie o conditie anterioara incheierii acordului, in schimb, alin. (2) arata 8 efectele acordului de recunoastere sunt supuse avizului procurorului ierathic superior celui care il incheie: or, prin referirea ta efec sxlul pare a viza o procedura ulterioara incheierii acordului. Potrivit avestei opinii, observand fie gi numai asezarea si succesiunea celor doua texte, nu se poate considera cd alin, (2) s-ar referi la 0 procedura ulterioara celei reglementate de alin. (4). Pe de alta parte, sintagma efectele acordului”, care s@ fie supuse avizului procurorului ierarhic superior celui de caz, are et sdgi un caracter imprecis. de vreme ce acordul nu produce, prin el insusi vreun feet” asupra situatiei inculpatului; numai incuviinjarea lui de catre instanta,MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SLJUSTITIE urmata de pronunjarea de «é re aceasta a unei solutii cu privire la acfiunea penala va avea aceasta aptitudine. Faptul 4, dupa incheierea acordului, este obligatorie parcurgerea unei proceduri apte sa fie finatizata de instania printro solujie de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei ori de aminare a aplicarii acesteia nu poate avea semnificatia unui fect juridic™ De aceea, nofiunea de ,cfect” este inadecvat folosita in cadrul dispozitiei mentionate. Aceasta redactare defectuoasi nu trebuie ins si impicteze asupra stabilirii adevaratului sens al normei, asupra identi ii ragiunii ei. Cu privire la aceasti ratiune, se apreciaza c& norma din alin, (2) instituie doar regula generala: aceea cd incheierea acordului este condifionatd de avizul procurorului ierarhic superior celui de caz; acest prineipiu este apoi transpus in dispozitia cuprinsa in alin. (4), care precizeaza conditiile in care avizul se acorda (..prealabil gi seris Potrivit acestei opinii, imterpretarea este confirma fi si de observarea raportului dintre celelalte dispozitii din cadrul art, 478, abordare care permite coneluzia potrivit cdrei intrey articolul este construit in aceeasi tehnicad: primele dowd alineate enunta regulile generale ale procedurii care instituie posibilitatea incheierii acordului si respectiv, rolul proeurorului ierarhic superior celui de caz: (1) tn cursul urmeririt penale. dupa punerea in miscare a actiunit penale, neulpann! si procurarul por incheia um acard. ca wrmare a vecunoayteriivinoviiel de edie incelpat 2) Kfectete acordului de recunoasiere a vinovatie) stmt supuse avizulul procurorudul ierarhie superior”. pentru ca alineatele urmatoare sa transpund aceste norme cu caracter general in etape de procedural si in alte reguli cu caracter special privind dreptul de a initia acordul, obtinerea avizului prealabil situatia cauzelor eu mai multi inculpati, excluderea minorilor de la aplicarea aceste proceduri: 3) Aeordl de recunoastere a vinovdiiel poate i initia atdt de edtre procwor, ct yi de edtre tnculpat (4) Limitele incheierié acordului de recunoagtere a vinovdtiel se stabiese prin avizul prealabil sf seris al procurorului ierarhie superior (5) Duca actinnea penal sa pus in miscare fata de mai mult incuipat. se poate incheia wn acord de reeunoastere @ vinoxdsici distinct cu fiecare disse aceytia. find a fi adusa atingere precumtiet de evinowiie a inculpatitor pentru care mu s-a incheiat acord (6) inculpait minori ru por incheia acorduri de reennoasteré a vinovitiet Concluzia ar fi aceea ca, in cadrul procedurii incheierii acordului, rolul procurorului ierarhic supe or se exercitd intr-un singur moment, prealabil incheierii acordului intre procurorulMINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $1 JUSTITIE de caz si inculpat. Dupa incheierea acordului, procurorului de caz mai revine doar obligayia sesizarii instante, potrivit art. 483. Pe cale de conseeinta, potrivit acestei interpretar rolul procurorului ierarhie superior nu se va limita laa aviza sau a respinge acordul initiat de cdtre procurorul de caz, raporténdu-se la confinutul stabilit de acesta, Atribujia de a stabili limitele acordului revine procurorului ierarhic superior celui de caz, iar acesta din urma va proceda doar la intocmirea acordului in limitele stabilite de cel dimai, Un argument in acest sens il constituie chiar injelesul termenului “limite”, care este acela de punet extrem, margine, linie care delimiteaza, punct pana la care pot ajunge facultayile cuiva’, extremitate, cuprins®, ceea ce margineste ceva’, l izarea acestei notiuni conduce la idea potrivit careia prin avizul procurorului ierarhic superior nu se exprima punctul de vedere al acestuia cu privire la confinutul unui acord deja propus de procuror, ci se stabileste cadrul in care trebuie si se situeze infelegerea acestuia din urma cu inculpatul, ch De altfel, tocmai acesta este motivul pentru care avizul este unul prealabil acordului, avind rolul de a fixa reperele pentru incheicrea acestuia, spre deosebire de verificarea legalitatii si temeiniciei unui act deja efectuat de procuror, care este ulterioara, Este posibil ca, de exemplu, procurorul ierathic superior si indice un anumit fel de pedeapsa pe care inculpatul sa o execute, un cuantum minim al acesteia ori o anume forma de executare sau si excluda un anume fel de pedeaps’ ori o modalitate de executare dintre cele care pot fi avute in vedere la incheierea acordului, in cadrul acestor | ite insd, procurorul are apoi libertatea de a ajunge la un acord cu inculpatul in ceca ce priveste felul, cuantumul si forma de executare a pedepsei. urmare, aceasta interpretare pres ipune, sub aspect procedural, urmatoarele etape: - procurorul de caz aduce la cunost (a procurorului ierarhic superior lui intentia de a incheia un acord Aceasta trebuie materializatd intr-un referat intoemit de edtte procurorul de cas ~ .referat cu propuncre de avizare a Tncheierit unui acord de recunesaslere a vinovatie!” in eudrul referatului se indied Dictionaral explictiy al limb roman Editura Universul Eneiclopedic. 1998 * Mircea gi Liza Seche, Dietionar de sinonime, Feitura Litera International, 2002 * Florin Marcu si Constant Maneca, Dietiona de neologisme. Futura Academie, Bucuresti, 1986 . edifia a Ia, Academia Romdind. Institutul de fingvisticd “lorgu lordan”a MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE siuatia de fapt si incadkarea juridiea pentru care se exert aetiunea penala si se justified oportunitatea Incheierit acordului = procurorul ierarhie superior eelui de cay avizeazé propunerea avizul este povitiv ol stabileste gi limitele acordului, Aetul pe eare il va emite acesta va fi un aviz privind incheierea yi limitele acordului de recunoastere a vinovatiet in dosarul ne.” si sa detalia Still conginutul acordului, Limitele la care avizul trebuie si se refere sunt: ineulpal soluia acini penale, flul pedepsei si euantumul minim al acesteia. precum sf modaltatea se individualizare a acestca, = procurorul de caz intocmeste acordul, stabilindu-i continutul, in limitele aratate in aviz, si procedeaza la incheierea acordului cur inculpatul (semnarea actului, alaturi de inculpat si de avocat). ¢. O alta interpretare a art. 478 este aceca ca textul reglementeaca dowd avize, nul prealabil, prevazut la alin. (4), iar altul ulterior incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei, prevazut la alin. (2). Potrivit acestei opinii, singura eroare de redactare a textului este plasarea dispozitiilor privind avizul prealabil dupa cele referitoare Ja avizul ulterior, intentia legivitorului fiind aceea de a distinge intre momentul stabilirii limitelor incheierii acordului de vinova ie si cel al verificari efectelor produse de acesta Un argument in acest sens il constituie si precizarea in sensul cA avizul prealabil trebuie si fie “seri ~ precizare ce nu mai apare in cazul avizului ulterior. Or, cum textul nui poate conduce la interpretarea potrivit cAreia pot exista acte de urmarire penald neconsemnate in seris (avizul ulterior), distinctia trebuie infeleas’ in sensul cd avizul prealabil trebuie materializat intr-un inscris: separat, in cuprinsul ediruia indicate, explicit, limitele incheierii acordului, in timp ce avizul ulterior poate imbrica si forma unei mentiuni pe inserisul in care este eonsemnat acordul in cadrul acestei abordsiri, ceea ce apare ca find important este a defini care sunt limite acordului cu privire la care se emite avizul prealabil si care sunt efectele, de asemenea supuse avizarii conducatorului parchetulu Asti la emiterea avi cului prealabil procurorul ierarhie superior stabileste faptele si persoanele cu privire la care incuviinteazi incheierea acordului, verif daca din_probele administrate in cauzd rezulta existenta faptetor pentru care procurorul doreste incheierea acordului si daca vinovatia inculpatilor cu care urmeaza a se incheia acordul este dovedita, daca ineadrarea2 MINISTERUL PUBLIC i PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE juridiea este coreet precum si indeplinirea celorlalte conditii formale necesare pentru incheierea acordului. Se stabilesc astfel ,,timitele” acordului, in sensul ci se fixeaza cadrul procesual (cu privire la fapte si persoane) in care se ineuviinteaza incheierea acordului si se indica solutitle (condamnare, aménarea aplicarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei, cuantumul minim al pedepsei, modalitatea de executare ete) cor iderate acceptabile pentru incheierea acordului Dupa emiterea avizului prealabil, procurorul de caz procedeaza la incheierea acordului stabilind, in conformita te cu prevederile art, 482, felul si cuantumul, precum si forma de executare a pedepsei ori solutia de renunjare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei. Aceste din urma aspecte, care fae continutul propriu-zis al acordului, ar constitui, potrivit acestei abordari, ..efectele” acordului. Utilizarea de catre legivitor a notiunii de .efect” este, desigur, criticabila, dar faptul c& acesta este sensul pe care, in contentul acestor norme, legiuitorul il atribuie acestui termen pare a fi confirmat si de art. 479, potrivit caruia .acordul de recunoastere ici are ca object recunoasterea comit ii faptei si acceptarea incadraii juridice pentru care a fost pusa in migcare actiun penala gi priveste felul si cual mul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia” (s.n,) in sensul existentei unei a doua interventii a procurorului ierathic superior in procedura acordului de recunoastere a vinovatiei pledeaza si prevederile art. 484 alin. (1). Potrivit acestui text, dacd acordului de recunoastere a vinovatiei fi lipseste vreuna dintre mengiunile obligatorii sau daca nu au fost respectate condi le prevazute la art. 482 si 483, instanta dispune acoperirea omisiunilor in ce! mult cinci zile gi sesizeaza in acest sens .conduedvorul parchetului care a emis acordul”, ceca ce nu sar justifiea decdt dacd acestuia i-ar reveni responsabilitatea verificarii acordului si prealabil sesizarii instangei, nu doar prealabil incheierii lui Aceasti abordare este sustinuta si prin argumente de ordin teleologie si pare mai apropiata modului in care institutia a fost preluata in legislatia noastri. in acest sens, pot fi de interes urmatoarele consideratii: in mod traditional institutia apartine sistemelor judiciare de tip acuzatorial, de regula cele de drept anglo-saxon. De aceea, in sistemele judiciare de tip inchizitorial, in care procurorul si instanja au rol aetiv in administrarea probatoriului in vederea aflirii adevarului, si in care acordul de cunoastere a vinovajici reprezinta o atenuare a principiului oficialitaqii, introducerea acestei ji a generat numeroase critici, principalul argument find acela ed adevarul nu poate fi niciodata negociatMINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $IJUSTITIE Preluarea institutiei in sistemele de drept romano: erman a fost insofita de instituirea unui sistem de garantii pentru a evita ca o persoand si fie declarata vinovatdi pe baza simplei sale declaratii in acest sens. Astfel de garantii au fost orientate in doud directii, in functie de optiunea legiuitorului care a preluat si adaptat institutia unuia sau altuia dintre s temele de drept romano-german. Fie s-a avut in vedere, la adaptarea reglementarii, ca judecatorul sa nu il declare pe inculpat vinovat, deoarece nu a facut © analiza a probelor, ca urmare a dezbaterii cont ictorii a acestora de catre parti, ci doar ia act de pedeapsa convenité de procuror inculpat, pentru a oferi acesteia autoritatea de lucru judecat (Italia), fie a fost introdusd conditia ca intelegerea partilor si intervina doar in conditiile existentei probelor de vinovatiei (Franta). Pentru aceasta ultin modalitate de reglementare a optat si legiuitorul roman in ceea ce priveste acordul de vinovatie, prevaizind, in art. 480 alin, (2), c& acesta se incheie atunci cand, din probel administrate, rezulté suficiente date cu privire ta existenja faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penalA si cu privire la vinovajia inculpatului, in consecintd, pentru a evita situatia, incompatibila cu sistemul nostru de drept, in care declaratia de rect noastere a faptei, insotita de acceptarea incadrarii juridice”, sa fie susceptibila de a deveni singura prob’ la baza_condamniri inculpatului’, au fost instituite garantii suplimentare, precum: inculpatii minori nu pot incheia acord de recunoastere a vinovatiei, asistena juridi este obligatorie la incheierea acordului de recunoastere a v ovatiel, acesta nu poate fi Incheiat decdt dupa punerea in migcare a actiunii penale, adicd atunci cnd exist probe din care rezulti probe cio persoand a sivarsit o infractiune si nu exist vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin, (1) in acest context al garantiilor suplimentare ar trebui infelese si dispozitiile art. 478 alin. (2), potrivit carora efectele acordului de vinovatie sunt supuse avizului procurorului ierarhie superior, precum si cele ale art, 478 alin. (4), conform cArora limitele incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei se stabilese prin avizul prealabil si seris al procurorului ierarhic superior. 0 atare interpretare a dispozitiilor legale ar putea fi impartasita de magistrayii procurori, ludnd in considerare si urmatoarel Interpretarea se intemeiaza pe dispozitiile exprese ale art. 478; ea respecta in modul cel mai riguros prineipiul potrivit cdruia activitatea de interpretare si aplicare a legii nu trebuie s& duct instanfa nu poate dispune achita nculpatulsi sau inectarea provesului penalMINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE Ja crearca altei norme decét cea statuata de catte legiuitor: or, interpretarile eontrarii pornese de ka premisa unei re tari deficitare a textului si tind la a crea pe cale de interpretare 0 veritabila norma de drept. Interpretarea valor J ambele componente in considerarea ciirora_condw oral parchetului este chemat si intervind: pe de o parte, pentru a stabili limitele intre care s se realizeze intelegerca titularilor acordului si pentru a asigura, la nivelul aceluiayi parchet, implementarea unei concep unitare privind incheierea unor astfel de acorduri: pe de alta parte, permite o verificare de cltre acesta a actului de sesizare a instante Din aceasta perspectiva, numai aceasta interpretare asigura desfasurarea unei proceduri similare celei in care instanta este sesizata prin rechizitoriu, Daca in c: ul rechizitoriului revine conducdtorului parchetului responsabilitatea si trimita instantei un act de sesizare corespunzitor imtocmit’, nu existd nicio ratiune pentru ca in cazul acestui mod special de sesizare aceasta verificare si lipseascd; dimpotriva, vazand caracterul derogator de la conditiile de drept comun ale investirii instantei, s-ar putea sustine cd in acest caz verificarea prealabild sesizarii este cu atat mai necesari, Faptul ei niei eu privire la acest act al procurorului nu se ins ituie vreo derogare expres de la prevederile art. 64 alin, (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara coroboreaza concluzia potrivit careia, ulterior incheierii acordului si prealabil sesizarii instantei de judecata cu acesta, acordul trebuie supus verificarii conducatorului parchetului Admitand dificultatea de a identifica vointa legivitorului exprimata in textele de lege care genereaz aceste interpreta, trebuie observat c& aceasta interpretare nu este de natura sa aducd atingere drepturilor celor implie: in procesul penal. Dimpotriva, asa cum aratam, efectuarea unei verificari ulterioare incheierii acordului nu poate decat sa in stemul de garantii reclamat de aceasta procedura special Nu in ulti ul rand, trebuie observat eA, indifer ent de temeiniea consideraiilor de mai sus, aceasta interpretare are avantajul c& poate evita aplicarea de etre instant a dispozitiilor art. 484 alin, (1) teza finala, oricare ar fi interpretarea pe care aceasta o va acorda dispozitiilor art, 478. responsabilitatea trimiterii in judecatd comtinudind, Tn-mod evident. si incumbe erclusiv procurorului emitent at rechizitoriuluip MINISTERUL PUBLIC f | PARCHETUIL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE§LJUSTITIE 3. 0 alti problema ivita in practiced este accea a procedurii de urmat in eazul in care inculpatul sol incheierea unui acord de recunoastere a vinovati F procurorul nu este de acord cu acesta. in opinia noastr, in acest caz solicitarea inculpatului se va materializa intr-o cerere’ formulata in scris cdtre inculpat ori consemnati intr-un proces verbal de ctre organul de urmarire penal, cerere pe care procurorul o va respinge prin ordonanta, avand in vedere dispozitile art. 286 alin. (1) si lipsa vreunei norme speciale contrare. impotriva ordonantei se poate formula plangere, in conditiile 336. La solutionarea acestei plangeri, procurorul ierarhic superior celui de caz va avea in vedere ca, potrivit art, 478, singurul titular al acordului, din perspectiva organului de urmarire penala, este procurorul de caz. Prin urmare, cenzurind ordonanta prin care procurorul respinge cererea de incheiere a acordului, conducatorul parchetului este indreptajit sa se raporteze numai la legalitatea motivelor pe care se intemeiaza respingerea, fard a putea cenzura aspecte de oportunitate ale incheierii acordului. CONSILIERI AI PROCURORULUI GRNERAL, IRINA KUGLAY ALEXANDRA MIHAELA SINC * Nu evista un drept procesual al inculpatului Ja incheterea scordului. drept caruia sa i corespunda. o obligatie corelativa a procurorului de a proceda la aceasta: un alare drept nu se repaseste inte cele prevazute de art. 83: potrvit fart. 108 alin, (4), ineulpatul tebuie informat numai cu privire la postbifirarea incheierit unui acord, aceasta vocatie fiind supusd acceptari de catre procuror a acest procedu 10