Sunteți pe pagina 1din 7

1.

CE INTELEGEM PRIN CONTROL IN


EXPERIMENT
-prin control se intelege asigurarea
conditiilor de repetabilitate a
rezultatelor,ori de cate ori se reia
cercetarea.
-in sens modern, controlul vizeaza in
primul rand factorii introdusi in
experiment pentru declansarea unor
comportamente specifice, dar si factorii a
caror influienta urmeaza a fi eliminata, fie
pin suprimare, fie prin pastrarea lor
constanta.
-controlul se refera la modalitatea de
constituire a grupelor experimentale si
martor pentru asigurarea
compatibilitatii lor.
-controlul include si intreaga problematica
de efectuare a masuratorilor,de
observare,exactitate si precizia aparatelor
utilizatepentru diferite
inregistrari(optice,acustice,termice etc)
MODELUL GESTALTIST IN PERCEPTIE
-perceptia reprezinta un nivel calitativ
superior de prelucrare si de interpretare a
informatiilor despre lumea externa si
despre propriul nostru eu. Perceptia este
procesul psihic cognitiv senzorial prin care
cunoastem obiectul, in totalitatea
insusirilor concrete, cand acestea
actioneaza asupra organelor de simt.
Perceptia este interpretarea si cunosterea
obiectelor pe care le simtim.
Curentul gestaltist considera ca
oamenii manifesta o tendinta
inascuta spre a percepe aspecte de
profunzime si de perspectiva intr-o
configuratie.
Principiile gestaltiste(legi): 1. LEGEA
PROXIMITATII: elementele apropriate sunt
percepute apartinand aceleasi forme. 2.
LEGEA SIMILARITATII: elementele
asemanatoare sunt percepute ca
apartinand acelesi forme. 3.LEGEA
CONTINUITATII: elementele orientate in
aceeasi directie tind sa se organizeze in
aceasi forma. 4. LEGEA INCHIDERII:
tendinta ca un contur incomplet sa fie
inchis intr-o forma buna. 5.LEGEA
DIVIZIUNII CAMPULUI PERCEPTIV: intr-un
camp perceptiv extern complex perceptia
nu poate proceda decat in 2 feluri: sau sa
cuprinda toate elementele campului
respectiv intr-o structura unica sau sa
divida acest camp in 2 grupuri dupa
criteriile orientarii pozitiei si a apropierii
spatiale realizandu-se 2 structuri. In
ambele cazuri se realizeaza un proces de
unificare,asimilare a elementelor care sunt
prezentate distinct. Perceptia ofera
aparenta lumii,nu lumea ca atare.
Perceptia intregului se realizeaza mai
repde decat perceptia partilor
componente.
2. DIFICULTATI IN STUDIEREA PERCEPTIEI
Perceptia reprezinta nivelul superior de
organizare si desfasurare a activitatii
cognitive sau senzoriale, ea oferind
informatii cu un grad mai inalt de
completitudine, de adecvare si de
relevanta despre obiectele externe. S-a

constatat ca reproducerea structurii


perceptiei pe computer ridica dificultati
mai mari decat reproducerea unor procese
psihice superioare.
Perceptia este un proces mijlocit,mediat si
multifazic prin conectarea experientei
perceptive anterioare pe care o avem in
memorie. Avem fenomene greu
masurabile si controlabile. Fiecare prgan
de simt poseda o forma de energie
specifica, diferita de energiile specifice ale
altor organe de simt si de aceea ce numim
senzatii sau perceptii nu sunt decat
expresia actualizarii activarii acestor
energii specifice. Perceptia tine de
experienta anterioara a subiectului.
Perceptia se realizeaza mai rapid in cazul
stimulilor familiari sau cunoscuti decat in
cazul celor noi. Frecvent in perceptie se
produc asimilari ale obiectului prezent,
actual prin prisma imaginilor anterioare
ale altor obiecte actualizate la momentul
ddat.
33.DEPENDENTA PERCEPTIEI DE
CARACTERISTICILE STIMULILOR EXTERNI.
Ppentru diferite modalitati sau variante de
stimuli exista mecanisme structurale
diferite care nu sunt intersanjabile
reciproc(cel vizual nu poate fi substituit
celui auditiv etc). Fiecare organ de simt
poseda o forma de energie specifica ,
diefrita de energiile specifice ale altor
organe de simt si de aceea ce numim
senzatii sau perceptii nu sunt decat
expresia actualizarii activarii acestor
energii specifice. Ca urmare senzatia si
perceptia nu reflecta insusirile stimulului
extern ci starile interne ale propriilor
noastre organe de simt si ale propriilor
trasee nervoase. Pentru a studia
continutul informational intern al senzatiei
si perceptiei in modelul experimental
trebuie sa includem stimuli modali
specifici: luminosi pentru ap. Vizual,
acustici pt ap auditiv, chimici pt miros si
gust, mecanici pt ap tactil. Acestia pun in
evidenta insusiri pe care ap noastre
senzoriale le codifica corespunzator si ele
se regasesc in continutul perceptei. Ca
urmare, totdeauna noi regasim senzatia la
o sursa din afara noastra si nu la org
nostru de simt pe care nici nu-l
constientizam. Noi operam diferentieri la
niv obiectelor externe dupa insusiri si
realizam indentificari si recunoasteri
obiectuale pe baza carora ne orientm
adecvat in raport cu ele si adoptam
actiuni cu caracter adaptiv finalist potrivit
semnificatiei pe care o prezinta si nevoi
noastre in mom dat.
RGRUPUL EXPERIMENTAL SI GRUPUL DE
CONTROL
ggrupul experimental este constituit din
ansamblul ppersoanelor asupra carora
actioneaza variabila independenta
introdusa de cercetatori.
Ssubiectii selectati dintr-o populatie data,
trebuie sa fie esantioane reprezentative
pentru aceasta populatie. Selectia
subiectilor se poate face dupa sistemul
loteriei, fie in baza pasului statistic, in

primul caz, fiecare membru din populatia


data primeste un nr de ordine de la 1 la N.
Aceste nr. Sunt introduse intr-o urna ,
dupa care sunt extrase, la intamplare,
pana la completarea grupului de subiecti
cerut de cercetare. In cel de-al doilea caz
toata populatia data este inscrisa pe un
tabel din care se alege , potrivit cu
interval de selectie stabilit, fiecare al 5lea, al 10-lea, al 20-lea etc individ. Legile
hazardului se aplica, in special, in cazul
unei populatii considerata ca o multime
nediferentiata. La multimile structurate,
selectia se poate face in baza unor criterii
calitative(calitatile memoriei, cota de
inteligenta etc)
Iin metodologia experimentului, termenul
de grup, cu care exceptii, are alta
semnificatie decat cea psihosociologica.
Foarte adesea subiectii din grupul de
control rezolva sarcinile experimentului
individual, nu interactioneaza. Pentru
termenul de grup experimental(si de
control0 mai apropiat decat sensul
psihosoiologic este intelesul statistic de
grupare dupa anumite caracteristici ale
populatiei. Grupul de control serveste
pentru compararea efectelor introducerii
variabilei independente la grupul
experimental.; este un grup martor asupra
caruia nu actioneaza variabila
independenta. E Thorndike si R.S.
Woodworth au utilizat cel dintai grupul de
control intr-un experimnet.
4. VARIABILA INDEPENDENTA
Variabila reprezinta aspectul unei conditii
de testare care se poate schimba sau
poate lua caracteristici diverse in diverse
conditii.
Variabila este o proprietate a unui
experiment din lume care a fost masurat.
Variabila este un atribut al fenomenelor.
Variabilele independente sunt acelea pe
care experimentatorul le manipuleaza, le
modifica in scopul stabilirii influientei lor
asupra conduitei subiectului. Variabilele
independente sunt cele care produc
variatia celor dependente, sunt deci surse
de variatie a fenomenului studiat. Ele se
numesc independente deoarece starile,
modalitatile lor nu depinde de nici o alta
variabila, ele fiind legate de decizia
experimentatorului care in mod deliberat
le-a introdus in experiment. In psihologie
V.I. sunt fie de tipul S(variatiile mediului,
ale stimulilor) fie de tipul O(diferentierea
indivizilor supusi experimentului).
V.I. sunt reprezentate de orice stimul care
poate avea o influienta relevanta(cauzala)
asupra unor perstatii sau comportamente,
care devin variabile dependente.
Modalitati de abordare a V.I. : a)
manipularea stimulilor-cercet. Creaza
conditiile unei V.I. prezentand subiectilor
stimuli dif. Sau schimband caracteristicile
unor stimuli.
b) manipularea contextului- adesea V.I. se
afla intr-un context in care este prezentat
stimulul in timp ce acestea este mentinut
constant.
c) manipularea informatiilor date
subiectului/ilor- V.I. poate consta in

instructiuni sau inf. Date subiectului/ilor in


fiecare dintre conditii in parte.
d) manipularea situatiilor cu ajut.
Complicilor(persoane auxiliare pe care un
cercetator le face sau actioneze ca alti
subiecti sau trecatori accidentali creand
astfel o anumia situatie sociala particulara
la care subiectul/ii supusi expeimentului
sa reactioneze.
e) manipularea niv de stres al situatiei
exp. O abordarr indirecta in crearea cond
experimentala este este aceea de a stresa
sau supraincarca situatia si de a deduce
din reactiile subiectilor felul in care
sistemul opereaza in mod normal.
f)manipularea indicatorilor-privarea
senzoriala sau privarea somnului.
g)manipularea variabilelor intermediare
care au impact asupra comportamentului.
FORMELE DE SENSIBILITATE ALE OMULUI
Sensibilitatea cutano-tactila sau
somestezie si cercetarea ei presupune
stabilirea pragurilor absolute si
diferentiale;verificarea legilor generale ale
sensibilitatii si determinarea
caracteristicilor senzatiilor si preceptiilor.
Sensibilitatea protopatica sau algica sau
dureroasa de care se leaga genrearea
senzatiilor de durere.
Sensibilitatea termica.
Sensibilitatea tactila recepteaza stimulii
mecanici 9atingere si
presiune)Instrumente tactile principale
care realizeaza cunoasterea tactila a
lucruriloe il constituie mana si gura, mai
ales la varsta mica.
Sensibilitatea proprioceptiva si cea
kinestezica stabilesc raporturi de
coordonare dinamica. In sarcinile care
reclama mentinerea indelungata a unei
pozitii fixe: verticala, orizontala,inclinata
sezanda, pe primul plan se impun
impulsurile proprioceptive. In sarcinile
careb reclama efectuarea unor miscari
fine bine coordontae si integrate,
dominante devin semnalizarle kinestezice.
Sensibilitatea cutanata este sensibilitatea
de contact(atingere, presiune, termica,
vibratorie,)
Sensibilitatea vizuala, este dupa tact
adoua modalitate senzoriala care
contribuie la elaborarea informatiilor de
baza a okului despre insusirile obiectelor
si fenomenelor exterioare si despre sine.
Analizatorul vizual indeplineste doua
functii senzoriale, perceptia si evaluarea
stimulului luminos ca sensibilitate
luminoasa sau diurna si permite sa
descompuna lumina alba in componente
numite lungimi obtinanduse in plan
psihologic senzatia de culoare respectiv
sensibilitatea cromatica.
Sensibilitatea gustativa. Exista cele 4
gusturi carora le corespunde o anumita
parte a limbii: pentru dulce varful limbii,
pentru amar baza limbii, pentru acid
zonele marginale si pentru sarat zonele
anterioare si marginale. Se vorbeste si de
un al 5-lea gust, cel delicios indentificat de
Ikeda in 1900.
Sensibilitatea olfactiva. Este simtul cu
traseul cel mai direct intre stimul si zona
subcorticala.

5.ESANTIOANE- TIPURI DE ESANTIOANE


Esantioanele sunt subiectii selectati dintro populatie data,ce trebuie sa fie
reprezentative pentru aceasta populatie.
Selectia subiectilor se poate face dupa
sistemul loteriei, fie in baza pasului
statistic, in primul caz, fiecare membru din
populatia data primeste un nr de ordine
de la 1 la N. Aceste nr. Sunt introduse intro urna , dupa care sunt extrase, la
intamplare, pana la completarea grupului
de subiecti cerut de cercetare. In cel de-al
doilea caz toata populatia data este
inscrisa pe un tabel din care se alege ,
potrivit cu interval de selectie stabilit,
fiecare al 5-lea, al 10-lea, al 20-lea etc
individ. Legile hazardului se aplica, in
special, in cazul unei populatii considerata
ca o multime nediferentiata. La multimile
structurate, selectia se poate face in baza
unor criterii calitative(calitatile memoriei,
cota de inteligenta etc).
VARIABILELE SECUNDARE( SUBIECT SI
INTERMEDIARE)
Variabilele intermediare (v.e.) tin de
organizarea interna a subiectului, de
conditiile si starile psihofizce, de starile lui
actuale de motivatie sau de necesitate si
de experienta luianterioara. Aceste v.e.
unt ascunse, ele nu sunt la dispoziti si
controlul experimentatorului, dar se
presupun prin constuctia modelului
experimental ca posibili factori ce-si pot
pune amprenta si pot influienta caracterul
variabilelor dependente. Nici un stimul nu
trece prin subiect ca prin vid, nu exista un
interior subiectiv tabula rasa. Interiorul
subiectului este o realitate complexa,
dinamica si imprevizibila. V.E. devin un
filtru prin care traverseaza si trec
variabilele independente determinand
modulari, accentuari, favorizari sau
denaturari ale caracterlor obiective ale
variabilelor independente. Modificarile
suferite de v.i. din partea v.e. fac ca
raspunsul sa nu fie o expresie mecanica si
directa doar a activitatii v.i. ci si ak
interventiei si influientei exercitate de v.e.
Variabilele subiect(v.s.) pot fi bine
circumscrise , defi ite, pot fi controlabile
de experimentator incat influienta lor
asupra rezultatului sa fie cat mai putin
denaturata. E obligatorie indicarea varstei
in experiment, modul de organizare pshic
depinde de varsta, deci e o functie de
timp. Sexuk este o dependenta logica a
modului de organizare si functionare a
vietii psihice in functie de factorul sex.
Nivelul dezvoltarii psihointelectuale si
nivelul de instruire, profesia- factor
obiectiv care modeleaza modul de
structurare a personalitatii. Mediul de
domiciliu si statutul socio-economic.
6
66.REDACTAREA DOCUMENTELOR POSTEXPERIMENTALE
Constatarile experimentale trebuie sa fie
prezentate intr-o maniera inteligenta.
Studiul trebuie sa cuprinda nu numai
constatarile obtinute ci si metodele
utilizate si problemele intampinate.

Daca nu cunoastem metoda utilizata


pentru investigatie atunci nu putem
evalua si judeca pertinenta constatarilor.
Un raport experimental trebuie sa descrie
exact ceea ce au facut psihologii, cu
sufiecinte detalii pentru ca alti cercetatori
sa poata copia precis experimentul si sa
constate sau nu acelasi lucru.
Sectiunile raportului trebuie sa cuprinda:
A.INTRODUCEREA prezinta ipoteza
investigata. Ipoteza este o predictie
bazata pe o anumita teorie sau explicatie
si se formeaza pe baza unui studiu. Teoria
este bazata pe cateva observatii sau
studiianteriare. Introd trebuie sa includa si
sa schiteze cercetarile anteriaoare in
domeniu. Ipoteza se prezinta deci cu
intreaga sa fundamentare teoretica.
B. METODA: -trebuie sa cuprinda sufiente
date pentru ca un alt cercetator sa poate
reproduce exact studiul. Trebuie descris
esantionul de subiecti,modul de realizare,
volumul, caracteristicile, echipsmentul si
materialele utilizate si sa arate foarte clar
procedura urmata de subiecti si de
exerimntator. Sa curpinda descrierea
elem. De control utilizate, met. Statistice
prin care s-au analizat rezultatele,si
motivul pentru care au fost alese met
utilizate.
C. REZULTATELE:- trebuie sa recapituleze
constatarile spre a permite citirea dintr-o
privire a ceea ce sa descoperit. Sa includa
orice elem care arata clar rez obt. Si rez
tuturor testelor statitice care au fost
utilizate la prelucrarea datelor.
D. DISCUTIILE:- aici se ezbat problemele si
implicatiile studiului realizat. Se
mentioneza concluziile teoretice ce se pot
trage din lucrare.
E. REZUMATUL:- reprez expunerea sumara
a intregului studiu care permite celui care
consulta lucrarea sa vada daca cuprinde
sau nu ceva ce il intereseaza. Se rezuma
scopul studiului, metodele, rezultatele
acestor metode, rez analizai statistice si
oconcluziile generale ce pot fi trase.
E. ANEXA:- cuprinde calculelle efectuate,
modelel de chestionare sau orice alte
fragmente de materiale utilizate si o
bibliografie cuprinzand cartile utilizate la
efectuarea cercetarii sau la intocmirea
raportului.
DEMERSURILE INTEPRINSE DE
CERCETATORI IN APLICAREA METODEI
EXPERIMENTALE.
Generarea functiilor de variatie- stab.
Variabilei dependente ce urmeaza a fi
investigata.
FORMULAREA PARADIGMEI
EXPERIMENTALE. O variabila dependenta
nu poate fi obs in orice tip de conditii si de
aceea este necesara precizarea situatiei in
care va fi studiata. Intre variabila
dependenta si situatie sau intre variabila
dependenta si tratarea experimentala se
creeaza un cuplu numit paradigma
experimentala.
Datele observatiei conduc, in cadrul
informatiei existente, la anumite ipoteze
supozitii, cu privire la anumite relatii
cauza-efect. Ipoteza este opera de
gandire, constituind momentul creator in
cercetarea experimentala . ea traduce

ideea intr-o propozitie testabila. De


asemenea u orice idee este o ipoteza.
Ipoteza se naste din observarea faptelor,
dar se formuleza in termenii oferiti de
dezvoltarea stiintei contemporane, de
ansamblul de informatii existente.
Elaborarea ipotezei presupune astefel o
solida informatie in domeniu, care ofera
CADRUL CONCEPTUAL AL IPOTEZEI.
Ipoteza izvoraste din observarea faptelor.
Ipoteza este o proiectie rationala
anticipata, predictiva asupra probabilitatii
existentei unei relatii intre faptele
observate.
VERIFICAREA IPOTEZEI- se face prin
modelarea variabilelor pe care le implica .
PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA
DATELOR.
Pentru validarea ipotezei se fol anumite
teste statistice de semnificatie, ca de
exemplu testul t(student). Pentru ca
ipoteza de cercetare sa se confirme este
necesar ca dif dintre grupele de subiecti
sa fie semnificative, respectiv logice, iar
directia prevazuta a acestor diferente sa
fie validata statistic.
REDACTAREASTUDIILOR DE PSIHOLOGIE
CUPRINDE INTRODUCEREA- prezinta
ipoteza investigata cu intreaga sa
fundamentare teoretica, METODA- care
cuprinde suficiente date pentru ca un alt
cercetator sa poata reproduce exact
studiul.,REZULTATELE- trebuie sa
recpituleze constatarile spre a permite
citirea dintr-o privire a ceea ce sa
descoperit, DISCUTIILE-aici se dezbat
problemle si implicatiile studiului
realizat,REZUMATUL-reprezinta expunerea
sumara a intregului studiu care sa permita
celui care consulta lucrarea sa vada daca
cuprinde sau nu ceva care il
intereseaza,ANEXA-cuprinde calculele
efectuate, modelele de chestionare sau
orice alte fragmente din materiale
utilizate si o bibliografie cuprinzand cartile
utilizate la efectuarea ceretarii sau la
intocmirea raportului.
7
77. PRAGURILE SENZORIALE
Ssensibilitatea reprezinta un continuum
indiferent la nivelul carui analizator,
sensibilitatea apare ca un continuum
delimitat de 2 puncte extreme : LIMINAL SI
MAXIMAL.
PPRAG LIMITA= cantitatea minima de
excitatii necesara pentru producerea unei
senzatii abia constientizabile.
RECEPTIA SUBLIMINALA- La acest nivel nu
se produce o senzatie constienta ci niste
modificari subliminale. Pe o durata mai
mare, datorita cumulari se atinge pragul
de senzatie constientizabila.
PPRAGUL MAXIMAL=pragul absolut
superior= cantitatea maxima de excitatie
a carei actiune continua inca sa mai
determine o senzatie specifica.
Dincolo de acest punct intensitatea
excitatiilor modale specifice va determina
senzatii nespecifice, de durere sau de
discomfort, la care subiectul ia masuri de
aparare. Intre cele douapuncte extreme se
delimiteaza un anumit nr.de grade de
intensitate sau pregnanta ale senzatiilor
individuale ce se produc la actiune
stimulilor specifici.

Intervalele dintre acest trepte dau praguri


diferentiale, a.i. pe sensibilitatea absoluta
(intre minim si maxim) distingem o
sensibilitate relativa (diferentiata) prin
intermedium careia noi diferentiem
stimulii modali , specifici, dupa o anumita
insusire bazala a lor: intensitate,
concentratie,frecventa.
Sensibilitatea diferentiala are nivele
diferite in cadrul diferitilor analizatori.
Dupa legea psihofizica WeberFechner(valoarea dintre intensitatea
stimulului si intensitatea reactiei) pe tot
intinsul sensibilitatii(diferentiale) valoarea
pragurilor diferentiale ar fi constanta in
cadrul fiecarui analizator.
PRAG DIFERENTIAL= catimea ce trebuie
adaugata la valoarea initiala a stimulului
specific pentru a obtine o schimbare abia
constientizabila in valoarea initiala a
senzatiei.
Sensibilitatea diferentiala cea mai grosiera
o poseda analizatorul auditiv din cauza
iradierii mau puetrnice la nivel cortical a
excitatiei produsa de stimuli sonori; iar
sensibilitatea diferentiata cea mai ridicata
o are analizatorul vizual.
PRAGUL DIFERENTIAL este cea mai mica
diferenta intre doua valori ale aceluiasi
stimul care poate determina o experineta
senzoriala diferita manifestata printr-un
raspuns discriminator. In ambele
praguriele pot fi valori variabile de aici
repetarea pragului pentru a ajunge
statistic la o valoarea reprezentativa.
VARIANTE EXPERIMENTALE
Experimentul psihologic se imparte dupa
contextul in care se realizeaza in :
experiment de laborator, experiment
natural.
EXPERIMENTUL DE LABORATOR se
realizeaza intr-un cadru special,
reclamand detasarea si izolarea
subiectului de mediul lui specific de
activitate si viata, in introducerea intr-o
ambianta noua si nefamiliara,
necunoscuta pentru el. El presupune
utllizarea unei aparaturi de administrare a
stimulilor, de contorizare a caracteristicilor
lor,. Experimentul de laborator presupune
controlul riguros al variabilelor care se
folosesc in modelul experimental dat,
incepand cu variabilele independente si
terminnad cu variabilele subiect.
Experimentul de laborator este
experimentul cel mai riguros si considerat
cel mai obiectiv, care permite utilizarea
unei aparaturi adecvate si controlul. El
asigura legatura directa intre stimul si
comportament si explica obiectiv
raspunsurile in diferite situatii. Permite
descoperirea si formularea legitatilor
generale ale comportamentului.
EXPERIMENTUL NATURAL. Se realizeaza in
contextul vietii firesti a subiectului, in
activitatea de munca, de invatare,. Prin
aceasta modul de desfasurare a
comportamentului este mai apropiat de
firesc, procesul psihic studiat se
desfasoara in interactiunea cu celellate
procese psihice si rezultatul obtinut pare
sa fie mai complet si mai relevant decat in
cazul experimentului de laborator. Acest

experiment are dezavantajul ca nu


beneficeaza de instrumentatia de
laborator si nu permite un control rigurs al
variabilelor, aceasta intersectandu-se
imprevizibil pentru cercetator.
EXPERIMENTUL SIMULATIV . Reproducerea
la scara a conditiilor si structurii unei
forme de activitate si introducerea
subiectului intr-o situatie de acest gen,
confruntandu-se cu sarcini coerente, nu
abstracte si conditiile in care se rezolva o
astefl de problema se aseamana cu cele
reale.
8.INVATAREA PREZENTAREA GENERALA
Notiunea de invatarea in psihologia
actuala, la modul general, include orice
achizitie de comportament nou,ori
modificare in comportamentul existent al
subiectului, sau imbunatatire in
efectuarea actiunii obtinuta obisnuit pe
baza de exercitiu si care ajuta adaptarea
sa nuantata la mediu.
Ea cuprinde modificarile si efectele mai de
durata din comportamentele si
capacitatile individului, ce se produc
distinct de fenomenele cresterii corporale
ca si procesele de modificare
morfofunctionala a organismului. La
animale invatarea se produce
predominant in sfera mecanismelor
biologice, pe cand la om se extinde la
toate nivelurile personalitatii, bilogic,
neurofiziologic, psihic, psihosocial, si
cultural-valoric complex interconectate cu
ample posibilitati de trasnmitere a
informatiilor dobandite catre altul.
Intreaga invatare a individului uman
reprezinta o componenta al procesu;ui
complex de formare si dezvoltare a
personalitatii sale. Comportamentele
invatate se caracterizeaza printr0yn cadru
spatio-temporal propriu de desfasurare si
o structura concreta(tipar, paterrn). Are un
anumit specific comportamentul de
aparare insusit, la fel si comportamentul
de cautare, de investigare sau cel al
cautarii drumului ocolitintr-o situatie
problema. Caracteristic activitatii de
invatare umana este explorarea vie si
selectiva a situatiilor cu posibilitatea de a
se sparge tiparele comportamentale
existente si a elabora forme noi de
adaptare, mai ample si creatoare.
Ca proces intim la nivelul subiectului
invatarea se manifesta ca: - un lant de
impulsuri nervoase, organizat intr-un
raspuns la o situatie stimulatoare de
mediu; - o serie de transformari
biochimice in organizare vizand
constituirea unui nou echilibru cu mediul; secvente de actiuni in elaborarea
operatiilor intelectuale; - procese de
interiorizare a operatiilor materiale sau
materializate cu note definitorii ale
fenomenului dobandirea de actiuni
mintale; - insusire de semne si simboluri; rezolvarea de probleme; - organizarea
unor atitudini antrenare de capacitati, de
constituire de motivatii, de preluare de
roluri, de asimilare a unor norme etc.
Invatarea umana nu se reduce la achizitii,
ea cuprinzand si stocarea informatiilor
privitoare la comportamentul dobandit sau

la schimbarea produsa, inclusiv experients


efectuata si traita. Invatarea se realizeaza
in interactiunea individului cu factorii de
mediu prin mecanisme si cu efecte
netransmisibile descendentiolr, ramanand
specifica si individuala.
CLASIFICAREA MOTIVELOR
Termenul motivatiederiva de la
motivcare la randul sau are la origine
latinescul motuscare inseamna miscare,
iar de aici motivustermenul cu inteles
care misca. Motivul exprima deci cauza,
ratiunea, temeiul subiectiv al actiunilor
umane, mobilul ce-l impinge pe om la
actiune.
Motivatia reprezinta totalitatea motivelor,
a consideratiilor sau a
mobilelor(constiente sau nu) care termina
o persoana sa efectueze o anumita
actiune sau sa tinda spre anumite scopuri.
Motivul este cauza psihica mintala care
declanseaza, sustine energetic si
orienteaza actiunea.
De aici decurg cele 2 segmente ale
motivului: functia declansatoare si
energizanta si functia de selectie si
orientare.
Motivele sunt foarte variate: individuale si
sociale, inferioare si superioare, minore si
majore, egoiste si altruiste etc.
H H. Thomae grupeaza motivele stabile in
sase tematici ale existentei dintre care
unele cuprind mai multe preocupari: A)
tematica reglativa- trebuinte vitale (hrana,
apa, caldura), nevoile sexuale, frica ,
agresivitatea.B) tematica intregrarii
sociale, C) tendinta de ascensiune sociala.
D) activarea existentei dorinta de
variatie, schimbare. E) tematica realizarii
de sine F) tematica normativa.
A.H. M. Maslow pornind de la rezultatele
experimentale in studiul motivatiei muncii
realizeaza o ierarhizare a motivelor.
Piramida lui Maslow cuprinde 5 nivele de
motivatii determinate de trebuinte: 1.
Trebuinte organice(foame, sete etc) 2.
Nevoia de siguranta. 3. Nevoia de
apartenenta la un grup (afiliatie si
adeziune). 4. Nevoia de stima si pretuire.
5. Nevoia de autorealizare.
9. STUDIUL EXPERIMENTAL AL ATENTIEI
Atentia-fenomen psihic care nu poseda un
continut propriu. Este o conditie
fundamentala sau bazala a proceselor
psihice. Atentia este fenomenul psihic de
orientare selectiva si de concentrare a
energiei psihonervoase in vederea
desfasurarii optime a activitatilor psihice.
Atentia nu are un continut reflectoriu de
sine statator. Ea nu reflecta nici esenta
obiectelor , nici experineta trecuta a
oamenilor. Ea se exprima in orientarea si
concentrarea activitatii psihice asupra
obiectelor si fenomenelor care ne
inconjoara.
Atentia se refera la concentrarea si
focalizarea efortului mental. Concentrarea
atentiei se manifesta printr-o orientare
mai stabila a activitatii psihice, printr-o
crestere a activitatii psihice in raport cu
obiectul aflat in campul atentieicare
este reflectat clar si percis. In plan

subiectiv atentia este resimtita ca o stare


de incordare ce se obs. In manifestarile
din indicii comportamentali: fixarea
privirii asupra obiectuluivizat, imobilitatea
sau tacerea, scaderea frecventei
respiratiilor etc.
Atentia se manifesta in contextul altor
procese psihice: perceptia, memoria,
gandirea, si in cadrul activitatii constiente
catre un scop.
Clasificarea atentiei:
DUPA MECANISMUL prin care se
realizeaza: 1. Involuntara sau
neintentionata. spontana, declansata de
stimuli externi.
2. voluntara sau intentionata. forma
superioara a atentiei care este declansata
intentionat, se realizeaza cu efort
voluntar si este autoreglata constient
3. post-voluntara. reprezinta un nivel
superior de manifestare a atentiei care
rezulta din utilizarea repetata a atentiei
voluntare care se transforma in
deprinderea de a fi atent, deoarece
exersarea mai indelungata intr-un anumit
domeniu de activitate duce la
automatizare , la reducerea treptata a
efortului pentru concentrare si stabilitate.
Mecanismele ei functionale au un consum
minim de energie, incat subiectul nu
simte efortul asa cum simte in atentia
voluntara.
Studiul experimental al atentiei se
realizeaza in 2 planuri: A) un plan
FENOMENOLOGIC-PSIHOLOGIC care
vizeaza surprinderea aspectelor calitative,
specifice ale atentiei, in starea ei pura;
aceasta se evalueaza prin intermediul
unor trasaturi ale atentiei:concentrarea,
stabilitatea, distributia si mobilitatea sau
comutarea.
Concentrarea-exprima intensitatea
fenomenului de atentie care va fi
proportional cu gradul de corectitudine si
eficienta al parcurgerii testelor
corespunzatoare de atentie-literara,
cifrica, imagistica.
stabilitatea-capacitatea subiectului de
a-si mentine concentratia optima initiala
de-alungul unui interval cat mai
indelungat. Ea depinde si de mecanismele
secundare voluntare pe care subiectul si
le dezvolta. Analiza acestei trasaturi o
avem tot prin teste de concentrare prin
curba dinamicii erorilor .
distributia se evalueaza dupa nr de
elemente pe care subiectul le poate
analiza simultan.
Mobilitatea trasatura reala a tentiei
reprezinta capacitatea subiectului de a-si
deplasa cu rapiditate focarul de
concentrare a atentiei de la un elment la
altul.
TESTUL PRAGA, TESTELE COD
B) un plan OBIECTIV PSIHO-FIZIOLOGIC
cercetarile sub aspect fiziologic au dus la
stabilirea unor indicatori bazali care pot
corela cu starea de atentie inregistrarea
lor incepand cu cu ritmul respiratiei si
EEG, pot sa dea informatii suplimentare
despre baza fiziologica a starii de atentie.
CORELAREA COEFICIENTULUI DE
INTELIGENTA CU DATELE FIZIOLOGICE

Exista o anumita corelare intre


coeficientii de inteligenta si dimensiunile
capului si a creierului, dar ea este atat de
vaga, incat devine lipsita de importanta
practica. Conductibilitatea electrica a
pielii, adesea considerata ca un indiciu al
agilitatii mintii si al ambitiei, este cel mai
mare la copii inteligenti, dar ea nu
constituie totusi un criteriu cu mult mai
semnificativ decat cel al dimensiunilor
creierului. Exista o relatie apropiata intre
nivelul de inteligenta si viteza de reactie
si acesta relatie devine din ce in ce mai
stransa proportional cu gradul de
dificultate al unei operatii.
Tehnicile de masurare a inteligentei s- au
centrat pe directii cu totul noi in ultimele
decenii. Una dintre tehnici se refera la
introducerea in masurarea inteligentei a
unor corelate biologice ca indicatori valizi
ai ceea ce este indeobste masurat prin
teste traditionale. Acestea sunt marimea
medie a potentialului evocat, timpii de
reactie simplii si complecsi, variatia
timpilor de reactie individuali, viteza de
metabolizare a glucozei la niv tesutului
nervos. Se face predictia ca in
urmatoarele decenii corelatele biologice
se vor substitui testelor clasice de
inteligenta.
10. MODELE EXPLICATIVE ALE
INTELIGENTEI PREZENTARE GENERALA
In cercetarile cu privire la genetica si
evolutia inteligentei sunt utilizate diferite
mijloace de investigare, numite in general
teste.
Primii autori de teste au utilizat un
material imprumutat din laboratiarele
psihologiei experimentale. Acestor teste
utilizate de Bolton si Wissler la probele
senzorii motorii si de perceptie, le sunt
asociate si caMotiteva probe de lectura,
de memorie si matematica simpla. Binet a
atras atentia asupra faptului ca
variabilitatea interindividuala este cu
siguranta mai mare inncazul proceselor
psihice superioare decat in cazul
proceselor psihice
elementare(senzoariale). Primele
observatii au ca prototip testul BinetSimon din care au rezultat prin adaptari si
modificari succesive testele Terman-Merill
(pt masurarea capac. Intelect. A copiilor)
si Weschler (pt evaluarea inteligentei
adultilor)
Modelul psihometric
Metoda Binet Simon isi propunea sa
elimine arbistrariul care decurgea din
experientele fragmentare facute cu teste
izolate si sa intocmeasca o scara metrica
a inteligentei care sa fixeze adevarata
varsta a acesteia. Binet imagineaza o
combinatie de mai multe serii de teste
simple si scurte dar pretinzand dificultati
din ce in ce mai mari in rezolvare. Cu
aceste serii astfel combinate, el testeaza
inteligenta copiilor normali, depistand
varsta mintala. Printre solicitari se
enumara: descoperirea de asemanari si
deosebiri intre obiecte date, a gasi
antonimle unor cuvinte date, a explica
proverbe, a memora si reproduce in
ordine inversa un material etc.

Comportamentul inteligent este exprimat


prin Q.I. ( coef de inteligenta) care
exprima raportul dintre varsta mintala
atribuita la examinarea rezultatelor
testelor si varsta reala a copilului.
Modelul factorial
Posibilitatile intelectuale reale ale
subiectului s-ar exprima mai bine in
termeni de capaitati sau aptitudini
particulare exprimate de factori specifici
obtinuti pe baza rezultatelor date de
baterii de teste foarte diversificate, prin
modelele matematice ale analizei
factoriale sau masurate mai direct cu
ajutorul unor teste construite special pt
fiecare dintre ei. Modelul explicativ
factorial se contureaza ca o dezvoltare a
modelului psihotehnic. Procedeul analizei
factoriale are la baza calculul corelatiei.
Teorii ierarhice
Prin teoria ierarhica devine posibila
legatura intre conceptiile factoriale
asupra inteligentei si conceptia stadiala a
lui Piaget; nivelul senzorio-motor este
identic, nivelul asociativ corespunde
stadiului preoperator, iar nivelul relational
corespunde stadiului operator.
Teoria inteligentei emotionale
A fost elaborata de D. Goleman, doctor in
psihologie neurocognitiva. Conform
acestei teorii exista 5 componente
emotionale si sociale de baza:
1. Cunoasterea de sine
2. Auto-controlul
3. Motivarea
4. Empatia
5. Deprinderile sociale
Modelul psihocognitivist este
complementar modelelor psihometrice si
factoriale si analizeaza mecanismele de
solutionare. Inteligenta presupune un
oracare activism mental, posibilitatea de
a opera cu inf in orice directie, de a
incerca diverse variante in stab unei cai,
respectiv de a ajunge la un scop pe cai
ocolite.
BAZA FIZIOLOGICA A PROCESELOR
AFECTIVE
Orice proces emotional activ, care se
desfasoara intr-o situatie sau alta are un
caracter integrat, de sistem. Deci pe de-o
parte angajeaza personalitatea ca un tot,
iar pe de alta parte , in complexitatea
structurii sale interne. Emotia propriuzisa, sentimentele exprimate, pe langa
componenta trairii, care este centrala,
mai includ in structura lor si alte doua
verigi importante: -modificarile organice
vegetative; - manifestarile
comportamentale. Caracteristicile si
continututl ultimelor 2 verigi vor fi
conditionate de continutul, semnul si
intensitatea primei verigi-trairea
subiectiva interna. Expl: trairea proprie
bucuriei determina o vasodilatatie
generalizata, iar trairea proprie groazei
determina o vasoconstrictie
generalizata.modificarile au loc in
organism concomitent cu trairile afective.
Reactiile emotionale sunt coordonate de
sistemul nervos vegetativ si sistemul
nervos somatic.

11.STRATEGII DE INVESTIGARE ALE


INTELIGENTEI
Inteligenta se poate investiga prin
utilizarea vocabularului bazat pe o
conceptie asociationista, unde se dau
liste de cuvinte sau imagini spre
memorare, sau se utilizeaza cuvinte(fara
sens, cu sens) imagini integre sau
numere, figuri geometrice cu care se
investigheaza trainicia memoriei,
capacitatea de a organiza relatii si
sisteme de restituire a materialului
perceput, deci se investigheaza perceptia,
atentia, memoria, activitatea sistematica
a gandirii.
Utilizarea de analogii. Werner si Kaplan
au elaborat serii a cate 6 propozitii. In
fiecare serie de 6 propozitii era introdus
cate un cuvant artificial. Se sondeaza
capacitatea de insusire a semnificatiilor.
Testele de completare fixeaza ca sarcina
gasirea unor cuvinte care lipsesc din text.
Descoperirea sensurilor la cuvintele intr-o
limba necunoscuta prin mijlocirea textelor
bilingve.
In testele de enunturi
silogistice se pune in evidenta
rationamentul explicit.
In prezent se
merge pe o abordare complexa a
problmelor privind formarea si utilizarea
conceptelor si rezolvarea de probleme. O
alta directie se refera la tehnici privind
utilizarea operatiilor cu concepte in
determinarea caracteristicilor activitatii
intelectuale. Au fost folosite si conceptele
morale, deoarece permit clasificarea de
conduite si poate indica nivelul gandirii
abstracte. S-au investigat de asmnea
capacitatea de comprehensiune prin
interpretari de fabule. Ebbinghaus a
elaborat un test de intelegere utilizand
povestiri cunoscute din care unele cuvinte
erau omise si trebuiau completate. Binet
a initiat scara de dezvoltare sau scara de
masurare a inteligentei. El a ajuns astfel
la conceptul de varsta a ainteligentei.
Testele Binet constau in sarcini simple,
familiare, pe care le-ar putea realiza copii
de diferite varste cum ar fi capacitatea de
a numi lunile anului. Psihologul francez A.
Binet este cel care a construit impreuna
cu Th. Simon prima scarita metrica a
inteligenteicompusa din 30 de sarcini si
din aceasta cauza el este considerat
astazi parintele psihometriei.
FORME STRUCTURALE ALE MOTIVATIEI
Motivatia este fenomenul psihic strans
legat de activitata umana, de comportaea
si conduita omului.
Motivatia ca sursa energetica a activitatii
umane isi are resursa primara in
trebuintele omului. A)Trebuinta sta la
baza motivatiei, fiind o sursa de natura
energetica a actului motivational.
Trebuinta este un ansamblu de resurse
motivationale alcatuite din: trebuinte
propriu-zise, impulsuri
motivationael,intentii, valente si tendinte
motivationale. Sunt de 2 feluri:primare biologice sau organice (sete, foame) si

fiziologice sau functionale(de miscare,


relaxare, descarcare) si secu ndare(materiale, spirituale, sociale).
B)Motivele Motivul exprima cauza,
ratiunea, temeiul subiectiv al actiunilor
umane, mobilul ce-l impinge pe om la
actiune.
Motivatia reprezinta totalitatea motivelor,
a consideratiilor sau a
mobilelor(constiente sau nu) care termina
o persoana sa efectueze o anumita
actiune sau sa tinda spre anumite scopuri.
Motivul este cauza psihica mintala care
declanseaza, sustine energetic si
orienteaza actiunea. De aici decurg cele 2
segmente ale motivului: functia
declansatoare si energizanta si functia de
selectie si orientare.
Motivele sunt foarte variate: individuale si
sociale, inferioare si superioare, minore si
majore, egoiste si altruiste etc.
H H. Thomae grupeaza motivele stabile in
sase tematici ale existentei dintre care
unele cuprind mai multe preocupari: A)
tematica reglativa- trebuinte vitale (hrana,
apa, caldura), nevoile sexuale, frica ,
agresivitatea.B) tematica intregrarii
sociale, C) tendinta de ascensiune sociala.
D) activarea existentei dorinta de
variatie, schimbare. E) tematica realizarii
de sine F) tematica normativa.
A.H. M. Maslow pornind de la rezultatele
experimentale in studiul motivatiei muncii
realizeaza o ierarhizare a motivelor.
Piramida lui Maslow cuprinde 5 nivele de
motivatii determinate de trebuinte: 1.
Trebuinte organice(foame, sete etc) 2.
Nevoia de siguranta. 3. Nevoia de
apartenenta la un grup (afiliatie si
adeziune). 4. Nevoia de stima si pretuire.
5. Nevoia de autorealizare.
C)Interesele Le definim ca orientari
selective, active, relativ stabile ale
personalitatii, spre anumite laturi si
domenii concrete ale realitatii( obiecte,
fenomene, evenimente, persoane) Sunt
structuri mai complexe decat trebuintele
si motiveaza dearece implica organizarea,
constanta si eficienta.
D)Idealul Reflecta intotdeauna o anumita
distanta de ceea ce este in momentul dat
individul si ceea ce tinde sau vrea el sa
devina sau sa realizeze, altfel spus, el
apare pe baza co stiintei de insuficienta
sau de nemultumire fata de sine. El
orienteaza intotdeauna atentia si
preocuparile individului spre viitor.
12. MOTIVATIA SI PERFORMANTA
Motivatia nu trebuie considerata si
interpretata ca un scop in sine ci pusa in
slujba obtinerii unor performante inalte.
Din perspectivae diferitelor forme ale
activitatii umane ceea ce intereseaza este
valoarea motivatiei si eficienta ei
propulsiva. Relatia dintre intensitatea
motivatiei si nivelul performantei depinde
de complexitatea activitatii pe care
subiectul urmeaza sa o indeplineasca.
Experimental s-a dovedit ca in sarcinile
simple rutiniere pe masura cresterii
motivatiei in intensitate se imbunatatesc
si performantele. In ceea ce privesc
sarcinile complexe , ce implica

creativitatea si mai multe variante de


rezolvare, cresterea intensitatii motivatiei
asigura pana la un punct si cresterea
performantei urmand ca apoi aceasta sa
scada treptat. Deoarace in sarcinile simple
sunt putine raspunsuri corect si
diferentierea or se face usor iar in
sarcinile complexe actiunea impulsului
motivatinal este ingreunata de existenta
mai multor alternative, iar crestterea
intensitatii acestuia se dovestete
nefavorabila discriminarii,
discernamantului si evaluarilor critice.
Eficienta acivitatilor depinde insa nu
numai de relatia dintre intesitatea
motivatiei si complexitatea sarcinii ci si de
relatia dintre intensitatea motivatiei si
gradul de dificultate al sarcinii. Cu cat
intre marimea intesitatii motivatiei si
gradul de dificultate al sarcinii exista o
mai mare corespondenta si adecvare, cu
atat si eficienta activitatiii va fi asigurata.
De aici apare in psihologie idea optimului
motivational, adica a unei intensitati
optime a motivatiei care sa oermita
obtinerea unor performante inalte sau cel
putin a celor scontate. Exista 2 situatii:
cand dificultatea sarcinii este apreciata
cirect de catre subiect si cand este
apreciata incorect. Optimum motivational
se obtine prin actiunea asupra celor 2
variabile care apar in acesta situatie:
obisnuirea indivizilor de a percepe cat mai
corect dificultatea sarcinii si prin
manipularea intensitatii motivatiei in
sensul cresterii sau scaderii ei.

MODIFICARILE ACTIVITATII CARDIACE


Electrocardiograma sau EKG inregistreaza
biopotentialele electrice generate de
pulsatiile inimii, unda P semnifica
depolarizarea si contractia atriala,
complexul QRS reprezinta depolarizarea si
contractia ventriculara, iar unda T
reprezinta repolarizarea ventriculelor.
Metoda EkG se utilizeaza in cercetarea
experimentala din psihologiei numai in
cazul in care natura ainvestigatiei o cere.
Exista corelatii de ordin psihologic intre
ritmul cardiac /puls. Persoanele cu 60 de
pulsatii pe mi ut denota echilibru psihofizic si emotional, 60-80 pulsatii/min =
echilibru psiho-afectiv, intre 80-100
pulsatii/min = nota de emotivitate,
labilitate neuro-vegetativa si sensibilitate
in fata situatiilor deosebite. Intre 100160/min = activism psiho-fizic crescut, ,
chiar o nota de labilitate psiho-fiziologica
si afectiva cu posibile disfunctii neurovegetative, cardiace si organice ce
necesita interventiii medicale. Peste
160/min demonstreaza prezenta unor
disfunctii neuro-vegetative si emotionale,
posibile cardiopatii, boli organice si stari
psihice nevrotice si se exprima printr-o
conduita hiperprudenta, ezitanta,
nesigura.
13.METODELE EXPERIMENTALE UTILIZATE
IN STUDIUL MOTIVATIEI

1.trebuinta de stimulare: nevoia de


stimuli si descifrarea acestora se instituie
intr0o trebuinta de mare valoare
adaptativa. Experienta de privarea
senzoriala a dem ca omul suporta cu greu
absenta stimulilor. In cazul privarii
senzoriale se manifesta fenomene
psihopatologice: halucinatii vizuale,
auditive, sentimente de anxietate,
tensiune, spaima etc.

conflictuala intrucat optarea pentru o


anumita alternativa este insotita de
ezitari care inceteaza dupa alegere, apo
subiectul va tinde sa justifice alegerea.
Aici apare dilema: aleg ceea ce preferam
sau prefer ceea ce am ales. Reducerea
disonantei cognitive poate fi realizata fie
prin cresterea dezirabilitatii obiectului
ales ,fie prin coborarea dezirabilitatii
obiectului care nu a fost ales.

2.curiozitatea perceptiva si
epistemica: curiozitatea perceptiva se
manifesta dupa reguli specifice: este
foarte mare la figuri absurde, neasteptate
cu redundanta mai mica, e coordonata de
noutate, surpriza. Interesele ca structuri
motivationale si de personalitate au fost
studiate din perspectiva experimentalamotivatia fiind in legatura cu rolul
acestora in activitatea explorativperceptiva. Experimentele lui Postman,
Bruner, McGinnis au demonstrat ca
interesul subiectilor pentru o anumita
latura, zona de cunoastere influienteaza
perceptia.

ELECTROOCULOGRAMA

3.trebuintele de performanta:
cercetatorul D. McClelland a utilizat 3-4
planse din testul aperceptiv-tematic TAT a
lui Murray, centrat pe ceea ce exprima
interes, apreciere privind performantele
si a ajuns la concluzia ca este un bun
indicator al unei inclinatii sau a unei
trebuinte de performanta.
4.nivelul de aspiratie: rezulta din
raportarea succesului real la succesul
scontat. Observatia generala in
experimentul ce implica nivelul de
aspiratie a fost ca acesta urca dupa
succes si coboara dupa insucces.
5.cunoasterea rezultatului si efectul
acestuia: Brtlett a dem in cercetarile
sale ca informarea subiectului cu rez
actiunii sale este de fapt o intarire, o
motivatie. Nuttin, cel mai mare
teoretician al motivatiei , arata ca
informand subiectul despre rez obt.
Permite acestuia sa-si fixeze de fiecare
data un alt scop precis care mentine
motivatia.
6.frustare, agresiune, conflict:
frustarea este starea de afect, de obicei
resimtita negativ, pe care subiectul o
resimte atunci cand un obstacol apare in
calea realizarii scopului urmarit. S-a
constatat ca frustarea si conflictul se
implica reciproc si ca frustarea poate
determina uneori comportamnetul
agresiv, insa difera in functie de tipul de
personalitate. Testul Rosenzweig
determina indicele de rezistenta la
frustrare care de regula este invers
proportional cu forta Eu-lui.
Cercetatorul L. Festinger a studiat
disonanta cognitiva si relatiile dintre
conflict si decizie, facand distinctia dintre
precizie si postdecizie care se
rapoarteaza la comportamentul de
alegere, de optiune. Din punct de vedere
psihologic alegerea este o situatie

Electrooculograma EOG reprezinta


masurarea biopotentialelor globilor
oculari prin intermediul unor electrozi
pozitionati pe piele in vecinatatea ochilor.
Datorita densitatii nervoase mari a
retinei, ochiul poate fi modelat ca un dipol
electric, polul pozitiv fiind situat in zona
corneei,iar polul negativ in zona retinei.
Miscarile oculare au un rol activ in
perceptia vizuala,in raporturile vizuale
sau in imaginatie. Miscarile oculare sunt
un indicator al activitatii de explorare
vizuala si un indicator al proceselor
cognitive. Astfel revenirile indica un
anumit control in verificare ,durata mare
a intervalelor poate sugera dificultati de
intelegere. Interesul pt obtinerea unor
astefl de indicatori obiectivi a condus la
dezvoltarea unor tehnologii, aparate de
masurare.
Procedee de determinare: a) procedeul
reflectarii de catre o lentila de contact
fixata pe cornee a unei raze provenite de
la o sursa de lumina aflata in apropiere.
Miscarea ochiului schimba unghiul de
incidenta al razei reflectate. Astefl incat
se poate filma pe o pelicula drumul sinuos
al directiei privirii, al punctelor de
stationare. Mai comod pentru subiect
esteutilizarea unei raze invizibile,
infrarosu. B) procedeul electrozilor
amplasati in zona ochiului si care
capteaza potentialul electric de actiune.
Cuplarea cu un poligraf inscriptor permite
vizualizarea sub forma unor curbe de
evolutie miscarilor privirii.
14. CARACTERISTICILE FENOMENELOR
AFECTIVE
Cele mai semnificative caracteristici ale
fenomene afective: durata lor,
intensitatea, polaritatea, aspectul stenic
sau astenic, expresivitatea si larga
conditionare.
DURATA PROCESELOR AFECTIVE este
legata de persistenta semnificatiei pentru
individ a factorului afctogen .
INTENSITATEA exprima forta si
profunzimea cu care se instaleaza la
individ procesul afectiv. Ea este
conditionata de valoarea si de sensul
pentru subiect al obiectului afectiunii
sale. Precum si de capacitatea sa
afectiva.
POLARITATEA FENOMENELOR AFECTIVE .
in acelasi timp un individ nu poate simtii
ambii poli ai afectivitatii. Trecerea de la
un pol afectiv la altul-bucurie ori durere,
placere ori neplacere este posibil numai

succeviv ca efect al reconditionarii


afective a persoanei printr-o succesiune
de stari afective. CARACTERUL STENIC
SAU ASTENIC. Se refera la tendinta lor
mobilizatoare sau demobilizatoare,
dezorganizatoare. Intervin si
particularitatile individuale in trairea
starilor afective.
EXPRESIVITATEA
TRAIRILOR AFECTIVE este de diferite
nivele. O constatam in mimica, gestica,
intonatie, tremurul vocii, in plans, bocet,
zambet, dans, ras, iar in plan intern in
puls, respiratie, RED. CARACTERUL UNEI
LARGI CONDITIONARI pe cale relfex
conditionata si pe baza experientei.
Factorii de ambivalenta pot conditiona
negativ sau pozitiv sau cgiar anula
procesele afective. Limbajul are un rol
important in conditionarea afectivitatii.
SEMNIFICATIA PSIHOLOGICA A RED
Reactia electrodermala (RED) este un
bun indicator al starilor emotionale.
Modificarile rezistentei electrice a pileii
sunt obiectivate sub forma unor variatii
ale rezistentei unei ohmetru foarte
sensibil . psihogalvanometrele au fost
folosite pentru a-i detecta pe cei care
ascund adevarul , in special in cercetarea
judiciara. Tipurile de emotii recunoscute
de RED: a) pentru a indentifica frica s-au
utilizat urmatorii stimuli: zgomot violent,
soc electric, vizionarea unor filme de
groaza. B) s-au dat spre rezolvare o
serie de probleme si li s-a cerut sa tina
seama de atitudinea sau starea de
dunctionare a organismului. Problemele
au fost grupate in 2 categorii: situatii
suparatoare, penibile, dificile si situatii si
stari de bucurie, usurare. concluzia este
ca RED nu este un indicator al emotilor si
sentimentelor, cat un indicator al unei
atitudini a organismului orientat spre
solutionarea unor probleme dificile,
majore.
C) alti autori au experimentat RED intr-o
serie de situatii prezentand stimuli foarte
variati, trezind frica, emotia sexuala,
situatii agreabile/dezagreabile.

15. METODE EXPERIMENTALE UTILIZATE


IN STUDIUL AFECTIVITATII.
Afectivitatea este acea componenta a
vietii psihice care reflecta, in forma unor
trairi subiective de un anumit semn, de o
anumita intensitate si durata,raportul
dintre dinamica evenimentelor
motivationale sau a starilor proprii de
necesitatesi dinamica evenimentelor din
plan obiectiv extern.
Metodele de impresie au in vedere
modificarea subiectiva ca traire afectiva
consecutiva actiunii stimulilor. METODA

ALEGERII: se utilizeaza figuri, culori si se


opereaza cu o alegere polara:cel mai
placut, cel mai putin placut. METODA
CONSTRUCTIEI: subiectii au la indemana
elemente de stimulare (forme si culori) pe
care le combina in forma sau culoarea
cea mai placuta. METODA RANGULUI: i
se prezinta subiectului un sir de obiecte,
situatii, stimuli ce urmeaza a fi ordonate
dupa rang pornind de la cel mai placut.
METODA COMPARARII PERECHI: stimulii
sunt prezentati in perechi de cate doi iar
subiectul trebuie sa aleaga dintre acestia
pe cel mai placut.
METODA EVALUARII:
cea mai buna, ajuta la obtinerea unor
indici de forma cifrica. Se prezinta
subiectului o un singur stimul si se cere
sa-l evalueze dupa o scala de intensitate
a preferintei. Aceasta metoda ne permite
sa obtinem o evaluare de intensitate a
alegerii si o comparare, pentru o evaluare
mai precisa apar scalele de evaluare
grafica:
I.......................................................I
Foarte placut
foarte
neplacut
Influienta reciproca dintre procesele
afective si alte aspecte ale activitatii
psihice cu procesele de cunoastere creste
sensibilitatea analizatorilor.
Gandirea este influientata pozitiv de
emotii cu caracter stenic de nivel mediu,
emotiile puternice, atitudinea afectiva au
o influienta negativa. Motivatia prea
puternica creeaza stari afective de
descurajare.
MASURAREA MODIFICARILOR ORGANICE
CARE INSOTESC ACELE TRAIRI AFECTIVE
se poate face prin mai multe metode: 1.
REACTIA ELECTRODERMALA (RED).
Trairile afective se caracterizeaza obisnuit
prin modificari electrice ale
pielii(scaderea rezistentei electrice a pielii
sau cresterea conductibilitatii electrice a
pielii). Este o manifestare
neurovegetativa a sistemului simpatic cu
urmarea descarcarii simpatice care
produce sudatii iar pielea transpirata are
conductibilitatea mare. 2.
INREGISTRAREA MODIFICARILOR
CIRCULATORII: trairikle afective pot fi
insotite de vasoconstrictie sau
vasodilatatie. Ritmul cardiac se modifica,
variatiile presiunii sangvine pot fi
inregistrate cu pletismograful un
oscilometru. 3.INTREGISTRAREA
MODIFICARILOR RESPIRATORII SE
FACE CU AJUTORUL
PNEUMOGRAFULUI. 4. TENSIUNEA
MUSCULARA : se inregistreaza
potentialele de actiune ale muschilor, prin
plasarea de electrozi pe muschi, o
crestere/scadere a frecventei si voltajului
undelor inrregistrate proportional cu
cresterea/scaderea contractiei musculare.
Inregistrarea potentialului muschilor ,

reactii electromiografice(EMG) sunt


insotite de trairi afective. Activitatea
electrica a creierului se inregistreaza cu
electroencefalogramul. Exista 5 tipuri de
unde:Unde alfa: 8-5 cicli/sec: 5-10 mv
Unde beta: 3-20 microvolti
Unde gama: 30-5- cicli/sec
Unde delta: 1-7 cicli/sec:100-500 mv
Unde teta: 4-7 cicli/sec
FUNCTII SI FORME ALE MOTIVATIEI
Motivatia are 3 functii: functia de activare
interna si de semnalizare a unui
dezechilibru fiziologic sau psihologic; in
acesta faza starea de necesitate dainuie
dar nu declanseaza actiunea. Functia de
mobil sau factor declansator al actiunii
efective. Probanta pentru motiv este
declansarea actiunii. Functia de
autoreglare a conduitei prin care se
imprima conduitei un carcater selectiv si
activ.
Formele motivatiei:
Diveresele forme de motivatie generate
de trebuintele variate si in functie de
efectele pe care le produc, concret se
manifesta in maniera bipolara dupa cum
urmeaza: motivatia intrinseca sau
extrinseca, motivatia pozitiva sau
negativa, motivatia cognitiva sau
afectiva.
Motivatia intrinseca avem atunci cand
insasi efectuarea unei actiuni ne
furnizeaza placere si satisfactie in timp ce
in motivatia extrinseca sursa se afla in
afara subiectului.
Motivatia pozitiva este produsa de
stimulari premiale ca lauda si incurajarea
ce au o valoare mobilizatoare mare iar
cea negativa este produsa de amenintari
si critici cu efecte de evitare si refuz.
Cercetarile pe acesta tema au
evidentiata ca recompensele au o puetere
mobilizatoare mai mare decat pedepsele.
Motivatia cognitiva este generata de
nevoia de cunostere.
Motivatia afectiva este generata de
nevoia de a obtine aprobarea din partea
altor persoane, de a se simti bine in
compania altor persoane.
Dupa gradul de integrare avem motivatii
structurate(trebuinte, interese, idealuri) si
trebuinte nestructurate(impulsuri,
tendinte)
Dupa sfera de semnificatie avem
motivatii individuale si generale(sociale).
Dupa continutul sarcinii de reglare avem:
motive homeostazice si motive de
dezvoltare.