Sunteți pe pagina 1din 48

CUPRINS

Scop si motivatie.
Capitolul I: Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii.
Capitolul II: Date despre boala:
Definitie
Istoric;
Etiologie;
Epidemiologie;
Relatii intre varicela si herpes - zoster;
Incidenta;
Anatomie patologica;
Tablou chimic;
Evolutie;
Forme chimice;
Complicatii;
Diagnostic;
Prognostic;
Profilaxie;
Tratament.
Capitolul III: Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu herpes zoster;
Capitolul IV: Prezentarea cazurilor;
Capitolul V : Concluzii;
Capitolul VI: Bibliografie.

Moto:
Acolo unde este medicin este si dragoste fata de oameni."(Hipocrate)

Scop si motivatie

Viata oricarei persoane poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta


aparuta brusc care o poate aduce intr-o situatie critica ce trebuie rezolvata de
serviciul sanitar cu promptitudine si deosebita competenta.
Nursingul promoveaza profilaxia imbolnavirilor.
n cadrul procesului de ingrijire a bolnavului, un rol important il ocupa
asistenta medicala.
"Asistenta medicala este cunostinta celui lipsit de cunostinta, dragostea de
viata pentru cel care a incercat sa se sinucida, ochii pentru cel orbit de
curand,cunostintele si intelegerea pentru tanara mama, mana pentru cel cu mana
amputata de curand." (V. Henderson).
Sanatatea constituie pentru om una din aspiratiile cele mai puternice.
Scopul lucrarii este de a atrage atentia asupra acestei boli pe care o intalnim
cu frecventa destul de mare, uneori cu consecinte grave pentru sanatate datorita
complicatiilor care pot sa apara.
De asemenea, pentru a trece in revista obligatiile ce revin personalului
medical pentru ingrijirea pacientilor cu aceasta afectiune.
Ceea ce m-a atras sa aleg aceasta tema pentru efectuarea lucrarii de diploma
au fost numeroasele cazuri pe care le-am intalnit in stagiul in Sectia de
Dermatologie, dar mai ales suferintele intense la care sunt supusi acesti bolnavi.

Capitolul I: Notiuni de anatomie si fiziologia pielii


Organul cutanat este un invelis membranos, conjunctivo-epitelial ce
acopera intreaga suprafata a corpului si se continua cu semimucosele si mucoasele
cavitatilor naturale.
La un adult de talie medie pielea poate ajunge la o suprafata de 1,5 m-1,8m,
greutatea sa reprezentand 1/5 din greutatea totala a organismului.
Grosimea sa variaza dupa regiunea anatomica, sex, varsta ai rasa. Astfel la
palme si plante pielea poate avea grosimea de 5 mm, in timp ce la pleoape si preput
de 0,2 mm. La copii, batrani si femei pielea este mai subtire.
Culoarea pielii este determinata de mai multi factori si anume: dispersia
luminii prin grosimea epidermului cheratinizat, cantitatea si tipul de melanina din
epiderm si derm vascularizatia dermului superficial si conotatia sangelui in
oxihemoglobina si hemoglobina redusa ca si cantitatea de carbon din stratul comos
si hipoderm.
La structura organului cutanat contribuie atat tesuturile epiteliale cat si
straturile conjunctive ale dermului si hipodermului.
Histologie
Pielea are de la suprafata spre profunzime 3 zone: epidermul, dermul si
hipodermul.
1. Epidermul estre alcatuit din mai multe straturi de celule, morfologic mult
deosebite intre ele dar foacte strans legate din punct de vedere functional.
Din profunzime catre suprafata epidermul prezinta urmatoarele straturi:
Membrana bazala (jonctiunea dermoepidermica) constituie o structura
lamelara ce separa dermul de epiderm. La microscop se evidentiaza 3 benzi:
membrana plasmatica, lamina lucida si lamina densa.
Stratul bazal (stratul germinativ) este format dintr-un singur rand de celule
cilindrice, una langa alta, cu spatiu foarte redus intre ele. Printre celulele stratului
bazal se gasesc melancocite care produc melanina, pigmentul ce determina
culoarea pielii.
Stratul spinos (stratul mucos al lui Malpighi) este format din 6-8 randuri de
celule poligonale agezate in mozaic, separate intre ele prin mici straturi libere. In
spatiile dintre celule, la microscopul obisnuit se observa mici filamente
intercelulare.
Substanta intercelulara ocupa spatiile dintre celulele malpighiene si este
format pe de o parte dintr-un material neomogen cu dispozitie filamentoasa ce
contine pe alocuri si mici granul
4

Stratul granulos este format din 3-4 randuri de celule de aspect romboidal
si de culoare inchisa care nu mai prezinta spini intercelulari, nucleul este abia
vizibil, iar citoplasma este bogata in granule de keratohialina.
Stratul lucidum (stratul clar) este dispus deasupra stratului granulos, fiind
compus din 2-3 randuri de celule alungite asezate culcat
Stratul cornos este fonnat din mai multe randuri de celule plate care nu siau pierdut nucleul, organitele intra citoplasmatice si puntile intercelulare, ceea ce
determina exfolierea lor in mod spontan.
2. Dermul este compus din 2 parti: dermul superficial si dermul profund.
Dermul este format din 3 componente: substanta fundamentala, fibrele dermice si
celulele dermice.
Substanta fundamentala este componentul amorf al dermului si are
aspectul unui gel fiind formata din micropolizaharide care umplu spatiul
intercelular si interfibrilar.
Stratul fibrilar al dermului este format din fibrele de colagen (75% din
compozitia dermului) se mai intalnesc fibre elastice si fibre de reticulina cu rol in
rezistenta tegumentului. Sistemul fibrilar sta la baza tramei conjunctive pe care se
insera vasele sanguine, terminatiile nervoase, foliculii pilosebacei, glandele
sebacee, canalele excretoare ale glandelor
sudoripare.
Sistemul celular al dermului estre format din mai multe categorii de celule:
fibrocite, mastocite, limfocite plasmatice, leucocite, histocite.
3. Hipodermul (tesutul grasos al pielii) este situat in profunzime deasupra
aponevrozei. Este format din celule adipoase in cea mai mare parte organite sub
forma de lobuli intre care se gasesc vase sanguine, nervi, bulbi pilari, glomeruli
sudoripari.
Fiziologia pielii

Functiile dermului:
Substratul morfologic al functionarii dermului este reprezentat de sistemul
fibrilar care asigura coeziunea si rezistenta cutanata, substanta fundamentala care
fixeaza, apa, electrolitii si favorizeaza schimbul de sub- stante nutritive intre vase
si tesutul conjunctiv.
Procesele metabolice cele mai importante au loc la nivelul papilelor dermice,
care sunt foarte bogat vascularizate.
5

Functiile pielii corelate cu fiziologia generala


1. Functia secretorie: pielea secreta si elimina sebum prin glande sebacee
si transpiratie prin glande sudoripare.
2. Functia de termoreglare: pielea se comporta ca un intermediar
in schimburile de caldura intre mediul intern si cel extern.
3. Functia de aparare: se realizeaza prin activitatea imunologica si
hematopoetica. Cea imunologica se efectueaza prin histocite care se transforma in
macrofage prin inglobarea particulelor straine patrunse in acest nivel, cat si prin
eliberare de anticorpi. In activitatea hematopoetica s-a constatat o sinteza de
mieloblasti.
4. Functia exteroceptoare: la nivel cutanat se gasesc terminatii nervoase
specializate in:
-senzatia tactila prin corpusculii Meisser;
-senzatia tactila prin corpusculii Krause (rece) si Ruffini (cald);
-dureroasa prin terminatiile nervoase de la papilele dermice amielinice.
Particularitatile pielii in raport cu varsta
1. Pielea la sugari si copii:
Inca de la nastere pielea este acoperita cu un strat de grasime numit vernix
caseosa care dispare progresiv in prima saptamana de viata.
La nou-nascut pielea e moale, catifelata, subtire, fina, foarte bogata in apa,
initial rosie-violacee dupa care isi capata culoarea normala.
La copii mai mari pielea continua sa fie supla, cu epiderm subtire.
Dermul bogat vascularizat da culoarea roz a pielii; foliculii pilo-sebacei sunt
insuficient dezvoltati, glandele sebacee secreta o mica cantitate de sebum,
dezvoltarea unitatii pilo-sebacee fiind completa la pubertate.
2. Pielea la batrani:
Dupa 40 de ani incepe instalarea senescentei organului cutanat.
Pielea devine aspra, atrofica, uscata prin diminuarea secretiei sebacee si
sudoripare si descresterea continutului de apa, precum si diminuarea inhibitiei sale.
Se constata subtierea epidermului, dermul si hipodermul se atrofiaza, fibrele
elastice devin groase cu traiect mai putin ondulat, reteaua vasculara este mult
diminuata, scad reactiile oxidative, a metabolizarii glicogenului si scade activitatea
unei intregi serii de enzime.
In concluzie in procesul senescentei, metabolismul tegumentului este mult
scazut.
6

Capitolul II: Date despre boala


1. Definitie: Herpes-zoster este o boala infectioasa, produsa de virusul
Varicelo-Zosterian (VVZ), care se manifesta printr-o eruptie alcatuita din vezicule
mari flasce,cu topografie unilaterala corespundzand traectului unui nerv senzitiv.Se
insoteste de adenopatie si de tulburari senzitive nevralgice ,determinand frecvent
sechele dureroase ,care dureaza mult timp dupa vindecare.Cea mai frecventa
localizare este intercostala mai rar oftalmica si cervicala.Este sinonima cu: Zona
Zoster.
Istoric: Zona a fost remarcata din antichitate fiind mentionata de Plinius. In
evul mediu era cunoscuta sub denumirea de ignis sacer - focul sacru. Relatiile cu
varicela au fost semnalate de Von Bokay (1888-1892).
2. Etiologie: Agentul patogen al zonei este un virus, care a putut fi identificat
si descris prin mijloace tehnice speciale. Are o forma rectangulara dar poate
prezenta si alte forme, iar la microscopul electronic prezinta un corp central
inconjurat de 2-3 membrane.
El s-a dovedit a fi identic cu cel al varicelei, de aceea a fost numit virus
Varicelo-Zosterian. Este un ADN - virus unic si identic ca marime si forma din
familia "Herpeto-Viridae", grup de virusuri care au implicare deosebita in
patologia umana.
Aceste virusuri pot produce infectii latente in care informatia genetica persista
indefinit de celule: spre deosebire virusul Varicelo-Zosterian, care la prima infectie
produce varicela, iar la recadere dupa ani de zile produce herpesul Zoster.
Se rescriu zone simple necorelate cu vreo conditie favorizanta si zone
secundare unor factori favorizanti. Astfel de zone pot surveni in urma unor
traumatisme (contuzii, fracturi interventii pe un anumit traiect nervos), a unei
debilitati marcate a organismului, afectiuni infectioase acute si cronice, boli
metabolice.
Zonele care apar paraneoplazic sunt expresia unui mare deficit al rezistentei
organismului.Eruptia survine intr-un stadiu mai avansat, frecvent dupa
radioterapie, citostatice. Exista o corespondenta topografica metamerica intre
localizarea tumorii si cea a unei zone.
Fata de virusurile din familia Herpeto-Viridae s-au obtinut chimioterapice
active (acyclovir), care au permis obtinerea unor rezultate alta data nesperate.

3. Epidemiologie: Herpesul-Zoster este o infectie cu raspandire universala.


Evolueaza sporadic, mai mult la adulti si fara sezonalitate. Rolul bolnavilor cu
Herpes-Zoster, ca posibile surse de infectie prin zemuirea buchetelor de vezicule
recente, nu este important dar nici nu trebuie neglijat. Receptivitatea este
universala, imunitatea conferita prin boala este durabila, insa lacunara in cazurile
rare, in care apare zona, pe un metamer cutanat ce corespunde zonei inervate de
ganglionul rahidian sau de ganglionii cranieni, in celulele nervoase in care se afla
in stare latenta informatia genetica virala.
Aceasta boala este produsa de un virus "unic"; un argument in favoarea
unicitatii este posibilitatea frecventa ca subiectii cu Herpes-Zoster sa poata
contamina contactii (mai ales copii) provocandu-le o varicela
4. Relatii intre varicela si Herpes-Zoster: S-au facut numeroase studii care
au confirmat legatura epidemiologica intre varicela si Herpes-Zoster. Dupa 1945 sau adus suficiente probe pentru a dovedi ca ambele boli sunt provocate de acelasi
virus Varicelo-Zosterian (VVZ).
VVZ produce doua boli distincte clinic: varicela sau varsatul de vant si
herpesul sau zona zoster.
Varicela este o infectie ubicuitara extrem de contagioasa, este de obicei o
afectiune benigna a copilariei, caracterizata printr-o eruptie exantemoasa
veziculara. Prin reactivarea VVZ latent,mai ales dupa a sasea decada de viata,
boala se prezinta ca o eruptie veziculara , in zona unui dermatom, asociata de
obicei cu durere severa. S-a dovedit ca particulele de virus provenite de la cele
doua boli si examinate la microscopul electronic sunt morfologic identice.
La fel si la culturile pe tesuturi.Testele serologice specifice (testul de
neutralizare, reactia de fixare a complementului, tehnica cu anticorpi fluorescenti)
au putut fi efectuate intre cele doua boli cu rezultate pozitive folosindu-se fie
antigenul varicelic si serul cu anticorpi antizosterieni, fie inversiar,
cu,gamaglobuline,specifice, recoltate de la bolnavi cu Herpes-Zoster, se previne
aparitia varicelei la contacti.
Pe baza acestor date si a observatiilor epidemiologice, varicela si HerpesZoster, se considera doua manifestari distincte ale aceluiasi virus.
Varicela constituie raspunsul unei persoane lipsite de imunitate, in timp ce
Herpes-Zoster reprezinta raspunsul unei persoane partial imune, cand scade
rezistenta organismului fata de acelasi virus.
5. Incidenta: Aceasta boala afecteaza 4% din populatie.
Este intalnita rar la copii sub forme usoare, abortive, nedureroase.
Este frecventa dupa 45 de ani si in special la varste avansate unde se
intalnesc si formele cele mai grave algii postzonale indelungate.
8

Incidenta maxima este de 5-10%, pentru grupa populationala cuprinsa intre al


saselea si al optulea deceniu de viata.
S-a constatat ca aproximativ 2% din bolnavii cu Herpes-Zoster vor avea al
doilea episod infectios.
6. Anatomie patologica: Leziunile cutanate sunt similare celor din varicela
avand ca particularitati numai topografia radiculara, circurnscrisa la un dermatom.
n sistemul nervos se constata leziuni in ganglionii spinali. Leziunile constau
dintr-un proces inflamator cu infiltratii de limfocite si plasmocite.
n unele cazuri procesul se extinde realizand tabloul de meningite, mielita sau
encefalita. Procesul inflamator se poate extinde uneori si la coarnele anterioare si la
radacinile motorii (paralizii).
Leziuni similare apar si in ganglionii cranieni afectati. Se observa frecvent si
leziuni de nevrita periferica (degenerescenta axonala si dimielizare).
7. Tabloul clinic:
Incubatia: Clinic incubatia nu se cunoste,fiind vorba de reactivare a unei
infectii.Atunci cand factorul declansator e evident, incubatia este cuprinsa intre 3-7
zile.
Perioada prodromala: astenie, cefalee, subfebrilitati urmate la scurt timp de
arsuri si dureri in teritoriul in care va aparea eruptia;
Debutul bolii: Herpesul-Zoster debuteaza intotdeauna cu durere.
Durerea este un simptom principal putand fi intensa, continua, ca o arsura sau
cu caracter de junghi, cu distributie caracteristica, care face diagnosticul usor de
precizat chiar inaintea eruptiei.
Durata si intensitatea durerii creste odata cu varsta. Durerea preeruptiva ca si
cea asociata eruptiei, este insotita de hiperestezie chinuitoare, dar nu este la fel de
intensa ca si cea postzonala. Eruptia este precedata de o adenopatie regionala.
Sindromul eruptiei: Apare in primele 42 de ore de la debutul bolii si
faciliteaza foarte mult prezicerea diagnosticului, data fiind gruparea leziunilor in
banda unilaterala.
Ganglionii limfatici sunt inflamati inca dinaintea eruptiei pe care o insotesc,
dupa care apare eritemul apoi veziculele, mici si perlate cu continut serocitrin
dispuse in buchete, unele izolate sau altele asezate aproape uniform.

Lichidul vezicular se usca in cateva zile, apar crustele gri-maronii care


detasandu-se dupa circa 14-16 zile de evolutie lasa o leucodermie post terapeutica
de durata.
Evolutia se face prin transformarea veziculelor in pustule, apoi zemuirea ori
formarea crustelor timp de 10-14 zile. Durerile persista si sunt de multe ori
chinuitoare, chiar si luni de zile dupa vindecarea leziunilor cutanate.
Caracteristic este topografia radiculara a eruptiei in forma de benzi (aspect
"zonal", "in centura" sau "in chinga"), suprapusa pe suprafata de inervare senzitiva
cutanata a radacinii sau radacinilor nervoase senzitive care sunt afectate de virus.
Durata medie a eruptiei este de 3 saptamani; se poate insoti de febra
moderata si reactie meningeala aproape constanta.
Se mai pot asocia fenomene inflamatorii supraadaugate, mai ales in zona
oftalmica, cu edem palpebral de inchidere a ochiului; uneori apar elemente
eruptive si pe mucoasa conjunctivala, pe cornee, cu urmari grave.
Mai pot aparea si tulburari vegetative (vasomotorii si secretorii) sau trofice
(depigmentarea sau caderea parului).
8. Evolutie. Evolutia zonei este de regula usoara, cand eruptia evolueaza
spre crustificare dar in formele mai severe apare necroza si hemoragii (herpeszoster hemoragic, necrotic, granulos) cu ulceratii policiclice ce rezulta din
confluarea elementelor veziculo-necrotice din buchet.
In multe cazuri apar veziculo-pustule ombilicale, asemanatoare acelora din
varicela; pot aparea diseminate, sau in afara traiectului nervului subjacent atins,
chiar si pe partea opusa (herpes-zoster generalizat). Probleme clinice dificile pun
numai formele clinice severe cu manifestan generale si locale intense si
complicatiile.
Faza de cruste dureaza 10-14 zile, dupa care se desprind si lasa o cicatrice
caracteristica si anume depigmentata central cu margini hiperpigmentate.
9. Forme clinice. In functie de gravitate se clasifica in:
-Forme abordive care au ca unic simptom nevralgia unilaterala fara eruptie;
-Forme eritematoase;
-Forme veziculare;
-Forme hemoragice,
-Forme necrotice;
-Forme gangrenoase;
-Forme generalizate variceliforme.

10

In functie de topografia leziunilor, cel mai frecvent 50 % desi cazuri este


herpesul zoster toracic, localizat la nivelul catorva radacini nervoase toracale( cel
mai frecvent intalnite sunt dermatoamele de la T 3 la L3 ) ; urmeaza herpes zoster
cervical, cervico - occipital si cervico - brahial, abdominal si al membrelor.
In domeniul nervilor cranieni, herpesul zoster se localizeaza la una din
ramurile trigemenului, cea mai frecventa fiind localizarea pe ramura oftalmica;
herpes zoster oftalmic, se poate insoti de afectarea corneei, care duce la opacifierea
corneana. O alta localizare este si ganglionul geniculat in nervul senzitiv
intermediar lui Wrisberg (partea a VII-a) constituind sindromul Ramsay - Hunt.
Tabloul clinic consta in eruptia zosteriana in pavilionul urechii si timpan,
insotita de paralizie faciala de tip periferic de aceeasi parte si de simptome
auditive.
Paralizia faciala rezulta desi nevrita perechii a VII-a, cu edem inflamator care
comprima nervul facial in canalul osos si insotite de tulburari de gust in 2/3
anterioare ale limbii si lacrimare in cursul masticatiei.
Tulburarile auditive constau in hipoacuzie, ameteli,tulburari de echilibru,
varsaturi si "zumzet" in urechi. Pierderea gustului si zgomotul in ureche pot
ramane permanente.
Dintre localizarile la nivelul extremitatii cefalice, herpesul zoster oftalmic este
cel mai des intalnit, dar si cea mai dureroasa dintre toate formele de herpes zoster.
Afectarea perechii a IX-a (glosofaringieni) si a X-a (vagi), este mai rar
intalnita. Zona buco laringiana se intinde dupa caz la limba, val palatin, faringe si
extrem de rar la laringe.
Zonele rahidiene pot avea localizari subclaviculare, intercostale,
lomboabdominala si sacrala.
Herpes zoster visceral. Afectarea fibrelor simpatice si parasimpatice viscerale
se exprima prin simptome gastrointestinale (ileus) si genito-urinare (spasme
dureroase, pareza vezicala).
Alteori, s-au observat iritatii dureroase si revarsari lichidiene, pleurale si
peritoneale.
In afara acestor forme, aspecte clinice deosebit de grave pot fi intalnite in
formele generalizate, variceliforme cu precadere la cei cu homeopatii maligne.
Limfoamele maligne se pot asocia cu o crestere a incidentei zosterului, si
aparitia unei zone generalizate grave, care poate fi fatala.

11

10. Complicatii
Pot fi uneori grave si cu sechele.
Complicatii infectioase. Elementele eruptive se pot infecta cu coci piogeni,
realizandu-se si uneori aspectul de erizipel, al carui placard inflamator mascheaza
eruptia tipica.
Complicatii nervoase: paralizii (leziuni ale neuronului motor periferic), la
mielita, encefalita, cu prognostic in general, bun ca evolutie si urmari.
Dintre complicatiile oftalmice: atingerea corneei, cu producere de ulceratii,
irita si iridociclita de obicei curabile, soldata cu cicatrici reziduale.
Cea mai de temut este nevrita optica cu atrofie optica secundara.
Sunt posibile si complicatii tardive ca: paralizia pupilei, keratita
neuroparalitica.
Alta complicatie e cea a zonei cu localizare pe traiectul nevului cervicalo geniculat care poate da: sindromul Ramsay Hunt (dureri puternice la nivelul
conductului auditiv cu iradiere in tample, urmat de anestezie si / sau hipoacuzie si
tulburari de echilibru, acestea din urma tranzitorii).
Cea mai consumptiva complicatie a herpesului zoster, atat la individul normal
cat si la gazda imuno-compromisa este durerea asociata cu nevrita acuta si cu
nevralgia postherpetica.
Nevralgia postherpetica este rara la tineri; totusi peste 50 % dintre bolnavii
peste 50 ani, acuza dureri in dermatomul afectat, cateva luni dupa rezolutia
manifestarilor cutanate.
Manifestari senzitive la nivelul dermatomului, constand in hipo sau hiperestezie
sunt frecvente.
Bolnavii cu boala Hodgkin si limfoame non - hodgkiniene prezinta cel mai
mare risc de agravare a herpesului zoster, deoarece la aproximativ 40 % din acesti
pacienti se produce o diseminare cutanata.
Dintre pacientii cu diseminare cutanata, 5 - 10 % prezinta risc crescut de
pneumonita, meningoencefalita, hepatita si alte complicatii serioase.
Cu toate acestea, chiar la pacienti imunocompromisi diseminarea este rareori
fatala.
Pacientii care au suferit un transplant de maduva osoasa prezinta un risc
crescut de infectare cu VVZ.
Treizeci la % din cazurile cu infectare cu VVZ post-transplant, dezvolta boala
in primul an dupa transplant ( 50 % dintre acestia in primele 9 luni)si la 45 %
dintre acesti bolnavi se produce o diseminare cutanata sau viscerala.

12

Rata mortalitatii este de 10 %, iar nevralgia postherpetica, cicatricele restante


si suprainfectia bacteriana mai sunt frecvente in infectiile VVZ ce se produc in
prime le 9 luni posttransplant.
La pacientii infectati, la care apare simultan si reactia de respingere a grefei,
cresc sansele de diseminare si / sau de sfarsit fatal.
11. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv, este dificil inainte de aparitia eruptiei si se pune pe baza
de:
-date epidemiologice: contact cu varicela si / sau varicela in copilarie;
-date clinice: durere cu distributie caracteristica, aparitia veziculelor in banda
unilaterala insotita si urmata de dureri de tip nevritic;
-date de laborator: metoda de diagnostic citologic pe frotiuri recoltate de la baza
unor vezicule proaspete, colorate in Giemsa, se pot observa celule gigante cu multi
nuclei si incluzii intracelulare lozinofile;
-tehnicile de izolare si identificare a virusului si evidentierea dinamicii si
anticorpilor permit un diagnostic etiologic de certitudine;
-microscopia electronica furnizeaza date despre forma, dimensiune si structura
fina a particulelor virale si ale componentelor lor;
-serodiagnosticul infectiei virale, prin reactia de fixare a complementului va
indica agentul etiologic.
Diagnosticul diferential
In faza preeruptiva a herpesului zoster se face cu
- nevralgie intercostala,
- pneumonie,
- colica renala,
- iar in cazul unei zone cu localizare intercostala stanga, cu infarctul
miocardic.
Aspectul unilateral al leziunilor veziculare, pe aria unui dermatom, conduce
rapid la diagnosticul de herpes zoster.
Atat infectia cu virusul herpes simplex cat si cea cu virusul coxackie pot
determina leziuni veziculare, pe aria unui dermatom.
n aceste situatii un frotiu colorat Tzanck, completat cu un test virusologic sunt
utile in elucidarea diagnosticului.
El poate fi pus cu certitudine o data cu aparitia leziunilor, sau retrospectiv, pe
baza rezultatului serologic.
Diagnosticul diferential este mai dificil numai in formele optice sau in herpesul
zoster suprainfectat (erizipel supra-adaugat peste o zona).
13

Herpesul zoster diseminat trebuie diferentiat de


-varicela,
-eritem polimorf,
-eruptiile alergice si dermato-zonele liniare (care insa nu sunt dureroase).
12. Prognostic
Prognosticul zonei este favorabil, mai ales la copii si adulti.
Zona zoster necomplicata se vindeca intotdeauna.
Prognosticul este in general bun avand in vedere evolutia benigna la tineri, dar
totusi se intalnesc aspecte clinice deosebit de grave in formele generalizate,
variceliforme, cu precadere la cei cu homeopatii maligne.
Limfoamele maligne se pot asocia cu o crestere a incidentei zosterului si cu
aparitia unor zone zoster generalizate grave nu numai la batrani, ci chiar si la copii.
Zosterul la acest tip de bolnavi, in forme diseminate poate fi fatal.
Recidivele de herpes zoster sunt rare si apar in stari de deficit imunitar.
13. Profilaxie
Deoarece herpesul zoster este o alta expresie a varicelei, care apare dupa ce
bolnavul a trecut prin varicela si are o anumita imunitate, care scade in timp, si
datorita unor imprejurari prielnice bolii, masuri de profilaxie ce se impun in cazul
varicelei sunt valabile si in cazul zonei zoster.
Pentru gazda normala, profilaxia si tratamentul varicelei nu are mare
importanta, deoarece boala este de regula benigna.
Totusi, persoanele imunocompromise au risc crescut de a dezvolta forme
complicate de varicela; metodele de prevenire cuprinzand imunizarea pasiva sau
administrarea experimentala de vaccin cu virusuri vii atenuate.
Imuno-profilaxia se poate face prin administrare de imunoglobuline specifice
zoster (ZIG), derivate de la pacientii cu herpes zoster, imunoglobuline specifice
varicelo-zoster (VIG), sau introducerea intravenoasa de plasma imuna zoster (ZIP).
Atat ZIG cat si VZIG trebuie administrate la 96 de ore, dar preferabil la 72 de ore
de la contactul cu o persoana infectata, pentru a putea fi eficace. ZIP poate fi
administrata si mai tarziu.
VZIG trebuie administrate persoanelor imuno-deprimate sub 15 ani, care nu
au avut sau nu stiu sa fi avut varicela, care nu au fost vaccinate impotriva VVZ si
care au avut un contact in familie, cu o persoana apropiata, mai mult de o ora, intrun spatiu inchis sau in spital, intr-un salon comun. VZIG ar mai trebui administrate
nou - nascutilor ale caror mame au avut un debut de varicela cu mai putin de 5 zile
14

inainte de nastere sau in timp de 48 de ore postpartum. De asemenea ar mai trebui


administrate adolescentilor sanatosi receptivi (>15 ani) si adultilor receptivi, in
special femeilor insarcinate, totusi inainte de administrare se face un test serologic
care sa precizeze statusul imun.
VZIG sunt recomandate prematurilor spitalizati cu >28 de saptamani de
gestatie, ale caror mame nu au avut varicela, si celor < de 28 de saptamani de
gestatie, indiferent de antecedentele infectioase ale mamei, cand contactul este
semnificativ.
Studii clinice efectuate in Japonia si Statele Unite au demonstrat eficacitatea
vaccinului cu virus atenuat (OKA), atat la indivizii sanatosi cat si la gazdele
imunocompromise. Acest vaccin va primi licenta in Statele Unite in viitorul
apropiat. Este indicata vaccinarea copiilor cu boli limfoproliferative si cu
deficiente imune, care desi imunodeprimati, raspund prin sinteza de anticorpi la
vaccinare.
14. Tratament
Principalele obiective terapeutice in herpes zoster constau in cedarea durerii,
prevenirea si reducerea infectiei. Importante sunt evitarea infectiilor secundare, a
complicatiilor severe si pe cat posibil a alergiilor postherpetice.
Bolnavii vor fi tinuti in repaus si izolati pentru primele 7 zile cu dieta
corespunzatoare hranitoare. Local se evita orice pansament si se scurge la atingeri
cu alcool sau solutie mentol-fenol 2 % si aplicare de diverse pudre sicative.
A. Terapia antialgica si antiinflamatorie
-Fenilbutazona - 3 drajeuri / zi
- Algocalmin - 1 - 2 fiole / zi
-Aspirina - 1 - 2 / zi (unii o asociaza cu tranchilizante spre a diminua si a
evita fixarea corticala. Se mai asociaza cu bicarbonat de Na pentru intoleranta
digestiva).
-Paracetamol 1 - 2 g / zi. La aceasta se adauga tranchilizante neuroleptice,
anticonvulsivante cu efect sedativ central.
-Plegomazin sau Romergan - 1 - 2 g / zi
In nevralgia de trigemen, se recurge la carbamazepina (Stazepin, Tegretol),
asociata cu analgezice.
In alergiile zosteriene dramatice se utilizeaza cu efecte bune: Cimetidin 600
mg / zi; sulfat de Zn 200 mg / zi.
Ca si analgezic in faza acuta se mai poate folosi Codeina 600 mg / zi, Cofedol
care are si actiune antivirala.
15

In formele severe se administreaza corticoizi - Prednison 30 - 40 mg / zi in


priza unica matinala, la inceputul bolii sub protectie de Rifampicina.
B. Terapia antivirala
Tratamentul cu antibiotice este indicat in herpesul zoster suprainfectat cu
piococi, in fonnele gangrenoase, hemoragice.
In scop profilactic si terapeutic se folosesc antibiotice cu spectru larg:
Tetraciclina, Cloracid.
Mai recent se foloseste Rifampicina in doze de 600 - 900 mg / zi care poseda
actiune antivirala actionand prin inhibarea polimerazelor mitocondriale necesare
sintezei ADN viral si replicarii virusului.
Pacientii cu herpes zoster beneficiaza de terapie cu acyclovir, care
accelereaza vindecarea leziunilor cutanate si amelioreaza nevralgia postherpetica.
Doza este de 800 mg. po, de 5 ori / zi, timp de 7 - 10 zile.
La gazda imunocompromisa, atat varicela cat si herpesul zoster, vor fi tratate
cu vidarabina sau, preferabil acyclovir administrate intravenos.
Acyclovirul este preferabil vidarabinei, mai ales la bolnavii
imunocompromisi, datorita toxicitatii reduse. Acyclovirul intravenos scade
frecventa complicatiilor viscerale, care nu influenteaza vindecarea leziunilor
tegumentare sau durerea.
Doza este de 500 mg la 8 ore, timp de 7 zile. Aceste recomandari sunt atat
pentru bolnavii imuno compromisi, cat si pentru cei cu herpes zoster diseminat.
Tratamentul cu acyclovir oral nu este recomandat pacientilor
imunocompromisi, cu infectie VVZ. Concomitent administram de aciclovir
intravenos la gazdele imunodepresate, este de dorit incercarea opririi tratamentului
imunodepresiv.
Tratamentul nevritei acute si / sau a nervalgiei postherpetice poate fi uneori
dificil. In afara utilizarii judicioase a analgezicelor (de la non - narcotice la
narcotice), s-au raportat rezultate pozitive in inlaturarea durerii, prin administrarea
unor medicamente ca Amitriptilina clorhidrat si Flufenazina clorhidrat.
Tratamentul local: trebuie sa evite medicatiile iritante.
In stadiul initial se vor aplica comprese, pudraje, coloranti, mixturi calmante
si sicative evitandu-se dermatocorticoizii:
a) in faza de veziculatie: Bioxiteracort spray sau alcool de 50 % in
tamponari de 2 - 3 ori / zi, urmate fie de pudrari cu talc sulfamidat 10 %, mixturi
calmante.
b) in faza de ulceratie sau necroza post veziculoasa: Badijonari cu solutie
apoasa de violet de gentiana 1 %, urmate de paste grase moi cicatrizante.
16

CAPITOLUL III
Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu herpes zoster
In cursul unor afectiuni dermatologice si infecto-contagioase pot apare
modificari cutanate care sa acopera suprafete mari de piele si sa se extinda pe toata
suprafata corpului.
Spitalizarea acestor bolnavi ridica o serie de probleme de ingrijire, care
izvorasc din starea generala a bolnavilor si din caracterele speciale ale leziunilor.
Rolul asistentei in ingrijirea oricarui bolnav se bazeaza pe interventii
autonome (cu rol propriu) si delegate (la indicatia medicului).
I. Interventii autonome
1. Asigurarea confortului fizic prin:
-asezarea bolnavului intr-un pat comod care sa-i asigure relaxare, sa-l mentina
in pozitie adecvata starii lui, sa fie accesibil atat bolnavului (asezarea la marginea
patului, urcare si coborare fara eforturi), cat si personalului medical pentru
efectuarea procedeelor de investigatie si tratament care se desfasoara la pat;
-asezarea pe pat a unui cearceaf confectionat din material moale si fin, fara
cusaturi si carpituri pentru a nu jena bolnavul;
-asigurarea conditiilor optime (salon curat, aerisit, lenjerie curata, uscata si
lejera); asigurarea pozitiei corespunzatoare de menajare a durerilor.
2. Supravegherea functiilor vitale
-masurarea temperaturii, pulsului ,T.A. de doua ori pe zi, dimineata si
seara;
- urmarirea diurezei;
-notarea valorilor in F.O.
3.Asigurarea igienei personale a bolnavului
-baia reprezinta o preocupare deosebita a asistentei evitand regiunile bolnave,
a caror toaleta se face in cadrul tratamentului.
Suprafetele intacte vor fi spalate zilnic, iar cele acoperite de leziuni se vor
pastra perfect curate prin tehnica tratamentului;
- pentru prevenirea leziunilor de grataj si a suprainfectarii eruptiei, unghiile
vor fi intretinute curat, taiate scurt.

17

4. Alimentatia
-asistenta are rolul de a supraveghea bolnavul sa nu consume alimente care ii
sunt interzise;
-ajutarea bolnavului sa se alimenteze in cazul in care prezinta si alte afectiuni si
nu se poate alimenta.
5. Asigurarea confortului psihic
-combaterea anxietatii;
-incurajarea continua a bolnavului spunandu-i ca boala nu este grava si daca
respecta sfaturile date de echipa de ingrijire, aceasta se va vindeca fara sa lase
cicatrici;
-sfatuiesc pacientul sa promoveze activitati care ii distrag atentia de la boala
care-l preocupa.
6. Educarea pacientului cu privire la:
-respectarea tratamentului prescris;
- respectarea regimului alimentar;
-respectarea ore lor de somn si de masa;
-respectarea igienei corporale (baie zilnica in zonele unde exista eruptie,
evitarea gratajului,evitarea baii generale pana la disparitia totala a leziunilor).
II. Interventii delegate
1. Recoltarea probelor biologice (sange, urina, exudat faringian) pentru
examene de laborator.
2. Administrarea tratamentului per oral si parenteral:
-pentru calmarea durerilor (Algocalmin, Piafen, Carbamazepin, Fortral);
- pentru eruptia veziculoasa (Acyclovir);
- pentru evitarea suprainfectiei (Sinerdol, vitaminele B1, B6).
3. Aplicarea locala a medicamentelor
-pudre - usuca tegumentele, absoarbe grasimea, favorizeaza respiratia cutanata;
-paste - adera la piele, nu necesita pansament, dupa aplicarea lor se pudreaza cu
talc;
-mixturi - dupa aplicare se pudreaza cu talc;
-lotiuni- se aplica sub forma de tamponari;
-uleiuri - utilizate pentru inmuierea crustelor.

18

CAZUL NR. I
Nume si prenume: N.I.
Sex: feminin.
Varsta: 68 ani.
Domiciliul: Turda
Ocupatia: pensionara.
Nationalitate: romana.
Religie: ortodoxa.
Conditii de viata si munca: corespunzatoare.
Antecedente heredo-colaterale: neaga .
Antecedente personale-fiziologice: M. - 12 ani,
-N.= 4,
-Climax de 20 ani.
Antecedente personale -patologice:- neaga boli infecto - contagioase;
- apendicectomie in 1996;
Data internarii:03.02.2016
Diagnosticul la internare: Zona-Zoster
Motivele internarii: Eruptie veziculoasa la nivel hemicranian drept si latero
- cervical pe fond eritematos.
- Nevralgie puternica loco- regionala.
Istoricul bolii: Boala debuteaza dupa spusele bolnavei in urma cu cateva
zile cu o puternica nevralgie la nivelul hemicraniului drept
si latero-cervical urmata de o eruptie veziculoasa pe fond
eritematos.Bolnava se prezinta la serviciul de garda de unde
se interneaza in sectia Dermato - Venerice pentru examinari
ci tratament de specialitate.

19

Examinari de laborator:
VSH - 13 mm. - 30 mm.
TGO - 2,1 /UI
TGP -14 /UI
Hemoleucograma: Hb - 13,2 g %
L - 4800 / mm3
Glicemie - 94 mg %
Azot - 30 mg %.
SNF negativ
Ionograma:
Na - 137 m Eq/l
K- 5,2 m Eq/l
Cl-102 m Eq/l
Ca - 5,4 m Eq/l

20

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira, a avea o buna circulatie


Torace simetric de configuratie.
Participa la miscari respiratorii, cardio - vasculare.
Respiratia =20 resp/min.
Puls = 76 pulsatii/min.
T.A.= 120/70 mm Hg.
2. Nevoia de a se alimenta, a se hidrata
-Serveste masa la ore regulate (3 mese / zi, atat in spital cat si acasa;
-Se alimenteaza fara ajutor;
-Prefera alimente ca:lactate, carne de pui, cartofi;
-Detesta: carnea de miel;
-Modul de preparare a alimentelor: prajire, fierbere;
-Apetitul este bun, masticatia adecvata;
-Cantitatea de lichide ingerate aprox. 1800 ml./ zi (ceai, apa, suc) ;
-Prefera ceaiul, detesta bauturile alcoolice dar la diferite ocazii serveste
cate un pahar de vin;
-Greutatea corporala 70 kg.; inaltime 1,67 m.
3. Nevoia de a elimina
Urina:
- Diureza aprox. 1200 ml are 4-5 mictiuni / zi; mictiuni spontane
nedureroase;
-Culoare galben deschis; miros normal (amoniacal);aspect clar,
transparent;
Scaun
-1-2 zi, cantitatea in functie de cantitatea alimentelor consumate;
-Consistenta pastoasa omogena; culoare bruna.
Transpiratie:
-n limite normale.

21

4. Nevoia de a se misca, a avea o buna postura.


-Aparatul locomotor integru, mobil.
-Nu prezinta dureri articulare se poate mobiliza singura
-Acasa este in continua miscare, dar in spital este sedentara (din cauza
durerii).
-In prezent nevoia este afectata de durere la mobilizarea regiunii
cervicale drepte.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-Pacienta cunoaste necesitatile de somn ale organismului.
-Inainte de internare dormea 8 ore pe noapte.
-Acum din cauza durerii este anxioasa, si nu doarme suficient noaptea,
-Ea isi completeaza orele de somn in timpul zilei (2 ore / zi).
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
-Este capabila sa-si satisfaca singura aceasta nevoie.
-Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor, se adapteaza tinutei
de spital.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale.
-T - 37,2 C seara;
-T - 36,8 dimineata.
8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.
-nainte de internare pacienta avea tegumentele curate.
-A prezentat interes pentru mentinerea unei cavitati bucale igienice.
-Parul si unghiile ingrijite corespunzator.
-Acum pielea prezinta vezicule, este ingrijita deficitar deoarece pacienta
face baie partiala si nu se poate spala si pieptana.
-Este nerabdatoare sa-si reia vechile obiceiuri legate de igiena (spalatul
si pieptanatul parului).
22

9. Nevoia de a evita pericolele.


-Pacienta orientata tempo spatial.
-Are reactii senzoriale normale.
- Respecta calea de administrare a medicamentelor, dozele indicate.
10.Nevoia de a comunica.
-Pacienta este sociabila, se afla in relatii bune cu colegele de salon si cu
echipa de ingrijire.
11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.
-Pacienta este de religie ortodoxa, merge la biserica Duminica.
-Acum o afecteaza internarea dar se roaga singura si merge la biserica
spitalului.
12.Nevoia de a fi preocupata in vederea realizarii.
-Pacienta este afectata ca gospodaria este neingrijita, in spital se
plictiseste, abia asteapta externarea pentru a-si relua activitatile.
13.Nevoia de a se recreea.
-In timpul liber pacienta isi viziteaza vecinele, se uita la televizor sau
asculta radioul.
14.Nevoia de a invata.
-Nu cunoaste regulile de igiena si viata pe care le impune boala.
-Vrea sa stie cat mai multe despre boala sa, pune intrebari.

23

Pe baza bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele


probleme

1. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.


-alterarea integritatii tegumentelor
2. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-insomnie
3. Nevoia de a evita pericolele.
-potential risc de infectie

24

Problema

Obiective

Intervenii
autonome
Alterarea
Pacienta s
Explic pacientei
integritii
prezinte
necesitatea
tegumentului ameliorarea
repausului fizic i
din cauza
durerii i s
psihic
procesului
nu mai
Asigur condiii
infecios i a prezinte
de micoclimat
erupiei
dureri n
corespunztoare;
veziculoase decurs de o
Manifest
manifestate sptmn iar nelegere fa de
prin durere
evoluia bolii suferina bolnavei
s decurg
Asigur pacientei
fr
o poziie
extinderea
corespunztoare
leziunilor
de menajare a
cutanate
durerilor
nv pacienta
tehnici de
relaxare i
destindere
Explic pacientei
importana
semnalrii durerii
pentru a putea fi
combtut
Explic pacientei
necesitatea
pstrrii igienei
tegumentare
Explic
necesitatea
tratamentului
pentru ca evoluia
bolii s decurg
normal
Dificutate de Pacienta s
Explic bolnavei
a dormi din beneficieze
c somnul este o
cauza
de un somn
necesitate vital,
durerii,
linitit,
c numai prin
25

Intervenii
delegate
La indicaia
medicului
administrez o
fiol
Algocalmin
im. La nevoie,
Carbamazepin
2x1/zi, Fortral
1 fiol i.m.;
La nevoie:
Acyclovir 200
mg x 5/zi
Local
Bioxiteracort
spray sau
aclool n
tamponri de
2-3 ori/zo
urmate de
pudrri cu talc
sulfamidat
10% pentru
combaterea
pruritului.

La indicaia
medicului
administrez o
tablet de

Evaluare
Pacienta a
neles
necesitatea
respectrii
repusului fizic
i psihic
Adopt
singura poziie
antalgic
Respect
regimul
igienic impus
Respct
tratamentul.
Dup
administrarea
primei doze de
Acyclovir cu
Algocalmin se
constat o
amelioreare
uoar a
durerii. Se
introduce
Carbamazepin,
dar durerile nu
cedeaz n
totalitate.
Este necesar
introducerea
de Fortral.
Pacienta spune
c durerile
trec.
Pacienta a
neles
necesitatea
unui somn

anxietate
manifestat
prin
insomnia

corespunztor
cantitativ i
calitativ n
decurs de 2
zile.

Parial risc
de infecie a
leziunilor
cutanate

Pacienta nu
va prezenta
semne de
suprainfecie
a leziunilor
pe toat
perioada
spitalizrii

suficiente ore de
somn organismul
se va putea reface
Aerisec salonul
nainte ca
pacienta s se
culce
Sftuiesc
pacienta s
citeasc cteva
minute pentru a
adormi mai uor.
Asigur o poziie
antalgic.
ntocmesc un
program de
somn, pacienta i
va recupera orele
de somn n
timpul zilei
Asigur condiii
optime de
micoclimat (salon
curat, aerisit,
lenjerie curat)
Explic pacientei
necesitatea
meninerii
tegumentelor
curate n zonele
unde nu a aprut
erupia
Efectuez toaleta
pe regiuni, n
zona unde nu a
aprut erupie iar
zonele acoperite
de erupie le
pstrez perfect
curate
26

Diazepam 10
mg per oral
nainte de
culcare (ora
21)

corespunztor
n prima
noapte
adoarme mai
greu, doarme 7
ore pe noapte,
n cursul nopii
se trezete de
2 ori
n a doua
noapte
adoarme mai
uor, doarme 8
ore, are un
somn linitit i
dimineaa se
trezete odat.

Pentru ca
leziunile s nu
se
suprainfecteze
la indicaia
medicului
administez:
antibiotic
(Sinedrol 2x1
cp./zi;
vitamine din
grupul B: B1 i
B6 fiol a 2 ml
n doz unic
i.m.

Pacienta a
neles
necesitatea
pstrrii
igienei
tegumentare i
a evitrii
gratajului.
ndeplinete
sfaturile date
de echipa de
ngrijire, de
aceea nu a
prezentat
semne de
suprainfecie a
leziunilor pe
perioada
internrii, iar
leziunile s-au

Explic pacientei
s evite gratajul
i baia general
pn la dispariia
total a crustelor
ncurajez
pacienta
spunndu-i c
leziunile se vor
vindeca fr
cicatrici (dac va
respecta cele de
mai sus)

27

vindecat fc
cicatrici.

CAZUL NR. II
Nume si prenume: F.R.
Varsta: 77 ani.
Sex: masculin
Domiciliul: Turda
Ocupatia. Pensionar
Nationalitate: roman
Religie: ortodoxa
Conditii de viata si munca: corespunzatoare
Antecedente heredo - colaterale: neaga.
Antecedente personale:-cu 15 ani in urma cataracta operata la ambii ochi;
-diabet zaharat de tip II
-H.T.A.
-cardiopatie ischemica
Data internarii:-20. 03. 2010
Motivele internarii:- eruptie veziculoasa la nivelul cervical stang pe fond
eritematos,
-nevralgie loco - regionala.
Diagnosticul la internare: - Zona-Zoster
Istoricul bolii: Boala actuala debuteaza in urma cu cateva zile cu nevralgie
cervicala stanga urmata de o eruptie veziculoasa pe fond
eritematos. Se prezinta la medicul de familie, unde este
internat in serviciul Dermatologie pentru tratament de
specialitate.

28

Examinari de laborator:
Glicemia: 173 mg %
Hb: - 13 %
Examen urina:
A,P,Z - negativ.
L: - 4600 mm3
Ubg - urme.
Azot: - 33 mg %
Examinari complementare.
EKG - cu modificari ischemice - leziuni extinse.

29

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira, si a avea o buna circulatie.


-Torace simetric, de configuratie normala.
-Participa la miscarile respiratorii.
-Dispnee accentuata la efort cu o frecventa de 30 respiratii / minut.
-In perioada de dispnee bolnavul prezinta cianoza a extremitatilor si
tegumente palide.
-Din cand in cand bolnavul acuza dureri retrosternale si ameteli.
-Este fumator de aproximativ 21 ani, fumeaza in medie 15 - 20 tigarete.
-Respiratie: - 23 resp. / min.
- Puls: - 68 batai / min.
-T.A.: - 160/80 mm Hg.
2. Nevoia de a se alimenta, a se hidrata.
-Acasa, inainte de internare pacientul are o alimentatie dezechilibrata,
mananca ori de cate ori i se face foame.
-Prefera alimente ca: branzeturi, carne, sarmalele, slanina, fructele,
dulciurile.
-In spital serveste masa la ore regulate (3 mese pe zi plus 2 - 3 gustari),
din cauza HTA primeste regim desodat, iar din cauza diabetului regim
hipolipidic.
-Pacientul consuma aproximativ 2700 ml lichide / zi adica ape minerale,
ceaiuri, compot, sucuri.
-Prefera sucurile si apele minerale.
-Consuma bauturi alcoolice ocazional (prefera vinul).
-Greutate corporala 80 kg
-naltime: 1,75 m.

30

3. Nevoia de a elimina.
-Urina:
-pe 24 ore elimina aproximativ 1800 - 2000 ml;
-mictiuni in numar de 7 - 8 ori / zi, din care 1 - 2 noaptea;
-mictiuni spontane, nedureroase;
-prezinta urina incolora, aspectul este clar transparent.
-Scaun:
-1 pe zi dimineata;
-cantitatea eliminata este in functie de cantitatea alimentelor consumate;
-consistenta pastoasa, omogena, culoare bruna.
-Transpiratie:
-transpiratie in limite normale.
4. Nevoia de a se misca, a avea o buna postura.
-Aparat locomotor, integru, mobil.
-Se poate mobiliza singur.
-Prezinta dureri la mobilizarea regiunii cervicale stangi.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-Pacientul cunoaste necesitatile de somn ale organismului.
-Acasa doarme bine, suficient, are somn odihnitor de 8 ore pe noapte.
-Acum in spital doarme 6 ore, nu se poate odihni suficient din cauza
durerii si a anxietatii.
-Adoarme greu si prezinta insomnii.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
-Pacientul prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata.
-Se imbraca conform cerintelor.
-Este capabil sa se si sa se dezbrace singur, dar nu suporta
imbracamintea din cauza eruptiei veziculoase.

31

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale.


-T - 36,8 C seara;
-T - 36,5 C dimineata.
8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.
-Inainte de internare pacientul avea tegumentele curate, fara leziuni,
-A prezentat interes pentru mentinerea igienei cavitatii bucale, parul si
unghiile ingrijite corespunzator.
-Acum pielea prezinta leziuni (vezicule, pustule, necroze) pruriginoase.
- Pielea este ingrijita deficitar deoarece pacientul face baie partiala.
-Pacientul cunoaste scopul ingrijirilor igienice si importanta lor pentru
sanatate.
9. Nevoia de a evita pericolele.
-Pacientul este orientat tempo- spatial.
-Are reactii senzoriale normale (vaz, auz, gust, miros).
-Respecta calea de administrare a medicamentelor si doza indicata.
10.Nevoia de a comunica.
-Pacientul are limbaj adecvat, coerent, insa nu este prea deschis
discutiilor din cauza durerilor si anxietatii.
-Colaborarea cu echipa de ingrijire.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.

-Pacientul este de religie ortodoxa.


-Obisnuieste sa mearga duminica la biserica, dar nu i1 afecteaza faptul
ca nu participa la slujba.

32

12. Nevoia de a se realiza.


-Acasa este ocupat cu gospodaria.
-Il afecteaza faptul ca aici nu are nici o preocupare si abia asteapta sa isi
revada gospodaria si sa munceasca.
13.Nevoia de a se recreea
-In timpul liber asculta radioul, discuta cu colegii de salon.
-Seara urmareste programele de la televizor.
14.Nevoia de a invata.
-Pacientul este curios de evolutia bolii sale.
-Colaboreaza cu echipa de ingrijire pentru un bun tratament.

Pe baza bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele


probleme

1.

Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.


-alterarea integritatii tegumentelor

2. Nevoia de a evita pericolele.


-potential risc de infectie
3. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-insomnie

33

Problema

Obiective

Intervenii
autonome
Alterarea
Pacientul s
Explic
integritii
prezinte
pacientului
tegumentului ameliorarea
necesitatea
din cauza
durerii i s
repausului fizic i
procesului
nu mai
psihic
infecios i a prezinte
Asigur condiii
erupiei
dureri n
de micoclimat
veziculoase decurs de o
corespunztoare;
manifestate sptmn iar Manifest
prin durere
evoluia bolii nelegere fa de
s decurg
suferina
fr
bolnavului
extinderea
Asigur
leziunilor
pacientului o
cutanate
poziie
corespunztoare
de menajare a
durerilor
nv pacientul
tehnici de
relaxare i
destindere
Explic
pacientului
importana
semnalrii durerii
pentru a putea fi
combtut
Explic
pacientului
necesitatea
pstrrii igienei
tegumentare
Si necesitatea
tratamentului
pentru ca evoluia
s decurg
normal
34

Intervenii
delegate
La indicaia
medicului
administrez o
fiol
Algocalmin
im. La nevoie,
Carbamazepin
2x1/zi, Fortral
1 fiol i.m.;
La nevoie:
Acyclovir 200
mg x 5/zi
Local
Bioxiteracort
spray sau
aclool n
tamponri de
2-3 ori/zo
urmate de
pudrri cu talc
sulfamidat
10% pentru
combaterea
pruritului.

Evaluare
Pacientul a
neles
necesitatea
respectrii
repusului fizic
i psihic
Adopt
singura poziie
antalgic
Respect
regimul
igienic impus
Respct
tratamentul.
Dup
administrarea
primei doze de
Acyclovir cu
Algocalmin se
constat o
amelioreare
uoar a
durerii. Se
introduce
Carbamazepin,
dar durerile nu
cedeaz n
totalitate.
Este necesar
introducerea
de Fortral.
Pacientul
spune c
durerile trec.

Dificutate de
a dormi din
cauza
durerii,
anxietate
manifestat
prin
insomnia

Pacientul s
beneficieze
de un somn
linitit,
corespunztor
cantitativ i
calitativ n
decurs de 2
zile.

Parial risc
de infecie a
leziunilor
cutanate

Pacientul nu
va prezenta
semne de
suprainfecie
a leziunilor
pe toat
perioada
spitalizrii

Explic bolnavului
c somnul este o
necesitate vital,
c numai prin
suficiente ore de
somn organismul
se va putea reface
Aerisec salonul
nainte ca
pacientul s se
culce
Sftuiesc
pacientul s
citeasc cteva
minute pentru a
adormi mai uor.
Asigur o poziie
antalgic.
ntocmesc un
program de
somn, pacientul
i va recupera
orele de somn n
timpul zilei
Asigur condiii
optime de
micoclimat (salon
curat, aerisit,
lenjerie curat)
Explic
pacientului
necesitatea
meninerii
tegumentelor
curate n zonele
unde nu a aprut
erupia
Efectuez toaleta
pe regiuni, n
zona unde nu a
35

La indicaia
medicului
administrez o
tablet de
Diazepam 10
mg per oral
nainte de
culcare (ora
21)

Pacientul a
neles
necesitatea
unui somn
corespunztor
n prima
noapte
adoarme mai
greu, doarme 7
ore pe noapte,
n cursul nopii
se trezete de
2 ori
n a doua
noapte
adoarme mai
uor, doarme 8
ore, are un
somn linitit i
dimineaa se
trezete odat.

Pentru ca
leziunile s nu
se
suprainfecteze
la indicaia
medicului
administez:
antibiotic
(Sinedrol 2x1
cp./zi;
vitamine din
grupul B: B1 i
B6 fiol a 2 ml
n doz unic
i.m.

Pacientul a
neles
necesitatea
pstrrii
igienei
tegumentare i
a evitrii
gratajului.
ndeplinete
sfaturile date
de echipa de
ngrijire, de
aceea nu a
prezentat
semne de
suprainfecie a

aprut erupie iar


zonele acoperite
de erupie le
pstrez perfect
curate
Explic
pacientului s
evite gratajul i
baia general pn
la dispariia total
a crustelor
ncurajez
pacientul
spunndu-i c
leziunile se vor
vindeca fr
cicatrici (dac va
respecta cele de
mai sus)

36

leziunilor pe
perioada
internrii, iar
leziunile s-au
vindecat fc
cicatrici.

CAZUL NR. III


Nume si prenume: L.R.
Sex: feminin.
Varsta: 69 ani
Domiciliul:Turda
Ocupatia: pensionara.
Nationalitate: romana.
Religie: ortodoxa.
Conditii de viata si munca: satisfacatoare.
Antecedente heredo - colaterale: neaga.
Antecedente personale-fiziologice: -M, 14 ani,
- N.2.
Antecedente personale -patologice: neaga
Data internarii: 9. 04. 2016
Diagnosticul la internare:-Zona-Zoster
Motivele internarii.Durere puternica la nivel intercostal drept. Eruptie de vezicule
izolate si grupate pe traiectul nervului intercostal drept in spatiul V - VI, dispuse pe
o banda eritemato - edematoasa.
Istoricul bolii:Boala actuala debuteaza in urma cu 2 saptamani, caracterizata prin
durere puternica la nivelul intercostal drept dupa care apare o eruptie de vezicule
grupate, dispuse pe o banda eritemato-edematoasa. n evolutie apar pustule,
necroze, ulceratii hemoragice. Bolnava prezinta stare generala alterata cu
subfebrilitati, nevralgice, anxietate din care cauza se prezinta la serviciul
dermatologic pentru investigatii si tratament de specialitate.

37

Examene paraclinice.
Glicemie: 68 mg.%
Azot:24 mg. %
SNF: negativ
RBW: negativ
Hb: - 13,2 %
Ex. Urina: negativ.
Proteinograma: -proteine totale 68 %.
- albumine 5 %
- alfa1 globuline 5 %
-

alfa2 globuline 11 %

- beta globuline 13 %
-

v globuline 24 %

Examinari complementare.
-bariu pasaj evidentiaza o gastrita cronica;
-gastroscopia confirma diagnostic si nu evidentiaza leziuni neoplazice;
- RX. Pulmonar: - aspect toracic in limitele varstei;
-RX. Chirurgical (tuseu rectal pentru excluderea unei tumori rectale).

38

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira, a avea o buna circulatie.


-Torace simetric de configuratie normala,
-Participa la miscari respiratorii,
-Nu prezinta semne si simptome ale afectiunilor respiratorii si cardio
vasculare.
-Respiratia: - 18 resp./min. .
-Puls: 73 pulsatii I min.
-T.A.: 130/ 80 mm Hg.
2. Nevoia de a se alimenta, a se hidrata.
-Fiind in spital serveste masa la ore regulate ( 3 mese / zi); acasa
mananca ori de cate ori ii este foame;
-Se poate alimenta singura;
- Prefera alimente ca: lactate, carne, legume, fructe si detesta sarmalele;
-Apetitul este bun;
-Cantitati de lichide ingerate aproximativ 2000 ml/zi (supe, ceaiuri,
sucuri naturale, apa); prefera ceaiurile si detesta bauturile alcoolice;
-Masticatia inadecvata din cauza dentitiei incomplete, dar care nu
prezinta focare de infectie;
-Greutate corporala. 54 kg
-naltime: 1,60.
3. Nevoia de a elimina.
-Urina: -pe 24 ore aprox. 1500 ml are 4 - 5 mictiuni / zi.
-mictiuni spontane nedureroase;
-culoare galben deschis; miros normal (amoniacal);
-aspect clar, transparent.
-Scaun: - 1-2/ zi.
-consistenta pastoasa omogena;
-culoare bruna.
-Transpiratie:-in limite normale.
39

4. Nevoia de a se misca, a avea o buna postura.


-Aparatul locomotor integru, mobil,
- Nu prezinta dureri articulare,
-Se poate mobiliza singura.
-Acasa este in continua miscare, dar in spital este sedentara (din cauza
durerii).
5. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-Pacienta cunoaste necesitatile de somn ale organismului.
- Inainte de internare pacienta avea un somn odihnitor de 7 ore pe noapte, iar in
spital s-a redus la 5 ore pe noapte.
- Din cauza durerii se trezeste frecvent.
-Deoarece somnul de noapte nu-i este odihnitor pacienta isi completeaza orele
de somn in timpul zilei (1 - 2 ore / zi).
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
-Inainte de internare pacienta era capabila sa se dezbrace si imbrace
singura,
-Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor, prezinta interes
pentru a imbraca tinuta adecvata si curata.
- Acum din cauza eruptiei nu suporta imbracamintea
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale.
-Pacienta prezinta febra moderata din cauza procesului infectios.
-T - 37 C seara;
-T - 36,7 C dimineata.
8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.
-Inainte de internare pacienta avea tegumente curate,
-A prezentat interes pentru mentinerea unei cavitati bucale igienice,
parul si unghiile ingrijite corespunzator.
- Acum pielea prezinta leziuni (pustule, necroze, ulceratii hemoragice)
pruriginoase.
40

- Este ingrijita deficitar deoarece pacienta face baie partiala.


- Bolnava cunoaste scopul ingrijirilor igienice si importanta lor pentru
sanatate acum este anxioasa, insa nerabdatoare sa-si reia vechile
obiceiuri legate de igiena.
9. Nevoia de a evita pericolele.
-Pacienta orientata temporo-spatial,
- Are reactii senzoriale normale (vaz, auz, miros, gust, pipait).
-Respecta calea de administrare a medicamentelor si doza indicata.
10.Nevoia de a comunica.
-Pacienta este sociabila, se afla in relatii bune cu colegele de camera si
echipa de ingrijire.
-Are limbaj adecvat, coerent.
11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.
-Pacienta este de religie ortodoxa merge la biserica duminica, o
afecteaza internarea (pentru ca nu participa la slujba),
-dar pe timpul spitalizarii citeste carti religioase si se roaga la biserica
spitalului.
12.Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii.
-Acasa este ocupata tot timpul cu gospodaria, dar nici in spital nu se
plictiseste, comunica cu colegele de camera, citeste.
13.Nevoia de a se recreea.
-In timpul liber pacienta obisnuia sa croseteze, iar seara urmarea stirile
la televizor, dar acum nu poate croseta din cauza durerilor si anxietatii.

41

14.Nevoia de a invata.
-Pacienta este tot timpul curioasa, interesata de evolutia bolii sale.
-Colaboreaza cu echipa de ingrijire pentru un bun tratament

Pe baza bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele


probleme

1. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre.


-alterarea integritatii tegumentelor
2. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-insomnie
3. Nevoia de a evita pericolele
-potential risc de infectie

42

Problema

Obiective

Alterarea
Pacientul s
integrit
prezinte
ii
ameliora
tegume
rea
ntului
durerii
din
i s nu
cauza
mai
procesu
prezinte
lui
dureri n
infecio
decurs
s i a
de o
erupiei
sptm
vezicul
n iar
oase
evoluia
manifes
bolii s
tate
decurg
prin
fr
durere
extinder
ea
leziunilo
r
cutanate

Intervenii
autonome
Explic
pacientului
necesitatea
repausului
fizic i
psihic
Asigur condiii
de
micoclimat
corespunzt
oare;
Manifest
nelegere
fa de
suferina
bolnavului
Asigur
pacientului
o poziie
corespunzt
oare de
menajare a
durerilor
nv pacientul
tehnici de
relaxare i
destindere
Explic
pacientului
importana
semnalrii
durerii
pentru a
putea fi
combtut
Explic
pacientului
necesitatea
43

Intervenii
delegate
La indicaia
medicului
administr
ez o fiol
Algocalm
in im. La
nevoie,
Carbamaz
epin
2x1/zi,
Fortral 1
fiol i.m.;
La nevoie:
Acyclovir
200 mg x
5/zi
Local
Bioxitera
cort spray
sau aclool
n
tamponri
de 2-3
ori/zo
urmate de
pudrri cu
talc
sulfamida
t 10%
pentru
combater
ea
pruritului.

Evaluare
Pacientul a
neles
necesitate
a
respectri
i
repusului
fizic i
psihic
Adopt
singura
poziie
antalgic
Respect
regimul
igienic
impus
Respct
tratament
ul.
Dup
administr
area
primei
doze de
Acyclovir
cu
Algocalm
in se
constat
o
ameliorea
re uoar
a durerii.
Se
introduce
Carbama
zepin, dar

pstrrii
igienei
tegumentare
Si necesitatea
tratamentulu
i pentru ca
evoluia s
decurg
normal

44

durerile
nu
cedeaz
n
totalitate.
Este necesar
introduce
rea de
Fortral.
Pacientul
spune c
durerile
trec.

Dificutate de Pacientul s
Explic bolnavului La indicaia
a dormi
benefici
c somnul
medicului
din
eze de
este o
administr
cauza
un somn
necesitate
ez o tablet
durerii,
linitit,
vital, c
de
anxietat
corespu
numai prin
Diazepam
e
nztor
suficiente
10 mg per
manifes
cantitati
ore de somn
oral
tat
v i
organismul
nainte de
prin
calitativ
se va putea
culcare
insomn
n
reface
(ora 21)
ia
decurs
Aerisec salonul
de 2
nainte ca
zile.
pacientul s
se culce
Sftuiesc
pacientul s
citeasc
cteva
minute
pentru a
adormi mai
uor.
Asigur o poziie
antalgic.
ntocmesc un
program de
somn,
pacientul i
va recupera
orele de
somn n
timpul zilei
Parial risc
Pacientul nu Asigur condiii
Pentru ca
de
va
optime de
leziunile
infecie
prezenta
micoclimat
s nu se
a
semne
(salon curat,
suprainfe
leziunil
de
aerisit,
cteze la
or
suprainf
lenjerie
indicaia
cutanat
ecie a
curat)
medicului
45

Pacientul a
neles
necesitate
a unui
somn
corespun
ztor
n prima
noapte
adoarme
mai greu,
doarme 7
ore pe
noapte, n
cursul
nopii se
trezete
de 2 ori
n a doua
noapte
adoarme
mai uor,
doarme 8
ore, are
un somn
linitit i
dimineaa
se
trezete
odat.

Pacientul a
neles
necesitate
a pstrrii
igienei
tegument
are i a

leziunilo Explic
r pe
pacientului
toat
necesitatea
perioada
meninerii
spitaliz
tegumentelo
rii
r curate n
zonele unde
nu a aprut
erupia
Efectuez toaleta
pe regiuni,
n zona unde
nu a aprut
erupie iar
zonele
acoperite de
erupie le
pstrez
perfect
curate
Explic
pacientului
s evite
gratajul i
baia general
pn la
dispariia
total a
crustelor
ncurajez
pacientul
spunndu-i
c leziunile
se vor
vindeca fr
cicatrici
(dac va
respecta cele
de mai sus)

46

administe
evitrii
z:
gratajului
antibiotic
.
(Sinedrol ndeplinete
2x1
sfaturile
cp./zi;
date de
vitamine
echipa de
din grupul
ngrijire,
B: B1 i
de aceea
B6 fiol a
nu a
2 ml n
prezentat
doz
semne de
unic i.m.
suprainfe
cie a
leziunilor
pe
perioada
internrii,
iar
leziunile
s-au
vindecat
fc
cicatrici.

CONCLUZII

Herpes Zoster este o infectie cu raspandire universala, cu evolutie


sporadica, fara sezonalitate.
Aceasta boala afecteaza 4% din populatie.
Este frecventa dupa 45 de ani si in special la varste avansate, unde se
intalneste si formele cele mai grave urmate de algii postzonale indelungate.
Este intalnita rar la copii sub forme usoare.
Incidenta maxima este de 5 - 10% pentru grupa populationala cuprinsa intre
a sasea si a opta decada de viata.
Complicatiile acestei boli pot fi uneori grave ci cu sechele.
Cea mai comptiva complicatie este durerea asociata cu nevrita acuta si cu
nevralgia post herpetica.
Complicatiile nervoase sunt importante: paralizii, encefalita, mielita.
Prognosticul bolii este in general favorabil, HZ necomplicat se vindeca
intotdeauna.
La pacientii cu limfoame maligne, incidenta HZ creste ducand la HZ
generalizat.
47

Recidivele sunt rare si apar pe fondul deficitului imunitar.


Aproximativ 2% din bolnavii cu HZ vor avea al doilea episod infectios.
Medicul de familie avizat asupra fenomenului morbid reprezentat de boala
herpetica isi poate asuma responsabilitatea tratarii cazurilor de boala ce nu prezinta
complicatii si care evolueaza pe organisme lipsite de aparare.

BIBLIOGRAFIE
BOLI INFECTIOASE SI EPIDEMIOLOGICE
- dr. Constantin Bocarnea, Editura Info team, 1995
BOLI INFECTIOASE
- dr. Marin Voiculescu,Editura Medicala, 1990.
HARRISON PRINCIPIILE MEDICINEI INTERNE - Wilson, Isselbacher,
Braunwald, Fauci, Kasper, Editura Teora, 2002.
EPIDEMIOLOGIE SI BOLI INFECTIOASE PENTRU ASISTENTI MEDICALI
Cornelia Bucur, Editura Viata Crestina, 2004.
URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
- Sinteze - Lucretia Titirca, Editura Medicala, Bucuresti, 1998.
GHID DE NURSING
- Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2001.

48

GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI


CORESPUNZA.TOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE
- coord. Lucretia Titirca.
BREVIAR DE EXPLORARI FUNCTIONALE SI DE INGRIJIRI SPECIALE
ACORDATE BOLNAVILOR
- Lucretia Titirca,Editura Viata Medicala Romaneasca, 2001.
MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE
ASISTENTII MEDICALI
- Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2002.

49