P. 1
015 - Pitagora

015 - Pitagora

|Views: 1,231|Likes:
Published by George Grigorash

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: George Grigorash on May 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2013

pdf

text

original

Pit.

agora

Numarul115

PROLOG 4

VIATA!?I VREMURILE 6

Via1a misterioasa a celui care a Nicut din .. Numere" esenta tuturor lucrurilor

Naseut intr-un taram mitie Bunii conducatori RaspUHirea tarii saLe natale Parasind din nou Crotona Nasterea Fratiei Pitagoreice Vietorie !?i prosperitate Hacara unei rascoale

EVENIIMENTE MARCANTE 20

-----

Marile descoperiri ale antlcllor incanta!i de rnisterul numerelor

VIETI PARALELE 24

Dameni intelepti cu adevaratecalitaf legendare

INFLUENTE MAJORE 28

----

Calatoria din Grecia anti:ca in cautarea l.egilor naturii

Pentru orica informape sau lamurire,

contactatl-na la teLefonul; 1021) '0.10.888 sau trimiteti un e-maiLla infolQdeagostinLro Servicii pentru clienti: de luni p1ina vineri, tnlre orele 10,00 - 15:00

Pentru 0 mal buna deservire solicitati Ifltoldeauna publtcatia de la acelasi punct de vanzare si infcrrnatl vanzatorul asupra intenliej de a currtparas: aparitiile urrnatoare.

Pentru oriee lnfor-natla, lamurire, inlocuire de exemplare sau comerzi de numere anterioare, sunati-ne la tel. (021) '0 10 B8B

Pentru inforrnatii .;;i comenz de numere anterioare. cititarii din Republica Moldova pot suna la (022J 21.07.98 ~ Paramedia, Chi~lnau.

Ylzltatl site-ul nostru la adresa

www.deagostini.ro

EDITIE SAPTAMANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL

EDITOR: Petros Kapnislo5 MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDAqlE ~I PRODUqIE: Virginia Kcutrcubas ADRESA: Vuliagmenis 44-46, 166 73 Alena

MARKETING MANAGER: MichaLis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortess

CODRDONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Boza

MANAGER LOGISTIC}. $1 OPERATII: Dimitris Pa5~kalldl5 CODRDDNATOR LOGISTIC}. ~I OPERATII: Anlonis Lioumis

ADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA:

Fast Translate, Best Communication Media SRL

DTP: RAY

TIPARIRE $1 LEGARE, NIKI EKDOTIKI SA

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELlO.5 KRITSOTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihaltan Marketing Manager: Adina Bojidl

Redactor- Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, et.l, ap.li, sector 5, Bucure~ti, Romania

Telefon: [+40121 31 B 7398

DISTRIBI.JITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINi Hellas

© 2003 K,K. De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Uniphoto Press, Corbis Japan, American Photo, De Agostini Picture Library

Pre!ul numerelor

Preiul prirnului numar. 2.99 LEI I 14,50 MOL

PretuL celui de-al doilea numar ~i at tuturor celorlalte nurnere: 5,99 LEI f 29<99 MOL

Nu rstati biblioraftu rile speciaLe in care puteti colectiona seria 100 de personalitali! Biblioralturile sunt dispanibile la chioscurile de ziare la prelul de 6,99 LEI! 35 MD L. DeAgOSlini va anunta datele de publicsre a bibliorafturllorin seria de reviste.

Orepturile luturor textelor se aHa sub copyright. Ests interzisa reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea cornerciala a materialelor, sub crice forma, lara acorduL scris al editorutui.

EditoruL i~i rezerva dreptul de a schimba ordinea publicarii ~ersDnalita\iLor sau de a Le inLocui cu aLteLe.

·~~~.

.... ", -

... .

! '"

:

._ .. ~ . .: :

........ "'.._

Proleg: .. ... '. ..; .·..\:>t::';'~tF~[·,,?"·' . . .. . . •

. . ~ ';"~'- " .. , .

- -- - - - --

Pitagora

Ce fel de viata a dus Pitagora?

C) o _j

o 0::: o,

A

INcA DIN PREAJMA SECOLULUI AL VII-LEA I.Hr., Ionia din

Grecia antica incepuse deja sa prospere de pe urma cornertului pe mare, iar orasele invecinate [Polis] se bucurau de un nivel cultural ridicat.

A

In leaganul civilizatiei antice, multe dintre fenomene

naturale erau deja explicate de catre filozofi. La inceputul secolului al VI-lea i.Hr., pe seer a T~i face aparitia un nou savant cu 0 noua abordare, conform careia .orice crcatie po ate fi recunoscuta dup.i nurnar". Este vorba despre Pitagora.

El a lasat 0 rncstcnirc irnpresiorianta in domeniul matematicii prin teoria triunghiului dreptunghic, prin definirea numerelor irationale ~i prin crearea unui grup religios menit sa purifice cercurile educationale. Teoriile sale nu numai ca i-au inspirat pe reprezeritantii renurniti ai epocii de aur ai filozofiei, precum Socrate ~i Platon, dar au devenit baza fundarnentala pentru dezvoltarea stiintclor.

Dare ce fel de viata a dus Pitagora?

I

rI'~':1 JlIiJ :1111 111.11011"


Secolut at
VIII-lea I.Hr. ~ Se tondeaza ora?ele-cetate in Grecia
cca.624I.Hr. ~ Se naste Thales
eea.580 I.Hr. ~ Se naste Pitagora
cca.560 I.Hr. ~ Pitagora studiaza In Egipt
Studiaza impreuna cu Thales
5391.Hr. ~ Armata persana cucereste Babilonul
eea.5321.Hr. ~ Se infiinteaza Fratia Pitagoreica la Crotona
Pitagora decide sa se mute In sudul Italiei
cea.52Si.Hr. ~ Se casatoreste cu Theano
C rests po pula ritatea tratie i Pitag ora
eea.S10 I. Hr. ~ Trsieste izolat in Metapontum
Mi$carea anti-Pitaqoreica capata amploare
Pitagora ca$tiga batalia cu Sybaris
cca.5091.Hr. ~ Roma devine republica
cca.490 I.Hr. ~ Pitagora moare la Metapontum
eca.492I.Hr. ~ izbucneste Razboiul Persan
4701.Hr: ~ Se naste Socrate
4311'.Hr. ~ lzbucneste razboiul din Peloponez
cca.428I.Hr. ~ Se naste Archytas
4271'.Hr. ~ Se naste PLaton
4041.Hr. ~ Atena capituleaza in tata Spartei
399i.Hr. ~ Soc rate este executat
387i.Hr. ~ Se lnfiinteaza Academia Platoniciana "
384r.Hr. ~ Se naste Aristotel
IJ~l~Ul secotutui al ~
ea I.Hr. Declinul fenomenului pitagorician
3ndoTanutuT I Euclid terrnina .. Elementele"
Hr.
cca.287I.Hr. i Se naste Arhimede
27i.Hr. ~ Roma devine imperiu
'inceputul secotului al ~ ..
IIHea I.Hr. D ioge ne termi na lucrarea .. Des pre vi eti le $1 doctrinele fi lozofilor
Ilfi:(~~l ;ecolului al ~ lamblichos terrnina Lucrarea .. Despre viata Pitaqoreica"
I.Hr.
395 d.Hr. ~ Imperiul Roman este divizat in Imperiul Roman de Rasarit $i Imperiul Roman de Apus Viata si vremurile

, ,

Viata misterioasa a celui care

,

£\.1 d· N "

a acut In" umere esenta

,

tuturor lucrurilor

Sunt foane putini cei care nu au auzit de Pitagora.

Cu toate acestea, d.~i oarneni cunosc vreun detaliu despre viata sa? Despre Pitagora se presupune ca. este eel care a pus bazele geornetriei in Grecia arnica, in urrna eu vreo 2500 de ani.

Multe inrorrnatii despre acea perioada sunt ineerte, iar relatarile oarnenilor de stiinta, eele ale filozofilor sau teologilor sunt extrern de diferite.

Sa pasim, in eontinuare, pe urrnele unei vieti pline de mister.

Nascut Intr-un taram mitic

Parintele teoriei triunghiului dreptunghic

A

INTR-U TRlUNGHI DREPTUNGHIC, patratul

ipotenuzei llatura opusa unghiului dreptl. c, este egal cu suma patratelor catetelor, a ~i b, adica a2+b2=c2 Aceasta teorerna, care se studiaza la nivel de gimnaziu, se nurneste .. teorema triunghiului dreptunqhic" sau .teorerna lui Pitaqora". Cea mai cuncscuta teorerna a Greciei antice i-a determinat pe oameni sa-l considere pe Pitagora ca fiind, in primul rand, un matematician. Totusi, eL a fast prima persoana care a SUS!Inut ca Parnantul este 0 sfera in rniscare, corpurile ceresti putand fi explicate prin intermediul nume-

~ Un portret allui Pitagora, pe 0 medalie. "Parintele maternaticli" a enuntat Teorema lui Pitagora.

relor. Pitagora este, de altfel, considerat ca fiind prima persoana care s-a autointitulat filosof. tolesind termenul philosophos [philo + sophia - iubi-

tor de inteleptlunel.

Oeci unde iL putem situa, mai exact? Nu exists fcarte multe lucrari din vremea lui Pitagora, care sa faca referire La vlata lui. Stirn ca a fon-

dat 0 orqanizatie reliqioasa, dar gruparea respectiva a fost extrem de retrass. neperrnitand scurgerea de inforrnatii. Prin urmare, exists purine dovezi despre realizsrile Lui Pitagora de

multe secole dupa moartea sa."a:::u~to~t~?;;:i~~

Pitagora

I

~ Zeul Scare. Apolo. proteja paezia. muziea ~i prafetia. Frumusetea extraordinara a lui Pitagora a coridus la asocierea lui cu tanarul ~i frumosul zeu

tiki exagerate despre vista sa. Tn prezent, qasirn numeroase descrieri ~i carti obscure, continand detaLii contradictorii despre evenimente din viata lui Pitagora. Astfel, este dificil de rea lizat 0 imagine precise a vietii unui om care a fest in acela~i timp un matematician si un filozof, un bigot ~I un pedagog.

Fiul Iui Apolo

Despre Pitagora se crede ca s-ar fi nascut in anul 582i.Hr., pe 0 mica insula, numita Sam os, atlata, in prezent in estul Greciei. fiind inconjurata de minunata natura de la Marea Egee. Locuitorii insulei credeau cu tarie in zeita Hera. despre care legenda spune ca s-ar fi nascut in acel loco Pe de a lta parte, insu la se situeazs si in a proprie rea Asiei Minor. orasele dezvoltandu-se, de aLtfel, ca niste adevsrats popasuri pe coasta din estuL Marii Egee. Pitagorion a crescut in popu laritate datorita cetateanului sau, Pitagora, Localitatea reprezentand centruL politic ~i cultural al insulei. cunoscut In prezent sub denumirea de Tigani.

Orasele-cetate (Polis = o rasl din interiorul Greciei s-au dezvoltat din jurul anului 750 T.Hr .. da r controlu l puterii a trecut de La 9 uvern la aristccratie, anumite parti au cazut prads tradarilor sau au devenit democratice de-a lungul timpului. Cu putin timp inaintea victoriei qrecesti din Razboiul Persan (492 LHr. - 449i.Hr.1. cei trei mari

Credinta in aceasta zeita, care proteja eu ardoare familia, a depasit qranitele insulei Samos, ajunqand in multe locuri din Grecia Antics. Nu este clar dad credinta ~i modul de gandire ale lui Pitagora au fost influentate de Hera. Insa chiar ~i in orasele

Crotona din sudul Italiei ~i Metapontum exista

o puternlca credinta in Hera, acolo fiind tnaltate multe temple superbe dedicate zeitei, Nu este dar daca acest fapt este 0 slrnpla coincidenta sau daca Pitagora a cautat in mod intentionat un loc cu 0 puternica eredinta in Hera.

LOCUL NA~TERII ZEITEI HERA

Insula Samos, situate 10. circa doi kilometri de coasta Turciei, era locul de nastere al zeitei Hera, care a fost venerate in Antichitate. Cum insula beneficiaza de peisaje deosebite, locuitorii din samos au crezut dintotdeauna in divinitate - exista dovezi ca aici aveau loc ritualuri inca din Neolitic, ruqandu-se pentru culturi bogate. Se spune totusi ca aeest nivel de credinta este legat de cultul zeitei Hera.

In mitologia greaca, Hera era sotia lui Zeus, ~i protectoarea femeilor, casatoriei ~i a familiei. Era, blnelnteles, 0 femeie de 0 frurnusete de neegalat, de vreme ce Zeus a ales-o dintre nenurnarate zeite ~i muritoare. Era insa ~i

o femeie de 0 gelozie extraordinara, ceea ee

o facea sa fie mereu suparata de marele interes al lui Zeus pentru alte femei. Cel rnai mult a urat-e pe Leto, care a ramas insarcinata eu Zeus. Hera a blestemat-o pe Leto, alunqand-o din insulele qrecesri,

• Regina zeilar in mitologia greaca,

Hera. proteja femeia

filozofi, Socrate, Platon si Aristotel, erau pe punctul de a cuncaste succesul in Atena. Regiunea ioniana din vestul Asiei Minor era centrul politic. cultural ~i comercial. Parintele filozofiei naturale. Thales, nascut la Milet, a dezvoltat teoria conform careia .. apa este substanta tuturor lucrurilor". si a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea regiunii.

Tn acest mediu s-a nascut Pitagora, fiul lui Mnesarchus ~i al lui Pythais. Dupa spusele lui lamblichos, disci pol al scolii filozofice platoniciene. Mnesarchus, tatal lui Pitagora, a fost un nequtator sirian de cereale. Cu toate acestea, exists si pareri conform carora ar fi fost un coLectionar de pietre scumpe sau un comerciant din Sames.

Ion din Chios a anuntat, de altfel,

ca .. Pitagora este fiul lui ApoLo", iar pana la urrns a ajuns

sa se spuns ca .. Pitagora este, insusi, Apclo". Aces! exemplu, potrivit

... Templul dedicat zeitei Hera din Sames se gase~te La circa 6 km vest de raut lrnbrasos. Dupa ce I-a distrus In jurul anuL530 I.Hr .. tiranul Policrate a planuit sa II reconstruiascs. dar proiectul nu a fost niciodata finalizat

una $i acaeasi per -. -.==,..

soans cu Zeul Scare, Apolo. demonstreazs

Viata si vremurile

• •

Bunii conducatori

Decizia unui nou inceput

DE LA 0 vAnsrA FRAGEDA. Pitagora a demonstrat a abilitate ie~ita din comun. Una dintre relatari Il descrie ca pe un tanar cu 0 capacitate nemaipomenita de a inva!a orice. Aceasta aptitudine l-a determinat pe unchiul sau, Zoilus, sa-i recomande sa urmeze scoala prirnara a lui Pherecydes, unul dintre cei sapte intelepti ai Greciei. Pherecydes era in plin proces de scriere a volumului . .Ieoqonia", [and s-a Irnbolnavit ~i a fost obligat sa locu iasca in afara Atenei, pe insula Delos. 5e spune ca Pitagora l-a Tngrijit pe timpul cat a fast bolnav, devenind discipoluL sau pentru tot restul vietii.

5e mai spune ca pe insula 5amos a mai existat un aLt stimul care i-a insuflat dorinta de cunoastere ~i i-a influentat destinul. Acest lucru i s-a datorat lui Policrate.

Dupa Razboiul Troian, orasele-cetate au cunoscut 0 tot mai mare prosperi tate pe intreg teritoriuL Greciei. La acea vreme, orasele-cetate erau, de regula, guvernate de monarhi sau aristocrati, dar Samos era In continuare condus de fostul pirat, Policrate. 5e spune ca acesta ar f dobandit puterea numai cu ajutorul celor doi frati ai sai ~i a cincisprezece sclavi. Policrate era priceput ln domeniul topografiei. Astfel, a construit un port, apoi a trecut la toarcerea lanii la sca,a mare, activita\i ce au determinat dezvoltarea insulei. El a avut, totodata, 0 inteleqere deosebita a culturii, de neimaginat pentru oamenii din vremea respectiva. lubea poezia ~i arta ~i construia ora~e cu cladiri impresionante. Cam in aceasta vreme, poetul antic gree Anacreon a I'nceput sa luereze la faimosul sau poem liric pentru PaLatuL din 5amos.

5e spune ca Pitagora ~i Policrate au fast a vreme prieteni. Din acest motiv, Policrate i-a recomandat sa plece la studii in Egipt ~i se spune ca i-a tri-

mis chiar 0 scrisoare de recomandare laraonuLui egiptean, Amasis. Tanarul Pitagora a avut sansa de a dobandi multe cunostinte despre natura, trsind in mijlocul acesteia.

Exista insa si alte teorii legate de plecarea Lui Pitagora in Egipt, inclusiv cea potrivit careia in momentulTn care a TmpLinit optsprezece ani, dorindu-si sa studieze mai muLt, a vrut sa plece din 5amos. Profesorul sau, Thales, care locuia in Milet, pe tarrnul opus insulei Samos, ar fi fast cel care I-a recomandat sa pLece in Egipt.

... Ruinele unui teatru din Milet, oras-cetate din vechea lanie. Orasul a fost centrul cultural alloniei In secolul al VI-lea i.Hr.

Din Fenida, in Egipt

Pitagora a plecat in Egipt dupa moartea lui Pherecydes. Incepand din anul 3000 i.Hr. pana carid regiunea a fost cucerlta de Alexandru eel Mare, In anul 332 i.Hr., Egiptul si regiunea raului Nil erau Infloritoare, iar rnonarhiile se schimbau la circa treizeci de ani. Regiunea s-a dezvoltat in aceasta perioada sub multe aspecte, dar In speciaL In privinta controlului inurrdatiilor pentru a proteja culturile, tapt Gare, La rat dezvoltarea mate

ca ores-cerate al fenicienilor.

Pitagora

Era 0 alegere clara pentru Pitagora. care dorea sa-~i insuseasca invataturiLe preotilor egipteni. Astfel, s-a irnbarcat pe vas, avand cu sine trei cani de argint si 0 serisoare de recomandare de la Policrate, Nava sa a ancorat in Egipt, la muntele sacru din Carmel. De aici, s-a indreptat spre HeLiopoLis. Tn ciuda faptului ca preotii din Heliopolis laflat, in prezent, in suburbiile orasului Cairo) au primit in dar cele trei cani de argint pen-

tru a-l sprijini pe tanarul Pitagora, el a fost refuzat ~i trimis La Memphis, capitaLa EgiptuL antic. Conform scrierilor lui Porphyrios. Tnvatat din secolul al III-lea I.Hr., se pare ea nici aiei nu ar ti fost acceptat. [n schimb, dups ce a reusit sa Irnplineasca ritualurile specifice, a intrat la tempLuL din Theba loras din Egiptul antic - a nu se confunda eu Teba. oras din Greeia antics). In Theba. Pitagora a fost supus unei preqatiri striete. Preotii au reeunoscut calitstile lui Pitagora sl i-au Imparta~it din misterele zeilor.

Pitagora a stat In Egipt timp de dous-

zeei ~i doi de ani, unde a studiat aritmetica, astronomia, geometria, dar si-a insusit ~i invataturile preotiloreqi pteni,

,. R If:

-\.

.. .,_ '-

~ 0 harIa a raului Nil din secolul aL

V-lea i.Hr .. care prezinta lstoria scrisa de Herodat

• FilazafuL ThaLes L-a uimit pe faraan. reusind sa calculeze carect inal\imea piramidelar cu ajutorul umbrei aruncate de acestea.

I

In anuL 525 l.Hr .. Cambyses al ll-lea, regele Persiei, a invadat Egiptul. Pitagora a fost luat prizonier ~i trimis in Babilon. Babilonienii dispuneau de un sistem matematic foarte evoluat, care le permitea sa rezolve probleme complicate. Aveau 0 serie intreaga de table de inrnultire ~i Impartire, cu ajutorul carora puteau rezoLva chiar ~i ceea ee cunoastem in zilele noastre ca fiind .Teorerna triunghiului dreptunqhic" sau .Teorerna lui Pitaqora'. De asemenea, Pitagora a studiat in Babilon despre calculele matematice in astronomie. dar si despre reincarnare ~i despre muzica sferelor.

Tn acest fel, Pitagora a dobandit 0 cultura vasts, provenits din multe colturi ale lumii. A invatat geometria de la egipteni. astronornia de La babilonieni, logica ~i aritmetiea de la fenieieni si riturile ceremoniale de La preotii-asceti.

THALES

in anii de inceput, Pitagora a dorit sa fie un filozof respectat, precum Thales (640 i.Hr. - 546 l.Hr.) care locuia, pe continent, in Milet, pe !armul opus insulei Samos.

Pitagora, care l-a vizitat pe Thales, a fost in schimb rasplatit cu toate cunostintele maestrului. Thales, extrem de uimit de viteza cu care tanarul lnteleqea invataturile sale a declarat ca "un batrim nu mai are ee sa-l lnvete'; recornandandu-i sa studieze in Egipt. EI lnsusl atinsese un nivel ina It de educatie prin studierea matematieii ~i astronomiei in Egipt.

Thales este cunoseut drept parintele filo- . zofiei naturii. EI a afirmat ca "Apa reorezinta principiul tuturor lucrurilor" In acelasi timp, else numara printre eei ,,~apte Inteleptl ai Greclei" Primii fllozof sunt nurniti ~i .fizideni" naturallsti, pentru ca lncearca dezlegarea problemei cosmice prin aflarea elementelor ce atcatuiesc lumea. Multi dintre primii

naturalisti au provenit din regiunea ioniana, fiind ulterior uniti sub denumirea de,,~coala ioniana"

Thales a avut un anume renume ~i ca neguriltor. In timpul calatorie~1'I Egipt, s-a confruntat insa cu lntrebarlle de baza legate de geometrie. A cakulat in mod corect lnaltimes piramidelor egiptene, folosind umbra proiectata de acestea, lucru despre care se spune ca l-ar fi uimit pe faraon. La tntoarcerea in Grecia, a ineeput 0 noua viatll ~i nu numai ca st-a extins cunostintele dobandite in Egipt, dar a realizat si propriile sale descoperiri. Lui Thales i se atribuie mai multe teorerne, printre care: diametrul este linia care imparte un cerc in doua parti egalei unghiurile opuse la varf sunt egale ~i unghiurile de la baza unui triunghi lsoscel sunt egale. A reuslt, de asemenea, sa prezka 0 ecllpsa de Scare, in anul 585 i.Hr., bazandu-se pe veehi lnscrlptll babiloniene.

Viata si vremurile

, ,

Rasplatirea !arii sale natale

De la pirat la guvemator

DurA ANI DE STUDIl iN EGIPT $1 FEN!C!A, Pitagora s-a Inters in tara sa natala. Exista diverse relatari cu privire la momentu l intoarcerii sale. dar

se spune ca Pitagora nu irnpli nise Inca 40 de

ani. El s-a intors in Samos pentru a-i arata lui

Policrate recunostinta sa pentru scrisoarea de '"

recomandare pe care acesta i-a oferise. Drept urmare, Pitagora a devenit maestrul fiului lui Policrate. Dupa dobandirea controlului asupra insuLei in 532i.Hr., Policrate instaurase un regim tiranic In Samos.

Policrate a dezvoltat rapid orasele de pe insula, construind un urias templu Inchinat zeitei Hera ~i un apeduct ItuneLuL lui Eupalinos) pentru aprovizionarea cu apa a Samosului. Totusi, PoLicrate a fost initial un pirat care s-a aratat nemilos, furand nave ~i nerespectand controLul maritim din apele ioniene. El schimba tabara, lnseland si tradand In mod constant, fara a clipi, In ciuda aliantelor incheiate. La fel ca multi alti tirani din acele vremuri, Polierate sustinea stiinta si artele, inconjurandu-se La curte de multi invatati ~i poeti irnportanti. Tn ciuda acestui fapt. Pitagora, respinqand stiLul de viata ~i desfraul lui Policrate. a parasit Samosul.

~ 0 statuie a lui Pitagora cioplita in poarta de piatra a Catedralei Chartres din Franta. Catedrala este considerata patrimoniu mondial protejat de UNESCO. A fast restaurata intre secolele al XIII-lea ~i aL XVI-Lea

Esecul nnii ~coli

Inainte de a parasi insula, Pitagora toemai punea bazele propriei sale scoli. Locuitarii insulei erau foarte bucurosi de intoarcerea acestuia, mai ales cei varstnici, care ar fi vrut ca toata lumea sa beneficieze de cunostintele mareLui invatat. Drept urmare, Pitagora a infiintat a scoala.

Totusi, bunavointa Lui Pitagora si a celor varstnici nu a fost suficients. Oamenii nu erau obisnuiti sa fie educati ~i neglijau sa se concentreze asupra studiului. Varstnicii au ignorat cererea de ajutor a Lui Pitagora, astfeL ca nimeni nu a venit La scoata.

Pitagora nu a capitulat 'i'nsa dupa acest esec, dirnpotriva, a fast ~i mai hotarat sa gaseasca 0 metoda mai sirnpla pentru a imparta~i invataturiLe saLe. Intr-o buna zi, i-a chemat la el pe eei care se antrenau pe terenul de sport ~i le-a propus sa vina La scca La, ia r el Ii va plati pentru aceasta. Era a ultima solutie La care recurgea pentru a-si

atrage elevii La are.

Motivu 1 pentru care Pitagora era atat de nersbdater sa predea, fiind dispus sa-~i puna La bataie chiar ~i propriile venituri, era faptuL ca se temea ca va uita ceea ce stia, pe masura ce va irnbatrani.

Ruinele tempLuLui inchinat zeitei Hera din Sam us. UltimuL statp ramas ?i care a fast utilizat La baza arata di dimensiunea acestuia era de patru ori mai mare decat cea a PartenonuLui din Atena

Pitagora

-- -

I

Biblioteca de amintiri

JOCURILE OLIMPICE DIN ANTICHITATE

Prime Ie festivitati olimpice s-au desfasurat tntr-o zona sacra din nord-vestul peninsulei Peloponez ln 776I.Hr. in vremea aceea, la intrecerile de atletisrn partlclpau atleti veniti din toate regiunile (ora~ele-cetate) Greciei. Initial a fost un festival religios inchinat Zeiler, transformatintr-un eveniment ~i mal mare; atletii care participau la razboi in perioada jocurilor r~i Intrerupeau serviciul rnilitar pentru a participa la acestea.

Tn antichitate, orasele-cetate ale Greciei se luptau neincetat cu celelalte natiuni, sirntindu-se arnenintate de catre tarile din est ~i sud. Jocurile Olimpice au fost cele care au dus la tntarlrea aliantelor In intreaga Grecie. Conform unei legende, eroul grec Hercule este intemeietorul Jocurilor Olimpice. EI credea ca daca alege Olimpia pentru deschiderea jocurilor, spectatorii venitl din vest se vor slrnti printre semeni.

Unul dintre atletil mentionati intr-un document olimpic vechi era din sudulltaliei (Milon din Crotona). Student in Fratia Pitago-

reica ,acesta a ca~tigat sase cornpetitli succesive la lupte libere. La vremea respectiva, cei care obtineau victorii deosebite primeau roluri importante In Polis la Tntoarcerea acasa, Asa s-a Intern-

plat ~i cu Milon - acesta a fost conducetorul unei armate de 100.000 de militari din Crotona lntr-o victorie rernarcablla Tmpotriva orasului vecin Sybaris.

Primele olimpiade constau in probe simple precum cursele de alergare, sariturile In lungime, aruncarea discului, aruncarea sulitei ~i luptele libere. Desfa~urandu-se in zilele ext rem de calduroase ale verii, participantii luptau fara haine, femeile nefiind ad mise nici rnacar in calitate de spectatori.

Casa filozofiei

Chiar dad] rnotivatia nu era strict intelectuala, tinerii dobandeau cunostinte despre geometrie ?i algebra, precum $i din alte domenii. Pe rnssura ce educatia Lor avansa, acestia deveneau din ce in ce mai entuziasmati de Inva!atura si astfel, au inceput sa se arate tot mai dornici sa Invete. Vazand acest Lucru, Pitagora s-a intrebat dad\ acestia vor continua sa studieze din proprie initiativa. $i cum banii pe care trebuia sa Ii plateasca erau pe terminate, a Incetat sa-i mai sustina financiar. RezuLtatuL a fost exact eel scontat: eLevii au l-au rugat pe Pitagora sa continue lectiile, lara nici un fel de rnotivatie financiara.

Ulterior, Pitagora a pleeat intr-o calatorie in jurul insuleLor qrecesti, luandu-si si eLevii cu el. Pe insula DeLos, s-au rugat La templul dedieat lui ApoLo si au studiat dreptul Tn Creta. La intoarcerea pe meleagu-

rile natale din Samos, Pitagora a deschis 0 scoala cunoscuta si azi su b numele de .Sernicercul lui Pitaqora". dornie ss-i invete si pe tinerii de aiei. Din paeate, entuziasmul nu a fost pe rnasura asteptariLor Lui Pitagora, care a preferat, Plna La urrna sa se retraga pentru a medita profund, zi ~i noapte, in pesters nurnits .Casa filozofiei". aflata la marginea orasului.

In tot acest timp, numele lui Pitagora devenea cunoseut in Tntreaga Greeie ca numele unui exeelent fiLozof. De?i provoca astfel nernultumirea conducatorului tiranic Policrate, $i-a parasit casa natala din dorinta arzatoare de a aduce in Mag na Graecia [Marea Greciel un niveL mai inalt de Tnvatatura ?i s-a mutat In eoloniile antice qrecesti din sudulltaliei.

... Vaze cu plcturi

r sprezentand aruncarile cu discul ~i cu sulita, care au devenit probe sportive Inca de la primele Olimpiade entice

• Imagine a insulei Samos. Cand Pitagora s-a intors in Samos, influenta inlloritorului Imperiu Persan anal la esl incepea sa fie resirntita ~i pe insula

- -----

Viata si vre m uri le

. ,

Orasul in dedin

PITAGORA A pARASIT Samosul pentru a calatori spre sudul Peninsulei italice si a pasit pe uscat in singurul port de pe coasta ioniana, frumosul eras Crotona, situat pe un promontoriu lin prezent Crotonal. Tn juruL anului 710 I.Hr., regiunea a fost colonizata de ahei (nume colectiv dat grecilor, In special celor din sud-estul Thessaliei si din nordul coastei peLoponezel.

Crotona, pe care Pitagora L-a vizitat Tn 525i.Hr., guvernat de aristccrati, era un important ores grecesc, care Insa incepuse sa intre in declin in urma razboaielor din trecut. Razboiul Tncepuse in juruL anului 550 i.Hr., aheii si ionienii luptandu-se pentru obtinerea controluLui asupra teritoriului.

Crotona a atacat orasul veci n Sybaris, ca re incheiase 0 alianta cu armateLe aliate ale MetapontumuLui ~i cu Locri, care sprijineau coLonia ioniana Siris. Celor a suta douaz eci de mii de crotoni li s-au opus numai cincisprezece mii de scldati din Locri. In ciuda acestui tapt, crotonii au suferit a dureroasa infranqere pe raul Sagras. In timpul luptei, locrienii au fost ajutati de doi tineri barbati

Prelegeri dorite

Filozofii de searna ai locului discutau deja despre Pitagora, care i~i demonstrase geniuL in numeroase ocazii pe acest nou meLeag. Prin urmare, vizita Lu i Pitagora le-a facut mare p lacere, fara Indoiala, varstnicilor Crotonei. Acestia si-au exprimat dorinta ca Pitagora sa irnpartaseasca cunostintele saLe si celor tineri, motiv pentru care Pitagora a inceput imediat sa tina prelegeri.

cu 0 infati~are ciudata, calars pe cai albi, care, potrivit legendei, au disparut brusc dupa batalie. Povestea acestui razboi s-a pastrat cu 0 anurnita nuanta rnitica. Crotona a intrat in declin dupa aceasta Tnfrangere devastatoare. Tn aceasts idee, putini sun! istoricii care neaqa faptul ca Pitagora este eel care a reviqorat prosperitatea Crotonei.

... 5e spune despre Pitagora

ca era capabiL sa vorbeasca cu animate precum ursi, vaci ~i caini

.' Un document de La lnceputul seeourtul al XVII-Lea, care Il predand

aL ~

Pitagora

I

La Tnceput, pentru a-i asculta prelegeriLe, tinerii se adunau pe terenurile sportive. Pitagora ii indemna sa arate un respect absolut batranilor si parintilor; deoarece considera ca este important sa nu se faca discrirninari pe baza de sex sau varsta. A continuat prin a-;;i prezenta planul urbanistic, sustinand constructia unui Templu al Muzelor asernanator celui pe care fiica lui Zeus l-a folosit ~~~J;~ii: _""'_,.- ...... pentru a-si perfectiona arta ~i literatu ra. A pledat ~ cu pasiune pentru ca tinerii sa studieze cu seriozitate, i-a sfatuit sa dea dovada de compasiune ~i sa nu abuzeze niciodata de altii. Le-a spus femeilor sa l~i ascuLte sotii !?i sa I!?i pastreze virtutea intacta. Oiscursullui Pitaqora se modifica in tunclie de cei ca rora li se adresa.

Procedand in acest mod, Pitagora a permis celor care-l ascultau sa-i inteleaga foarte u~or discursurile. Acest tip de discurs carismatic a facut ca popuLaritatea lui Pitagora sa ajunqa la apogeu. Locuitorii Crotonei erau atenti la fiecare cuvant aL sau !?i erau extrem de incantati. i s-a dus imediat vestea in intreaga cerate. incat !iii nobillmea a venit sa-l viziteze.

Pitagora le-a dat oamenilor sfaturi ~i despre cum sa i~i traiasca viata Ba rbat stoic cu a structura rnorala puternica. Pitagora le recomanda sa adopte aceste calitati. Se spune ca oamenii au ascultat cu atentie sfaturiLe ~i ~i-au corectat inclinatia spre lux, adoptand, in schimb, un mod de viala simplu. Acaasta reformare a oameniLor a fast foarte eficienta in reconstruirea orasului.

lnlluenta sa nu s-a limitat la Crotona, ci s-a

extins pe intreguL teritoriu al Greciei Mari. ln scurt timp, modul sau de gandire a trecut de la orsseni la oamenii de rand. Pitagora a test transformat imediat din filozof, pedagog !?i matematician intr-un politician cu rnulta influenta.

UN BARBAT RENAsCUT DE PATRU ORI

Pe limga influenta ~colii orfice, in Grecia antica exista ~i credinta eli spiritul lui Pitagora s-ar fi reincarnat. Se credea cil sufletul sau s-a transferat in patru oameni diteriti, Primul a fost fiul zeului Hermes, Aethalides. EI a primit de la Hermes ,,0 amintire nemuritoare despre viata sa anterioaril': Aceasta capacitate speciala, i-a permis sa i~i aminteasca cum a fost mai Intai Aethalides, apoi Euphorbus, apoi Hermotimus ~i in final Pyrrhus, saracul pescar delian. Ulterior a devenit Pitagora, capabil sa i~i aminteasca evenimentele din toate cele patru sale vieti anterioare.

Spiritul lui Pitagora s-a transferat, de altfel, ~i in animale ~i plante. Se spune cil putea vorbi cu animale precum ursi, caini ~i pasari darorita experientei sale. intreaga sa via~a relncarnata a durat 216 ani. Coincidental Acest nurnar este

~ase la puterea a treia, sase fiind .nurnarul magic" al ~colii lui Pitagora. Pe de alta parte, exista numeroase anecdote legate de aceasta poveste. Intr-una dintre acestea, se spune ca Pitagora sl-a construit 0 casu!a sub psmant ~i ca si-a ajutat mama sa astearna pe hartle diverse evenimente inainte de a se retrage in propria sa casa Dupa ce a locuit pentru multi ani sub pamant, a iesit la suprafata aratand ca un scheiet ~i a incercat sa Ii convinqa pe oameni ca s-a intors din rnorti. Oamenii a.u fest atat de uirniti, incat au crezut cii a devenit un zeu,

Conform scrierilor filozofului atenian, Hermippus, teoria transmiqratiei era deja puternic dezbatutil in Grecia antlca.

& Religia secreta a scolii orfice se raspandea in secolul VI i.Hr in diferite par\i ale Greciel, Aceasta a inftuentat scolile filozofice ale lui Pitagora ~i Platon

& Tn secoluL aL VI-lea T.Hr., cras.il Crotona, 0 parte a Fratlei pitagoreice. era in plina dezvoltare, din pacate nu s-a past rat nici 0 urrna a existentai sale

,

--

Viata si vremurile

I ,

Na~terea Fratiei Pitagoreice

Auditoriul

CAND P1TAGORA A T[NUT primul sau discurs in public, circa 2oDo de oameni lun document rnentioneaza doar 600), barbati ~i femei, tineri ~i bstran]. s-au adunat sa-l auda vorbind. La sfarsitul discursului, oamenii nu au plecat. Ulterior, a construit un auditoriu lhornakoionl In care s-a reunit pentru prima data Fra!ia. Membri acesteia au renuntat La viata Lor de familie si si-au pus bunurile in comun, traind sub influenta zeului lor, Pitagora.

Dupa cum se stie, Pitagora infiintase a sccala in orasul sau nataL, Samos, denurnita, mai tarziu. .Sernicercu llu i Pitaqora", Pitagora obisnu ia sa se izoleze pentru perioade scurte de tirnp lntr-o pe$tera pentru a medita, timp in care unii dintre studentii sai i se alaturau. Acaasta scoala nu poate f Tnsa considerate nici orqanizatie, nici fra!ie. Construirea primului sau auditoriu a marcat Tnceputul Fratiei Pitagoreice. Mai mult dscat a $coala, aceasta era un fel de grup religios de oameni care traiesc lrnpreuns.

Pentru a intra in .uudltoriu", candidatii trebuiau sa treaca un test neobisnuit, menit sa le evalueze capacitatea ~i caracterul. La acest test se mai adauqau un interviu ~i a verificare pentru a se vedea daca participantii aveau 0 relatie stranse cu parintii ~i prietenii. Daca treceai de acestea, te asteptau alte teste. Desi candidatii erau informali ca au trecut teste la, trebuia sa astepte trei ani pana sa fie admisi. Toate acestea numai pentru a se asigura ca erau intr-adevar hotarati sa studieze ~i ca nimic nu i-ar Ii putut face sa sovaie. Odata ce treceau acest prag, urmau cinci ani de tacere rneniti sa Le testeze autocontroLul.

lrnpunand astfeL de sarcini extrem de dificile discipolilor sai, Pitagora demonstra propria natura stoica.

Transformarea intr-o societate secreta

Pe rnasura ce Pitagora devenea din ce in ce mai .zelficat de studentii sai, orqanizatia incepea sa Tmbrace forma unui grup religios tot mai profund. Astlel, se poate spune ca "Fra!ia pitaqoreica" se transforma intr-un cult religios. Pitagora a luptat in razboaie $i s-a impLicat 7n politics. dar organizaria devenea din ce In ce mai exclusivista, mai mult chiar, 0 societate secreta ce pastra distants fala de orasul-cetate $i de publicullarg.

ln cadruL fra!iei, tali discipoIii aveau acelasi mod de viata. Tn fiecare zi, la asfintit, Pitagora Ie dadea trei intrebsri. Mai intai erau intrebati .Ce ai qresit astazi?", apoi .Ce ai reaLizat astazi?" si Tn final "Ce ai uitat sa faci astazi?". Acest mod de analiza urrnarea obtinerea puritatii sufletesti.

Tn fiecare sea ra, Pitagora discuta numeroase lucruri cu

discipolii sai, ascultand Tntotdeauna din spatele unei draperii pentru a nu Li se arata. Cu exceptia unui nurnar foarte restrans, discipolilor le era strict interzis sa 71 Tntalneasca in persoana. Pentru a putea sa It intalneasca, diseipolii trebuia sa ineheie cei cinei ani de preqatire intensiva. Atunci cand l-a intalnit. unul dintre studentii sai a afirmat: "Arata foarte stralucitor in mantia sa alba. Chiar si felul sau de a fi irnpresiona", afi~§ nd un ae r de modestie depli na.

• Pitagora, a lost considerat zeu de catre discipoli.

PRIMUL VEGETARIAN

Stilul de viala stoic, frugal pe care l-a practicat Fra!ia Pitagoreica avea ~i reguli stricte legate de hrana. Printre acestea exista credinta conform careta consumul de carne duce la lncetosarea rnintii rationale ~i ca .nicio fiinta nu trebuie mancata" Membrii Fratiei au fost, de fapt, primii vegetarieni.

Conform teoriei transrnlqratlei propuse de Pitagora, sufletele oamenilor se reincarnau ~i in anima Ie. Astfel, cei ce se hraneau cu animale comiteau 0 crima, iar apropierea de un vanator era, de asemenea, strict interz.sa, Tn perioada in care a demonstrat teoria triunghiului dreptunghic, Pitagora dorea sa ofere 100 de bel ca sacrificiu pentru Zeus, dar a oferit in schimb vaei hranite numai cu miere ~i faina de grau.

Deci ce mancau, de obicei, membrii fratiei? Aveau dreptul numai la mancare simpla precum legume, cereale ~i apa. Pranzul era campus din paine ~i miere sau fag uri. Legumele erau reeomandate a fi consumate crude ~i era interzis sa se fararniteze painea in bud,\!i, Painea de grau, iarba, smoehinele useate, rnaslinele ~i branza erau alimentele preferate ale lui Pitagora insusi, carula se spune ca-i placea in mod deosebit salata verde.

Totusi exista a lequrna care nu-i placea lui Pitagora. Astfel, nu era permis nu numai sa se rnanance fasole pastai, dar nici macer sa se atinga. Exista a teorie conform careia pastalle duceau la cre~terea vitalitatii, lucru considerat drept obsta col in calea studiilor. Totusi, nu acesta este, neaparat, motivul real.

Pitagora

In interior, nu se temea de nimic.

Se pcvesteste ca un discipol, ca re a bia fusese admis in grup, s-a uitat pe furis La Pitagora, atunei cand acesta intra in baia din resedinta sa, Acest faimos episod face referire La discipolul impresionat care le-a povestit colegilor sai ca a vazut .coapse de aur".

Exista 0 dernarcatie rntre maestru $i elevi, aee$tia adresandu-se lui Pitagora eu apelativul de .Maestru". Elevii erau deriurniti fie jnvata\i", cei care studiau sau cereetau .;;i carers li se permitea sa dobsndeasca cunostinte sau .elevi", eei carers nu li se permitea nici rnacar sa asculte. fnvataturile .;;i descoperirile orqanizatiei erau tinute in mare taina. Era interzisa scurgerea oricaror inforrnatii catre lumea exterioara $i orice descoperire se atribuia de La sine lui Pitaqora.

Grice regula noua care aparaa era respcctata cu strictats. Daea se incalca 0 regula, nu exista niciun fel de mila in aplicarea pedepsei. Cand Hipassus a aratat lurnii descoperirea numerelor [rationale. el nu a fost recompensat de catre Pitagora Cand situatia a devenit prea greu de suportat, Hipassus a fugit, dar fratia L-a urrnarit $i l-a inecat.

La acea vreme, Pitagora era vazut ca un adevarat sarnan, Fratia Pitagoreica era tinuta sub con-

I

trol sever in baza unor reguli rninutioase, numite .surnbola". Acestea contineau numeroase cerinte ciudate si unice, precum .Nu trebuie sa te uiti La reflexia ta intr-o oglinda in timp ce esti langa 0 lamps", .Nu trebuie sa lasi nicio urma pe pat dupa ee te-ai trezit", .Nu trebuie sa atingi niciun COCO'$ alb"",Nu trebuie sa aprinzi focul folosind fierul" $i .Nu trebuie sa lasi nicio urma dupa ce

ridici vasul de pe foe", Este posibil ca aceste reguli sa fi consolidat disciplina grupului, dar este, in acelasi timp, posibil ea fiecare dintre acestea sa fi avut un anumit slrnbolism. Nu putem fi siguri de adevar, dar grupuL detinea toate caraeteristicile unui grup religios, cum ar fi cultul secretului, procedurile de admitere si regulile privind punerea laolalta a bunurilor sau acordarea de ajutor reciproc intre rnernbri

• Templul dedicat zeitel Hera din Crotona, ridicat pe coasta Marii Mediterane, A~a numitul Promontoriu Collona lpilonl

e ste parte a regiunii Magna Graecia

a pictudi datand din secolul

al XIX-lea ce Ii reprezints pe discipolii Fra\iei Pitagoreice venerand rasaritu\ soaretui. Grupul a adoptat muzica drept o cale de purificare a sufletului

Viata si vrernurlle

• •

Victorie si prosperitate

Cucerirea Sybarisului

IN JURUL ANULUI 510 l.HR. a izbucnit razboiul intre Crotona ~i colonia aheeana invecinata. Sybaris. 5ybaris era quvernata de tiranul Telys. caruia aristccratia tocala i-a intors spatele si a trecut de partea adversa. TeLys le-a cerut erotonilor sa-i predea pe fugari. iar refuzul aeestora

a declansat razboiul. Cele doua erase avusesera pana atunei doar neinteleqeri pe

tema cornertului, Totusi, se spune ca de aceasta data, Pitagora este eel care a refuzat sa Ii predea pe exilati, Decizia se datoreaza faptului ea un membru al deleqatiei din 5ybaris, venit sa preia fugarii, a ueis un membru al Fratiei Pitagoreiee. Era intr-un fel si un razboi religios, Pitagora exprirnandu-si ura fata de locuitorii 5ybarisuLui despre care spunea ca "au un stil de viata neehibzuit si ca nu sunt pe drumul eel bun".

Tn finaL, razboiuL inceput la ordineLe lui Pilagora s-a terminal cu victoria Crotonei. AtLetuL MiLon, care castiqase muLte cornpetitii oLimpi eondus armata celor 100.000 de crotoni triva unei forte armate de 300.000 de din 5ybaris. Milon era unul dintre di Pitagora care sernana cu eroul Hereu o haina din piele de leu ~i rotind lui un ciomag.

Dupa victoria, crotonii au prelu pra sudului ltaliei sub conducerea

Totusi, orasele vecine se temeau Lor, deoarece orasul Sybaris a distrus In urma razboiului. Pitag

de asemenea, nernulturnit de adoptata ulterior. Tratamentul n

aplicat dusrnanilor, anxietatea !?i

qenerata de obti nerea puterii crotoni au condus la aparitia anti-pitaqorelc", ehiar printre

Pitagora avea 0 Inaltime de peste 1,80 m, un corp perfect ~i impresiona prin demnitate. DeseneLe gasite, preeum ~i statuile din piatrf ~i picturile suqereaza un barbat eu trasaturi fine. Dar, pentru ca s-a dedicat studiuLui Inca de la

o varsta fraqeda, abia la varsta de 60 de ani a ajuns sa se casatoreasca. Sotia sa se numea Theano ~i era fiica Lui Pythonax, un filozof cretan. 5e spune ca ea a fost primul sau

disci pol In Crotona. Aceasta i-a daruit Lui Pitagora 7 copii, printre care un baiat pe nume Telauges si doua fete, Myia ~i Arignote.

Copiii lui Pitagora au avut parte de

o buna educatie. indernnati de tatal lor sa urmeze 7nvataturilor pedagogilor lor Inca de La 0 varsta fraqeda. Tn

acest scop, feteLe au .studiat impreuna cu aLte fete, pana (and au devenit femei,

du!pa care aJi i alter

U

pre viata personals a lui se spune ca, In ultimii sai a

acesta s-a casatorit ~i a fost

Pitagora

CALATO.IIIN TIM.

STUDIILE ANTICE ASUPRA LUI PITAGORA

Conform propriilor scrieri, cat ~i celor ale dlscipolilor mal aproplati, Pitagora era 0 persoana foarte misterioasa. Din aeest motlv, s-au depus eforturi eonsiderabile pentru realizarea unui tablou eu aeest personaj legendar.

Cel mai veehi material despre Pitagora a fost scris de istoricul Herodot, care face trimiteri la filozofii greei Xenofan ~i Heraclit. Arnandoi au trait in aceeasi perioada ca ~i Pitagora. Xenofan era eel mai varstnic dintre eei dol, dar nu se stie eu exaetitate daca l-a intalnit pe Pitagora in persoana. Pitagora era un personaj de leqenda chiar inainte de a muri.

De~i laeunare, exista totusi dovezi potrivlt carora Platon ~i Aristotel erau

liderii film:ofi ai perioadei de aur a Atenei. Printre acestea se numara teoria, acceprata in prezent, potrivit carela Aristotel este eel rnai de ineredere sustinator allui Pitagora.

Dupa secolul alill-lea d.Hr. a aparut prima colectie de scrieri sau biografii ale lui Pitagora. Dintre aeestea se rernarca .Despre vietile ~i doctrinele filozofilor" scrisii de istorieul filozof Diogene l.aertiu ~i lueriirile complete ale filozofilor neoplatonisti Porphyrios ~i lambliehos despreViata lui Pitaqora"

Cronoloqia studiiLor antice despre Pitagora

Diogene Laertiu serie .Despre vietile . doetrinele filozofilor"

Sfar~itul seeolului alill-lea i.Hr.

Porphyrios serie .Viata lui Pitaqora" lambliehos serie .Despre viata lui Pitagora"

o existents ce inspira

Printre sursele pastrats pana azi. in care era detaliat caracterullui Pitagora, exists ~i multe schite numai cu acesta. .. Un sarpe ornoara dintr-o singura rnuscatura. .Prevazand un eutremurin timp ce bea dintr-o fantana" reprezinta doar Tnceputul. Exista numeroase povestiri despre conversa[iile lui Pitagora cu animalele, precum .Vorbind cu a ursoaica", .Eonvinqand a vaca sa nu rnanance fasole-psstsi' ?i .. Un Inger a coborat din

cer pentru a vorbi cu el". Pitagora pu sa vorbeasca raurilor ?i sa spuna nurnarul exact al pestilor pe care. i-a prins pescarul.

Este oare posibil ca aame-

nii sa fi ajuns sa creada d\ .Pitaqora este fiullui Apolo" pe baza acestor povest i? Legendele potrivit carcra Pitagora ?i Apolo era u una si aceeasi perscans au fast, fara Indoiala, sustinute de alegerea lui Pitagora de a nu sacrifica animate. Poate ca adoptarea acestui stil de viata este legata de abilitatea sa de a vorbi cu animalele, dar este posibil sa. se datoreze $i dorintei sale de a nu il supara pe Apola, care era considerat parintele vietii.

~ Diogene Laertiu, care a scris .. Oespre vistile ~i doctrinele tilczofilcr" credea

ca Pitagora este intemeietorul gandirii filozofice.

Astfel, prestanta Lui Pitagora a crescut in eadrul tratiei, iar povestirile despre episoade mitice legate de puterile saLe supranaturale au continuat multi ani dupa aceea.

.... Orasul antic Sybaris cucerit de Crotona. in prezent, din aces! lee au rarnas dear ruine

Viata si vremurile

• •

Flacara unei rascoale

Miscarea anti-pitagoreidi

PE MASURA CE 1M BAT RANEA , Pitagora prefera sa se abtina de la oriee aetivitate publica si cauta mai mult compania Insotitcrilor sai. Acest lucru a condus la 0 distantare 'lntre Fratie ~i marele public si, desi Pitagora detinea inca putere politica, prapastia dintre el si societate se adancea continuu. Pitagora, odinioara adoral de toata lumea, a devenit, dintr-o data, tints geloziei ~i a criticilor. Nernultumirile s-au Intetit mai ales dupa razboiul cu Sybaris.

Tineri i din afa ra Fratiei, da r pregatiti de Pitagora, proveneau de regula din familii nobile, unii dintre ei participand chiar $i la conducerea cetatii. Nemulturnirile lor erau legate de sistemul agrar existent si asteptau cu nerabdare a oportunitate de a-l reforma. La acea vreme, actiunile lui Pitagora condusesera la victoria impotriva orasului Sybaris, dar noul teritoriu nu era Inca alocat nirnanui, Obieetul nernulturnirilor s-a schimbat atunci, Indreptandu-se spre respectul pe care locu-

\

itorii Crotonei il purtau Fratiei Pitagoreice.

Problema nu s-a oprit la reform a aqr ara. Tnainte, Fra\ia Pitagoreidi oferea zilnic tnvataturile ei tuturor cetatenilor: insa dupa razbo: grupul a devenit tot mai exclusivist, refuzand sa "i'mpartaseasca din cunostintete sale

lumii exterioare. Rezultatul

final a fost 0 atmosfera de nernulturnire qenerata ~i

de faptul ca .Fratia acorda prioritate problemelor din

interior, privindu-i de sus

pe cetateni, neintinzandu-Ie

o mana de aj utor".

Coriducator!i acestei mis-

car i anti-pitagoreice erau doi

tineri, Ninon $i Cylon. Ninon,

prin inteliqenta sa politica, a avut mai rnult succes in a-l pune pe Pitagora intr-c situatie neplscuts. El a prezentat publicului .. cuvintele divine" ale lui Pitagora, in care erau prezentate arnbitia tiranica $i invatamintele secrete ale acestuia. Acest lucru a ridicat oamenii Irnpotriva lui Pitag~ra, moment in care rnisca- "rea a atins apogeu l. I

De cealalta parte, rniscarea a folosit torta, prin Cylon, un individ bogat, nascut intr-o familie de nobili. Este greu de crezut ca initial CyLon a incercat sa intre in Fratie. Pitagora L-a perceput ca fiind 0 persoans violents si incapa\anata, asa ca i-a refu-

zat intrarea. Ulterior, Cylon s-a inters irnpotriva lui Pitagora atacand in mod repetat orqanizatia acestuia.

Apoi, intr-o buns zi. tragedia cea mai mare s-a petrecut.ln timpul unei intalniri la casa lui Milan.

Cylon si prietenii sai au pus foc. Flacarile au cuprins rapid imprejurimile ~I a proa pe toata Lu mea a murit in incendiu. Doar doi tineri, Archippus $i Lysis, au supraviatuit.

Sfaqitul Fratlei

cele 9 zeite care guvernau arta ~i literatura, rnuzica, dansul, filozolia ~i astronomia, t-au inspirat pe Pitagora lalla! in partea creapta si carand 0 balanlal. Orleu (centru, jos! ~i Arion. Bratele ~i picioarele impreunate lin ansamblul in armonie

Pitagora a prezis nenorocirea si a parasit Crotona 'inaintea incendiului, cautand refugiu in orasui italian sudic, Metapontum, Pitagora a mai trait multi ani dupa ce a parasit Crotona, dar inforrnatiile despre varsta la care a murit dilera: se spune ca ar fi murit la 85, 90 sau chiar 150 de ani, Nu exista Tnsa nicio indoiala ca a trait 0 viata indelunqata, judecand dups standardele vremurilor respective. Dupa moartea sa, Pitagora a fost ~i mai mult considerat zeu.

Desi Pitagora era inca In viata $i Tn putere dupe incendiu, Fratia a incetat sa mai participe in vreun fel la orice activitati politice. iar ulterior a luat sfar~it In mod definitiv,

Cei doi tineri, care au scapat cu greu de la

. Pitagora

moarte, au parasit C rota na. Archi ppus s-a mutat in TaLas, iar Lysis in Grecia, si mai tarziu in Teba, unde avea sa traiasca pentru tot restul zilelor. Tn Crotona, dezrnernbrarea fra\iei s-a resimtlt puternic si La nivel politic. Dorninatia pe care Pitagora o exercita din Crotona asupra regiunii Magna Graecia a luat sfar?it.

Dupa moarlea sa, discipolii ?i cei care i-au dus mai departe rncstenirea au fost nurniti .pitaqorieieni" ~i se presupvne ea si-ar fi continuat activitatea pana la jurnatatea secoluLui aL IV-lea T.Hr. Cei mai cunoscuti aufost Hipassus, Arehytas, PhilaLaus !?i ALcmaeon.

Dupa seeolul I i.Hr .. pitagorismul a renascut. Pentru unul-doua secole, orasul Alexandria din Egipt a fast martorul unei rniscar: .. nee-pitaqoreice", desi nu s-a demonstrat cEi ar fi existat 0 puternid laqatu ra de natu ra academics cu Pitagora.

Prin inteliqenta si inspiratia sa un ice, Pitagora a devenit 0 personalitate pe intreg teritoriul Greeiei Antice inIncercarea sa sincere de a descoperi adevarul ?i de a dcbandi cunoastere. Nu a obtinut singur acesle realizari. dar denumiri precum . .Teorema lui Pitaqora si .Scara lui Pitagora" au rarnas lntiparite in istorie. Acest am, eu realizsri simplu de judecat dar cu 0 viata lnvaluita in mister, atrage sl In prezent atentia cercetatori lor.

I

ULTIMELE SALE ZILE

Dintre toate povestiie care s-au spus des pre viata lui Pitagora, cea mai nectars este cea referitoare la moartea sa,

In ultirnii ani de via~a, miscarea anti-pitagoreica a dat foe locului de tntalnire al Fratiel. Multi dintre membrii acesteia au decedat in urma incendiului ~i la scurt timp orqanizatia a disparut complet.

Exista diverse pareti contradictorii despre ceea ce s-a tntamptat In aceasta perioada, Una dintre teorii spune ca Pitagora a rnurit In incendiu tmprsuna cu dlscipoIii sai, In timp ce alta aflrrna ca ar fi fost singura persoana care a supravietuit dezastrului. Se prea poate ca aceasta din urrr a sil fie daar rezultatul zeificar!i sau idolatrlzarf lui Pitagora din ultimii ani de viata, dar parerea generala este ca intr-adevar ar f reuslt sa scapa din incendiu.

Pe de alta parte, exista numeroase teorii ~i despre cum ar f reusit sa supravietulasca. Un a p ovesteste ca Pitagor a a r f su pravi etuit datorite discipolilor sai care I-ar fi salvat forrnand un "pod urnan" desi mai tarziu si-a luat singur viata, disperat ca ~i-a pierdut prietenii. 0 alta povestire spune ca, dupa atacurile dure asupra locului de lntalnire al Fratiel, Pitaqora s-a refuqlatln Templul muzelor din Metapontum, unde a murit dupa patru-

zed de zile de lnfometare. Exista ~i 0 paveste

• cum ca Pitagora, fugind din calea focului, a ajuns lntr-un camp lntins de fasole, unde a fast prins de urrrraritorii sal ~i ucis.

Nurnarul imens de povesti care s-au spus despre ultimele sale zile se bazeaza PI' pur si simp!u pI' inforrnatiile lacunare care neau ram as. Multe dintre aceste povesti au fast puse cap la cap de genera!ii intregi de scriitori, dar raman foarte multe enigme care au rarnas inca nedeslusite,

• Ruinele ternpLuLui Herei din Metapontum. in uLtimii sal ani de vialii. Pitagora s-a ascuns in acest eras pentru a scapa de rniscarea anti-pitagoreidl

Evenimente marcante

Marile descoperiri ale anticilor incantati de misterul numerelor

,

r::intre numeroasele teoreme geometrice, .reorema triunghiului dreptunghic" este .cea, m~ ~ec~e. r tJ/f Parmtele acesreia, Pitagora, a condus un grup religios uruc cu mrsiunea de a pun fica lnvatamantul. Wrr- Perrecea zile intregi concentrandu-se imp .. reuna cu nurnerosii sai discipoli asupra cercerarilor. ,'/t"I" ,.

Acestia considerau ca totul poate fi inrerpretat prin intermediul "numerelor".., , triA "II'

lOry" J 4'

, A M'r'#ll~ If! 1rIr1Jrl.

OJ OJ:' , r:

Orientul Antic ~i ca e~iptenii au folosit~ , ~ con- . (;, ... II

structia piramideLor. In prezent, opinia gene'ra:l I "

acceptata este ca Pitagora a preluat aceasta ruee in timp ee studia 'in Egipt. Exista peste tre~ sut~ de moduri de a demonstra teorema triunghiului ,(1 dreptunghic. Metoda Lui Pitagora consta In a alatura doua patrate de aceeasi m.ar:ime ~i~de a.Ie

. f," Ii;

taia cu un alt patrat. Suprafetele ambelor patrate

mari sunt egaLe eu la-bl". Oaca suprefetele pstratelor roz, ce reprezinta patratete numerelor a ~i b lfiqura din stanqa] sunt substituite cu un patrat ce raprezinta nurnarul e la patrat, facandu-se simultan 0 rearanjare a ceLorlalte dreptunghiuri Ifiecare fiind format initial din cate doua triunghiuri dreptunghice, congru'ent~cu eel initial). se obtine Figura din dreapta, eu st~mta4'lW::n~ca cu cea

din stanqa. b..u. 7" "'Y!

-'71.1 ... _~ ,

A formulat ~poi ecuatid'rI.·2 1;1/". NumereLe

naturale care otJr,es_pund Iorrnulei s nt; ex~mplu: 3.4.5 1.,32+42=5r j .·:,}'~)3; 8,15,1 , ?mfngr;e

b d . d ~lr, , .

eunoscute su enurnirea e nurae e pitaqcreice.

Exists 0 infinitate de cornbinatii, car~ po't ~. toate. folosite ca laturi ale unui triunghi dreptunghic.

Adevarul despre "Teorema lui Pitagora'

PITAGORA A DOBANDIT un niveL de neegalat de cunostinte de la pionierii stiintei din acea vreme din Regatul Egiptului ~i cel al Babilonului. Existents sa a condus la numeroase deseoperi ri timp de numeroase qeneratii succesive, iar numele sau ne-a devenit cunoseut tuturor mai deqraba din cartile de matematica decat din cele de istorie, datorita faimoasei .teorerne a lui Pitaqora".

Nu este exagerat sa spunem ea aceasta este cea mai cunoscuta dintre to ate ipotezele geometrice incluse In toate manualele pentru scoala prirnara. o teorie spu ne ca Pitagora a sacrificat 0 suta de boi atunei dnd a descoperit aceasta teorerna. Cu taate acestea, nu se stie sigur daca Pitagora este eel care a descoperit in realitate teorema. Pe vase de argila din Babilon, datand din jurul anului 1800 i.Hr., s-a deseoperit inscriptia .Un nurnar la patrat este suma patratelor altor doua nurnere".

Se mai stie ca aceasta tecrerna era cuncscuta in

Primii cercetatori in domeniul matematicii

Realizarile lui Pitagora nu s-au limitat la "teorema lui Pitaqora". Fra\ia sa a avut a puternica orientare retiqioasa. insa Aristotel spunea despre aceasta: .Discipolii lui Pitagora su nt primi i care au studiat matematica", ceea ce presupune ca ei sunt cei care au initiat cercetarea in acest domeniu.

La vremea respeetiva, intrebarea universals era urrnatoa rea: .Ca re este sursa tutu ror lucru rilor?", care l-a determinat pe unul dintre cei sapte intelepti ai Greciei, Thales, sa dea urrnatorul raspuns. .Apa constituie pri nci piul tuturor lucrurilor".

~ 0 bucata de hartie pe care savantul renascentist. Leonardo da Vinci, a scris dernonstratia sa la .teorerne lui Pitagora"

.' Pitagora credea eli orice exista in lume poate fi explicat de .numere"

· Pitagora

Numarul este esenta tuturor lucrurilor

,

Naturalistii Lui ThaLes lnurniti miLesienil credeau ca principiiLe ce stau la baza tuturor lucrurilor sunt .apa", .. aerul" ~i .Jnfinitul". Grupul lui Pitagora credea Insa ca principiul materiei este .nurnarut" si ca acesta reprezinta deci elementul

constitutiv al tuturor LucruriLor din univers.

In acest sistem de gandire se ia ca baza pentru orice lucru existent .u n fu ndament ca ntitativ. rnaternatic". Spre deosebire de milesieni pentru care "materia tuturor lucrurilor este fermata din apa ~i aer", Pitagara s-a concen-

.!101111 .... ., trat asupra .forrnei ~i aparentei lucrurilor".

Ideea lui Pitagora a constituit, ulterior. baza filozofiei lui Platon, ideoLogia sa continuand sa se dezvalte. Cu toate acestea, cum cercetarile orqanizatiei erau colective, descoperirile acesteia nu sunt indivializate. Prin urmare, acestea ar trebui

atribuite scolii pitagoreice vazute ca un Intreg, $i nu doar lui Pitagora.

Interesul pentru numere Pitagora identifica totul prin numere si, deci. asocia oricarui lucru un nurnar. Astfel, numerele impare, de exemplu. neputand fi injumatatite, erau considerate drept .Iucruri

pertecte", astfel ca au fost asociate cu caracteristiciLe: .finit", .requlat" .,i'ntreg". Lucrurile cu calitati opuse celor enumerate mai sus erau asociate cu numerele pare, care puteau fi lnjurnatstite.

Acest mod de gandire a dus La asocierea prirnului nurnar impar, ,,3", cu

I

Numerele reprezinta originea a tot ceea ce exista

.. Pitagora. care si-a petrecut mult timp Tnva!iind de la egipteni ~i babilonieni. ~i·a inflintat propria scoala pe care a folosit-o ca loc de cercetari.

genul masculin. Genul feminin. ceva mai putin pretuit, a fast asociat numarului . .2". Ideea ca primul nurnar impar este ,,3" s-a nascut in Grecia antics, nurnarul ,,1" fiind considerat originea numerelor sau .rnonada". Unitatea reprezentativa pentru numerele pare a fost denurnita .. diada", Dintre celeLalte numere ... 5" reprezenta casatoria ... 4" justitia, "T norocuL, ,,8" linistea, ,,9" egalitatea ~i ,,10" era considerat drept numar sfant sau complet. Exists lnsa ~i numeroase alte teorii despre aceste asocieri, ca de exemplu: ,,4=sinceritate. 5=cul.oare, 6=viata, 7= sanatate. 8= discretie, 9=bine,10=lmplinire".

Pitagora a facut deja conexiunea dintre numere si desene ~i le-a utilizat pentru a rezolva problemele. In exemplul din Figura nr.l, 1 este reprezentat de un punct, 2 de doua puncte unite printr-o linie. 3 era reprezentat printr-un triunghi. iar 4 printr-un tetraedru. Daca se ad una toate numerele Intre 1 ~i 4, rezultatuL este ,,10", care este .. sfant" sau .cornptet".

1

2

3

4

.. Pitagora a stabilit existents unei legaturiintre numere ~i forme. Unu este un punct, doi este a linie, trei un triunghi, ~i 4 0 pirarnida triunghiulara. Era convins ea intreaga lume poate fi expticata prin suma acestor numere. 1 D.

--

Evenimente marcante

~ Desen dintr-o enciclopedie din secolul al XV-lea a filozofului roman Boetius, care folosea la calcule numere arabe, ~i Pitagora lla dreaptal. numarand diverse obiecte.

Numere triunghiulare

1

3

Numere patrate

1

4

Curiozitatile geometriei

Tetractus a realizat ca se pot desena triunghiuri cu ajutorul punctelor, ca punctele 1,4,9, 16, .... pot fi aranjate pentru a forma patrate, ~i ca aceleasi principii se pot apLica pentagoanelor ~i hectagoanelor. Pitagora s-a folosit de aceasta idee pentru studiuL graficelor.

Au descoperit astfel ca suma divizoriLor lui 22011,2,4,5,10,11,20,22,44,55, 110) si suma d ivizorilor lui 284 11, 2, 4, 71, 142) este 220 ~i respectiv 284, si le-a spus numere .. prietenoase". Pitagoricienii a descoperit de asemenea ca suma unghiurilor interne ale unui triunghi este de 180 de grade ~i a aflat astfel pentru prima data de existenta numerelor irationale. Contributiile lui la geometrie au fost deci muLt mai mult, nelimitandu-se doar la teorema lui Pitagora.

Existenta numerelor [rationale t-a socat. Acestea sunt numere care nu pot fi exprimate sub forma de fractie, lucru care i-a nedumerit mult pe pitagoricieni, convinsi (,3 numerele sunt originea a tot ce exists. Era aici 0 contradictis a modului In care vedeau ei lumea. Evident ca au negat mult timp existents acestora, dar d3nd au calculat diagonala unui patrat au descoperit ca nu 0 pot exprima in numere rationale, A fost 0 descoperire al carei

secret a fost pastrat mult timp. Se spune ca Hippasus, de care am vorbit mai sus, a fost ucis pentru ca le dezvaluise aceste inforrnatii nei nitiatilor;

Se spune ea existents numerelor irationale a devenit evidenta prin studiul pentagramelor. Pitagoricienii adorau pentagrama. aceasta devenind simbolul scolii lor. 0 pentagrama se deseneaza unind prin linii diagonale cinei puncte echidistante. Raportul acestor diagonaLe la lungimea laturilor unui pentagon regulat nu poate fi exprimat printr-un nurnar intreg.ln plus, raportullungimii dintre un varf si intersectia eu prima linie la lungimea de La aceasta intersectie pana la varful opus este de 0.618: 0.383. Este un raport folosit adesea In sculpture ~i arhitsctura, fiind considerat foarte frumos. Din vremea lui KeppLer, In secolul 16. i s-a dat numele de «Raportul de aur». Inainte i se spusese «raportul extrem ~i rnediu», ~i era folosit In multe domenii din cauza caracteruLui sau placut ochiLor.

Aceasta deseoperire a permis ca matematica sa se poata aplica intr-un final ~i practic, lucru de care Pitagora ~i adeptli Lui au fast tare rnulturniti. Ca urmare a multipLelor descoperiri ale acestora in ceea ce priveste curiozitsti le n u mere lor, pitagoricienii au reusit sa convinqs pe toata Lumea de irnportanta acestora. Descoperirile lor au avut o puterruca inftuenta nu doar asupra matematicii din Grecia Antica, ci ~i asupra multor domenii din ziua de azi.

6

9

16

• Pitagora le-a spus numerelor 1, 3,6,10, ... «nurnere triunqhiutare ». ~i 1,4,9,16, ..... numere patrate", din cauza formelor la care Ie dau nastere. Tetractus era de parcre eli triunghiul cu 10 puncta reprezinta 0 stare de ordine ~i armonie.

• Pentagrama, simbolul scolii pitagoreice, ~i pentagonul. Pentagrama se deseneaza pe

baza unui pentagon. Linia BE se intcrsccteaza cu linia AD in punctul G, lmpaqind BE in doua segmente supuse Raportului de Aur.

· Pitagora

-------- -

I

ARMONIA CERULUI w

PIONIERUL TERAPIEI PRIN MUZI,CA

acesta a examinat relatia dintre nivelul apei $1 lungimea coardei. Astfel, a descoperit ca sunetul armonic a fost produs in urrnatoarele rapoarte 2:1. 3:2 9i 4:3, a] u nga nd La can cluzia ca .rrucscrarea lungimii unei coarde duee la ridicarea notei muzicaLe cu o octava" Cele opt note d o-re-mi -fa -so-La-si-d 0 reprezinta eea mal veehe gama muzicala. Tn prezent. se stie ea exists douasprezece note care com pun gama rnuzicala ternperata, dar aceasta descoperire a fost posibila datorita Scarii muzieaLe lui Pitagora.

Exista, totodata, $i teoria conform careia Archytas a pertectionat seara, da r aeeasta a fost mereu eu noscuta eelor din perioada renascentista ?i din antichitate drept .Scara rnuzicals a lUI Pitaqora".

Efectele tarnaduitoare aLe Psalmilor

Muzica sferelor

Teoria lui Pitagora despre muzica a cuprins $i spatiul cosmic. Sunt multi eei ea re stiu ea a fast un sustinator al ,.teoriei parnantului ca sfera" sau al ,.teorlei parnantului care se roteste", dar sunt probabi l multi si eei care nu stiu ea Pitagora i.l fost primul care a utilizat cuvantul "Cosmos" pentru a desemna universul.

La vremea respectiva, se cu nostea numai existenta planeteLor Mercur; Venus, Terra, Marte, Jupiter si Saturn, Impreuna eu Soarele si cu Luna. S-a descoperit, ulterior, ca exists noua stele fixe, acestea reprezentand inca 0 sfera, Existau deci noua corpuri ceresti vizibile. Pentru ca nurnarul total al sferelor sa fie 10, caci Pitaqora considera ca 10 este .nurnarul perfect pentru a pastra armo-

nia in Univers", pitagoreieii au inventat un al zecelea corp ceresc numit Contrapamantul IAntihtonl. Ulte-

, rior, i-a venit ideea .rnuzieii sferelor" prin legatura dintre sunetele armonice $1 sfereLe planetare.

Distanta dintre planete era aceeasi ea in cazul gamei muzicale si al lnaltimii sunetului muzical. Fieeare planets se rnisca cu 0 viteza constants $i pe 0 distanta constants, producand un anumit sunet. Apoi, pe masura ce distants planetelor fata de centru crestea, rniscarile mai rapide produceau un sunet rnai ascutit. Pitagora considera d astfel intregul univers canta.

Se stie dl muzica are a influenta puternica asupra starii sufletesti a oamenilor, dar prin teoria numerelor aplicats La rnuzica, Pitagora si-a lasat a mprenta si in istoria muzicii.

Se stia demult ca muziea are anumite proprietati mag ice. Totusi, Pitagora este cel care a decis sa .cerceteze purificarea sufletului prin rnuzica ~i matematica pentru a descoperi esenta u niversului". El credea di este important pentru studiile sale sa asculte 0 rnuzica armonioasa. Pitagora a fost nu numai matematician si filozof. dar !?i un teoretician al muzieii.

In faimoasa sa lucrare .. Cutia muzicala", Boetius lcca. 480-5241 serie: . .Atunci d3nd Pitagora a observat ea un tanar beat era influeritat de rnuzrca ce era cantata in modul frigian, a ordonat ea aeeasta sa fie schimbata intr-un cantec cu vers sponda i e ceea ee l-a adus pe tanarul foarte agitat lntr-o stare de calm absolut". Mai mult, in luerarea sa .Despre vietile ;;i doctrinele filozofilor', Oiogene l.aertiu scrie: ,.pitagoreicii cantau adesea imnuri la lira pentru a-si exprima recunostinta fata de zei inainte de a merge la culcare. Dupa aceea dormeau linistiti." Tn lucrarea sa .Despre vista Lui Pitaqora, lamblichos scrie: .pitaqoreicii credeau ca muzica are efeete tamaduitoare asupra corpului".

Toate acesle ralatari demonstreaza faptul ca Pitagora a inteles efectele muzicii foarte repede si le-a utilizat pentru a stud ia si pentru a vindeca.

Sunetele arrnonlce si Scara muzi-

cala lui Pitagora '

Pitagora era In cautarea une: rnuzici armonioase, deoarece considera ca acest gen de rnuzica era propice purificarii sufletului $1 vindecarii corpului, A avut 0 revelatie in acest sens intr-unul dintre cele mai ciudate locuri, $i anume intr-o fierarie. Tn timp ce Pitagora trecea prin tata pravaliei, a auzit sunetele produse de fierar prin lovirea nicovalelor ;;i, din Intamplare, a distins o nota rnonosilabica. Astfel a descoperit legatura dintre maternatics $i lungimea unei coarde. Prin folosirea unei cani cu apa sau a unui monoeord [Instrument muzical cu 0 singura coarda vibrantal,

.... a pictura datand din seco\u\ al XV-lea cu Pitagora ~i discipotii sai lacand experimente pent.ru a descoperi raportul. dintre sunetele armonice. Ei au descoperit C.3 aceste sunete erau produse de nicovalele dintr-o Iierane [stanga sus}, de clopcte de diverse dirnensluni ~i de cani de apa ldreapta sus}. de tuburi de dilerite lungimi ldreapta jcsl ~i de corzi acardate in mod dilerit prin utiLizarea greUla\iLar lstanqa [osl. Utilizand aceste instrumente, au reusit sa descopere acest report,

-

Vie~i paralele

Oameni intelepti ell adevarate

, ,

calitati legendare

Grecia antica domina lumea prin filozofii, oamenii de ~tiinfa ~i teologii sai. Viata ~i realizarile lui Pitagora devenisera legendare inca din timpu1 vietii sale.

Prin numeroasele relatari contradictorii, multi naratori au incercat, in mod repetat, s3.-1 dezvaluie pe adevaratul Pitagora.

Abordarea logid a stiinrei a adus noi idei ~i descoperiri.

Demnitatea numelui lui Pitagora si secretul din spatele acestuia au traversat timpul ~i spatiul, suscitand ~i astazi un mare interes.

Filozofull milesian care l-a atacat pe Olmull miracot Heraclit (535 i.Hr-475 i.Hr.)

Heradit, filozof milesian din a doua jurnatate a seeolului al VI-lea I.Hr., a scris eat eva eomentarii dure despre Pitagora: .Pitaqora, fiullui Mnesarchus, a cerceta! cu a rara curiozitate si, dupa ce a facut selectii dupa serierile altora, ~i-a cladit a intelepciune, a tilozofie si un stil prost".

AltfeL spus, acesta credea ca Pitagora absorbise a cantitate enciclopedics de cunostinte, dar ca opiniile sale erau lipsite de originalitate. El eritica. totodata, .puterea lui Pitagora de a produce miracole" cataloqand-o drept a insetatorie. Cu !oate ea Pitagora s-a nascut cu a jumatate de seeoL inaintea lui Heradit, eei doi au trait ln aceea~i epees. Heraclit s-a nascut intr-un eras nu mit Ephesus aflal La nord de M ilet in Asia Mica. relativ aproape de Samos, locul de nastere allui Pitagora. Nu este dar daca Heraclit a fast elevullui Pitagora, dar exista relatsri conform carora a invatat despre armonie de la acesta. Insa modul de gandire allui Heraclit a fast puternic intluentat de fiLozoful naturalist Anaximander [cca. 610i.Hr. - cca. 547T.Hr.1, care a fast studentul lui Thalesln cadrul Scolii milesiene.

Cea mai Iairnoasa teorie a sa este cea potrivit careia .Jotul curqe". El a sugerat ca esenta tuturor lucruriLor este schimbarea Insa~i, cum ar f de exemplu schimbarea inerenta In foe. Aceasta schimbare era considerate ca fiind constants precum curgerea unui rau, iar principiul aflat la baza ordinii fundamentale a cosmosului statea totodata la baza creatiei ~i anihilari!

Originalul dirtii lui Heraclit 5-a pierdut, dar Platon si altii au indus fragmente din aceasta in propriile lor opere. Heraclit a lasat numeroase citate celebre precum .Ceea ce este In opozitie este In concordants, si din lucru ri diferite izvoraste eea mai fru moasa arrnonie", .abundenta cunoasterii nu Ii Invata pe oameni sa fie lntelepti" ~i .. Totul este unul. A dobandit numele de .Obscurul" lsau .Cel lntunecat"] datorits atitudinii sale pesimiste si ironiee. Tn ultimii ani de viata, Heradit s-a irnbolnavit de edem, si, nereusind sa se trateze de unul singur, a murit in sinquratate.

Pitagora

...

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

Thales

(c,ca. 62' i.Hr.-ccii. 546 i.Hr.l

PoLicrate

lsecclut al VI-Lea i.Hr.1

Platon

Fast pirat ~i ccnducator tiranic at insulei Samos Ests considerat ce flind eel care a ous te dezvoltarea insulei prin construirea unui port ~i a unui tarnptv. La Ir-cepvt, s-a in~eles loarte blne cu Pitagora.

1427i.Hr. - 347 i.Hr.)

Numele lui Platen este lega I de phaqcreici deoereee acesta a fost 51 ude nt at Lui Seer-ate

Socra Ie a tost Influenlat d. fra!i. in rondarea Academiei.

Pr1mul sa .... ant din domeniul stiintelnr naturii, care a 'firmat ca .. apa este prlncipiul tutvrar tucruritc r". Recunoscand abititatea lui Pltaqora, i-a recorr-andat sa plece in Egipt.

Eucl.lde Icc a. 300i.Hr.l

Filozof grec, care a fost student at tul Platen, Scrierile ecestula desp-e pitaqoreici au devenit cea mai de incredere dO\lada ~i au avul 0 Inftuen~a irnportantf asupra genera~iilor urmatoare.

I

Olscipoll -----1 •• Inttuen!a

----I •• Au scris despre

Plta.gora

Sustinstcr

Johannes Kepler 11571-1630)

Astronom german, care 3 descoperit .jeqea lui Kepler" despre mlscaree planetara. ntras de ideea lui Pitagora. el a incercal Sa reallzeze .muzlca ste-elcr".

Leonardo da Vinci 11'52-1519)

ALbert Einstein 11879-19551

Hzictenut teoretician.

A ca~ligat premiul Nobel pentru cercetarlte sate in domeniul relativi1a!ii generate. A deeccpent 0 noua metoda pentru a demonstra teorema lui Pitagora in anii de icoaLa prlrnara.

Proliflcut artist din perioada renascer-tlsta. A avut numeroase realizer! in domeniul stiintetcr naturale. Arta tui a fosl 0 rnodatitate de a inva!a prin studiul geometriei, acesta fiind doar un exernplu 81 abilltatilcr sale.

Matematician grec. A scris .. Elernentele", carte ce a pregatit catea pentru stahiliraa geometrlei ca obiect de studiu. A dernanstrat tearema lui Pltaqora prin metoda deductiei.

• Personatitatile din casetele pe fundal gri sun! prezentate in detaliu in aces! capitol.

Primul istoric care a scris 0 anecdotal despre teoria transmilgraf ei Herodot lcca. 484 I.Hr.-eca. 425 i.Hr.)

La putin timp dupa moartea lui Pitagora, se nastea In Haliearnassus, in regiunea de sud-vest a Asiei Miei, eel care avea sa lie cunoscut qenaratii de-a randul drept .Parintele lstoriei". NumeLe acestuia era Herodot, eel care a seris .lstoria". eea mai veche carte de istorie europeana. Cartea a reunit cercetarile facute In calatoriile saLe in nenurnaratetari. Contine binecunoscuta fraza: .. Egiptul este cadoul Nilului" .

.. lstoria", torrnata din noua volume, este 0 relatare a opozitiei dintre Est ~i Vest din perioada de dinainte de razboiul dintre Greeia ~i Imperiul Persan Aehaemenid, precum ~i a istoriei tarilor din estul Persiei. Herodot a realizat descrieri rninutioase ale celor mai importante evenimente ~i povesti ale fiecarui loe, ale geografiei ~i obiceiurilor, divaqand adesea ~i pe diverse alte su bieete.

Atunei cand Herodot s-a nsscut, Pitagora murise deja ~i devenise subiect de legenda. Prin urmare, referirile facute in carte la Pitagora se bazau pe rnituri si erau Intotdeauna mai mult sau mai putin legate de moartea sa. Totusi, in eel de-al doilea volum, se vorbeste despre un barbat care sustinea teoria transrniqratiei, care era, lara Indoiala, Pitagora. .Spiritul uman este nemuritor, astfel incat, atunei cand trupul moare, acesta renaste in corpul altui animal.

Aceasta teorie a fast insu~ita de greei, fiind nurnerosi eei care 0 sustin. Cunosc numele acestor oameni, dar nu Le voi scrie aici",

Pe de alta parte, in cel de-al patrulea volum, alaturi de Pitagora. apare un personaj misterios, numit Zalmoxis. Despre aeesta se erede ca ar fi fost un zeu trac, La care se credea di merg eei nemuritori, dupa ce trupurile lor mor.

Nu exists insa niciun indiciu In ceea ce priveste opinia personals a lui Herodo! despre nemurire sau despre teoria transrniqratiai. De lapt, ca 0 ironie a sortil pentru un om care a scris despre viata ,?i moartea altar persoane, nu exists nicio relatare despre ultimii sai ani de viata. iar moartea sa este TnvaLuita in mister.

- ---

Vieli paralele

Bunicul filozofiei grece~ti cu ,.,0 draqoste pentru inte,lepciune" Soerate lcca. 470 I.Hr.-399 l.Hr.l

Politica, economia si cultura Inlloreauin intreaga cetate a Atenei in perioada in care se nastea Socrate, reprezentantul filozofilor Greciei antice. Acesta si-a petrecut cea mai mare parte a vietii In Atena, dar cate a stiut despre predecesorul sau, Pitagora, care si-a petrecut ultima parte a vietii in sudul ltaliei?

Socrate, ca ;;i Pitagora, nu a lasat nimic scris Tn urma sa. Ceea ce stim despre acesta se datoreaza in principal scrierilor discipolului sau Platon, .Dialoquri'. Din opera lui Platon reiese ca Soc rate nu a fscut nicio referire directs La Pitagora. Totusi, comportamentul acestuia ar fi putut f influentat de Pitagora sub numeroase aspecte. De exemplu, Socrate avea aceleasi opinii asupra teoria transrniqratiei sau asupra purificarii sufletului, considerand Gil fara aceasta spiritul ar putea intra in corpul unei bestii.

Mai rnult, prin efortul combinat al celor doi, cuvantul .filczof" a devenit universal. Dupa spusele lui Diogene Laertiu, Pitagora a fast primul care a utilizat acest termen. Pitagora a afirmat odata intamplator: .Nu sunt un inteiept. Sunt un iubitor al cunoasterii lfilozof]". Socrate este eel care a dat sens acestui cuvant.

.Draqostea de cunoastere este dorinta pentru un lucru mai bun. 0 persoana iqnoranta nu poate nici rnacar sa lsi dea seama ca ii lipseste cunoasteres, deci nici nu si-c doreste. lubirea de cunoastere lnsearnns sa-\i dai sea ma ca aceasta iti li pseste si sa faci eforturi pentru a 0 dobsndi."

Cam la un secol dupa moartea lui Pitagora, Socrate a fost executat. Discipolul sau, Platon, a propus, mai tarziu, .teoria ideilor", care reprezinta cornbinatia a rrnonioasa a ideilor lui Socrate cu cele ale lui Pitagora.

A!?a numitul succesor al matematicii antics, care a~ scris Teoria Proportionalitatii

Arehytas (eea. 4281.Hr.-eea. 3471.Hr.J

Dupa unele surse, Platon l-a adorat pe Pitagora.ln jurul anului 387i.Hr., acesta a infiinlat 0 scoala in Atena, nurnita "Academia", dedicate studiului geometriei, fiind puternic lnfluentat de Fralia Pitagoreica.

Se spune ca Platon a devenit devotat scolii pitagoreice de filozolie dupa ce l-a cunoscul pe Archytas. Platon a vizitat savanti renurniti dups moartea maestrului sau, Socrate, $i a devenit bun prieten cu Archytas in Taras, in sudulltaliei, in drum spre Sicilia. Platon a invatat matematica de la acesta, care i$i avea, tara indoiala, radacinile in scoala Pitagoreica .

Orasul Taras a fast construit de catre spartani, cunoscand a prosperitate economics rernarcabila in secolul al V-lea l.Hr. sub conducere aris-

tocratics. Matematicianul Archytas a devenit un reprezentant important al ideolagiei pitagoreice Tn acest eras aflal cdinioars sub conducerea crotona si considerat ca fiind singura regiune din Magna Graecia care a mai urmat aceasta ideologie .. Archytas era nu numai 0 autoritate rernarcabila in domeniul teariei proportiilor; dar si persoana care ar fi finalizat Scara rnuzicala a lui Pitagora conform uneia dintre teoriile existente. A fast, totodata, un inginer capabil, care a construit singur jucarii mecanice ~i a realizat un porumbel de lemn care putea zbura. Archytas nu a fast niciodats preqatit direct de Pitagora, dar el Insusi se considera .succasorut lui Pitaqora" .

Dintre elevii sai, Eudoxus a devenit cunoscut pentru faptuL ca a demonstrat ca .volurnul unui can este egal cu a treime din volumul cilindrului cu aceeasl baza si inallime cu cele ale conului initial". ULterior, acesta a studiat astronomia In Egipt ?i ca astronam a avul numerosi elevi.

Archytas era nu numai un matematician desavarsit, dar si un politician respectal. In ciuda faptului ca i-a fast interzis prin lege sa serveasca drept General pentru 0 perioada mai mare de un an, a fast ales In aceasta pozitie de sapte ori $i nu a pierdut niciodata nicio balalie.

-

_ Pitagora

FiLozoful neoplatonist, care a fost numit ,.aproape-zeu"

lambliehos lcca, 245 d.Hr.-cca. 325 d.Hr.l

MuLte biografii ale lui Pitagora au fost pubLicate acum multi an I, dar aproape toate s-au pierdut. Una dintre cele mai respectate carti despre acest subiect a fost cea scrisa de iamblichos, .. Despre viata lui Pitaqora .

lamblichos lcca. 245 - cca. 325 d.Hr.J era un grec, care a trait in timpul perioadei romane de la starsitul secolului alill-Lea. Acesta a fost discipolulLui PLotin [205 - 270 d.Hr.l, fondatoruL neoplatonismuLui. PLotin a fondat noua sa scoals de filozolie in timpul perioadei in care s-a dezvoltat filozolia religiei, numita adeseori era romans. Considera ca este un reprezentant legitim al lui Platon, Icrrnulandu-si astfel obiectivul: .. Unitatea absolute trebuie sa existe ca izvor al diversitsti: unificata", La vremea respective: neoplatonismul ca~tiga adeptl In Roma, considerandu-se ca ar Ii lost influentat de crestinisrn .

.. Despre viala lui Pitaqora este singura carte scrisa de lamblichos. La inceput. se qandea sa sene zece volume, dar, pana la urrna, cartea a fast alcatuita dintr-unul singur. Se spune ca lamblichos a investigat in mod sistematic si precis teoriile lui Pitagora si pitagorismul. Maestrul ssu, Porphyrios a scris, la randul ssu 0 biografie despre Pitagora intitulats .vlata lui Pitagora", care, insa, a rarnas neterrninata.

Cartea lui lamblichos Incepe prin a descrie cum insula Samos a fast construita de 0 femeie oracol, In continuare, autorul prezints detalii din viata lui Pitagora intr-un mod similar evangheliilor crestine. Intr-acevar, In opinia lui lamblichos, Pitagora a fost mai intai un bigot si apoi un om de $tiinla

Desi se considers a fi a biogralie a vietii sale, cartea vorbeste totodata despre ridicarea sa La rang de divinitate. Se presupune ca neopLatonismul este continuarea pitagorismului $i a platonismului. lamblichos considera ca existents lui Pitagora se asernana cu cea a unui am trimis de zei pe pamant.

FizicianuL care a teoretizat despre .,Filozofi sl Fasole" Torahiko Terada (1878-1935)

Tn anu11934, lizicianul si astronomul Torahiko Terada a publicat In ziarul Nichinichi din Tokio, eseurile sale diverse despre .Pitaqora si Iasolea". Scurtele povestiri prezentau ultimii ani din viata lui Pitagora $i probLemele sale cu fasolea.

Terada a povestit cum Pitagora si-a pierdut viata din cauza carnpului de fasole conform relatarilor lui Diogene l.aertiu din opera sa .Despre vietile si doetrinele filozofilor". Astfel, Pilagora, care si-a petrecut fieeare zi din via~a respectsnd ciudata regula de a nu rnanca niciodata fasole. a preferat sa rnoara decat sa traverseze un camp de fasole.

Terada a presupus cain vremea antichitatii in Greeia existau .interdictii", .tabuuri'' sau .antipatii", iar .povestirile despre Pitagora $i fasole nu trebuie considerate de oarnenii din zilele noastre ca fiind 0 comedie sau 0 tragedie obisnuita".

Nascut In Tokio, in Meiji, Torahiko Terada a fost un pioner al geofizicii. Era un fizician practie eu realizarl in meteorologie, fizica marina, seismologie $i aerofizica. Este cunoscut pentru epigrama: .Dezastrele naturale vin atunei cand uitarn de ele". Terada a fost si un scriitor remarcabil. Ell-a cunoscut pe Natsume Soseki la Scoala Goko din Kumamoto $i a avut leqaturi $i cu Shiki Masaoka. A devenit faimos deoarece a scris eseuri bog ate In continut stiintific si deoarece cunostea partite launtrice ale naturii,

Viata sa personals a fost rnarcata de tragedii, prin pierderea a doua sotii datorita bolilor, Si eL s-a irnbolnavit La randul sau. Din acest motiv, a Inceput sa serie pentru a-si depasi durerea $i a-si schimba dispozitia. Tn timp ce scria .Pitaqora $i Iasolea" a scris si un eseu intitulat .Moartea", Tn anul urrnator, csdand in tata bolii, a murit La varsta de 57 de ani,

- -

I nftuente majore

- --

Calatoria din Grecia antica in cautarea legilor naturii

Regiunea ioniana a stat la originea Greciei antice. Zona a fost nurnita patria-rnama, Pitagora Hind 0 personalitate centrala a acesteia.

Ideea sa conform careia "numerele" sunt esenp tuturor lucrurilor, interesul pentru geometrie ~i ideea ca Pamantul este sferic au uimit genera~iile urrnatoare prin amploare ~i inspirarie. Ideile sale vizionare au dainuit in timp ~i istoria civilizatiei a fost martora unor progrese si mai mari In ~tiin~a.

Urrnasul lui Pitagora

"Omu! exista pentru a observa cerurile"

co FORM B10CRAFI EI SCRISE DE IAMBLlCHOS. acesta a fest raspunsuL lui Pitagora la Intrebarea privind ratiunea existentei omului pe pamant. Convingerea sa era ca omuL trebuie sa traiasca rational Inconjurat de natura, soare, parnant si apa. Aceasta mantra a condus la descoperirea triunghiului dreptunghic, forrnei sferice a parnantului si la teoria rniscarii de rotatie a parnantului. Dupa moartea lui Pitagora. fra\ia a disparut la randul ei. dar discipolii s-au dispersat In diverse parti ale Greciei. contribuind La progresele Inregistrate de stiintele naturale. Pitag oreicii au su pravietu it pana la mijloc u I secolului alIV-lea.

Cei mai cunoscuti patru membri ai acesteia au fost Hipassus. Archytas, Philolaus ~i Alcmaeon. CeL mai probabil urrnas aL fratiei a fost Archytas. care a trait in Taras. In sudulltaliei. Acesta a pus

~ Faimoasa pictura ,,!;jcoala din Atena" a pictorului renascentist. Raphael. din jurul anului 1510. prezinta drumul Greciei ant ice spre cunoastere. Pitagora lallat In partea stanga scriindl, Platon ~i Aristotelldiscutand in centru\ tablouluil sunt desenati Impreuna

bazele teoriei proportiilor ~i se crede ca a finalizat Scara lui Pitagora. Elevul lui Archytas, astronomul Eudoxus a descoperit concepteLe astronomiei sfereLor.

Academia greadi antics

In jurul anului 500 I.Hr., regiunea ionians era quvernata de Imperiul pel-san. rar dupa razboiul persan [492 - 449i.Hr.J. Atena a devenit, rapid, centrul cultural al Greciei.

In aceasta perioada, Atena se apropia de epoca de aur a filozofiei. hind leaqanul a nurnerosi filezoti. Dupa cum 5punea Protaqoras lcca. 490 - cca. 420 I.Hr.), .. OmuL este rnasura tuturor lucrurilcr", rar in acea perioada filozofia si-a schimbat orientarea dinspre natura spre fiinta umaria. Socrate acorda irnportanta calitatilor de negociator si considera ca parnantul trebuie sa fie pus la dispozitia tuturor. dar elevul sau Platon, nu era de acord.

Cum Socrate a trecut printr-o perioads grea Tn uLtimii sai ani de viata, Platon a caLatorit in Egipt $i Sicilia pentru a vizita savann renurniti. Dupa ce s-a imprietenit cu Archytas din scoala pitaqoreica In Taras, din sudulltaliei. a fast initiat In mistereLe matematicii.

Tn catatoria sa, Platon a discutat cu nurnerosi savanti ~i s-a intors in Atena cu convingerea ca .Politica trebuie sa 5e bazeze pe filozofie".

I

A Astronamul Kepler s-a inspirat din cercetarite lui Pitagara ~i Platan pentru trasarea variatiilor salide

Ulterior, Platon a intiintat .. Academia", in anul 387 I.Hr., care a fast a scoala dedicate cercetarii ?i educarii in dameniul filozafiei. Pe u$a de la intrare era scris ,.Cine nu cunoaste geometria nu poate sa intre'. 5e presupune ca Platon a infiintat aceasta institutie sub influenta Lui Pitagora.

Platon a fost .. adoratorul Lui Pitaqora". Modul sau de gandire despre geometne era foarte asemanator. Lucrarea de mai tarziu a Lui Platen, . .Tirnaios", poate fi considerata drept 0 evaluare a armoniei existente in natura. Cele patru forme geometrice reguLate, tetraedrul, hexaedrul, octaedrul si icosaedrul, au fost utilizate pentru a reprezenta focul, parnantul, aerul ?i apa, fiind cunoscute, ulterior, drept .. corpurile geometrice aLe lui Platen". Cei care au studiat In academia lui PLaton si-au dezvoltat propriiLe lor formule de studiu si au realizat descoperiri ca $i pitagoreicii. Totodata, aplecarea asupra studiului algebrei si at calculelor numerice, mai deqrabs decat asupra unor lucruri concrete, a devenit cunoscuts drept matematica qrsceasca.

PlatonismuL formula In mod LogiC rationemente sau .. dovezi" pentru Lucruri care nu ridi-

casera intrebari pana La acea data. Filozoful

macedonean, Aristotel a avut eel mai mult succes in utiLizarea acestei metode. Acesta considera: .. Marca unui om educat este capacitatea de a sustine 0 idee fara a a accepta', lucru ce a condus la utilizarea in

scop demonstrativ a geometriei.

de ani, s-au desfasurat cercetari in domeniul ti,lazoiiei, matematicii, geametriei ~i muzicii

i Platon a fost un ..rege al filozcfilcr", care a preluat principiile filozafice In guvernarea potitica a larii

----

lnftuente majore

Aristotel a L3sat.la randul sau, numeroase relatari despre pitagoreici. Se spune ca el este cel care a utilizat progresulinregistrat de geometria qreaca ~i in filozofie. Multi dintre matematicienii din aceasta perioaoa ~i-au asumat provocarea de a demonstra probleme dificile. ceea ce a condus La aparitia a numeroase legi matematice.

Alexandria, orasul culturii

Cand Atena a pierdut In fata Spartei in razboiul peloponez 1431 - 404 I.Hr.J. Macedonia a inceput sa prospere ?i a preluat controlul asupra Greciei. elirninsndu-i pe spartani. Aristotel. odinioara profesorul personal al lui Alexandru eel Mare. era hotsret sa creeze 0 natiune educate precum Grecia. dar s-a irnbolnavit si a murit subit. Nu dupa rnulta vrerne, Macedonia s-a dezmembrat fiind Impartita In trei regate la Inceputul erei elenistice. Centrul cultural a fost transferat de la Atena in Alexandria. In Egipt.

Tn Alexandria. bine aparata de Imperiul Ptolemeic. s-a infiintat .. Mouseion" L.muzeu" sau templu al muzelorl. institutul academic de cercetare si centruL de cercetare stiintifica academics loc de intalnire pentru numerosi savanti renumiti.

Ptolemeu I a ad us de aseme~ea un ~avant gr~c in Egipt. Acesta era matematicianul Euclid laprox. 300 i.Hr.l. Euclid studia matematica La Academia Lui Platen, dar era exasperat de matematica ateniana datorita legaturii care se facea intre stiinta ?i filozofie. A organizat numeroasele c~rcetari realizate in Eg ipt ?i Grecia in opera compuss din 13 volume ... Elernente". Cartea cuprin-

dea de la matematica la aritrnetica ?i teo ria proportions litatii. precu m ~i teorema triunghiului dreptunghic ?i suma ung hi uri Lor i nterioa re atribuite lui Pitagora. Ea a fost consid erata biblia matematicii pana spre jumatatca secolului al XIX-lea. Marii matematicieni ai epocii, precum Arhimede ~i Apolloni us au invatat ~i

ei La Mouseion.

Arhimede lcca. 287 - 212 i.Hr.l a fost fiuL unui astronom sicilian. A acordat irnportanta tratamentului cantitativ acordat matematicii lui PLaton ~i a avut realizari atat In domeniuL matematicii. cat ~i in cel al fizicii. Mai multo Arhimede a descoperit ca .. un corp cufundat intr-un fluid este irnpins de acesta ascendent cu 0 forta egala cu greutatea volumului de fluid dislocat .. ·. descoperire cunoscuta drept .. legea lui Arhirnede". si a inventat principiul spiralei. El a fost un pionier ~i in domeniul mecanicii. a construit 0 pornps de apa ?i a inventat catapulta pe baza .. principiului parqhiei",

Apollonius !eca. 262 - cca. 190 l.Hr.l a sosit la Mouseion din Asia Mica pentru a realiza cercetari asupra lunii. El a explicat rniscarea nerequlata a sferelor pe un traiectorie excentrica ?i a aratat ca Parnantul este usor deplasat tata de centrul universului. Ideea sa a fost respinsa ln favoarea teoriei cercurilor concentrice propusa de Eudoxus.

Orasul culturii. Alexandria. era de asemenea InfLoritor In domeniul stiintelor naturale. Cu toate acestea. problemele dinastiei ptolemaice au condus la schimbarea orientarii dinspre astronomie spre astrologie, ca ?i La transformarea cercetarilor de chimie ?i mineralogie In alchimie.

Un adept al teoriei despre spatiu

Roma a devenit dintr-un oras-cetate un imperiu care controla regiunea Marii Mediterane In secoLul I I.Hr. Batranul irnparat a ordonat construirea unor cladiri magnifice pentru a-si demonstra puterea. astfel incat progresul In domeniul Invataturii a fost arnanat. Romanii au pus accentuL pe aspectele practice. astfel ca au dezvoltat ingineria civila ?i rnilitara pe baza matematicii ~i a mecanicii.

Tn anul 395 Imperiul Roman s-a irnpartit in Imperiul roman de rasarit !?i eel de apus. Imperiul

~ Biblioteca din ALexandria detinea numeroase diqi scrise pe papirus

.... Arhimede asezat in cad.i, unde a descoperit ,.legea lui Arhimede", dupa ce a observat di atunci cand i~i scutunda corpul in apa. aceasta se revarsa peste marginea cazii

'" 0 copie (tradusa in limba engleza) a .. Elernentelor" lui Euclide. publicata in anuL 1570

.. Matematicianul grec, Euclid, care a fast invitat sa viztteze Egiptul de ditre dlnastia ptolernaica

Pitagora

roman de apus s-a prabusit in anul476, iar stiinta greceasca supravietuit cu greu in eel de rasarit. Printre cei mai activi cercetatori. s-au remarcat Pappus [Tn juruL secoluLui alill-leal. care a scris .,Sinagoga rnaternatica", filozofi si oa meni de ~tiin\a greci precum Boetius, care a scris primeLe carti In limba latina.

Dezvoltarea stiintei qrecesti a Tnceput apoi sa stagneze, iar crestinisrnul a invaluit-o In intuneric.

Tn perioada in care dezvoltarea a Luat UA nou avant in Europa, rnulta tradusa in araba, arhi din Spania fiiFld rile in lati a

In

~ Teoria lui Pitagora despre rotirea Pamantului scrtsa In limba latina. Dupa secolul al XII-lea, carlile academice qrecesti, scrise in limba arabs. au lost traduse in latina

... Kepler a descoperit trei legi privind rniscaraa planetara, inclusiv cea potrivit careia .. Planetele se mi~ca pe 0 traiectorie eliptica, in centrul direia se gase~te soarete"

I

Medici a infiintat "Academia lui Platen". Leonardo da Vinci [1452 - 15191. artistul complet, aLe carui taLente au fost cultivate de familia Medici, a avut numeroase realizari in stiintele naturale, iar tableurile acestuia se bazau pe matematidi ;;i geometrie. Da Vinci spunea ca .. adevarul tuturor lucrurilor se qasests in rnaternatica", el dernonstrand, de asemenea, ;;i teorema lui Pitagora.

In Germania secalului al VI-lea au aparut numerosi adepti ai teariei despre spatiu a lui Pitagora. Astronomul Kepler [1571-16301 este u nul dintre acestia. lnlluentat de teoria lui Copernic despre rruscarea Pamantului, acesta a scris In prefata cartii sale, .. MisteruL lumii cosrnics": ..Incepand cu era lui Pitagara si a lui Platon ;;i pana astazi, atentia noastra s-a concentrat, in specia I, pe cele cinci corpuri geometrice, al carer caracter poate fi adaptat la nurnarul planetelor ;;i la legile ce guverneaza distanta si rniscarea relativa a acestora. El a demonstrat teo ria despre spatiu a lui Pitagora.

In cartea sa, .. Armonia lurrui", Kepler a Incercat sa demonstreze stiintific, ca cerul dinta dupa cum suslinuse Pitagora in a sa ,Jv1uzica a sferelor". Kepler spunea ca muzica cerului .. nu putea fi auzits cu urechea, ci numai cu rnintea". Ca ;;i Pitaqora, el considera ca .universul este plin de

armonie maternatica".

Exists ;;i in prezent numeroase alte aspecte nestiintifice ;;i misterioase aLe gandirii lui Pitagora, precum ceLe din ,.muzica sfereLor". Totusi, majoritatea ideilor saLe au fast 0

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->