C7 FIBROMUL UTERIN

Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, leiomiom sau miom, dar acesta nu este o
tumora maligna (cancer). Fibromul nu trebuie tratat decat in momentul in care creeaza
probleme.
Fibroamele sunt mai frecvent intalnite la femei de 3040 de ani. Pana la varsta de 50 de
ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine.
Cauze
Cauza exacta a fibroamelor este necunoscuta. Ele apar cand celulele cresc peste masura
in stratul muscular al uterului.
Odata ce fibromul se dezvolta, estrogenii si progesteronul par a influenta cresterea
acestuia. La o femeie cantitatea cea mai mare din acesti hormoni se secreta in timpul
sarcinii. Dupa menopauza, cand scade cantitatea de hormoni secretata, de obicei
fibroamele se micsoreaza sau dispar.
Estrogenul joaca un rol major in dezvoltarea fibroamelor deoarece acestea:
- tind sa creasca mai mult cand organismul feminin produce mai mult estrogen (in
timpul sarcinii)
- de obicei se micsoreaza cand este secretat mai putin estrogen (dupa menopauza).
Progesteronul pare sa stimuleze cresterea fibroamelor, chiar in absenta estrogenilor.
Simptome
Simptomatologia se poate dezvolta incet in cativa ani sau rapid in cateva luni. Majoritatea
pacientelor cu fibrom uterin prezinta simptome usoare sau sunt asimptomatice si nu vor
avea nevoie niciodata de tratament.
Pentru unele paciente, simptomatologia fibromului devine o problema. In unele cazuri,
primul semn poate fi dificultatea aparitiei unei sarcini.
Simptomele si problemele cauzate de fibromul uterin sunt:
- sangerari menstruale anormale; pana la 30% din paciente prezinta schimbari ale ciclului
menstrual, de exemplu:
- cicluri menstruale prelungite care pot cauza aparitia anemiei
- dismenoree
- sangerari inainte sau dupa menstruatie
- sangerari intre menstre
- durere sau presiune pelvina, de exemplu:
- durere in abdomen, pelvis sau partea inferioara a spatelui
- durere la contact sexual
- distensie si presiune abdominala
- probleme urinare, de exemplu:
- mictiuni frecvente
- incontinenta urinara
- blocaj renal aparut dupa blocaj ureteral (rar)
- alte simptome:
- dificultate tranzit intestinal
- infertilitate uneori, fibromul face dificila aparitia unei sarcini
- probleme in timpul sarcinii, cum ar fi dezlipire de placenta si travaliu prematur
- avort spontan.

Mecanism fiziopatologic
Fibromul uterin se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, in grosimea peretelui
uterin sau pe peretele extern al acestuia. Ele pot schimba forma uterului pe masura ce se
dezvolta. In timp, marimea, forma, localizarea si simptomele fibromului se pot schimba.
Cu inaintarea in varsta, femeile au predispozitie mai mare pentru fibrom uterin, in special
din decadele treipatru pana la menopauza (in jurul varstei de 50 de ani). Pana la varsta
de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine. Fibromul poate sa ramana
neschimbat ani intregi cu putine simptome sau chiar asimptomatic sau se poate dezvolta
rapid.
Fibroamele uterine nu se dezvolta inaintea de aparitia ciclurilor menstruale (pubertate).
Acestea cresc mai mult in timpul sarcinii si se micsoreaza dupa menopauza. Terapia de
substitutie cu estrogen poate facilita cresterea fibromului dupa menopauza.
Complicatiile fibromului uterin nu sunt obisnuite. Acestea pot fi:
- anemia cauzata de sangerarile abundente
- blocaj la nivelul tractului urinar sau intestinal, daca fibromul le preseaza
- infertilitate, daca fibromul schimba forma uterului sau localizarea trompelor uterine
- durere continua la nivel lombar sau senzatie de presiune in abdomenul inferior (presiune
pelvina)
- infectia sau colapsul tesutului fibromatos uterin.
Fibromul poate cauza aparitia unor probleme in timpul sarcinii, cum ar fi:
- avort spontan
- dureri in timpul trimestrului doi si trei
- o pozitie fetala anormala, de exemplu prezentatia pelvina la nastere
-travaliu prematur
- necesitatea operatiei cezariene.
Factorii de risc
Factorii care cresc riscul de dezvoltare al unui fibrom uterin sunt:
- varsta: cu inaintarea in varsta, femeile au predispozitie mai mare pentru fibrom uterin,
in special din decadele treipatru pana la menopauza (in jurul varstei de 50 de ani); pana
la varsta de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine; dupa menopauza, de
obicei fibroamele se micsoreaza
- cazuri de fibrom uterin in familie: prezenta fibromului la una din membrele familiei
creste riscul de aparitie al acestuia
- etnia: femeile din rasa neagra au predispozitie mai mare fata de cele caucaziene
- obezitate.
Consult de specialitate
Consultul de specialitate se va face atunci cand pacienta prezinta simptome posibile ale
unui fibrom uterin:
- menstruatii abundente
- cicluri care au evoluat de la un caracter nedureros la unul dureros in ultimele 36 luni
- mictiuni frecvente, dureroase, cu hematurie sau cu inabilitatea de a controla fluxul
urinar
- modificarea duratei ultimelor 3 pana la 6 cicluri menstruale
- durere persistenta nou aparuta sau senzatie de greutate in abdomenul inferior sau pelvis

Fibromul uterin poate fi diagnosticat si tratat de oricare din specialistii urmatori:

- medicul de familie
- medicul ginecolog
- medicul de medicina interna
- asistentul practician (asistent care a urmat un program de pregatire intensa intr-o
anumita specialitate medicala)
- medicul rezident.
Pentru mai multe investigatii si tratament va fi necesar consultul unui medic ginecolog.
Expectativa vigilenta
Daca nu apar simptome neplacute sau severe, fibromul uterin va fi verificat la examinarea
ginecologica anuala a pacientei.
In timpul sarcinii, medicul specialist va monitoriza schimbarile de marime sau pozitie ale
fibromului.

Investigatii
Medicul specialist poate suspecta prezenta unui fibrom uterin pe baza:
- rezultatelor unui examen ginecologic
- istoricului simptomelor si al ciclurilor menstruale.
Va fi necesara probabil o ecografie pelvina sau histerosonograma pentru a confirma
prezenta unuia sau mai multor fibroame uterine. Histerosonograma se realizeaza prin
umplerea uterului cu o solutie sterila salina in timpul unei ecografii transvaginale.
Daca menstruatia este abundenta se va face numaratoarea de hematii pentru a verifica
prezenta unei anemii.
Laparoscopia se poate folosi pentru a confirma si localiza fibroamele de pe peretele
extern uterin inainte de a fi extirpate (miomectomie).
Teste aditionale
In cazul durerii severe, sangerarilor sau presiunii pelvine, in cazul avorturilor spontane
repetate sau dificultatii in a ramane insarcinata, se vor face teste aditionale pentru
cautarea altor cauze posibile pentru simptomele pacientei.
Vor fi necesare teste aditionale pentru simptome specifice, cum ar fi probleme urinare sau
de tranzit intestinal, pentru diagnosticul pozitiv al afectiunii si dezvoltarea unui plan de
tratament.
Tratament
Majoritatea fibroamelor sunt inofensive, nu cauzeaza simptomatologie si se micsoreaza
dupa menopauza. Totusi, unele fibroame sunt dureroase, preseaza pe alte organe interne,
sangereaza si cauzeaza anemie sau determina complicatii in sarcina. In cazul fibromului
uterin exista cateva tipuri de tratament de luat in calcul. Fibromul poate fi extirpat
chirurgical, intregul uter poate fi extirpat sau poate fi micsorat medicamentos. Alegerea

tratamentului va fi facuta in functie de severitatea simptomelor si de importanta

pastrarii fertilitatii.
Tratamentul fibroamelor cu simptomatologie minima sau in perioada menopauzei
In cazul fibroamelor fara sau cu putine simptome, tratamentul nu este necesar. Medicul
specialist va recomanda expectativa vigilenta, cu examene ginecologice regulate, pentru a
verifica marimea si simptomele date de fibrom.
Daca pacienta se afla in apropierea menopauzei, o optiune va fi de expectativa in functie
de severitatea simptomelor. Dupa menopauza, nivelurile de estrogeni si progesteron vor
scadea, ceea ce va determina micsorarea majoritatii fibroamelor si scaderea simptomelor.
Menstruatii abundente si dureri
Durerea sau menstruatiile abundente pot proveni de la un fibrom uterin sangerand. Totusi,
acestea pot fi legate de problemele unui simplu ciclu menstrual sau pot fi urmarea altor
probleme. Cum singurul medicament dovedit cu efecte de micsorare a fibromului are
efecte adverse serioase, pentru dureri menstruale sau sangerari menstruale abundente se
vor administra unul sau ambele medicamente din urmatoarele, combinarea celor doua
crescand eficacitatea lor:
- antiinflamatoare nesteroidiene: reduc crampele menstruale si sangerarile menstruale la
multe femei; totusi, nu exista o evidenta a reducerii durerii sau sangerarilor cauzate de
fibroame
- contraceptive orale: micsoreaza sangerarea menstruala si durerea, in timp ce previne si
sarcina; oricum, ele nu micsoreaza marimea fibromului, dar nici nu o cresc.
Terapia suplimentara cu fier si o dieta bogata in fier, impiedica aparitia anemiei prin
pierderea de sange.
Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene in timpul conceptiei sau in sarcina timpurie
poate provoca avort spontan. Pacientele care doresc o sarcina trebuie sfatuite in privinta
terapiei cu aceste medicamente.
Infertilitate si probleme aparute in timpul sarcinii
Expertii inca studiaza mecanismul prin care fibromul determina complicatii in timpul
sarcinii. Se stie ca fibromul poate impiedica implantarea in uter a oului fertilizat, uneori
cresc riscul de avort spontan si fac putin probabil succesul fertilizarii in vitro. In prezenta
fibromului, nu se poate afla cu certitudine daca acesta afecteaza fertilitatea.
Extirparea chirugicala a fibromului, numita miomectomie, este singurul tratament dovedit
a imbunatati sansa unei sarcini. Din cauza faptului ca fibromul poate recidiva sarcina este
indicata cat mai curand posibil dupa miomectomie. 60% din femeile care fac
miomectomie ca tratament pentru infertilitate (si nu au alte cauze de infertilitate) raman
insarcinate. Expertii sustin ca miomectomia poate sa scada riscul de avort spontan la
pacientele cu fibrom.
Tratament ambulator
Tratamentul ambulator poate usura durerea menstruala si anemia care poate fi legata de
fibromul uterin.

Ameliorarea durerii menstruale

Ciclurile menstruale dureroase (dismenoree) sunt cele mai frecvente simptome ale
fibromului uterin.
Cauza durerii provocate de fibrom nu este cunoscuta. Contractiile menstruale puternice
pot fi o incercare de a expulza fibromul din uter. Pentru usurarea durerilor menstruale se
pot incerca urmatoarele:
- aplicarea de caldura pe abdomenul inferior folosind o perna electrica, o sticla cu apa
calda sau o baie calda; caldura imbunatateste fluxul sangvin si poate ameliora durerea
pelvina
- pacienta intinsa in pat cu o perna asezata sub genunchi, aceasta pozitie ameliorand
durerea
- pacienta intinsa pe o parte cu genunchii la piept, usurand contrapresiunea
- folosirea unor tampoane igienice in locul celor obisnuite
- exercitii fizice, care vor imbunatati fluxul sangvin si vor scadea durerea.
Pentru ameliorarea durerii se pot administra unele medicamente:
- antiinflamatoarele nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin)
sau naproxenul (Aleve), reduc crampele menstruale si durerea prin scaderea nivelului de
prostaglandine din uter; nivelurile crescute de prostaglandine au fost gasite in sangele
menstrual la femei cu menstruatii dureroase
- daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu reduc durerea, se va incerca acetaminofen, de
exemplu Tylenol sau Panadol
- administrarea dozei recomandate de antialgic, cand apare disconfortul sau cu o zi
inainte de inceperea ciclului
- administrarea medicamentului pe perioada de timp cat ar dura simptomele daca
medicamentul nu ar fi luat.
Exista unele precautii ce trebuie urmate:
- citirea cu atentie si urmarea indicatiilor scrise pe cutia medicamentului
- administrarea fara excese a dozei maxime recomandate
- nu se vor lua medicamentele la care au existat reactii alergice
- pacientele sfatuite sa evite anumite medicamente, trebuie sa consulte medicul
- in prezenta unei posibile sarcini, trebuie consultat medicul inaintea administrarii
oricarui medicament
- nu se va administra aspirina celor mai tinere de 20 de ani, cu exceptia prescrierii de
catre medic
- evitarea alcoolului in cazul folosirii unei doze mari de acetaminofen.
Prevenirea anemiei
Anemia se produce atunci cand organismul nu poate produce sange la fel de repede pe cat
este pierdut. In consecinta, vor fi mai putine hematii in sange. Un test numit numaratoare
completa de celule sangvine poate determina prezentaanemiei.
Pentru prevenirea anemiei, se pot lua urmatorele masuri:
- cresterea cantitatii de fier din dieta: organismul are nevoie de fier pentru productia de
celule sangvine noi, iar dieta este cea mai buna sursa pentru acesta; dieta trebuie sa
asigure 18 pana la 20 mg de fier pe zi, cele mai bune surse de fier fiind carnea rosie,

fructele de mare, ouale, fasolea, vegetalele verzi si painea imbogatita cu fier

- folosirea unor vase de fier pentru gatit pentru a adauga mici cantitati de fier in mancare
- o dieta alimentara echilibrata: daca necesarul de fier nu este atins cu dieta, se va
administra un supliment de fier (cum ar sulfatul feros) sau un complex de multivitamine;
cand pacienta ia un supliment de fier, poate sa apara constipatia ca efect advers; pentru a
evita constipatia se va suplimenta dieta cu fibre vegetale, fructe si legume si consumarea
a 2 pana la 4 pahare de apa in plus pe zi
- dieta trebuie sa contina 250 mg de vitamina Cpe zi: vitamina C ajuta la absorbtia
eficienta a fierului.
Optiuni de medicamente
Medicatia poate fi folosita pentru a usura problemele fibromului uterin. Scopurile
tratamentului medicamentos sunt:
- ameliorarea durerii severe sau a altor simptome determinate de fibrom uterin
- corectarea anemiei determinata de sangerari masive
- micsorarea fibromului inainte de extirparea chirurgicala (miomectomie) sau extirparea
chirurgicala a uterului (histerectomie)
- evitarea histerectomiei.
Cand tratamentul este oprit, simptomele de obicei reapar.
Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru sangerare menstruala masiva, anemie sau
dureri menstruale (ele nu micsoreaza in marime fibromul):
- antiinflamatoarele nesteroidiene: reduc crampele menstruale si sangerarile menstruale la
multe femei; totusi, nu exista o evidenta a reducerii durerii sau sangerarilor cauzate de
fibroame
- contraceptive orale: micsoreaza sangerarea menstruala si durerea in timp ce previne si
sarcina (oricum, ele nu micsoreaza marimea fibromului, dar nici nu o cresc)
- suplimentele de fier, disponibile fara reteta: sunt o parte importanta in corectarea
anemiei cauzate de pierderea sangvina datorata fibromului.
Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru a micsora fibroamele inainte de
tratamentul chirurgical si de a ameliora temporar simptomele: analogi de hormoni
eliberatori de gonadotropina (GnRH), aduc organismul intr-o stare asemanatoare
menopauzei, care ajuta la micsorarea uterului si fibromului. Terapia poate fi folosita
cateva luni deoarece slabeste rezistenta osului si poate cauza simptome neplacute care
apar in timpul menopauzei. Dupa ce terapia a fost intrerupta, fibromul se dezvolta la loc.
De retinut!
Durerea sau menstruatiile abundente pot fi din cauza fibromului uterin. Oricum,
acestea pot fi legate de o problema a ciclului menstrual care poate fi ameliorata de
contraceptive orale sau de terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene. Folosirea celor
doua tipuri de medicamente impreuna le creste eficacitatea la maxim.
Terapia cu GnRH este uneori indicata pentru a opri hemoragia si a ameliora anemia.
Totusi, suplimentele de fier de asemenea pot ameliora hemoragia, acestea neavand
efectele secundare si demineralizarea osoasa aparute in cadrul terapiei cu GnRH.
Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene in timpul conceptiei sau timpuriu in
sarcina, poate sa creasca riscul avortului spontan. Cand pacienta isi doreste o sarcina
trebuie sa consulte medicul specialist in legatura cu terapia cu antiinflamatoare

nesteroidiene.
Nu exista dovezi ca progesteronul e util in tratamentul fibromului. Unii experti sunt de
parere ca aceasta terapie, folosita de obicei in sangerarile menstruale abundente,
stimuleaza cresterea fibromului.
Danazolul, un medicament care creste nivelul de androgeni si opreste ciclul menstrual, nu
este recomandat in tratamentul fibromului uterin.
Cercetarile pentru descoperirea unui medicament ideal pentru fibroamele uterine
continua. Tratamentul antiprogesteronic cu medicamentul numit mifepristona
amelioreaza evolutia fibromului, dar determina modificari precanceroase in uter
(hiperplazie endometriala). Modulatorul receptorilor selectivi pentru estrogen numit
raloxifen, care se foloseste in cancerul mamar, este in cercetari.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi folosit in scopul extirparii fibromului (miomectomie) sau
al intregului uter (histerectomie).
Tratamentul chirurgical este o optiune pentru:
- sangerari uterine abundente si/sau anemie dupa luni de tratament cu anticonceptionale
orale sau antiinflamatoare nesteroidiene
- cand fibromul reapare dupa menopauza
- uterul este deformat de fibroame si exista istoric de avorturi spontane repetate
- durerea sau presiunea cauzata de fibrom afecteaza calitatea vietii
- daca apar complicatii urinare sau intestinale (din cauza presiunii exercitate de fibrom pe
vezica, ureter sau intestine)
- cand exista posibilitatea prezentei unui cancer
- cand fibromul este cauza probabila a dificultatii aparitiei unei sarcini.
Optiunile unui tratament chirurgical sunt:
- miomectomia sau inlaturarea fibromului, acesta fiind singurul tratament care
imbunatateste sansa de a ramane insarcinata
- histerectomia sau inlaturarea uterului in intregime, fiind recomandata numai pacientelor
care nu isi mai doresc copii. Histerectomia este singurul tratament care previne reaparitia
fibromului. Imbunatateste calitatea vietii la multe femei, dar poate avea si efecte
secundare de lunga durata, cum ar fi prolapsul organelor pelvine.
Miomectomia sau histerectomia pot fi realizate prin una sau mai multe incizii mici,
folosind laparoscopia, prin vagin sau printr-o incizie mare abdominala. Metoda folosita
depinde de caz, incluzand localizarea, marimea, tipul fibromului si optiunea pacientei de
a ramane insarcinata sau nu.
Embolizarea fibromului uterin este o optiune nechirurgicala care micsoreaza sau distruge
fibromul, intrerupandu-i aprovizionarea cu sange.
Pentru posibilitatea unei viitoare sarcini, miomectomia este optiunea de tratament
chirurgical. O miomectomie cu abord abdominal poate fi mai sigura decat
una laparoscopica exista cercetari limitate in legatura cu siguranta sarcinii dupa o
miomectomie laparoscopica.
Ciclurile menstruale abundente, prelungite, dureroase, cauzate de fibrom se vor opri in
mod fiziologic dupa instalarea menopauzei. Daca pacienta se afla in apropierea
menopauzei si simptomele sunt tolerabile, trebuie considerat tratamentul ambulator

pentru ameliorarea simptomelor pana la menopauza. Embolizarea fibromului uterin poate

fi o optiune rezonabila, dar prezinta anumite riscuri.
Alte tratamente
Embolizarea fibromului uterin este o recenta descoperire in ceea ce priveste tratamentul
fibromului. Este o alternativa nechirurgicala a miomectomiei sau histerectomiei.
Embolizarea fibromului uterin nu a fost cercetata in mod extensiv si este considerata inca
experimentala de unii medici specialisti. Amelioreaza simptomatologia multor paciente,
dar in rare ocazii poate duce la infectii severe, menopauza instalata timpuriu si
infertilitate.
Embolizarea fibromului uterin poate fi un tratament rezonabil atunci cand:
- nu exista planuri pentru o sarcina (sarcina este posibila dar nu probabila dupa
embolizare, iar riscurile sarcinii dupa acest tratament nu sunt cunoscute)
- sunt prezente sangerari uterine abundente si/sau anemie, dupa luni de tratament cu
anticonceptionale orale sau antiinflamatoare nesteroidiene
- durerea sau presiunea cauzata de fibrom afecteaza calitatea vietii
- apar complicatii urinare sau intestinale (din cauza presiunii exercitate de fibrom pe
vezica, ureter sau intestine)
- pacienta nu doreste histerectomie sau miomectomie
- in prezenta unei afectiuni care face periculos tratamentul chirurgical cu anestezie
generala.
Sarcina este posibila dupa embolizarea fibromului uterin. Cand este necesara prevenirea
sarcinii dupa embolizare trebuie folosita o metoda contraceptiva demna de incredere.
Ciclurile menstruale abundente, prelungite, dureroase, cauzate de fibrom se vor opri in
mod fiziologic dupa instalarea menopauzei. Daca pacienta se afla in apropierea
menopauzei si simptomele sunt tolerabile cu tratament ambulator, atunci riscurile
embolizarii pot sa nu depaseasca beneficiile. Exista cateva moduri noi de a inlatura
fibromul sau de a distruge tesutul fibromului, folosind temperaturi reci extreme
(criomioliza), laser (mioliza) sau ultrasunete focalizate de frecventa inalta. Totusi, sunt
suficient de nou aparute ca riscurile si beneficiile pe termen lung sa nu fie cunoscute in
intregime. Daca medicul recomanda o astfel de procedura, pacienta trebuie informata
asupra numarului de astfel de tratamente realizate de medicul respectiv, rata succesului
tratamentului si complicatiile aparute. Aceste terapii nu sunt recomandate pacientelor
care isi doresc o sarcina.
Profilaxie

Fibromul uterin nu poate fi prevenit.

Preventia recurentelor dupa tratament.Dupa tratament este obisnuita reaparitia
fibromului. Singurul tratament care previne reaparitia fibromului este extirparea
chirurgicala a intregului uter, operatie numita histerectomie. Dupa histerectomie, sarcina
este imposibila. In timp ce multe paciente prezinta o imbunatatire a calitatii vietii, exista
unele reactii secundare de lunga durata, de luat in considerare.