Sunteți pe pagina 1din 5

Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice

Operatiile principale care se efectueaza la asamblarea acestor tipuri de angrenaje sunt urmatoarele:
pregatirea rotilor, a arborilor si carcaselor in care se monteaza, asamblarea rotii din doua bucati,
asamblarea rotii pe arbore, verificarea angrenarii.
Pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor. Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zisa, este
necesar sa se faca o serie de verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si
eventualele deformari ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitati sau
conicitati ale alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica. Bavurile
ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se indeparteaza prin pilire sau razuire.
La carcase, dupa ajustarea planului de separatie (in cazul carcaselor din doua bucati) si verificarea
dimensionala a alezajelor in care se monteaza arborele, se verifica dinstanta dintre axe si paralelismul
acestora.
Pentru angrenarea corecta a doua roti dintate este necesar ca axele lor sa fie in acelasi plan, sa fie
paralele, iar distanta dintre ele sa fie egala cu suma razelor de rostogolire a celor doua roti.
Distanta dintre axe se verifica cu micrometrul, cu sublerul, cu calibre speciale sau cu dispozitive
special construite.
Pentru masurarea distantei dintre axe se pot folosi arbori-etalon sau chiar arborii pe care urmeaza a fi
montate rotile dintate. Masurarea se face cu micrometrul si chiar cu sublerul, daca precizia de
masurare satisface campul de toleranta al distantei dintre axe.
Metoda de masurare folosindu-se arbori-etalon, se utilizeaza atunci cand nu se cere o precizie prea
mare, deoarece jocurile dintre arborii-etalon si lagarele in care se aseaza influenteaza rezultatele
masuratorilor.
Pentru verificari de precizie si in cazul unei productii de serie se utilizeaza dispozitive speciale pentru
masurarea distantei dintre axe si pentru verificarea perpendicularitatii suprafetelor frontale ale
carcaselor cu axa alezajului.
Asamblarea rotii pe arbore. Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe
moduri, in functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteaza roata, de momentul de
rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii axiale etc.
In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice si, mai rar, pe suprafetele
conice.

Rotile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj blocat, fortat, aderent si, in
unele cazuri, presat usor.
Dupa ce arborele si roata s-au pregatit pentru vederea asamblarii, se monteaza pana in canalul
arborelui (acolo unde este cazul) si apoi se introduce roata dintata pe suprafata cilindrica de centrare a
arborelui.
Presarea rotilor pe arbori se realizeaza manual, in cazul rotilor de diametre mici, si cu dispozitive
speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si mari.
La introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde centrarii rotii pe arbore, pentru
a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare.
In acest sens, se recomanda ca loviturile de ciocan sau forta dezvoltata de presa sa se aplice asupra
unei bucse, care se aseaza pe butucul rotii concentrice cu alezajul ei.
In timpul asamblarii, arborele se reazema cu capatul celalalt de o piesa fixa sau se prinde in menghina
daca este de dimensiuni mici.
Rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura: paralelismul arborilor, coincidenta
centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de rotatie si respectarea distantei dintre axele
arborilor.
In cazul cand bataile frontale si radiale depasesc valorile admisibile, roata dintata se demonteaza de
pe arbore si se preseaza din nou, insa rotita cu un unghi oarecare fata de pozitia initiala.
Daca montajul este corect executat, amprentele de vopsea egale ca latime vor ramane de-a lungul
intregii suprafete de lucru a dintilor atat intr-o parte cat si in cealalta, adica pe flancuri.
Verificarea angrenarii. Pe suprafata de lucru ale dintilor se aplica un strat subtire de vopsea si se
roteste de cateva ori intr-o parte si in alta.
Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar zgomotul produs de ele sa fie
permanent uniform.
Tot pentru o functionare linistita si corecta, jocurile laterale si cele radiale trebuie sa aiba valori
optime. Marimea acestor jocuri este in functie de distanta dintre axe si precizia de prelucrare a rotilor.
Ele au ca efect presarea lubrifiantului si griparea rotilor in timpul functionarii, iar in final uzura
dintilor, defectarea lagarelor si indoirea arborilor.
Jocurile laterale mari duc la socuri, uzura rapida si chiar ruperea dintilor. Pentru aceasta, jocurile se
verifica imediat dupa montarea angrenajului, tinand seama de marimea modului si clasa de precizie.

Notiuni generale privind proiectarea angrenajelor


La proiectarea unui angrenaj este necesar sa se tina cont si de aspectul economic, respectiv de seria de
fabricatie.
Din acest punct de vedere angrenajele se pot clasifica in doua categorii:
a)
Angrenaje unicat sau de serie mica, pentru care prelucrarea carora se folosesc scule
normalizate ( freze melc sau cutite roata pentru frezare si mortezare, iar finisajul se executa pe masini
de rectificat dantura);
b) Angrenaje prelucrate in serie mare, pentru care este economic sa se execute scule speciale.
Un angrenaj de calitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)
Eliminarea interferentelor;
b)
Durata de viata egala a celor doua roti:

Ruperea la oboseala a bazei dintelui;

Solicitare de contact;

Uzura;
c)
zgomot redus;
Toate conditiile enumerate mai sus se pot obtine numai cu scule speciale, cate un set pentru fiecare
roata, care se pot folosi economic numai la productia de serie mare.
Se pot obtine totusi rezultate multumitoare si cu scule normalizate pentru productia de
unicate si serii mici.
Prezenta metodologie se refera la executia angrenajelor cu scule normalizate.
***
Alegerea parametrilor de baza trebuie sa se faca in functie de cerintele angrenajului.
a)
Capacitate portanta ridicata. Este cazul angrenajelor care lucreaza la viteze periferice mici si
medii, si la care nu sunt pretentii mari in privinta zgomotului. Se obtin de obicei cu dinti drepti sau
inclinati, la un unghi de inclinare mai mare de
. Durata de viata la ruperea bazei dintelui si la
solicitarea de contact, va fi diferita la pinion fata de roata. In cazul prelucrarii rotilor dintate cu scule
normalizate, se poate obtine o durata de viata egala pentru ambele roti numai folosind materiale
diferite, respectiv tratamente diferite.
b) Zgomot redus. Este cazul angrenajelor care lucreaza la viteze periferice mari si la care se
cere un zgomot redus, adica o sursa de vibratii redusa care sa nu afecteze calitatile ansamblului. Se
poate obtine prin:
- Marirea gradului de acoperire, care la randul lui creste cand se mareste unghiul de
inclinare al dintelui si cand se micsoreaza unghiul de angrenare la o valoare mai mica de
.
- Micsorarea socului la intrarea in contact a perechilor de dinti, micsorare care se poate
obtine prin flancarea dintelui; flancarea este la indemana fiecarui executant de roti daca se dispune de
o masina de rectificat dantura si se obtine rectificand o parte a flancului cu o evolventa generata pe un
cerc de baza mai mic decat pentru flancul activ.
c)
Portanta si zgomot normale., reprezentand un compromis intre cele aratate mai sus.
Indiferent de categoria angrenajului, in marea majoritate a cazurilor se poate egaliza uzura
celor doua roti in angrenare prin alegerea judicioasa a raportului coeficientilor de corijare ai rotilor,
care duc la produsul presiune x viteza de alunecare a flancurilor apropiate pentru perechea de roti
dintate.
In continuare este redata metodologia de calcul pentru angrenajele cilindrice exterioare cu
dinti drepti si inclinati. Coeficientii de corijare se aleg astfel incat :

Uzura este uniformizata la ambele roti;

Nu apare subtaiere;
Dintele nu se ascute;
Rezistenta la rupere este apropiata la pinion si roata;

***
Pentru coeficientii de corijare s-au folosit urmatoarele sensuri:

Deplasare pozitiva
, in cazul cand linia de referinta a cremalierei
generatoare devine exterioara cercului de divizare (scula se departeaza de axa
piesei);

Deplasare pozitiva
in cazul cand linia de referinta devine secanta la cercul
de divizare (scula se apropie de axa piesei).
Cele mentionate sunt valabile atat pentru angrenaje exterioare cat si pentru angrenaje interioare.
Metoda de calcul pentru angrenajele curente
Recomandari privind proiectarea angrenajelor pentru cutii de viteze
1. De regula se impun: distanta dintre axe, raportul de transmitere si momentul de torsiune
motor. Distanta dintre axe este legata de diametrul arborilor care nu trebuie sa aiba o sageata mai
mare de 0,10,15 mm, de diametrul rulmentilor, iar in cazul cutiilor de viteze pentru automobile de
marimea sincronizatoarelor.
2. Numarul de dinti nu trebuie sa fie sub 10 din cauza dificultatilor de prelucrare cu severul.
Pentru cutii de viteze se accepta ca numar minim 11 13 dinti. Pentru cutia de viteze se indica o
usoara crestere a sumei numerelor de dinti de la viteza I spre a IV a.
3. Se indica ca latimea danturii sa nu coboare sub10 mm, atat din cauza ruperii dintelui in
cazul abaterilor elicei cat si din cauza gradului de acoperire suplimentar mic.
4.Unghiul de inclinare al dintelui se alege mic in cazul in care se urmareste obtinerea unor
eforturi axiale mici, si mare pentru a oferi un grad de acoperire suplimentar mare, deci zgomot mic al
angrenajului.
5.Alegerea unghiului de angrenare este foarte importanta din punctul de vedere al razelor mari
obtinute la severuirea bazei dintelui, pentru care este necesar un unghi de angrenare mic, respectiv
raza de functionare a piciorului dintelui sa fie cat mai apropiata de raza de baza.
6. Modulul normal definit pentru
trebuie sa aiba daca nu o valoare standardizata,
macar o valoare rotunjita din 0,05 in 0,05 mm, aceasta numai pentru comoditatea clasificarii sculelor.
Se mentioneaza ca rotunjirea modulului normal cu 0,020,03 mm duce la modificarea unghiului de
angrenare cu
, ceea ce este deranjant deoarece unghiul de angrenare trebuie sa aiba o anumita
valoare din alte criterii. In acest caz se modifica usor unghiul de inclinare al dintelui, deoarece
modificari mici ale lui duc de asemenea la modificari mari ale unghiului de angrenare in sensul dorit;
cand

creste
scade.
7. Coeficientii de corijare se aleg astfel incat:

uzura este uniformizata la ambele roti;

durata de viata a dintilor celor doua roti este apropiata;

nu apare subtaiere;

dintele nu se ascute;
Este cazul cel mai des intalnit. Coeficientii de corijare se aleg diferit pentru angrenaje
reductoare si pentru angrenaje amplificatoare.
8.S-a adoptat metoda cea mai raspandita si anume in functie de coeficientii de corijare se modifica
diametrele exterioare astfel incat jocul la fund sa se mentina constant si egal cu 0,25 mm.

9. Mersul de calcul este diferit in situatia cand distanta dintre axe este impusa fata de distanta la
alegere.
10.Ca metoda de masurare a danturii s-a retinut masurarea cotei peste dinti, iar cand acesta nu este
posibila, masurarea cotei peste role. Este cea mai simpla metoda dar nu include alte abateri ( bataia
danturii etc.).
11.Desi in diagramele coeficientilor de corijare s-au trasat limite de ascutire a dintelui, s-a introdus
calcularea arcului dintelui la varf, deoarece diagrama da valori orientative ( datorita modificarii
diametrului exterior pentru conservarea jocului la fund).
1MIPA PANRelatiile de calcul sunt astfel alese incat sa se lucreze cu cat mai putini parametri; de
exemplu nu a fost introdus coeficientul de corijare in plan frontal, modulul frontal, etc.
13.Nu se calculeaza decat elementele care sunt absolut necesare dimensionarii angrenajului.
14.Simbolurile si tolerantele angrenajelor sunt cele cuprinse in standardele in vigoare.
Silentiozitatea rotilor dintate
La alegerea parametrilor de baza ai cutiilor de viteza trebuie luata in considerare influenta lor asupra
nivelul zgomotului, care in mare masura depinde de functionarea rotilor dintate. In scopul functionarii
silentioase a angrenajelor cu roti dintate a cutiilor de viteze si cutiilor de distributie se recomanda:
- marirea preciziei de prelucrare a rotilor dintate (severuire, rectificare, rodaj cu paste abrazive) si
micsorarea deformatiilor de pe urma tratamentului termic;
- micsorarea diametrului rotilor dintate si a modulului;
- folosirea danturii inclinate si a profilului bombat si flancat;
- ridicarea rigiditatii rotilor dintate si evitarea formei de clopot a acestora;
- montarea rotilor dintate cat mai aproape de lagare si evitarea montarii lor in consola.
Materiale pentru roti dintate
La rotile dintate din cutiile de viteze si de distributie, miezul dintilor trebuie sa fie suficient de
rezistent (pentru a prelua eforturile mari de incovoiere) si de tenace (pentru a suporta sarcinile mari de
soc). Suprafata danturii trebuie sa fie dura, pentru a rezista presiunilor mari pe portiunea de contact si
pentru a asigura conditii favorabile de rezistenta la uzura. Aceste calitati ale danturii se asigura prin
intrebuintarea otelurilor aliate de cementare de tipul 15 CO 8, 18 MC 10, 18 Mo CN 13 X, 21 Mo
MC 12 X, 13 CN 30 X, 21 TMC 12 sau 28 TMC 12 (STAS 791-66).

Bibliografie>
Tehnologia asamblarii si montajului (I. Gheorghe, M. Voicu, I Paraschiv)