Sunteți pe pagina 1din 4

Poliradiculoneurita acut Guillaine-Barre

Descris n 1916 de autorii francezi.


A fost considerat mult timp de origine viral.
Poate aprea dup agresiuni virale, bacteriene, vaccinare, seroterapie, intoxicaii,
oncopatologie.
O reacie autoimun ndreptat ctre antigena fibrelor mielinice, se produc anticorpi
contra mielinei i are loc demielinizarea.
Leziunea inflamatoare infiltrat limfocitar vascular n manon.
Clinica dup stare fibril se instaleaz parastezii i dureri puternice n membrele
inferioare urmate de deficit motor areflexii, atrofii, tulburri de sensibilitate,
manevrele de elongaie. Atingerea nervilor cranieni VII, IX, XII n 50% cazuri. Rareori
apar tulburri respiratoare. n LCR disociaie albumino-citologic.
Forma Landry fr schimbri n LCR i afectare a nervilor cranieni.
Tratamentul diurez forat: hidratante i dehidratante (lazix, urea, mannitol).
n caz de dereglri respiratorii respiraie artificial n reanimare.
Tratament eficace plasmaferez (sngele bolnavului 200 250 ml este filtrat prin
anumite absorbante i se nlocuiete cu plasm), se recmand 4-6 edine peste o zi
Imunoglobulinele 0,4g/kg zi 5 zile.
Preparate antalgice (analgina, diclofenac, promedol, amitriptilina).
Proserin, vit gr.B, galvanizare, masaj, mobilizri.
Edemul Quincke.
Definitie
Edemul angionevrotic Quinqke este un edem acut si rapid tranzitor, bine demarcat, implicnd
straturile mai profunde ale pielii, inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant. In cele mai multe
cazuri se dezvolta concomitent cu urticaria generalizata. n 15-20% din cazuri EQ se
instaleaza fara manifestari de urticarie.
Formele clinice - depind de localizarea edemului angionevrotic (vezi semne si simptome).
Sistemul afectat: tegumentul si mucoasele.
Ereditatea, n EQ ereditar deficitul inhibitorului componentului C, al complementului se
mosteneste pe cale autozomal dominanta.
Incidenta. EQ este mai frecvent dect se descrie obisnuit, din cauza naturii
autolimitate si tranzitorii a modificarilor cutanate.
Predominare de vrsta. Se ntlneste la toate etapele de vrsta, dar incidenta creste dupa
adolescenta si ajunge cea mai mare n decada a treia.
Semne si simptome
Edem raspndit, indurativ, palid, nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat, la
presiune nu ramne amprenta (uneori si/sau al mucoasei), eritem, senzatie de amortire care
poate asocia sau nu urticarie.

Localizare: mai frecvent pe fata (buze si pleoape), extremitati, organe genitale.


NB: cea mai periculoasa localizare este laringele, se ntlneste n 25% din cazuri si poate
provoca asfixia cu:
- debut acut brutal;
- mai nti apare vocea ragusita" si tusea latratoare";
- apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie, respiratia devine zgomotoasa,
stridoroasa;
- culoarea fetei capata un aspect cianotic, apoi brusc devine palida, bolnavii sunt agitati, nu-si
gasesc locul;
- daca edemul se raspndeste la mucoasele traheii si bronhiilor se asociaza sindromul de astm
bronsic cu raluri difuze sibilante;
- are solutionare spontana.
Uneori n localizarea pe fata a EQ se pot antrena n proces inflamator tunicile meningeale cu:
cefalee intensa; voma; semne meningeale; convulsii; uneori se poate dezvolta sindromul
Meniere (vestibulopatia alergica).
Alteori, cnd EQ are localizare predominanta n mucoasa tractului gastrointestinal, se
dezvolta sindromul abdominal, care:
- debuteaza cu greata, voma cu resturi de alimente apoi cu bila;
- apare durere acuta abdominala, mai nti locala, apoi difuza, uneori cu semne de iritare
peritoneala (semnul Sciotchinpozitiv);
- meteorism, peristaltism intestinal pronuntat;
- criza finalizeaza cu diaree profuza;
- analiza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale Charcot-Lieden;
- edemul abdominal se asociaza n 30% cu manifestari cutanate, ceea ce faciliteaza mult
diagnosticul.
Uneori EQ se manifesta n sistemul urogenital:
- semne de cistita acuta, apoi retentie de urina;
- edem al organelor genitale.
Cauze
EQ este o maladie multicauzala, care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. Astfel se
distinge:
- EQ alergic: n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale (mai frecvent unele
antibiotice ), produse alimentare, muscatura de insecte;
- EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune (eliberatoare de histamina) a
unor preparate medicale (salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene, dextrane,
etc.) sau produse alimentare (alergie alimentara);
- EQ complement-dependent: congenital sau dobndit (de ex. n tumori maligne
limfoproliferative);
- EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.
Factori de risc - predispunere ereditara si familiala, boli cronice ale sistemului digestiv,
neglijarea restrictiilor dietetetice si exacerbarea bolilor digestive.
Diagnosticul clinic - se stabileste n baza acuzelor, anamnezei aler-gologicc, care trebuie
precizata minutios (vezi urti-caria: factori legati de vrsta - pediatrici), si a semnelor clinice.

Diagnostic diferential - dermatita de contact, edemul limfatic, tromboflebita, limfostaza (n


EQ ereditar), erizipelul, cheilita granulomatoasa, celulita, edemul fetei din hipotireoza (mai
ales n EQ ereditar), glomerulonefrita cronica (n EQ ereditar).
Schimbari morfologice - se caracterizeaza prin edem masiv dermic. Fasciculele de colagen
din benzile afectate sunt larg separate cu venulele uneori dilatate. Infiltratul perivenular consta
din limfocite, eozinofile si neutrofile, care sunt prezente n tot dermul.
Teste speciale: cutanate (sunt periculoase pentru soc anafilactic) se efectueaza de catre
specialist.
Investigatii instrumentale - laringoscopia - edem si hiperemie a mucoasei laringelui.
Regim - strict de pat pna la stabilizarea indicilor hemodinamici.
Dieta - exclude alergenii alimentari: albusul de ou, laptele si pastele fainoas, pestele, nucile,
ciocolata, bananele, citricele.
Complicatii posibile - asfixie produsa de edemul laringelui, evolutie spre soc anafilactic.
Prognosticul si evolutia - edemul Quincke dureaza maximal 10 - 14 zile. Prognosticul EQ
alergic n cele mai multe cazuri este favorabil. Pericol pentru viata comporta numai EQ cu
localizare n laringe.
Prognosticul EQ ereditar adeseori este nefavorabil. Sunt descrise familii, n care mai multe
generatii sufereau de aceasta boala si care decedau la vrsta de pna la 40 ani de asfixie
cauzata de angioedem laringian.
Factori legati de vrsta
Pediatrici. La sugari si copiii mici se dezvolta EQ ereditar. Membrii familiei din generatie n
generatie fac edem al laringelui, uneori cu exitus letal.
La copii factorii precipitanti si favorizanti ai EQ pot fi:
- microtraumatismul;
- plagile mici;
- interventiile chirurgicale;
- stresul emotional.
La copii edemul progreseaza n cteva ore, se localizeaza mai frecvent pe mucoasa cailor
respiratorii si a tractului digestiv. Edemul are un aspect palid, este foarte dur, se extinde pe arii
mari. De obicei tratamentul cu corticosteroizi si remedii antihistaminice nu este eficient.
Pronosticul adeseori este nefavorabil. Tot la copii tratamentul cu Suprastina poate incita
excitatie.
Geriatrici: La vrstnici EQ si urticaria se ntlneste mai rar, evolueaza cu semne clinice mai
slab pronuntate, dar poate agrava insuficienta cardiaca. Tavegilul la vrstnici provoaca
ameteli, hipertensiune arteriala, sedare.
Sarcina - EQ asociat cu urticarie n timpul sarcinii poate agrava patologia renala

(glomerulonefritele) si gestozele.