VICTOR EF'TI~ltJ fiB u~J1le Ie .

ZlJd81t1lLOI

**

.. *

VICTOR EFT1M1U

PE URMELE ZIMBRULUI

Colectiii _Povesfiri ifUniifico-fantasiice" 38

REZUMATUL FASCICULEI PRECEDENTE

1847. Henri Parrocel [adrninistratnrut boierulul rnnldovean Ark! p Rosetti) 11 determing pe nepotul sau; Gaston, aflat la Paris, sa viziteze larile Romine~ti.Unchiulil lspiteste cuperspectiva unei extraordinare vinatorl de zimbrl, dar gindul sau tainlc este de a-l lnsura cu Mu~a, fika bolerului. Henri sl Gaston se tntilnesc la Bucuresti,

L UCRARI CARE VOR APAREA fN COLECT!.\ .,POVESTIRI STlINl'TFICO-FANTASTICE"

Nr. 39-'10-41-4'2 - "Pe urmele zimbrului" - roman istoric de Victor EftimiLi.

Hr. 43 - "Alol Fakaofc' - povestlre ~tii ntifico-fantastica de I. Efremov (traducere din Iirnba rusa].

C:operta de SOLOMON \/ICTOIUA

(GontinfJdre din 2wmarul Irecu,t)

B1IIti ~I MHollce acoperfte cu Hila broa~tei,iil care se 5 d[fda II. in u!timele raz.ea1:e unul septernbrfs dUduJos, bivoll negr] ~i copii borto~j, cu picioarele ca ni~te befe ,I cu gitul subjlre, eli te rnirat CUIll de puate purta gltul acesta Urav un cap atlt de mare I'i de colturos.

Satre de figan] ~i tigani fara ~atra se antesrecau ell taranii ~i mahalaglll, Babe cncosate ~i fete. oftIcoas!,! Intlndeau mlna pe la usile mustarfilor, inconjur ate de stut verde. Roiuri de muste, Irnbatate de dulceata vinulul, zblrniiau, Intr-o ceata neagra, pe piimiHllfuri Ie papurei. Mirosea II rnltitet fripti ~i a cnji de shuguri tesculti, anrncate pe gunoale, dosplnd in snare, in [urul acelor mustarii, Cife un hoit de cal sau de pisieli putrezea ajatur] sl nU-1 ridica nimeni ell zilele ~j cu saptamlnile.

- N·a~ fl crezut posibifa asemenea rulzer ie r exclama, apraape intr-un suspin, dilatorul 'tram:ez, care abia acum reallza cele cttlte in carF'e voiatorttor apusenl des pre Mold:o-Valahia,

- Ma mit d. s-au scris lucrurile acestea, filridca, de oblcet, strainiJor nu lise arati! declt bel~ugul ospitalitiitii noastre, Tot ce este dincolo de zldurile conacelcr boterestl I 51! ascunde, Strain III trebula sa vada numal ceea ee trehule viizut. ceea ce slujeste bunului renume 31 hospadarllnr, al marllor dregatorL

eel care verblse asa era Gulial'l Pantazi, tladiiandruJil1jmo~.

Inlocat revolutionar, pe care Gaston Parrneel 11 cunoscuse in diUgenta de Ia Slhiu ~j care-t serves acurn drept ghid. Fedor de oameni instariti, 'Gulian Pantazi, ca multi ccrnpatrioti al sal studentl Ia Paris. flicea parte din acei tiner:i despre care Stanlslas Bellanger scrlsese s

"Va venl a zi clnd moldo-valahlt acestta vor dovedi Eurupel di fill s-au dus in metropola lumii civilizale nurnal ca sa studleze durnalul modeler>".

Vorbind 13 periecjie llrnba Irartceza, in curent cu ldenlcgla noii qef'~ratii 3 Parisului, Gurian Pantaz! era fnUildirat de ideea unet tasiurnarf, a unel schlmbarl rotate,

- Revolutllle dumneavnastra, spunea el' Irancezulul, oriel! ar parea de zgud.uitoare, oriclt au lnfluenjat celelalte natiuni, ali fost la suprafatii... Dacil 0 marepade a pOPQrulu~ francez a sufertt, in anurnite momente~i In anumite regiuni, de Icamete, restul, de secole Jntregi, 3 trail omeneste, in case de piatra. mlnclnd pi'ine de grtu li gaina flarUi pe care Henrie al IV-lea 0 visa pentru totl ~upu~ii sat La nol nu s-a im:umetat nlrneni nki mlkar sa vlseze 0 mal buna orindl1ire a vietii rnultlrnilor. Colibe acoperite cu stuf, bor.,

3\

/

dele subtorane, mamiiliga ria.edit. ~ [alii cu ce 5-"8. ales ,uranul dir. j)()gllljjl~ mril de pereche al~ arestor billecllvlr;!alc paminturi, Revetujta 1<1 nnl trehule 'ill fielnl111l. sa cutrernure din rernetll intregul a~eztiminlal trirll. Cu jumatiitl dt: mnsura nu ~e Y,I putea rea liza nlrnl- t.

Ascutttnd pe Gullan Pantaai, Gaston Parrocel ;~: amlntea Irinturi din epislollele unchlulul sail, Henrl. care-I vnrbce I" fel despre sHl.rile ~in Moldo Valahia.

Revnlutiatolalli I Cine a va face: eLI ajutorul cui? Cine va epuca tauru l de eoarue, cine va punt' rntna _in gaul strlgoiului tare sugea vlaga unui infreg nnrod ~ tint' va da cu vamplrul de pamint. elihednd acet netertcit norod, dlndu-i o haloa. in IDe !!Ie () zdreanta, 0 mtngtiere in loc de bice, un cuvint bun in lor de sudalrnl ~I

Prlntr-o stranie asoci!ltie de idel, Gaston Parrocel se gi ndea In eel doi vfiijgani din cas-a in forma de stup, haia din ulita Llpsrarrilcr, Ii vedea rum il i n~fac-1i. il despoale, pun ~tlipinlTe pe !hI ~j filra vnia lui, spre blnele lui, il poarta prin inca per! p[llte~ de aburl flerhlnti it culdi pe rnese de p:. ira, it sucesc, il dlSLlees-c, 11 lrrtlnd madntarele. ii framinta nurschli, lac oaSeh~ sa-l trosneasch, ~ira spiniirii !'lata sa se fringa, ca sti-I unga apoi C~I rlabucl din sapun de trandalirl. sa-I parfumeze cu miredenll alinatgare. 5[-1 usuce cu cearsafuri calde, si-i dea dulceata de caacaze, apa rece 5"1 clubuc $i sa-I adoarma In sornn de prum: sealdat.

NlI !n!;."i1 nare prncedaf Ia fel ~ (U acest bie1 popor rnetdo,,:llnh)

Ave:! nevoie, norodul acesra. ([~ citi~a oarrtent hotiiriti, puternici, care Sca-l sc:oata d!n vechea {ui toropeala. sa-I friiminf~ ca pe un aluat, sa-i dezmorteasca oasele, sa-i limpczeascli mintca, sa scoatii dill 1."1 toate otravuri le adunate-n singe de atH amar de vrerne.

Putea-vnr ramil1ii sa fad! reate acestea slng-ud?

Par celelalte popoare europene, tcate 13 un lee. putea-vor sa scuture [ugul tlranlei, nl."dr~ptlitile de tot soiul, Inegalltatea S{)cial1'i, avuzI11 I"elor atatputem1ci ~on.rjJtia. egoismul claseler cCln,1uriltollft'? 1 n vreme ce tinii rul Parrocel era ftamintat de asernenea gene-

rcase gindllri. unduill sail aves cu totul alte pr eocnparl. Se luptase destrrl C1I viata. i:s; crezuse llalori,3 rmIiJini~a, asigllrindu·~j batrif1'e!ere.

Acurn 51." gtndea (urn ~a aslgure vlitorul nepotului s1hl. cum d-I fad mai pllicut bcierllur Rosetestl, u sa·1 adopte call1l: un rnernhru al famiHei si ca "iitor mo~te!lHor al aver1i lor imense.

Imbatat, intrartpat de proprill' siu vis. Henri Parrocel ved ea, in mintea lui, tlnara pereche : rulrele ina~t ~i zvelt, cu ochii alhastrtverz), aliHuri de dulilIih! Ma.ria Rosetti. apro.lpe tot elf el de ioalt.1. macar eli n-avaa dedt ~lIptesprezr[.t'. anlsorl, eu mijlncul subtlre, mal SiUbtire declt al logodnicului, cu sinul lnvolt, cu milnile albe, ell ~gelE' lung] ~i rotundc ca ale l'estitei MOflaJisa. eJJ p.ilr negrll. irnpil.'iil pe frunte, cu Iruntea nl'teda ~i ochi] negri. marl. prelung lti ea mi:l,fcalll sub spr lncenele frumos arculte - scrls de' c1irbuDe pe albul pieJitei de ITantlaflr ~, dmnnisoara Mt1I;a ar fi strlilw:it in eel mai "tr;iludt [)31a1 al Partsului, ar fi Iost incolljuratli de droala admtra·!-:Hilor. f)eolJi~nlliti cu asemenca splendcare orlentaltl.

Pentrn dllduitll MIl~a. nu numa! penrru hoierul fi stlipiJ1ul sail.

MtNl guvernorul dllg-nenile rnarelul tirg de re~dinta. sa.i curnpere tot fe:ill de matasur}, condurt, mlrodernl, pene, podoabe de tot telul, ve, nlte. mal user 18 Bucurest! declt la 1;151. de la Paris ~j de Ia Vie nil.

4

de In VentI in, Stambul ~l Bra~ov. Nurnele acestor tirguieli crc.u amestecate ea ~i 'Darts. Nume turcestl, nemtestl, itallenestl, frnntu:ze~ti .cum eran toate arnestecate in acea vreme, clnd intluentele Orlentulul i ncepeau sl1 descrea scii ,!;Ii sa ere astli rei e dl n SOMe-a pune.

PI! linga vesmlntele modarrra, pe care 1l1"lt13 sa le adm:a senlorulul, admtnlstralorul-preceptor era lnsarclnat .sa care In Oriig{)~e~tI cufere tntrcg] de curnparjitur! pentru rasfiilata mariei sale odrasle.

Urrnas al domnltornlni Antuni!! Ruset, A,kip RosetU, 1:3 ortce om 'Ilasc:u! inainte de 1800, 51! despartea cu greu de porhll turcesc 011 hnierflar de odinroarjl.

Dar n-avea lncotrn. Trebuia sa rneargu ~i el ell vremca, sa se modernlzeze. Se dezU~rase, incctul ICU incetut, de brilele, i~licele ~i antirtl!e din vechirne ~i 3li:Ui'TI vsia sa se lrnbrace europeneste, s:a ~a- 11tH!! harbat In floare', nu edec TamaS din anll vechl.

l~i va piistra numal barba, frumoasa lul barba, care Iusese in tntregime neagdL in tinerete, iar acum era cl1tfeie~a de fire Iung],

afhe, .

Dar nu fir alb Ii nga fit negru, nil obisrrulta Inciifuntl1'ala, .-j srnocuri intregi albe, riurind prin rregrul mustiitii ~i al barb;i, de pardI n-ar ]i Iost [as ate a~<I de la Dumnezeu, cl potrlvlte de ruina omeneasca. De vreo zec.e ani. din prlctna acestel i'ml1!eliri de ~uvite albe ~i negre, A.rkip Rosetti Iusese porccllt Barba Arne5tecat~L

Serneail sai tie la lasl nu-l vedeau ell ochi bunt, tntructt fusese seas de 101 vistierja tiir1i de ci1tre Mihai Sturdza. Iar orrrur inHturat de la marirl, mai ales dadi e rnlndru, dispretuitof al celnrlaltl, Ialnic de objr~iile lui volevodalc ,i bogatca Lin maharajah. nu 51'! huclIr1ide prejuirea ce i Se _cuvine. Clnd se va ridica rarlt~i in ranguri, II vor lnronjur a cu plecacluni ~i I1ngu!?irl. De:IH:llmdata, huzureascil-n pace pe cele douiizeci ~i opt de mosil ale dumisale. in castelul de Ia Dra\l'!fI~e~H, veehl de douii sute de ani, tnainte de domnia lui I\ntonie T Rivn~as.cii in paeela trcnul razbunlcului sau, eli nu imalj~n nld. 0 primejdie pentru ,"'ihai Voda Sturdza I far dad! Sf! va inllmpla niscaiva schirnhare, nu pe IIrs;]1 de Iii Drligo~e~ti, nu pe YarbU !\.mesie(aUi.. 11 vor pofti pe scaunul lui ~tei'an eel Mare 1 Erau atitia la rind I

i\\usiu Henri Parrocel , batea prllvaliile Buaurestllor, In cautarea a tol felul de matburi, blanuri" pene, ~iraguri de chlhlimhar, tutlirie, saluri, catifele, conduri ~i giuvaerllri, spre desiiitarea castelanel de la DTago·1e~ti.

Ce tmpletlturl de linji .!;ii de boranglc, ce salur], cerulilrli, ce rnatiisuri, ce catilele aduseserli negustorii !

la sa cercetam list.a ~i sa vedem cam ce trebula sa du.d! durnnealui, rnusiu Henri, in cuferele hlirazite domnitei?!

Cltitoru! de astazi nu va intefege tnate aeeste cuvlnte Irantuzestt ~i tureest], ba nemtesrl sl italienestl. potrivite pegrai romlnesc. No.i ins a Ie vom scrie asa cum le-arn anat pe Usb adusii de la Dragosesfi, jirecum ~i in Inaia de zestre a Sultanel 6alii~esru. ce se i'nsotise eu halducul poclHt Iancu Jiann, precurn ,i-[I alte hrlsoave inchlrtate cochetartel cucoanelor ~i cuconltelor din acea vreme,

I. Stoia camelot turcesc, Ierrnenele, melotele ~i feregele.

2. SaJenti de lemn, ca !;a.~i Iereascli pantofii clnd urnbla prlu

cas a. .

3. Scurteic! de pambrru galben, ell sarnur muscalesc.

4. Rochij de croaze.

5. Roehje de rips.

5

6. Bereton polonez.

7. Fi~;u fra11 tuzesc, spre a se inlow; paceaua de samur.

8. Botine, spre a se Inlocul clpicl] tureestl, 9_ Scurteidi de pambr lu cu cacom.

10. Roehie alba cu vapelurl,

II. Rochie neagra de Florenta.

12. Rochie alba de percal cu vapelurl ~i roehie alba sadea,

13. Capot de bazea, CD vapeturl,

14. Trel duztne de batiste $i 0 duzina de fete de perlna, de. battste !ina.

15. 0 duzinii de ~rmizetLirl ell horbote ~i (I duzina de mangeturi.

16. 0 bniama cicudie,. cu bibilur~ des,irma, alta verde cu hustlmurl,

alta samarue, alta stacojte, alta gnlUrghlulie, alta ltliachie.

17. Sase perechi de rnanusl,

18. Sase pie~enj de wada.

19. Doua duzine de clorapl de rnatase,

20. Sase corseturi, ~

2J. Doua inele de aur cu rubin ~i antlca,

22. Doua duzlne de clorapi de tlrtpllc.

23. Trei perechi de caltodete

24. 0 giubeluta de helacoasa 1.

Precum se vede, 0 garderoba lntreaga din care Henri Parrocel, sHituit de nepotul Sail, nu urma sa aleagli dcctt ceea ce se putea purta ~j prin 1847; rnoda parizfanaera cu totul alta. La Bucurestl ~i ta Iasl, vesrnlntele blirbatilor sl toaletele.: cucoanelor crau CIl zeee, doua:teci de ani in urrna, iar dornnisoara Mu~a nu rnai putea sli se impopotolleze ell rochlile $i podoabele bunlcelor,

De altfel, lista acestor cumpar:ilturj i-o diiduse copilel 0 matu$il a ei, dinspre mama. (I Roznoveancii ce fusese nur lie la vrernen ei ~i vestlta pentru minunile ce le piistra in scrinurl ~i dulapuri, uncle cumparate de dumneael. altele mo~tenite. Marghioala Roznovan i~i inchipuia eli vremea s-a oprlt pe loc ~i voia sa'sl imbrace nepotica la fel cum se purlau dumnealor cu treizeci de ani in urma,

Dupa ce viziCara toatc pra vlUiile, croltoresele !ioi negustorii de gillvaeruri, dupa ce alesera ce Irebuiau s-aleaga, unchiul ~i nepotul mai curnparara trei carahine de vinatoare, proaspaj sosite de Ia tara nemteesca, ~i se pregatira, de drum. rnc.hiriara 0 diHgenta cu sase cal. numai pentru ei, 0 indireara cu geamantane ~i cuiere. i~i pregat ira pasapoartele ~i pe la rnljlocul unul octombrie uscat, caldu], 0 luara pe drutnul Celentinei, spre Afumati, spre Slndr+lita, spre Ut. zlcent, ell s·ajung.a Milcovul ~i Sa. urce catre la~i.

- Ard de nerabdarc. unchiule, sa dau cu ochil de zlrnbrf durnltale vestitl I' se bucura Gaston, in care se trezea patirna vinatului "Zimbrul ca zimbrul, zlse unchiul. in sinea lui, surizind. Dar dadi e$I'j baillt destept, ai sa vinezl cea ma i Jrurnoasa ciiprioarii din

Moldova '"

CAPITOLUl V

10 zorii unei Irumoase z ile din a dnua jumatate a lui octombrie 1847, un postalion eu sase cai, tocrnit nurnal pentru ci do; ~i cuprin zind 0 bogata inl'arciitUTij de culere, lllzi $i gearnantane, ell vestltul

1 Bela.coasii - belle chose, beJJa cosa,

6

sllrl1giu Ntistase pe capr~ sl. al1ituri de el, ajutoful sau Va.nghele" un fer de arnaut-pandur, om de credln1iC cu flililla pe umar, cu dotla plstoale in brlu ~i cu lin iatagan mare Ia clnglUoare, un postallort ell sase cal ie~j pc barlera dins pre Celentina Bucurestller, purtind spre Afumati, apai spre Urzicenl, aDoi spre MlIcov~1 Moldova, In sus, p,e eel dol frantuzj nllmit' Hen"; ~j Gaston Parrocel, uaehlul .:oi nepotul, care se duceau la Iasi, apai la Driigo~e,~ti. unde se ana conacul bojerului Arkip Rosetti, fast mare vlstier pe vremea lui lancu Sando Sturdza" iar acurn tetras pe mosie, in mijlncul vivliilor rare $i aiiablourilor de pre] ee-l tmpodobeau peretii stravechlulul castel.

In lumina eaJdli a soarelul ce disarea ~i lncepea Sa topeasca rl1- coarea dirnlnetil, un rniros de primavara se ridlca din frunzele ve~tede pornite sa putrezeasca, din Iarba arsa II clmpiilor, din praful ee-l stlruen harabaua.

fn:[>ellitoare primiivara, asa cum stnt multe pe cimp.ia D[lI1adl, in eel mal 'IrumQs anotlrnp al tadi, luna lui octombrle, muiata In rniere ~i azue!

- Eu zic a sa, boierilor, sli tineti carablna in brate ~i una sa mi-D dati mie 5-0 am Ia indemina.

Aceastli. precaufls II suruglulu] puse pe ginduri perechea de ca-

liitori. .

- IE: vreo prhnejdle s intreba Henri Parrocel, nellnistit,

Si oehii ii clizura pe maldiirul de bagaje, pe cll.ferele sl gearnaatanele care ascundeau aUtea bogiifii: vesmlntele moderns conrandate la Bucuresti pentru holerul din muntll Moldovei, garderoba somptuoasa a lui Gaston sl 0 parte din zesfrea duduitel Mup.

- Asta rnl-ar mal trebul t se gindea Henri Perrocel, Aduc pe Miat tocrnal de la Paris ca sa~l da ... pe mina hQtilor, pe baragan.e/e moldc-valahc t 0 sa ne aparlim bine dteljipatrIJ ~i nu le va 'Ii user tifhatllor sa ne rlipuna I' Dar cred cit primejdia aceasta ar putea ti 1'1 simplJi nascocire a unui suruglu prea zelos t

Nu ~tia !Ireful 'linch; ca. 1111 va trece mult. ~i tinarlll parlaian va cnnoaste fJllicerea de a fi capti'vul unei cete de lotri, care nu glumeau ell prinsil IQr J

Simplu, linistlt, ca sl curn ar fi fost vorba de un eird- de pntlrnlchl sau de ivlrea unui vlnat mal mare, Nli:stase il lamuri:

- DaCa 5-0 lntirnpla sa ne iasil-n cale nlscaiva tilharl, Sa fim gata!

- Charrnant l exc1amli, I'lclimba lui, Henri Parrocel , adidl "nU se poate ceva mai pl1icut 1""

Sf se uiia fa spate le laf al arnautufu! de pe capra, pandurul Inarmal plna-n dlntl, care, ca sa-I pazeasca, ceruse' pina In Iasi gajurlle pe-o luna ale unui arnbasador,

Fie ·ca se temea lntr-adevar, fi.e ci vola sa-.\ii den importanta, surugiul continua sa intrevada perspective unei rntilfliri nepreviizute, nedorlte,

- Daca 5-1'1 intimpla Sa ne iasa-n cale acel tllhari, repeta el, dumneavoastra sa n-o dati pe rornlneste, sa vadli hQ~ii eli stnteti boieri strilfn.i ~i sa se reama] Sa vorbifi nurnat !ternt~~te 1

- Atita nurnai, zimbi stralnul eel mal virstnjc, atita nurnai eli nol nu vcrbtm jtemteste, eli sintem frantuzi!

- To] ala r dadu din umerl Nastase Ce ml-a unul, ce mi-e altul!? Mara de-al nostrc, nol nil deslusirn dedt graiul turculul, A!e-

7

Iante sint nemtestl toate, Ca ~I portul. ortu] tan!, portul ~i llrnba

pliginului, portul ~i yorba neamtulul.

Gaston asculta cu un viu interes aceasta ava.nt;i discutie, din care un chl ul jj traducea frintuli:

- Pentru oamenf de pe aid, nu numai germ a nul , dar erice e european e "neam,", adica strain, de la cuvintul slaven hemet.

- Dar carabinele de ce ne-a spns Sa Ie avera [a inrlemina? tntrebll. Gaston, cam ingrijorat.

N-apurq_se blne I;I!lafalf sil-i explice, ea iar inira In '!.'orbl! Nas· Iase :

- SI cu V II me ,"ii tot nemteste sa vorbitl, ca sa n-o lungeascii.

Strainll! are mai mare trecere decit aj nostri, fie ai nestri bolerl ell de marl. Oblceiul piimlntulnl ! Clnd or vedea cl nu in1eLeg ce spun.etJ. va da drumul ma] repede. E mai bine sa-~i batl1 ei capul ca si-nt;eJeaga dedt sa va fumic dumneavoastrii. gllT<I de pamani!

- Ce spune surugiul, unchiule Ifenri?

- Moldo·valabii. fiind oamenl ospita1ieri, prietent ai francezi-

Jor, nu trebute s1i vorbim romineste eu ei, Tn chipul acesta Yom. rrece rnai usor (rontiera.

- Ciudate obiceiuri! replica Gaston.

~j potllira lar, in plesnetul de bice $1 strigatele vizltlulul, care i~i Indernna caii cu elegantele expresil numite "de surugiu",

Soarele era In virful cerulul, in inima amiez ii, clnLl ajunsera la Urziceni, dupii. UTI scurt pnpas Ia Salaci, Se oprira la un han din marginea acelui tirg de frunte al lalomttet, mincara ochiurl romtnesti cu mamiiliguta. a dmpie fntrcag1i fripta nrrrnai ei pauu $; niste strugurl IOU behul galben ~i mare cit oul de porumbel salbattc, ba ~i de bibilica, boabe grele, dulci ca mierea, pfine de Iocul soaTe· lui: erau vestitii struguri de Rascluk adusi de peste Dunare, in :Jjun, de un negntator cntovlah, cu a dimi ca.ru.tii inciircata cei doi callitorj se incrlld~ase-ii diminl.'a~a ieslnd din Afwnnti.

Gaston arrocel nu V!LzU51.' niclodata ciorchini atit de mario boabe atit de grele, de culoarea aurului roscat,

Vor·hil.rejul Niistas.e ij llirnuri ~

- Avurarn noroe eli ruminul asta n-a luat-o pe drnmul Cli1ugii ranilor ~i a cotit.n pe-aici, de la Giurgiu. Slnt la Cliluga.relli niste tlini de vames! care-I iau omului jumiita.te din marfa. Ahni nterea nu vedeat] $i nu gustatt asemenea razachie, care 0 trlmite pasa din Ruscfuk sultanului, Asa .:eva nu se mai gllse~1e in 10atii impitriifja turceasca !

Nbtase, til un surugiu de Irunte ee era, se simjea dater sli.~i arate cuno~tillteJe !iJ vorbea drllmetHor, explidndu-ll! toate cite Ie leseau in cate : zborul ciortlor care duceau iarna in drcii. al cui er.r conacul din zare, pe cine au uris tllharil la aceasta r1l.spintie, cui crau inchinate aeele crud bi1trine de Ia marginea ar!:lmului, crucile de piatra infloritli. cu litera slavcna, mincatii de plol ~l de praf, trottele, hanurile, caeele I:U ulcele care veneau din muntl din susu] Dimbevltei, vltele la til'g cu sutele, ciilugarul acesta we odihnesle In umbra unui salcim pitk, fara. umbra, satra aceea de tigani adunata in Jural une! ~intini cu giHl.'1lta in.. v.lzduh. - toale t~i sveau povestea lOT ~i toats povestlle Nastase Ie stia pe de rost, eli 1111 degeaba batuse el de atitea ori drumul dintre Bucurestl ~i Iasl,

C1iliitoria i Se para fui Henri (Ianace I mai u,aara c.a la venire.

Nn emu nlcl ploi, rriei zadtrl, Iar tov5.rii~ra nepotulu! san, pe care

8

prlvelistile ctmplei, !:nfiiliprea satelor, surisut prletenesc at camenilor il tif1eau mereu treaz. rnereu In\ ion,! 91:easii lo",ara~;1: H inlrumuseta ~i lui drumul : De n-ar Ii lu~1 'kiini~tea aceea care le luibur bucuria ciiL'ilorit'i, teama de !loti I

Nu erau prea gnihiti s_ajungii_ Tnanma era caldd ~i aurie Asemenea drum nu se face in fiecare an. Oprindu 51! din lot' in toe, dormind prin eire UlI Urg mai mare, ajufl.s'::J'li pe I] amiaza luminoasli l a hotarul Moldovei In trel zile, Acest hotar care pe vrcmea lui Stefan eel Mare era mutt rnai SIlS. [a Bacau ~i In Blrlad, coborise Ia Miko\' in veacurile din urmii Sub ce doml1i1or? HrisOllvele au ponreneau de aeeasta mlirire It Moldovei in pafida Munlcaiei

Henri Si Gaston Parrocel erau singLlrii (Caliitori care urmau SOl fie eontrolaf In acea zi Formalitatile ttneau. de ohicei, clteva ore. Vamesll, odihniti, aveau chef de yorba. Prea multe prilejuri Sa vadii asemenea fete slmandicoase n-aveau sr-atunci i~i faecau de cap. Omul care paze~te trontlerele este Iunctlonarut eel mai neplacut al une] tari E lUorocanos din fire. banuitor. pus pe barta Mai ales In partite acestea ale lumii, unde stapinirea turceasca a tinut atit-a veacuri, vamesil nu stiu cum sa se poarte mai aspru, cum sa intimideze pe eel care trece hotarul, cum sa-f sidie. rum sa-I brutalizeze. Llni] Iiindca a~a Ie e firea, alCil ca sa te sperie ~i ca sa-U stoarca baqi$llri cit rnai grase, Poa!e ~i unde se strecoara rnul]! raufliciitori, splonl sau ccntrabandlstl ~i Ie fac neajunsur l.

Cetileanul pa$ni(' trebuia sa plli.teascil loate aceste spairne, sa lreacil prin loate cele saple ladurl,

Cerberf moldavi soar U inttns la Yorbli dacii. urmind slatul lui Niistllse suruglul Henrl Parrocel n-ar fi fatui ne omul cars nil ~tie

boa bi 1'0 mi neasca .

Suridea en amabifitate. destacea cuterele ell gesturl lea le, i~1 arata hirtiiJe sl, intelegind prea blne, el filees tocmal pe dos dln ce i se cerea Cind UI1 varnes 11 invita Sa deschlda un gealnantan el allrma, dtnd din cap, ~i scotea din buzunar un portotet san nn brio ceag, iar cind il lntreba de unde $1-01 procurat carabine:e. dlidea [ar din cap aiirmativ si ridica din nou capacul Ilnpi liizi, rare abia tusese disco!ita, ~I vintura un papuc.

_ Francais I Bon passeport I repeta el, regasind 111 acest joe arnuzamentele ornului de la sud vescl din fire ~i lnclinat spre tarsa, Si·~i batea actele cu palma.

- 1\10.1 francais J Signor francais 1 ~I ariHa pe Gaston, care nil int-elegea mare lucru din [oug lerfile unch'ului dar eta amuzat <luia i~i tinea rlsul sl se cii:l!nea sii paril demn, chiar majestucs,

- Consul! Consul! se arnestecd si Nastase in yorba, ca sa rl-

dice prestiglul trantuzulul. .

- Ia ~atlHi de treaba, ornule 1 i-o tilie varnesul. Ce fel de consui e dumnealui, eli are pasaport moldovenesc I

_ Bon passeport t insista mereu, surizatur, Parrote!. Moi fran~is ... Signor francais 1

Jar Gaston lncepu ~i el sa ... orbeasca In jargonul algerienilor, printre care traise de-atitea orl :

- Ti voir passeport, mol partir... moi bon Irancais.; partir ... adio! Si arata nordul ca omul care v rea sa-~i vada de drum.

Pinli la urtnd de~armati de lipsa de conversafle It ace lor dol ,,"cmW, plictisiti' de dialeitlll lor franco-ualiano-aJrican, vamesi l, invin~i, reI1Unt.ara [a orice polemidi. i$l puserlt ellen] ii la taxele de

•

rigoare pentru toate marfuriJe 1101 pe care le introduceau ill Mol'dova, incasara bac~i~ul relllementa.r - mal putln substantial totus i declt ('elpe eare-I pllittse Gaston pcntru un calaballe mul] mal s:irac ta Bariera fiedistran, II Bucurestlloj, - ~i llis!lra pe ce] dol strain] s.a pa~easdi in vole pe pamintul sacru all Mu~atinilor, urindu-Ie drum hun lntr-un jargon molda\'o-algcrian:

- Bon vlaj L. Ti fran~ais r Alah blrn herechet versin t Adio, consul! 1'1 partir! Alivonr l

Abia dupa eli: Sf depli.rI,ara hlne, tel doi lrancez! din Avigl10n - in care 51! aprindeu, ca 0 lurnillitii din veacurl, sptritul de gascouada <II provinciel strarnosesf - i~i puturll da drurnul in t.;lata vola ho hcfelor de rls ee-l cutremurau,

Cind ~IIU ajuns la Focsani, Henri Parroc~1 SpUSe nepotulul .sau, care voin sa se instrulasna in fJregatirea unei drt! "Printre maidavalahi". despre tot ce pr ivea prlnclpatele danubiene :

- Tine bine minte acest nume, Focsanl Peate di. lntr-o zl aid \'3 fi c3pitala celor doua provincii reunite. Bucurestii ~i la~ii sin! prea peritericc en Sa fie ceatrn!' tiirii... Orgoiiul moldovenesc at f.i jignil d~ca s-ar Tace din Bucurestl capitala. la~H ar decadea, Acesfa e$i leit-mntivul boierilor reactlonari, care nu vad cu nchl bunl unirea cu Valahia. Poate d au dreptate Eu insli cred eli partlzanil unlrll VOT invinge.

Vechea Dade Vii fi reconstruita, Nu cred sa apuc aceasta zi, dar tu vel trai sa vezi pe romlni III un loc. E prea puternlc acest curent, ell sa I se impotriveasca dnevII. Oesigur, paliticienii tnteresatl sa fie (Joua tad. cu dol dornnltorl, CIJ doua guverne, ar prelera s,a ramile lucrurlle asa cum sint, dar eel tineri, mal ales eel care ~i-all fiicut studille la Pads. vibreazii ca sl valahii pe cafe i-al cunoscut Irni pare rau di nu i ai intiloil la Bucurestl pe eel dol frunt~i al culturii si-ai renaster]! Munteniei: Ion Eliade Riidulescu sl Nicolae BiU rescu.. Tinarul Gulian Pantazi. care tl-a Jos, cirerone pe rnalurile Dlmbnvitei , este discipolul lor Moldovenii de care [i-am vorbit - pe unil a] sa-, cunostl la Iasl -, un Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexarrdru Ion Cllza. Mihail Kogalnkeanu ~i-atitia altii, sinl gata sa Sf! sacrHlce pentru idE'ile de llhertate, de dreptate sociala, de egaJitate, de rldicare a poporului, de scuturare a jugului turcesc, Sinl toarte suspeclati de staplnlre , ~l pe drept cuvlnt l Nu m-as mira sa-t ,'ad in truntea unei revetutli, apol prezirlind actul care va unt rele dOlla prtnclpate sub ace~a~i conducere t

. - Clnd vorn Iace revolutla noastra, la Paris, nu ma-ndclesr di se vor mlsca ~1 moldo- valahii,; Dnmnul Lamartine rn-a incredintal cii fO$tii student! romi.ni due 111 tara lor ideile celf mai Inaintate t

- 'E nacat di nu se toteleg prea bine Intre ei! E piicat eli unii cum este excelentul maternatlclan ~i literal Ion Ghica, nu slnt bine informatl asupra persoanelor §l, in dorul unel scbirnbari grabnice. se adreseaza si-acnlo unde nu trebule Nu e mult de cind domnul Ion Ghica, lin tlnar cu studii str alecite, tacute III Paris, II avut imprudenta sa propuna, in numele unionistiler bucurestenl, guvernares unic.i! a arnhelor provincit lui M.ihail Srurdza, actualul hospodar al MoMovei.

Gre~ealii grava! Perspectivli cu totul impopulara I

Dealtfel Mihail sturdza ~,;-a dat searna el lnsusi de irnposibilitatea acestul fapt. E un Mrbal lntell gent, desigur, foarte abil, Ioarte run, vorbind romineste, IfrEc('~te 15ifral1tuze~te III perfectie - un eu-

rIO

\

ropean -. dar e. II~ om fals, preocupat maio mutt s~ .fad!' ~ v ere d~!1 sa guverneze prlnclpatul, N-am pumenlt aMa a va n11l;: , atlta cupiditate I Orlce document pecare-'I semneaza e llrilejul unel ataceri. I~\ rnareste rnereu moslile, aduna aut" peste aur. Numlri in slujbii, cumparari sau vinzari deligani, slrlhnurarea din lee in 10(" a evrellor, - toate slnt prile] Sa stoarca pccunii.

De la un lost secretar al hospodarului, un bolernas care -\ii-a parasit tagma ca sa se (a.d! actor, tinlirul Matci Millo. ~till ca, atunci dod ii trebulau bani sii-~i mal rotunjeasca 0 rnosie. Mihail Sturdza dadea cite lin ucaz prin care pedepsea, strilrnutlnd dintr 0 localitate in alta, pentru culpe lmaginare, nurneroase familii evrelesti.

Alarmaji, nevoltl sa-~i plirliseasdi loculntcls ~j tot a ... utul, bre~1,i oarneni alergau la Iasl, III curtea principelui, sa se deavlnovateasca. Domnul Moldovei sta pe scuunu] lui Stefan eel Mare. trag-ind dill ciubuc, ~i 5e uita la ei lncruntindu ·se, fllcindll-i mlsei, videni ~i ti-_ d!1o~i: vlnovatll, ingenuncheatl, eLI fruntean paminl, subllniau fiecare lnjurie II stapinitorului hiitlnd cu pulpana caftanulul in podea, fllcind un zgomOI intundatst Ioarte placu] warM sale. tntruclt diptusoala numitului cl;Iftan aseundea, la ... irt, pung] doldora de arglllti si de aur, Aceste blItiii rltmice in dusumea -erau fiova da cea mai el,ocventa a nevinovatiel lrnpr icinatilnr. Bunul parinte allirH se tndura de ei,ii mal Hkea. 0 dala tic1i1o~i sl mj~ei ~i le poruncea sa-~i bilge minfile In cap, eli II doua oara nu-l mal iartiL Apoi le facea. sernn sa intre in camera aillturata, unde un credincios al hospcdarulul Ii perchezitlonn ~i aduna pung-ile prearnarltulut stllpin pretul lertaelurui'.

Lucrurlle acestea, drag-ul' meu Gaston. 'SInt, cunoscute de toaHi lumea, cuplditatea lui Mihail Sturdz a, traficurile, eoraptla pe care u r.9is.pinde~te-n [urul sau nil rna! sint 0 laln3. pentru nirnenl, Nu-ti vorbesc dIntr-un sentiment de osttlitate fata de acest principe abuerv, care, preluind adminlstratla M.oldovei, a tnlaturat de la vlstleria t§ril pe ernul profunu ouest, pe nobilul meu senior Arklp Rosetti. .. Nu! Le vel auzi Iucrtrr lle acestea cu propriile tate urechl la Iasl .

*

AJungind lavperrile capitalei moldave, eel doi clWitori rasuflarii. usura ti, Trliisera. 0 siiptarnina de teroare, cu mina pe patul carabinei .• tresartnd la apropierea oricarul grup suspect, dorrnind iepureste, a~. teptind mereu un atac ti lharesc. Perspectiva une] inmnlri nep l'iic Lite. a pertracUlrilor, in lirnba lui Racine. ell cetele de tilhari nu erau [acute sao! cntuziasmcze.

"("urn. simtita retrospecti .... teams aceasta devenea eplca, avea ceva pitoresc, sporea plikerea ajungerl] intr-un mare oras.

Pllicere. mai mult relativil, Hindea aceasta IIi ungere se lntimp!ase

intr-o seara de ploaie si de bezna. .

- Avuram noroc l le spuse, la despartlre, Niistase. dupli Ce incasd galbenLlJ lrnparatesc, adicii austrlac, pe care-I prlmise bacsls, peste napoleonll lucitnrl tocmltl la plecarea dinBucure~ti.

.,Avuram norocv sail .. avuratl noroc= - repetase el de peste

j tntimplareal:u evreli dizlccati a pOV88tH-o tnsusi Matei Millo lui C. I. Nottar a, care, la rindul sau. a povestlt-o, acum patr uzeci ~i einci de ani, a utorului acestei naratiuni.

III

patruzecl de .orl de-a Jungu! diHHoriel, la hine sau [a rlru, la urcusul greu at unul deal, fa trecerea unui vlld spumegator, in fala unui oeisat Iini~IiI, in pragul unui han unde Irasisera culcus bun $i han{!ila durdulle La cumpararea unei dropll g-fllSe, in tat a unor uleele ~u vin b Ian ~i rece.,

Vanghelf, arnautul de pe capra, nu pusese nid un CU\ in1 pe tot drurnul

Priv~lldu· I urneril lati. .:eJ doi oamenl din pl)~ta[ion avura, Ill! I}

data. stranill $i nejusllficata impre ie eli el era dipitanul bandel

care urma sa-j jefuiascii.... Slmplii impresie, desigllr I

La I ... Amintinda-sl lumina azurie a cerului bucurestean, serlle placate petrecute in gr1idiniJ.e en Q v getajie bog-atilt sub stelele rnulte .,.i larnpiaa ele atlrnate de ramurile cepacllor, Ga ton fu nepllicu! impre iOlHU de aSf1eduJ in plo-aie ~i noror, al IDIITe!ui tirg de rese!linla.

- E 0 impmsie trec1itoare I it inCl1rajii unchiul, DupA clteva 'lite. iIi vel da searna de neasemuita Irumuseje, fata de cetatea lui 811(ur. II aceshn oras, II vcj vedea tntr-un amurg' de toamna ... lo.amnele de aUT ate Moldo\·eL.

Ineonjurat de coline. eu turnurl vechl, rnonurnente lstorlce ~i case pahiarhale, capitala MoldID'ei ili va evoca sptendD61e F!orenjei J Gaston surldea co aarecare scepticism.

- Nu eumva vorbesr in dumneata, unchiule, straIl1o~iI no~tri gastoni ~ San ai ajuns mal patriot dedt toti meldovenii La un loe?!

Unchiul il trase -de virful urechii, asa cum faellse odaUi., ell el, ~f NlI(JoJcun

C " cirii la marele Hotel de Petersburg, unde 0 Iorioteala de lume p%tritii. it impresionii adinc pe viitorul auto! al -ciI .. rtli .. Printre moldo valahi": boieri barrini in aine orientale. tinert rmbrlkali dupA

ioda Pnrlsului, faran!. tirgovefi. negustorj polonezl, evre] in pori !!alitean oiited rusi, dilugari velli!i dl1pa treburi de La monastirea Neamtului se amestecau pe slilile hotelului zidit dupa arhltectura rle peste Prut, asa cum Hanul lui Manu!!. de la Bucuresti, avea () infii..lsare tarceasca

lui Gaston Parroce], oamenli din I'floldova ii parurii rnai tacuP. 111ai rezervatl. Sa fi fost 0 simpJa Impresle y

- Ai dreptate, iI intari unchlul, /\'luntenii sint mal exuberant l, Fata de meldovenl, e.i siut cam ceea ce slut gaseonfl no~tfi' - ar:!.id nol, irenicul meu nepot I - latli de Irancezll de la nord. Cum pre.a b'ne at SImS, strabunii nostrl sint originarl din Avignon ... Noi doi <intern lIa.scuti la Paris, dar slngele apa nu se face; semanam cu valalrii. Vorb~te-n noi Provanta ancestr Iii! Avem fome multe ati· l1iUiU. Limba rorninilor seamana asa de mult co provansala ! Poate de aceea n-arn mat plecat eu de pe aceS1e mcteagirri ...

..

.. ~

Si-acum, d5·ne vole, scurnpe citltorule. sa facern 0 rnkii. dig-reo siune, care te-ar putea in teresa :

Parerile lui Henri Parrocel erau aceleast pe care le avea ~ Va-

~ile A.le.::salldrj despre munteni fi rnoldoveni, Intr {I epi'5!ol:i trirnisa In Besancon prictenutul sau poetuj Elloulrd (j.renier. barclul de la Mirce~tj scria r

I1Srumpul men Grenier, imi cerl a pri .... ire .rapid! asu(.ll'lI. dlferenler de earacter ~i de mora V,u ri care e.J[ist.'i intre valahi ~i moldD.vi. Ce ti-a~ autea spllne? Prietenul nostrn R,usso a spus, Intr-un moment de voie-bunli, cli valahil stnt gaseonlt Rominiei ~ nu S-II in~elat pre a mult. Acleviml este c! [ratH nostr] de dinco!o de Mikov au o apficare faarte prOR!mtata: spre ceca ce se ~heamll vulgar «iIlague.:> (glumli, plidi leal a) , Toat1 Valahia este la Bucuresti, adica orice om J:UI-e are 0 avere narecare aspirli sa guste delidile acestul nras, asa eli proprietafiJe shIt a ban donate unor arendll~i lacnmi

Aglomerarea de bogiita;;i trindavi Ill. 1I1iCUTe~tr a creat gushtri ~t amb'itii de 1.11] ordin rneschin, «A pli.r~a» a devenlt un 5COP, 0 nece sitate, Flecare se Intrece sa facii un tit mal mare elect prin eleg!!flta, pdn echipejele lui, prin felul de ase purta, sl, cum ace~ti oarnenl 1111 sint civilizati dedI pe jum5Jate, ft,i inc:hipui cite excE.ntricftaii c.araghioase se produe in Iiecare zi! Dar aceste mici cusururi nil stingfiereac bunatatea ~i nrnenla caraeterufnl valah, Tn Muntellia 03- menii slnt tot aUt de bunl, de arnahlfi, de ospitalieri ca in Moldova Dar slrrt mal veselt, mai rnue.allti. rata. toata d[ferenta. LII f1lucore~ti se adoptii orke inovatie politidi. literara ~;, chiar sodalli ell 0 U~lJri1lta ulmitoare, invreme ce III Iasl oarnenli se gindes.c de zece or! plna s-o primeasca

Caraeterul valah este mai rnerldinnal decit al nostru, La Bucure~ti viata este mal in ara~.ii dectt la la.!ji, lumea Sf! pliml1il mai mult ~i se raineazii mal user. Exista mal muJtli serl ozit ate, rna; mult tact. mal mults «,cullUecadenie.> in soctetstea moldavlt dedt in cea valaha Avern femei mu1't mal instruite ~I mai dlstinse ~i bii:rbati rnul] mar practici Literatnra valaha a produs mal rnult, dar nu mai bine deci! literalura mold a va, dirnpntriva. In siiqit, ca sa rna rez Ufl' , am sa adaug ell adevarata cauzli 11 acestor usoare diferenle carl: exista intre locultoril la~tlDr si ai Bucurestilor este c,.'i nel, moldovenil. slntern mai lndependen]l lati de guvern dedi muntenil. PQPoTul este I!cela~1 in aminduua princinatele".

Aceasta scrisnare a lui Vasile Alecsandri, gasitj printre hirttile lui Edouard Grenier. II 'lost publicata. lmpreuna cu aJte asemenea ravase, dUDa tl1liartea poetului francez, de dHre ennservatorul bibliotecH !lIn B eS8.1l (lOR, Geol'ges fuz;e r,

Jajjj cii ~i un franca ralacit pe aceste mele.agurt Imparta~ea aceleasi patel'i ale celul rnai de searna poet rornln al vremil, piireri pe care, de alttet, in mind ria lor regi.olllllistli, le propaga si-n zilele noastre frlltii rnotdovenl.

Cit sillt de juste apreci erfle all ui pepnr d espre aitul ramine, 10- tust, UTI seam de tntrebare, E cunuscuta superficialltatea cillaforilor stdiini, graba lor de II afirrna 0 eonvingere l;azaHi pe impresii tredihl,are. pe inforttudij eronare, care generalizeazi;i Iircrur] deatniilIunt.

De cind se aHa in Tara Rcmineasca, Gaston Parrceel avnsese prilejul sa Cllllstate cit multe atirmatii dcspre valahi si patria 'lor cum":nseln cele daua volume ,.Le Keroutza" ale lui Stanlsfas &cHanger erau [Jrofulld gl'e~jte

hi prlmul rind, fltlul dirtii, ,.Carup'" e de [cn Iernlnln, dec] trebule seris "La Keroutza", nu rnasculinul "Le Reroutza",

CI3

Multe tapte povestite in sutele el de pagin) il pareau acum tina.-

rului publicist parisian curate basme,

Ul1de sint vulcanii de care vorheste Bellanger?

Unde este apa flerbinte, clocotitoare, a rlului Prahova?

Pentru scrfitoru! francez, aceasta gida din muntt avea ,,0 mie de brate"" din care unul larg cit rlul lndre din Franta. Unde a v.aaut, Dare, Bellanger bard pe Prahova? .. Unde a vlhut masllnii, P!7'tocalu $i lamlii, pe cafe Ii in,\iirli printre bogatiile ~arii?

Probabi! Illaslinele. Himiile ~lpoftocaLele din cosurlle UTlUi preeupet sau dill ratturile unel bacanii I·au facut sa creada ca aceste Iructe meridionale cresc~i pe ripele Carpatllor l

Spirit pozltlv, Gaston Parrucel i~~i Impunea sa studieze eu toat~ seriozitateastiirile din Moldlo-Valahia, omul ~ipeisajul! trecutul ~I mai ales aspiratWe de viHor ale acestul popor, de care se slrnfea alit de leg at si-n ati] de scurta vreme.

- Fermecator I asa numise, intr-n scrlsoare, unchiul sau "end pelsajul ~i omul valah,

Si uncblul avea mare dreptate l

Prima deceptle pe care 0 avusese Gaston la la~i. din prlcina tnnoptarll ploloase, a. haltoacefor. a norolului ~i-a tntunerlculul u~~. [elor, avea 5a·j tread toa.rte curlnd ~i sa lase 10cu1. alter impresu, ruult mai Iavorabile.

Nu soar fi asteptat ca in rnijlucul unui dspartat tirg oriental sa giiseaScii oameni am de clvillzatl, (U maniere atit de dlstlnse, vorbind adrnirabil Irantuseste, cunoscind am de bine istoria ~i viaja Parlsulrrl ~i irnparta~ind cele mai tnaintate idei care circulau In ultimii ani de dOlllnIea .regelui l.ouls-Phtllppc.

Dar .temeile? Cita dreptate avea Hemi Parrocel dlld ii dcscrla gratia, Irumusetea. cultura ~i [armecul moldovencelor l

CAPlTOLUL VI

"Henri Parrocel catre marcle boier Arkip Rosetti', la~ Drago~e~tl last, 26 ocloinbrle 1847

Monseniore,

Permiteti-ml' sa va anunt eli dupa 0 Ilpsii indelungaHi., dupli. 0 di.liiterie care mi s-a parut nesflrJita,. am ajuns 1:U birre aseara La la~i. de unde sper sa pot pleca spre Drarro~e~ti dt "VIi curind. Am facut toatecomisioanele. pe carl! atl blnevoit .11 rna insiircina, to ate cumparaturile pentru lnaltimea voustra ~j pentru domnisoara noastrfi, pe care, ell atita mtirlnirnie, ml-ati ingaduit S-o consider iHea mea. spirituala.

Conform1ndu-ma dorintet exprimate de iniiJtimea voastra, am

adus cu mine pc uepotut meu, Gaston Parrecel, publicist pariz.ian, trirnis de guvernul liega.l ell 0 misiune Ia Bucuresti PI! linga 10511rclnarea primiHi de la Mi!!listerul de Atacerl Straine al Frantel, liepotu] rneu vrea sa studleze, in vcderea tiparirii unel dirti, snlul, pelsajul, ornul, sUirUe politice ~i economice din Moldo- Valahia. precum ~i preOClJpilrile sociale ale tinerei generatii.

Precum am mal avut onnarea sa va lntormez, GastOI1. Parrocel profeseaza idei inalntate, e bine vazu! de conduclitcrl! Frantei de m-line ~j a a dus ell sine. in afara de Imputernicirile autoritatli, re-

[14

comandar] din partea rnarelui nostru poet AI,Pnome de lamartine. a carui poezie «Lacul» duduita Mu~a 0 de-clamacu aut talent ~. eu a.titll sensibilitale. Domnu] de ,Lamartine nu este numa.i Un scriitor de g,eniu, dar ~I un orator de irunte, un animator de mase ~i, sint Incredintat, va avea de spus un cuvrnt~i in politica tiirii sale, dad nu ~j in cea eurepeana,

Slnt atlt de nerahdator .sii mi.iaflu in preajma ~i la ordlnele inalfimii voastre, lnclt alji ti plecat chiar de astlizi spre Odlgo~e~li. Dar arn crezut util pentru nepotal meu sa viziteze acest batrtn ~i frurnos or!l~ ~i sa vada clteva notabili.tiiti ale lasllor. In calitate de ziarist ~i ciiliitor strain va trebul sa scllclte 0 amllentii ~,l hospodan:rlui M~hail Sturdz!.!, de~j lucruJ acesra ne lepugnii, amlu.i cit ~j rnie, Dar am fost sHHuiti sa 0 Tacem. fiindc1i dcrnnitoru] ar H neplkut lmpresionat dad un arnbasador al Frantei l-ar oeoli.

ell' tngliduinta inaltirnl] voastre, vom mal r1imine aiel citeva zite (Hotel de Petersburg).

o data ell aceasta scrisoare, am trimls spre Drago~e~ti, sub paza buna, 0 parte din lucrurile eurnparate Ia Bucuresti, ~tiind cit este domnlsoara no astra de nerabdatoare sa vada ultlmele noutafj vieneze si parlzlene, n-am vrut sa-l lmpun supliciul unei noi a~tep:-tar! ~i JIll! grabesc sa expedlee clteva cutere, peear!! Ie vor porn) chlar astaz! oamenii no~tri de incredere de ald.

Va rog sa acceptatl, rnonseniore, tmpreuna cu respectaoasete omagi! ale nepotului meu, aslgurarea profundului atasarnent al ser vltorulul inli.l!imii voastre,

Henri Parrocel"

*

.. ...

eel dintiipersonaj din guvern care-I primi pe tinarul dliitor Irancez a fost beiz adeaua Nicolae Sutu, ministru.secretar al princlpeiui domnltor, un om de 00 mare disttnctie ~i co ltll I'll , elen de orlgine, liul lui A!e;;:andru ~utLl, tostul hospodar al Munteniei.

Beizadeaua [tltlu care pe turceste insearnna ..,fecior de print") se ariHiio foarte arrrabil, foarte ceremcnros cu tinaml easpe strain.

Intr-n Irumoasa Hrnha invatatacu preceptorf Irancezi, pe malul Besforutui, Nlcnlae !,lUt.1l - autorul vestitelor mernorll de mai Urzlu - il informii ca se lndeletnlceste ~i elcu scrlsul,

- Literatura ~i vinatoarea ma pasioneaza. Amindouii. constltule pentru mine un refugiu, a odibn1i. dupa rnunca ~i grijile guv ern iiIii .. ,

Aceste pasiuni ale excelentei sale ii deschisera imediat dru-

m.ul spre inima ziaristu],ui ~i ornului care impuscase lei in Afrlca, Vorbira indelung : Gaston despre reg-ele pustiului, belzadeaua despre ur~ii, mlstretli, lupll, cerbil, cliprioarele din muntii MOldovei, din paduri1e care odinloara se intindeau pina Ia marglnea Iasulul, inconjurtnd batrtnul eras ca. II uria!ja gradinli sal,baticit

Intrebat data a Impuscat zimbri, NicolaeSutu r1bpunse rtegati\' :

- N-am intiln'it nici unul in, teare peregrlnarlle mete clnegetice, Nu cred sa rna] existe speta in muntii nostri, Am test lnfurmnt eli anumin tamni de pe mosille prietenului meu Arkip Rosetti ar fi ziirit, In de.si.~urlle ccdrilor, asernenea specimens. Dill' se pfea poate ca aceste intilniri sa IlU fie dedi rndu! imaginatiei padurarllor.

~--------------------------~---------------- ---~----------------------~

Dumneata, ca viniitor, cunostl. de igur, ~i Iantezla \iriiltorilor - aceeasl pretutindeni, Dacii n- au ill':en';.a1, poate cii. oamenii acestia au 1uat drepl aimhr) cine ~Iie ce urs sau cerb gonflld prin vreun desls, Oroc ul, numil bourul"t\oldovef, esle embl rna ooasira nalion.alii.

n vechirne e i tau turrne intre i in mlln!ii nnstri, Oar au disparut,

de citeva deccnil, Probabil au lost varuti. pe in erate, niseah a

burl domestlci printre siejarii de la marginea paduril,

Sucotind cii e lnutil Sa ccntrazica pe excelenta sa vorbindu I de pereehea de z imbri pe care insusi unchiul sal! n vazuse, eLI citeva sltptilmini inalnte. Gaston replica:

- Unchiol men. Henri Parrceet, mi-a scris, la Paris, despre volevodul DragQ'5 ~i caleaua lui, Molda. Aceastii ciitu s·a inecat in riul l\1.oldova, ce slriibate I asul,.,

Be i zadeaua suri se :

- Mci un riu Moldova nu slrabate Iasul. ..

- Striibatc lasul ~I se varsa in Dunara, as-a am citi!. ..

- In cartea .,Le Keroutza" a lui Stanislas Bellanger, nu-l a~a?

Am cHit·a ~i eu, rise iari!~; Nkolae $utu, dar aceasta carte f plin..'l de in ormatii eronate, CiHiitorii intrcc, In tanlezie, pe vinatoTi!

"linisirul-seerelar Sf aratii inclntat de parlzianul rataclt prlrrtre vechile ziduri ale celafii voievodale. II intreba dad. va ramine mai }ntdt1i vrerne in Moldova, 11 invitli In 0 vlnatoare, il ruga sa transmita eastelanulul de la Drago(:,*U satutiirile alectuease ale unui veclu prleten ~·L pofti, pe a doua ii, in audienta 13 hcspodar.

Lui Gaston j 51! paruca importantul dregator nll era prea entuzlasmat de prmclpele saLl, despre care vorbea, de altmlnl ert. cu des pre un egal, nu ca despre un sUipin. 1'1 invltase direct in audielljli, Hira sit fj cerut, in prealabll, invoirea lui i\'tihail Sturdza.

Chiar in acea zl, Gaston Parrocet aHll ea niei hosporlarul IIU era prea lnciutat, prea sigur de ministrul sau, Sutu avea 0 origine, o cl1ltudi ~i un talent diplomatic, un prestlgiu, 0 onestitate ~i 0 putere de mJmca pe care .a11 bo;er rnnldovean nu le reunea, cu am3 straluclre, in acea vrerne,

- $lIiu e grec din f. nar _. Acest lucru i-l aduc aminte mereu inamicii siii._ fur principele II pastreaza, fiindca. are nevoie de el.

Prin acetasl fllrOfmatOT. care vorbea mal mulf prin in inuari declt prin allrmiirl, Gaston ailii eli boierut moldovean propus in I tl24 la domnie nu Iusese aciualul haspodar, cl hatrnanul Constantin Paladi, care iI murit dc,o rnoarte suspectil, in ajunul alegerii.

imluacat in eel mai solemn ~i mal strnlncit costurn adus dill Bucuresti, Gaston Parrocel, oarecum ernotjnnat, cu un sentiment de nelinlste, de tulhnrare. se ducea, a doua zi, in aurlienHi la princlpele Moldovei. Unchiul sau, Henri. i-l descrisese pe M.ihail Sturdz.i in culort nu tocmal Iaverabile, Recentele il1forrnatH - 1.10 tron cucerit printr-un asasinat - sporeau aversiunea tinarului iraneez Irnpotrlva acelnl satrap _oriental, tmbracat turceste, Ctl· barba lungli. cu purnnalul in briu, asa cum se purtau la inceputuI secolu'ui un AJi-Pa~a diTi lanirm sau i!lSi~i domnilorii de 1a Bururestl sail de la La~i.

Mare ii III surpr iz a cirul se vazu in tala unui birbat imbracat europeneste, avind aspectul unul rninlstru at lui Louis-Philipp : n.avea nici haina, nlcl barba de patriarh, nic] nu sedea turceste pe o sofa, cu picioarele sub el, inconjurat de eunuci si fumind din nnrghltea sau din clubuc.

16

Mihail Sturdz!I i:;li intlmpinii oaspele, prevenlter, 1ntinzindu-i

mln., slirizind ~j ~1l[J nindu-i intr-a fnnlLllzeasCii irnpeeabilii:

- Fii binevenH printre noi, scumpul meu damn!

Tn curent ell tol ell se petrecea in franta, ~i pe continent. princi. pele ii cere a irdommtii CII dabililate ii-l asculta (II mare atentil!:.

In vreme ce I\\ihail SIHrdza ii vorbea despl'e -refnrmele pe care Ie adus.l!S!! in Molilova. desprs stradanlile lui de a ridlca nlvelul ec.nnl}mlc~i cultural a] poparalui, despre insfitutia foodata de el ~i care-l puna nunrele : Academill ~\ihllileanii. lui Gaston Parrecel, indi in¥luentat de povestl le privttaare la print I se pare a c.aude cum bubuiepodeaua sub lovitur:ile pungiler de aur, ascunse in caltanele eVTriJor pri~njti ~i, prinfre cuvin-Iele rDstile de hospooilr. in cea mai armonimui1:\ limbii. de pe cheiuriJe Senei, auzea cum se i ntercaleaza cit e un autohton ;

- Mip!ilor! Viclenitor r Ti[iilo~ilor!

Afte!.a sa ii Iaeu onoarea de a-I retine la masa. <I11e:zlnd!u-1 la dreapta doamneL Citiva inalfi demnitari partidpau [a Reef dejun sjmplu, familiar. l:i care S~ servira rnlncarur! atese, stropite cu sampanie Irantuzeasca.

La plt:'clf1'e Mihail stunna spnse t1niiru}ui parizian:

- Te dud ta J)ragofe~ti. Te fOg wmunidi dornnutul Rose1ti regretul di la inceputul dornnici mele am fast nevolt sli rna despar! de eJ si pHtrerea de rau ca, la numeroasele mele invitafil de mai tirziu, n-a mal pr lmlt sa Cl)fn.bor.un!

Gaston Parrncel ie!jii de la curtea Moh::lovei Ierrnecat de acel om cutt, inteligent, 3mnbU, despre care anzise atitea lucrtJri urire, rnca 0 data i~i dadea seama cum se falsifidi realitiitile prln [ocu] irnaginatiel, Raporttnd III propria lui patrie aceste retlcxil, se intreba :

- Oarl!! L'Ouis-?hilippe !iii fie atlt de vinovat cum se spane P

o anii surpnzii. fu pentru el itttilnirea err senicrul de fa DragD~t~ti. JHl care 1i-l inehlpulse cu tetul all Iel,

rmpreuna cu unchlul silu, Hemi, ~i 0 suitli de zece in~i, Gaston Parrecel parihi 1~111 pi!-o mohnrWi di.min'!a.ta de toama Ii , OJ nori vineti ~i I::U un vin! rece, care rnlresea, vremelnle, a zapada. Unde e luminll5ul ~i ca.ldul septembrle bucurestean, unde a rilnas acel octornbrie de rniere ~i de azur care-t lnsotise plna la Ia~j?!

r-.!inSOllfca anunf;ltii de frigtd ~i corhll lui nciembrie se premcu Irttr-o ploale miirunta, care tntnneca peisajul, Abia de vedeau drurnul in un:~, cite IHI riu pe care..! treceau, piidrrrea. in care 5'!! in· Iundascril cele cinci droste, ell cincl l'!lZnici lrrarmati, suisul muntelui, brazi! ~'i carpenil care margineau soseaua ingustil, prapastla care hauia Ia dreapta lor ...

Gaston avea impresja unui srir;iit de lume.

De Ia 0 vrerne, pe tnserat, arborii incepurii sa Sf nir8<lsca, acclden(eje 1erenidui SI! netezeau. Cele cine] dro~le S~ apropiau de Driigo~e~ti. Sahli vestea C(ffi3CUI. Tipenle de om 'IlU strabatealnnoptarea plnlQasa. lata-i, pe ~oseanaHir.gHa. in 'lata loculntei bnlerestl. Ca-

- hiforujui string toate j Sf! pareau co los aJe_

Un parapet huiJt ~i lung, cu cnntratorturi, cu douii ctsme!e ~i

J7

cloua pisanii la dreapta $i Is. stings. porjtlor de lntrare, lnconjura parcut urlas at castelului, purtind elte un turn patrat I'a cele patru unghiurl de inUlnin: ale zidurlior.

Tn fata era blserlcuta veche a Drilgo~t~mor, paradis rtdlcat de Antonie Ruset Voda ~~ii care tacuse parte. pevremuri, di-n cuprinsul parculul Bunieol Iui Arklp Rosetti, marele vornic Matei, darimind z'jdul de Ia intrare, fac!Jse altul nou, in lntcrlorut do:menlului, tra, gind in fata un drum larg, pietruit, liisind, dirtccln de el, satenltor, impreuna CD un grup de tel, folosinla lecasutul de inchinacll!ne.

Linille palatuluieralJ! slrnpte, severe. Ceva rece, strain, se des, prindea dln acel Dereti vOPlii1i in galben, un galben intristat de ce- 11'11,iul lu] nuiembrie, Copacli, care Inglilbenisera sl el, se scuturau In vlntul toamnei... singurlUate .. , apasare., tristete ...

Resedinta boierilor Rosetesti, a~ezata pe un platou tnalt, de unde, in zilele frumnase, se vedeau hi vale deal uri , ctrnpli, sate, apE! Blstrltei ~i drumuri serpuitoare, n-avea nimh: din pitorescul, din Iarmecul arbltectarll bizantino-armenesti, careinzesfrase palatele, culele ~:i monastirile din Muntenia CLI scar] de piat!'!'l, arcade, bolt!', colonete, pridvoare, folsoare, atabescurt,

Peste etajul de JDS., sub care se l:rr~irau nurneroase indiperi" se mal rldlca la mijloc un eta], rna] mult un turn, care nu cuprlndea dedi a treia parte din suprafata corpulul principal.

La spatele lmenset cHidiri piitrate, care de [ur [mprejur numara rei pujln 0 sufa de Ierestre, departe, prlntre tasadurile de zarzavat, despartite de castel ~i ascunse de stejarll uriasi, erau rlslptta Ioculrttele slujitor llor, ale bucatarlfnr, ale paznicilor, ale argatilor, ale robitor, cuhnljte, grajduriIe. cotetele,

Domnul Parrncel, preceptor al duduitei MU:la ~i mat mare pes~e logofefii care admlnistrau moslile numeroase ale bolcrului Ark~p Rosettl.Dragesesti, locuia un pavilion unde se aflau ~i' birourile gos· podiiriei. 0 perdea de, brazi Si de tufisur! ascundea rsi acest pavilion,

Domnului guvernor i se pusese Ia dispoz.itiepatru·cinci odiii spatloase, {rurnos mobilate : cea mat Iumlnnasa demnla sa 0. puse la dispozitia nepotulul,

La spatele castelulul Rosetestllor, dlncole de zidul parcului, tncepea Muntele Tugulatul, acoperit de paduri seculars. In mijlocul nnul lumlnis din acest codru, se aIla lzvorul Zirnhrului, spre care eel doi Parrucel , lnsotiti de Hies lmpuscf Vrabfe, erau sil. pnrneasca la vinatoare de zirnbrl de cum se vor fi rlsipl! zdren~e[e de nori vinet], care se tot Impleteau si Se tot despleteau Tn bataia schlmblltoare a vlntulul,

Gaston fa presentar marelui senior in dlmineata urmatoare scsirfi, Facu .0 impresia cxcclenta, halt, sub [ire, cu capul de ptlet roo mantic, eTa Ioarte elegan! In costumul sau colorat ~i care nu se rna! purta la Paris, Gaston Parrocel remarcase chiarTa Bucurestl ~i la last ell. vesrnintele hl\rbafilor de seama lui erau mal modernr-, mai sobre dedi ale lui.

In aeelasi tirnp constata cu surprindere ca. hoierul RoseW, des. pre care unchiul sau Ii spusese cli este un om ell vederi tnaintate, avea aparenta pe care el. Gaston. 0 imprurnutase, Imaglnar, hospodarulul. Dar, In vrerne ce Mihail Sturdza se purta rllS, cu 0 rnustaja scurta ~i era lnvesmintat in haine europenesti, castelanul de Ia Ddt, gO"ie~ti i~i prirni oaspele intr-un halat lung, oriental, inolns eu ~n briu lat de rn1itase visinie, Pe cap purta 0 tichie rotunda, tesuta din

1]8

nJargaritare, lunecind usor spre ceara. 0 barba lunga, asemenea lui Ali- Pasa al Ianinel, iJ cadea pe piept.

Era un b.'irbat frtrrncs r:.olerul Rosettil Aves. fruntea netedll,

Iata pallda, u~or rnasllnle, ochii negri, sprtncenele grease, Impreu. nate, nasul subtire, 0 gUTa rnica, Ierninlna, care pard nU_~l avea lowl ,In s!ufaria: acees de par, in mijlocul musfa.tl1or ~i III blfr,bii negre, strablltuta de ~uvite albe , care H d~deau un aer neveruslmlf Niciodata nu vazuse til1aruJ parizian, nic] aievea, nlcl in vreun portret, aeestamestee de aID ~i aegru if! ba.rba unul om.

Arkip R.osetti avea mi~di.ri lenese, gratioase, de odalis(!a ~i de pa~a i i~i mtnglia, mereu, rnlinlle f'rLlmoase, eLI degete lungi, inciil'" Cljfe de lnele Vorbea 0 fral1tuzeaseii din dirt', faade aleasa.

- Te uitl la miinile mele, domnul rneu P I Aceste rniini n-an fu· rat nlclodata l Averea pe care am rnostenit.o de III stramo~ii mei rnli scute.!)'te Sa Ie fofig ill averea statUlui. Mihail Stu.rdza s-a despal'lit de mine mndd eram vistierv Iar aceasta demnltate este cea mal irnpottanHi pentru un prlncipe care' vrea sa se imbogateasdi. pe spinarea sfJpu$iI(lc sal. Stia ca nu-.!)'i va Dutea tace dill mine u,nealta jafurilor lui!

- Alteta sa si-a exprimat regretu] protundca i-ati retuzat cola borarea, in mai Ilwlte 1'rnclul'i.

- Deaigur. '-af fi pldcut Sa aiba ca mlnistru pe un urmas a' vnlevodulul Antonle Ruset I Mi-ar Ii dat orice, aIara de departamentul f;nantelor. Acola ii trebllie un compllce. la.r mle, lucrul acesra [rrri repugna, Un lnalt demnilar alta,ii trebule sa fie irepro~abi'll' Apoi, schirnbtnd vorba ; uncbiut durnitale m-a informa] eli tntentiorrezi sa scrii '0 carte despre tadle noastre.

- Da. "Printre moldo-valahl" •..

- Ideea este excelenta. mai ales ca avem nevole sii fimcunos·

cut1 fa.vorabil in 5 triiiniitate. Prieteni de-aj me] stitt acum Ia Pads pentfupl'Opaganda nationall1. La anul sper sa rna dUI: ~i au aeolo. Am promis Parisul scurnpei mele copile, Mu~a, ell. un dar penfru eel optsprezece a:ni ai ei, rmplinesc ~i eu, atunci. clndzeci de an.l. N-am mal rest la Paris dill vrernea lui Ludovic al X VIII·lea. Cr'ed eli orasul S-a schimbat mult.

Stan cu cea mai mare placere Ill. dispozitia dumitale pentru to I ce priveste ptiicutadwnitale taminere printre nol, cit ~i pentru publicarea lucraril de care mi-ni "orbit. le·a~ ruga, tnsa, ea tit!ul di:riii Sa nu fi'e ., Printre mnldo.vaiahil", ci "Printre romlni", Vrem sa deprindem Europa eu acest cuvlnt - "romin" -, in semnul eantia vom lace unirea celor douii provincij. Este un vis, care ne U[mare~te de secole ~i pe cafe sper eli genera~ianOHs1ra if va ' transtonna intr-o realitate!

Gaston Parrocel asculta, Iertnecat, discursul baleralul rnoldonan, at cami vncabular ~i inlantuire a frazelor liaminteau stilul ceonlcarlfer Irancezj dinveacul a1 XVII-lea.

Ii parea totusl straniu ell: aceste preocuparl am de actuate sa :tie ale unui om imbracat [ntr-un bogat caftan oriental, all!! unui persona] desprins.,parcii, dlntr-o llustratle a celor ,,0 mle :;;i una de

l1opfi..... .

Aspectul fizlc - de potentat persan, de reg-e aslrtan sau mare vizir - al senicrulul de la Ddigo~e~ti contrasta ~i cu plcturile ItaIlene, olandeze ~'i franceze care acopereau perejll, ell b.ibHoteca. boga.ta, ell edifH rare legate In plele ~i pecetluite cu Iltere de 1U.IL

19

In mljlocul tablourllor, 101 un loe de nnoare, era 0 bit1ilie dIn vremea lui Ludovic 01 XIV -Iea, pictatli de Joseph Parrocel, Ilustrul siramos al lui Gaston. stranepotul contempla cu emotie acea tii oped incercind co. ~i uncbiul sau, Henri, senti.mHltul de 8 se Tcga'Si tntr.o famiJie. intr-o patrie De la inaltimea cadrel, ochii se rasau I. impozantul persona] cllre iI privea ant de afectllos!Si pe care, totusi, nu- putea realiza ne dep!in ~J[I ~1ia tn ce categorie de 001' meni sil-I plaseze.

Tinliru]ui democrat, publicist ~i crater parizian il piiru cludat ell. marele baler. care visa unlrea celor doua prindpate danubiene ~i protesa cele mal ralde senlim!'nte patriotice, fiind in curent eu miscarea ideilor generoase din Franta nn se aritase prenrupat 0 singurii ciipa de rldicarea poporului, de eliberarea ljierbi]o[' din sclavia lor rnedievala, I se pi::rca magnlticulul amfitrlen cii toate s1nt detlnitive. eli nimlc DU trebuta schlmbat in ortnduirea soctala.

Vorbea mereu de averea lui ell de un mffit SUPTem, ca de 0 suprema ~forie. I~i eyota originile nobile, pe cei care in deeursul veacurilor primiserli ~i sporisera aceasrs avere, cifrat1i acum III zeci de mii. la aproape o suta de mil de fald Mo~ii, sate vite, argati, robi. Un drept intangibil. A.lciituire hotaritii sa rlimiie asa in vecil veciIOf. $i ca holerul Arkip erau totl marli latiturrdlarl ai Ml1ntcnici ~i ai tilrii lui Drago~. Numai bojerna~ii tineri arnestecau in revendlcarile lor nationale pe cele de o,din social. Usurarea vie1ii muncitortlor pdrniutulul, 'imparprea mO$iIlor la !arani. deseobirea tiganilor mergeau, ta tlneril acesfla, mina in mina. en preocuparea scuturarli [ugu)ui strain, cu griibirea unlri] principatelor.

Gaston Parrocel constata cu surprindere lucrurile acestea ~i se lntreha cum Ie va putea Implica in vlltoarea lui carte, cum ar putca trec-e cu vederea aceastli nepasare a llitifundiarilor fatli de mille de sclavl ai pamlntu)ui, clnd pe acestl privilegiati. patriotl inlmosi, voia sa·j prezlnte in cele mai Irumoase culorl ?

DOlla ore sezuse de vorbli tinarul revolutlonar cu arnlltrionul.

In lncaperea vastaT care serves de birou ~i biblloteca, un hustean urias se consuma in dim in , zvlrlind pilpiiri rO$cate pe ramele aurlte ale tablourilor, pe cotorul de piele rosie al dirtilor.

[ntregul palat era prevazut. in afara de climinurlle marilor rn· diperi, cu sobe zfdite -In perete, dupa sistemu! rusesc, ca sa Incalzeascd doua odai in acelas] tlmp,

rnc! din prima zi, Gaston avo onoares s5 is masa CLI stapinii easel, ell monsenlorul $i cu domniscara MtI~a, unlcul lui copil,

Viiduv de' zece ani. ArkipRosetti lncl'edintase eresterea Mu~ei eurnnatei sale. Margbioala Roznovan, vaduva fi ea. 0 sora cu clnclsprezeca ani mal mare a diposatei Smaragda Rosetti. nascuta Cantacusino. mama dornnltel,

. Cucoana Marghioala, matu~a duduijel ~j care bnrezass dupa numele ei, Malia, pe /V'ill~a, era 0 Iemeie aprig-a: fusese I'rumoasii la vremea ei $i avea inca pretentia sa dea tonul modei, chiar fa las], pl.lftind $1 impunind tcaletele tineretrl el. $j Dentrn durnneael, cucoana Marghiolita Rowovan, ca ~i pentrn curnnatu] el, vremea se oprise in loc s nu Irehuia schlrnhat nimk din pat;iaThala orinduire.

Aceasta doarrtna din protipendada Boto~anjlor, apoi domniscara Mu~a. plus dumnul Henri Parrocel ~i un tina.r dlstins ~i taeut, care servea 1:11 !!rafje pc cele donn feml"i Intre care Jusese asezat, erau

20

I

( f

\

e mpanlcnli dt' masii ai holerulul, 111m servltd intr-e vasta sufragerie de Iii primul eta], allilul'i de bibliotf!ci.

Un a/t camin uria~ indllzea aceast inca ere, impodobit ~i eli til tablourl vethi. in rame IlHle.

Aparilia primivaratic.'i a .'\\!Jllei n-a.dusese in sala de mlncare I1rimivara doriti. Poate din timidltate, poate din severitate, din 1110' destie amestecata ell orgoliu. dOlllnita Maria Rosetti nu cilub sa. atragli atenj ia, sa se amestece pr ea mul1 in conversatie, sa lnveseleasca so ietaten prin ciri pitul ccler saptesprezece ani ai ei Pulineie cuvlnte i le al.lresli nurnal lui Henri Parro,el, btl[ de care lli\rcJI ca nulre~je mnIIii stima ~i afec1ir.we. PeGastoo II primise cu politete, dar ritra "iei un suds. Era, lntr.adevar, indUerenta in purtarea el sau, puate, nurnai shnularea inditerentei. ca sa-~i ascunda curiozitatea. r.erabdarea? 1._ Domnisoara Rosetti vorbise de atitea ori cu preceptorul ei des pre nepotal de la Paris. il citlse atltea scrlseri. prlrnise de la el dirti, it aprecia :;i 5e nurta, totust, latli de $1 eu 0 mare rezervi. Oin cind ill ctnd, pe Iurts, i~i ridica priviriie spre n01l1 musalir, ea 511 II! piarda apoi in vag .. Pnate Iaptul ea tillaml era un strain un franeez, ii impunea, a intjmida. Po. ate acea cuviinta orientalii, acea ramiiVla de prejudeeaji, ceva din amintirea S"everillitHol' ct? (,arero. poate ~i tearnn de matu~a ei 0 lmpiedicau Sa vorlJeasca tinarului.

La rindul lui, Gaston se sirntea si cl intlmidat in aceasta socie , tate neobisnuita, in aces! amestec de aspecte, rasliritul $i apusul, e v ul media si actunJitatca ...

Domnisoara de !jCaptesprezece ani, care avea Iruntea palid~ sprlncenele arruite ~l uchii IrumO$i ai tat1ilLii ei, ina Ita. subrire, cu mllnl en ale Glocondei, ell gesturi pllne de grafje ~i de majestate, ii parea 0 aratare de dernult. a arnintire de poveste, 0 printcs~ din miniaturil-e per'sarre,

o va mai Vedci! vreodata s Sau era acea.st1i. aparijie numai un mira]. darul suprern de bun venit ~ Dupa 0 aparitie trecatoare, p~. pu~a nil va fi inchisa dill nou in dulapul ei Ierrnecat, in care orele suna acompaniate de muzlca une! gal'ole?

In II:-eme ce cnmesenii sareilu de Ia l!1l subject la altul, Henr i Parrocel n.avea cl"ci1 0 preocupare : ce imprcsie. t~i vor face tineril unit! ccluila ll. pina la ce punct i!ji va putca el reali2a visul iI Fi·YlI nare hn'orabili:i proiecrefor uncltilllui mult a.:;ter:rtata jntil.nire pregiitlUi de el, in urrnarirea unui plan pe care DLUTIai el iI cunostea?

Gaston disp"nilea cu aceeasl dlscretie rezervelor domnifel. Nu ril.uta Sa se puna in evldenta. asculta CLI atentil! tot ce spunea arnfltrlonul. E!fa joarte curtenltor cu v.madarne Roznovan", nu vorbea de-cH afunc] clnd era intrebat, Cliuta cit rna i plltin sa straluceascji, i ar verva cu care cucerrse pe bucui'e~tel1i 0 pasira pentru ziua dnd se va Ii familiarizat cu ncbilele-i ga7:de. cind va vedea ell aceasta ven'a nu este indiscreta, [noportuna, eli e a~teptaHi. apreclata,

ru:kio Rosetti i,~i anunta oaspeth ca a sfirsit de scrls prlrnul \"9' lum al amintirilor sale. pagini de mernoralistica smestecate cu un Ietoplset al Moldovei, Asemenea oamenilor de teapa lui. care vorbeau atit de bine frantuze~te, ruseste ~ greceste, el nu era obisnult cu minuirea Iimbii romtnesti, in care vechil crankari turni1.sera totu~i atitell Irumusetl , el i~i redactasa literatura in gl'aiul sl sti lul oarecuru ernfat;" al lu; Cha!eallbr1and.

Ceru lngaduinta S8 eiteasca lin capitol j prnpunerea fu pr'imitli ell depJina satistactte, dad nu [II aplauze, de toti comesenil,

Trecu:ra Sa Ia caleaua in hlblloteca, unde hnieru] scoase din sertarul hlroulul en teanc de coli marl, se inlunda intr-unfololiu ~i incepu sa citeasca, pagina rlupa pagina, amlntirt ~ammalel care incepeau din 1808, din prima lui ceplllirie, Mu~a sedea pe un scaunel, alaturi de parintele ei, privindu.] cu dragoste $i adrniratie, rldlctnd cu reli'gioz1tate~i a~ezind pe genunchl Iiecare toaie citit~.

Arkip tinea coala Tn rnina stiflgli, iar cu dreapta miflg1ia ctestetut copilei, care se uita la el extaziata.

fUidirUe din cam!" tuminau acest tab lou idHk, inviortndu-l cu raze auril sl penumbra care 1I rellefau ca-ritr-un tableu de Rembrandt.

I\cum i~j detc seama Gaston cit de suava era aeea copmi., care p1i.rea siiaiba mal mult dectt saptesprezece ani.

Un gil. statuar, pe un piept cu sinH tnvoltl, un mijloc subtlre, pe suldnr] Implinite, I)I! picinare lungi, nu ca ale orientalelor sedentare, care, stind ziulica intreaga cu pieloarale incruclsate sub greutatea . corpulul, nu Iolosesc aeeste mernbre, le opresc dezvoltarea.

Din copllarie, Mu~a Rosetti se catara p€ stinci ca 0 dlp.rioara ~i dilarea blljete~te, intrecind pe eel rna] Indraznet] cavaleri. Acum sedea cuminte, surtzatcare, cu ochii plini de vis.

Mai apropiatll ca ieri si ca alaltaieri, in abandonul ej Iilial, era o mll!a mal calda. mal omeneasca, Se topise r1l.ceaJa, solemnitatee cafe oinra~urase pln-a cnm. Hipnotizat, Gaston nu mai vedea, in 8· rneslecul de lumini ale 'lUei cenuslt si ale locului jucau§, declt mina alba, indircatii de inele, a seniorulul lunecind usor , intr-o mingiiere, pe pilrul negru al [iicei sale adorate.

I\ceastiiimagine ramase adinc tntiparitii in mintea oaspelui strain. J-riiia in el eu puterea unel arnlntirs .. Lucrurile Irurnnase, pelsajele care ne euceresc fulgeditor imbraca. in aeeeasl dipii. aureola ~i Intenslfatea suvenirului.

,,/i.cest paisa] e frumos ca lfitr-o amintire"

Dol cil.mara~i intrad ell cite doua sfcsnice de cite trel luminari aprlnsa ~j le asezarj; unul la spatels bolerului, ca sa-'i lumlneze leeiura, s:i alte trei pe lacolluri. Un mhos de miere Se raspind; in in, capere o data cu intra rea celor douiispre(lece luminari.

Acum pitpiirea fac:liilor de ceara lumina prof.ilul Mu~ei, suhllnilndu.i alta frumusete, 0, naluare de Ilictutll vcche, viat.a unel viziuni de dernult. trecerea nos!lligica in dornenlul lnchipuirii,

Tresrtiturtls marunte~i citf, 0 usoara bubuttura a bu~tea nului, r_an~ se consuma ~; e)l.ploda ;n dim!n, vncea mOi\otona ~i ann.ol11oasa II leetorutul se irnpleteau cu respiratllle celorlaltl ~i co vijiiturile vintulul in I1orn. 0 vrajil din adirtc de veacuri plutea lntre peretil grei de cadre aurite,

lmpresiile lui Gas:lonParrocel erau attt de puternice, 'il'lcit i se pam eli Ie mai incercase o data, 5e pornenea absent din acel ca dru alevea, ca s,a triiasca, aceeasi scena, in alte epoci,

Aceasta cfudatll eva dare din realitate, devenita transpuneran aceIelas] realitati intr .un BV indepartat, rf\J lusese nurnal scapararea unei s~cu~de. ~l p~rsis~a i~lens. ill suiletul Fnarului ; el nu se putea smulge din [ocurlle lmaglnatlel, rn care se simtea, totusl, alit de hirre, ca-n betia unui stupefiant,

Ce se netrecea, oarevst-n sutletul Mu~ei? 0 enigma. Saptespre-

22

23

zece ani pstrecutl, tea mal mare parte, in sing'uditatea munjlter, ~n veciniitatea codrllor adinci, printre salbaticiuni ~j protesort, printre serbil pletcsl al mostei, ,tigllllii ell ochlj de taclune, printre rnadonele

~i i nfantii spanlnli care 0 priveau din ramele de aur, printm rniile ill de tom uri ale btbllntecll piirinte~tL ~l dirtile tIe curlnd so site in tarn

ale L1nOT scriitor! modern! - Lamartine, Victor Hugo. Honore de Balzac -, copilaria, adolescenta in acest clirnat delegendii, ce gilldud, ce senflrnente trezeau eel saptesprezece ani in inima fecioa.rel moldave?

Cadrul legelldar. Pa!atu/ vecbt, sobru, butucii din c.arnil'llLl urias, vintul lui noiembrlc vuindin horn Amietirea unul roman al lui Alexandre DUmas, "Strigoitll Carp an lor", cltit de mult. Era, tot asa, 1111 caste] mistertos, eu personaje romantlce, cu hrube, eu bol~i ~i galerll subterane ducind departe, in codru, cu zldurl Tuajte, gTO ase , cu portl grele' de stejar, ferecate, care' aparau pe bolertt refugiati la apropieres tlitarilor,

Gaston Parrorel seconiunda cu unul din C'll.stelanli lu] Alexandre Dumas gazduiti de Smara gda Bram:ovan in vechlul palat al cnejilor, jar domnisoarn Maria Rosetti Ii parea relncarnarea frumnasel polqneze Edwiga din "Strigoiul Carpatllor" ...

Ce ginduri 0 frarnlntau, care. pe Mu,a in acests clipe ernotionanta ell 0 amlntire?

Peate eli nlrnic din toate cite treceau prln lnima ~i irnaglnajla lui Gaston. Copi III era, flidi-ndoiala, nurnal a tat!ilui d. fel'idtli sa-i simta min a, mlngllndu-i crestetul ~i slt-i audli glasul melodies eveclnd, lntr-o limb! mal trumcasa declt a domnulul Honore de Balzac, momente de la inceputul veacului, pomenlrea bunicllor ei ,I [ocurile rniculul Arkip in mijlocul acelorasi mobile batrine~ti,in lata aceluia,$i cilmill, cllre-1 lndl./zea acnma ~i pe d.

CUeva zile in ~ir, inaJtimea sa em naspettler ftagrnente din

memnrrilc la care lucra de trel ani. Tot] ascultau euatelltie ~i admirafie

.:.... Domnul Gaston de Parrocel u.are nicl 0 oblectie de facut? tntreba. cucenul Arki],!, adauglnd, numelui burghezal tlnarulu] aristocratica particula ,,,de",

Oridt ar Ii Iost ei de democrati, unchiul si nepotul prirnira cu satistactle magulitorul adans, care Ii iniil!a, deodata, in propriii lor ochi.

Mai ales unchiul era feridt sa-}i vadii nepotul innobilat la reo

pezeala, Aceasta adaaga un titlu in plus la meritele imaglnarulu!

prctendem la mina domnitei. •

- Slnt lnctntat peste masura I raspunse Gaston. Paginile excelenjel voastre pOI sta en clnste ailituri de tot ee-au sc.r,is rnai de seamli marii rnemotlallstf ai Frallte'j!

- Simt. totust, 0 oareeare rezervliin tonul dumitale. .. Ai putea sli ne ,o cornunlctP

-, Dad seniorla voastra imi permite, II ro~ sa-m! acorde o

audienta, ca sa-mi pot exprim,'l il1 voie, mai pe b.rg, na reservete, dar oarecare observatil .. ,

_ eu cell rnai mare placere I Mline dirnineata I ii raspunse boo ierul

A doua zi , In ora W, Gaston Iu prirnlt in blroul-pinacoteca,

Spre marea lui surpriza, gasi acoln ~i pedomni~oara MtI~a, ·im~ brlh:ata dupa moria de la 1.1'130, rna! suava, rna] primaviiratktl declt

nrtee gTaVUfa II epocii, De rindul acesta , eopila era prevenitcare, S1I. riziHoare,. usor emolionatll.. 1f.i.1a si-~i asiste, poale s1i-~1 :lpere, pa· rlntela de e\'entualel~ critlci aduse de domnnl de Is Pal'"~,

Un prestigiu nou i",:onjurll acum pe Gaston: prestlgiu] judeeitQrului.

- Am lnvltat ~i pe Mu~a I slse bcieru I im'.iiJulndu·$l edrasla In privirl dr.aglistouse. N_sre dectt de invllfat din convorbirea noastrio Micuta ml-a servit de secretara. Cele mal multe psglni i le-arn dietat ~i mi le-a scris ehiar ea I Eventualele gre~e1i _ ~i cred eli slot destale I - le vom purre pe searna domntsoarel noastre, a.datLga surlztnd ~j petrecindu ~i frwnossele degete lnelate pe crestetul copileI, cafe se lasa mlngiial.a ~i se alintOi cu gt"atiile unel p'isi!:i de Angora.

MU$R, care tinea pI? .gcnunchi Ull teaRC de coli, i Ie intinse lui Gast.on. Acesta, grabindu_se s1i Ie ia, atinse degetde demnitei. La contactul pielitei alhe ~l catifelate, eJ se cutremurs de.n Infinrarc adlnc.ii ~i ell stll. pe care n-o C un oscnse nieioda til.

In asteptarea sentintel, de pe scaunehrl de la dxeaptll fotoliului parinteln; et. .domni!jioara noastcll ridica spre Gaston Qchii rnari, negrt tiinti in migdaHi, ochi umbrltl de gt!rn! lungi ii-n care se citea, lla.rcii 0 logaciune. implorarta de-a nu n prea sever.

- llustre doom, rncmoril le domniei voastre, precum am aVIIt oauarea sa vii spun aseara, sint mal presus de orice eriticiL

Socotesc, insli, eli materia lui este prea amestecat, Paginlle care dcscriu copllarta, adolesceuta. tlneretea ~i hlirbapa inll!timii voastre sin] fermecatoure, Dar lata rezervele rnele - data rloriti sa le nuntiti asa - aceste pagini trebuia despirtite de eapitolele care p~i. ye:s<: Istorla Moldovei:. In cronologta tihii, faceti opera de erndit, In vreme ce restul e scris ell fragez:ime, cu spontarreltate, Dar ell mer.g

~i rnai de parte. _

Valornasa donmlel voastre literdura poate servl ca material nu numai [a dOlla, dar chiar la {rei dirti deesebite t _

Prima: amintlrile prQpriu-zise, atlt de calde, attt de pitore~ti. i\ deua : lstericul t.lirii rnnldave, opera savants, hieraticiL 1\ treia: povestea farniIiei, II domeniului si II averil Iasate de ilustrti stdi'mo$i ai excelentei vuastre, Precum yedeti, am avea trei dirt! voluminollse, mai lnteresante UDa dedt ceatalta,

Gaston tacu. Arklp Rosetti la fe1. Mu~a t2.I:U ~i ea. Un Inger in.... ghetat I>atea dio aripl in tavan, Boieml se ridicR brusc .

- Da-nli IJn riigaz de gifldire! ~i-i lntinse mina, Tlira sii se uite II! 1.'1.

Gaston salutii adine ~i res! din bibliotecli. surprins, palld, tulburat, emotlouat.

- Unchiule, cred e-arn facut 0 gafli! se spcvedl el lui Henri Parrocel. c31-e-1 asteptase, neriihdator, in padWm. ~H povastl toat1i seena. .

. - Nil cumva l-am jigrM? Nu viid cum ..• am fost foart'e polio tkos... Coucedierea aceasta brusca .. _

Henri snrlse, ii puse rnlna pe umar r

- Nici 0 grija! I\$a e belerul nostru cind trebuk sa ia 0 hetarirf! importantit Clnd e il1tr-lldevar contrariat, 'i~i concediaza easpc'e politicos, surizlttor. E un om 10arte delkal .Nu vrea sa dea impresia c-a fost nemultumit: Dar atunci dndi se propune cmra Iavo'I'ahil. pllkut priutr.o ciudlltii reaetlune, vrea sii 1'limina. cit mal re-

24

, .

rede slngur, ca sa medtteze ~ sa ill 0 hota.rice. Sa nu te mire purtiirile lui oareeum despctice. Invatatl Sa purunreasca, sa tle uscultatl grbe~t.e. rnaril seninrl orientall 11LI-~i domina Instinctele, Comparat cu altii, patrnrrul e un model de edLl~atie ale:.asa, de delica!:ete sutletellsta

Intr-adevar, 13 ora pdllzului, atit seniorul cil ~i dernnija, care Jlurta acum D aWi loa!ati! dectt tea matinalil, D fCllhilii dl! muselina, decoltata, mai Ilratioasa, mal slIavii, dcz -elindu-l splendoarea u.meri/ol" rotuuzi $i fragezi, - taWI ~1 fiica- II primil:li ell zilIlUetul Ill! buae $i yorhili atectuus in tot timpul masel, tar dlld trecura In bibliotedi, Jumdlhfi. Iiecare, loeul obi~l1uit. amfHrloDid se adresli cam astlel distinsei societilti :

- Dragii mel, a,)' dori sa stiu ~eaapitolE- sa vii cltesc aai r Sa continu! paragrafe din arnintlrtle mele persanale ~ Sa teet Ill. fonda. rea de catre Antonie Volli! a paracllsulu] din lata castelulul sau doriti sa aUiim in ce imprejurari a:llisat Stefan eel Jlr\are trenul fiului situ Bog-clan iI! Pacem lstorle sau memorialist'i:c.ii? Fiinddi. dragii mei, aces I teribil seriltcr hancez ad de iaja, dornnul Gaston de Parrocel, socateste di rnaterialul adunat aid en atlta ttu·ali e foarfe cnnfuz.;

- Dati.mi .. ole, monseniore, n-am spus cli e coniuz. am spus ci'i e prea am estecat •.. , prot~sfa tinllrul.

- E tot una I rltspunse Arkip. Dar dati!. dumneata, domnul men, iti Im:.hl"ui c.a am sa m-apuc sii-I friez , Ill. virsta mea, te in/ieli arnart N·ai deci1 sa-I lei dumneata, siH descom,ui. si·1 catalogbezi, cum vet crede de cuviinfi. larna moldovermllscii e lung-a ... In singuriitat'ea castelulul 011 lloate f:i l1'Iai placnHl sl mal Iltil1idistractie decit tra. valiul literar, de care rru oricine se poate lnvrednici., A-l'I!!iar, m bun ~i prlrneste aceasta povara I

1n vreme ce Mu~a, coalla Marghioala RaZn$lVfln ::;1 domnul eel distills, cafe mincase tara sa sufle un cnvint, se uitau la Gaston, eEl nchl] pJini de feridre, invitindu-l sa primNlsea mishmell ordon.ala de marele senior, felicit1rtdlo~1 pentru ac:eastll inslirctnare. Henri Parrocel i~i Ireca miiniJe sub rnasa de care se rezerna Inima i se umfla d~ bucnrie fa $Iindu! eli Gaston intrase in gratH!e stapimslul ~I eli. va rlimine m.acar 0 iarn,ii la Drligo§e~ti.

Devenind secretarul llterar al boier-ulut, Gaston era sa-1 vad5zilni~ ctteva ore ~, mai ales, era sa aiba un contact permanent r u )}iu~a..

lar doi tilieri frumo~j, inte.iigellti, care se vlid mereu, nu pot sfiqi dedi indritgQstindu-se unn1 de ceHilalt.

"Contrarul ar Ii tnsemnat dilcarea celel mai elemenlars legia flrii '[" - filozofa fnstul soldat al lui Napoleon.

Cn flzicul siln pHicut ~i cu temperamentul. eu vioidunea spirltulul san. nu se putea ell nepotul sa nil desaviqe.ascii opera unchiului. terennl era pregatit. Henri Parrocel crease, de rnult, in inirna tecioarei 0 obses!e a celul de departs,

Acums diminea numai ea bruatul sa prefacilispititollrea iantoma intr-o realitat« vie, sa fructitice sliminta aruncata, ell atita diblde. in sufletul unicei wa~tcnitoare a unei averl imense si eare, mai presus de ace3stli avutte, era ell i'nsQ~i i) cofi]oari de Irumuseta ~ gin. ga~ie.

eel mal pujin tnctntar de perspectiva tammerii. 1.1. Dl'ag(l~e~til!ra

25

Gaston tnsusl, E! venlse ttl alte gin.d'url pe departatele plalurl danu· blene,

Deslgur, cunnsclm] generozitatea lui .Arkip Rosetti, era convlns eli iuncttunea de secretar al unul asernenea persona] tnsemna pentru cl, publicistul sarae de pecheiurile Senei, rezulvaren grelel probleme a existentel.

Dar 'nu 0 luncjie calma, gras rdribuiti'i, nu izolarea dafuita visase el. ci clocctul vietH •. in capltala zbuciumata, Jupfa intensli. cu toate ri scuri Ie $1 satlslacttlle el, in acel Paris framintat de ginduri

,1 de pasiuni inalte. Tinam! exllat vibra in frenmatul vlitnrulul. Teate gindurile 1i zburau spre metropnla in care se vedea stralucind ill umbra lui Alphonse lie Lamartina, eldlclndu-se, ie~ind din aceasta - umbra, dominind, realletndu-se total.

Aceasta ~i nu alta era flnta lui suprema.

Toata aceste idei sl senflmentevca re.I cutreierau .• le exprirna Gaston unchlului sau coborind in pavilionul pe care-] locniau amlndoi,

La magna.nima propunere a amfittionulul, tfnifrul se tacllnase adtnc, fara. sa spuna un cuvlnt, Nicl nu stia ce 5.11. raspunda, Sa-~i arate inclntarea p Sa refuze? Ii erau grele amindoua solutlile. Vorbea acuma unchiului, i~i dadea drurnul temperarnentului vulcanic, se intreba ce cauta el in pustletates aceea montagnardii ~i cit va tine aces! surghiun? Cine avea dreptul sa-I inJantuie acelo, sa-i fure viltorul straluclt care-l astepta tnpatrre j r

- Ai toata vremea sa ajungi presedinta de republica la Paris!

Il vorbi unchiul, cu narecare ironle. Deocamdata, fii feridt sa petrecl aicio lama! N-ai sa mal Jntilne~ti in viata ta asernenee prlle], La capatul acestel ierni te poate aatepta oferidre pc care n.al fl vlsat-o niclodatii 1

- Est] enigmatic, unchiule I

- Iar tu est! un bliietandru lara minte, care umbli cu capul in

nori, care dai nerocululcu plciorul t

Gaston de Parrecel 'i~i luii in prjrnire functi ile chiar a. doua zi dlmlneata : Intre ora 10 ~i .1, el Iucra hnpreuna cu patron III la descampunerea ~i 111 recompunerea; mllterialului literar scris de inaJfimea sa. Trei dirti diferite.

Foile se adaugau, una dUPa alta, In ordine ~i iII I~gaturii per, fecta,

Revisuindu-s! textul, Arkip Rosetti tncerca bucuria de a-] cornnune a doua o ara, inalta satisfactie a creatlei. voluptatea cea mal pura, aceea a scriltorului. Un val de rnindrie Il incalzea . Inirna.

Se vedea, continuind traditla bolerilor-crorticarj de odinioara" an Dlrnitrfe Cantemjr, un Miron· Costin, un Ion Neculce, Se simtea, oarecum, ell datoria implinita. latli de' Ull pamtnt care.J daruise atitea: boga1ti lrnense, ranguri, I) copilli fertnecatoare sl un viltor pe care nurnai ~I insusl ~j-l destalnula.

Un an, dol, trei, clnel., Sivisurile pe care Ie faurea. urmasul lui Antonie Voda se vor lmplini.

Pln-atnncl sli lucram cu spor la letepisejul Moldovei, in desfasurarea caruia partes leulul trebuia s-o aibii, hineinteles, domnltorul ~i strabunul siliu i\nta'nie Voda Ruset. Prea scurf a, lui domnie tusese lJIi!1a de Iapte marl, dar urrnas]] sai la tmn jncercasera sl izbutisera slid Intunete maretta.

Frurrros program, iara-ndoiaHi, dar toate aceste planurl nu-l prj,

26

•

veau pe ttnarul francez diHicit in MOrdO\'II, arid! de favorabilii situajie I, s-ar Ii c:rei!t 1<1 cnrtea boiereasea.

Unchiul il informase de Importanta sumel ell care seniorul urma sa-l recompenseze cnlaborarea, dar Gaston Parroccl, grabl1 sa SI! vada la Paris, zorea ferminarea lucrarii, desl.;

Da.. Era 1.11 mljloc un "de~ij, I. ..

.. ,De$1 al1.teptacu nerabdare s.a vie ctt mal curlnd dimineata, fiindcil" a daHl cu aceasta dimineatil, aparea ~j domnlsoara noaslrii in bfblioteeli.

Era totdeauna aJUel ilubditaHi, din zi In zi ma] obi$nuHa" ma] prletenoasa en damnul Gaston.

Tinarul surprinsese, nu 0 data, privlrtle copilei lntiuiind pe

frontes jui dar de cite ad is; purta Si e] ochi.i spre odlli ei, MU-13 nu SI: mai ulta la el, lntorcea repede caput ~i pleca Iruntea. Astazi insa, In vrema ce bunnl el parill.te asternea cu mare atentie trei rQj pe cele trei grupu:d de manuscrtse de pe birou, Gaston, sifil· lind ca e privit cuintensitate, rididi truntea ~i el, iar MIl,'ia nu raal tntoarse capul : ramase asa, C'U ochtl in echil lui, privlndu-I Iix, ca lntr-o sfida.re. privindu-I lung, ca tntr-e mlkturlsire. De data aceasta, fl.1 11 evolt el sa-~'i piece ochll, fiinddi -ru mai putea suporta acel Iulger negru, prelunglt, care izvora dintre genele lungi ~i-J slredelea, sH ardea plna-n strllfunaurri'.

Fulgera rea aceasta a lost un inceput. n UTma lntirzierea rniinii ei Intr-a lui, 0 atingere, prelungit:a ca 0 rnlngliere, a~e!or doua miiDi care sceteau din raft aceeasl carte, In aceea~j dlutare febriEL

Melahcolia pe care 0 rernarcase Henri Parrocet la nepotul sau, melancolla pricinuitll deexltul parizianulul in CarpatH lui Dr agos Voda. ]~j schimbase acum Izvcarele, Snrse nni a lirncntan accasta rnelancolte, ale carel motive unchiul, orlctt era de persplcace, nu le banuia inca. Pentru el, dragostea insemna exuberanta, a revarsare de vote huna, de ris, de entuziasm. A$tepta ace.astli explozie rletetieire din nartea Jui Gaston ca sa i'le sigur ca linaru! e indragostit, di planurjle pe care~i le Tacuse el, unchiul, pcrnlserf pe caile Iurninoase ale lnlliptulrii.

Dar sentimentele care rutreierau. de La 0 vreme, pe Gaston, departe de a corespunde dorirrtelor unchiului, erau p1ine de' gravitate" de Intrebari dureroase. Nu se rnai recunostea. Alt om, N-IH fi crezut l1iciodaHi ca ar putea fi prada vreodata unei asernenes sHirl sullete$ti.

Tcmpcrarnentuj sau cornbatl« era cu totu) anihnat; unpetuozltatea, puterea lui de o!ensiva, curajul sau de InfrunHitor al prime]; dillnr aft icane, ill asteptarea cumptltulul reg'e al pustiului, - toate acestea il paraslsedi, i se scursesera dill slnge, iI lasaserii dez armat. slab. fara vointa, MIa taria de a rnai gindi. de a rnai purta in sutlet !lltc.!!va decit imaginea suava a domnlsoarei noastre, parlumul ei fecinrelnlc, luclrile noctllrne$i captlvante ale nchilor negri, visatori, dorninatorf;

- Stiu de ce est] ingindurat, abRtut! llspuse lntr-o buna z] Henri Parrocel.

- A?! se rnultuml sa exclame Gaston, surprtns.

- Te plictisestl ta noi, li-e urlt. Nu faei destulJi miscare, Te-am

invitai la Ddgo~e~ti sa te due La vlnatoarea de zlmbri, Nu rn.arn tinu1 de \forhii. :Dar nu e vina mea. Ploile dill uttima vrerne slot de v ina Acum 5-3 lnsenlnat, Umezeala. noroiul codrulul incep sa se

27

..

:zvinte. Azi e stmhfiiii Luni plecam, Am u.rallJa! ioate ell rnusiu Illes, A, nu.] eunost; pe rnusiu Ilie~ I Ei blne, chiar azi vel avea onoarea siH laei cuno~tinta.

Numa,i de muslu Illes T01PII~ca Vrable nu-l a rdea lui Gaston de Parrncel. Oar primi cu satisinctie vestca ea lunl vor porni spre mull Iliudatul lzvor al Zimbrului

Diminetile le va pctreu Jl!di~ In bibHoted" [ar la prl11z va urea spre de .. i~mUe Tugulafulnl. Duuii. trei ore de mers, daua. trei ore de prlldil ~j CDbDri~!I1 alte dou1i ore, Seara vor fi acass, cu pliiminii plinl de aerut iniiltimiior. cu mUl)chii sprintenl, cu singe!e biitind mal viu in artere

A deua si, dumlnica, sulrageria ~i bihlloteca, plus rnarele saten ell dona eaminllri erau pfine de-o Iurne Late parcli izvnrlse din pamful; inafllr~ de oaspetil ubisnuiti, a.lte douazcd de persoane pdilrira acole ~i ramaserii pin:l sear a - la cina~i dupa tina -, erau c1tiv,] proprietari din vedni ,. 0 parte din pers8nalu] superior al admlnistratiei rnoslllor, preotul din Oragol1qti ~i stnretul une i monastirl aprn-

piatt. _

Dar oaspele £it: Irunte, care venise de la Iasi, lnliotit de doi pri~- 1eni cu sopile, era Sal1dulache Ghica, din rnarea familie a Ghic1l1e~h- 1(1.1", drrrnn.torl in Moldova ~i Muntenia, un biirbat. de vre,9 treizecl sl cincl de ani, f!l!.c~u tomnatlc, scund, a dus putin de spate, foarte blind ~i tndutorltnr, earn 1 pllu de el, ca oriel! purtator - de nume Ilustru.

Teate Ilnorurile caseteraa penbu el.

In sa lunnl €u dona cilminuri, salon rotund, (are ocupa un tntreg colt al palatulul ~i'·n care intrai dill sufragerie, foeul ardea in amindou.a vetrele : sfesnlce triple luminal! facolturi, lou poltcandrul eu 0 SitU de lurnlnjir! de ceara rc\'arsa bogate raze ~i r.UHa umhre pe hlvan ~i pe. nerefi,

In afara de acest pol'icartdru U,l'la~. adus cu mari greufati din Venetia, pe mare lii pc D till are. prin Galati, salonul mal cuprirtdeu alta minune, tol cu grijli mare urcata pe inaltimile de III Drago- "e~ti: clavlrul in lemn de trandaflr 11.1 dornnitel Ralu, fiiea lui Vor.il Caragea. Ae,'st da.vie, eel tlintii care rasunase III Tacile R:omi!!2$ti. Iusese l.isat la Bucuresf III. grabnica pleeare a hospndarulul Valahiei. ArkipaoseUi il cumparllSe 01 sapte ani in urma sl-l daruise MlI~ei, cind copila irnplinlsc zece anisorl. Un protesor neamt - demnul acela carunt en nchelarl pes Ie na sul rosu si cu fa vorite. care sta III. un wit al salonului ~j-~i stergea rnereu ochil en batlsta, plingind fara niei un ITI0tiv -, un muzicant riitlidt prtn la~i, Iusese adus la Drag{)~sti, unde se alia $1 acurn, ca sa dea lectil de pian tlneret dnmnil€.

, Eleva i~i lntrecuse dascalul, Dupa dna de seara, care fusese in(he.iat.li la ceasurile sapte, domnlsoara r"lI~a se asezii la clavir, in: mnjumtii de atentia genarali, fi ineellU sli cinle rnenuetc, valsnri a duse de curind de Ja Vlena, mazurcile ~i nortnrnele unui pianist numit Chopin. care trlH.ala Paris ;;1 ajunsese vestit in toata Europa,

Apoi, dnpii aplauzele de ri goare, dupa rcpetarea ~nllr budi1i trlste ale lui Chopin, MUfa, din preprle initiativa. anunta en va reclta, in onearea domnilor Henri ~i Gaston de Parrocel, celebra peezie "Lawl', Atmosfera era proplce, fusese erratii de rnuzica trjst~ a cempozitorulul polenez .

. Reciilnd melancollcale ,i rnuzlcalele stihurl ale lui Larnartine,

28

i\11l a, Ia Iieeare strola n a rln ne cite uaul dintre aaspetl l\\aguIi i de a_I! sUi eli.atii a, nrie, inti Sf arltau Ierrnecatj de talentul ~. waf a 1ill~rej arnlitrloane.

'Poatel:l. prllcedind 30;;.1, copi a nu urmarea dedi sji rn.ascheze fikul ultimei strnfe, aruncaU cu 0 il1tirz;ere a pdvirilor in echil tui Gas O'ft II rrocel ,

QI'e tol!! ee (lU'O(l entenj, "Orr volt au I'ou respire,

Tout dise : .. Its ant !'lime" I

Un singur GlJI din tMlli acel.l· P-estrllli socletate Irrcepea sa se li:lmure-llsca Si acesta era ~t"citul nnchi Henrl ParruceL

Cum cei mal multi dint: e oaspetil de fati'i no intelegeau Iil11ba pcetului, dornnita silltuilli lie matusa ei. l'ur~na MarIfhloala Roznovan, care nu-I mal sHi.bea pc beizadeaull s.."indu!ache Ghica, dcclama $i vers'unea rominea.scii .3 .. Lac ! i". versJune datorit.a acestul mare boier. In asteptarea domniei peste Moldova, belzadeaua Sand.uf.act.e Senil ~j versurl :

"AsHel, irnpinsl lntruna spre nolle Ilruane 1n noaptea etei nelli meniti a ne snr~j.

Nu \10m putea ereoda til. pe-a vrernii oceanc, Sa ancoTllm 0 zi?

0, timp. 0Prefte-{i zbotul ~i voi, oare proptce, AI vostru curs oprlti!

L.'Isllti.lle gustarea oil zllefar Juice,

Ce urea curind ~nifi!"

Incifltat de ilTtorsiturll faHH"abila iii Iucrcrilor, unchiu] de abia A~tepl'a sa ram1na -sin-gur cu llepotul, ea sa·] descoasa ~i sa se bueure. lmpreuna ell el, de mimmatu] im::eput III iDJplinirilor viitoace

Dar qlndurile ~i preocuparlle lui Gaston erau prea departs de I1rabllirul deznodiimint pe care- I a~tept1'l £'('1 C'e Ln;;se toatii aceasta poveste Ierrnecata.

-NIl·i venea tinarului sa creada ell purtarea oareeum im.!l'li.zneata it unel castelane de saptesprezece ani pntea sa alba riistringeri grave 111 existenta lui. 1i ajunge.a, Il c.Qpte~ea Indeajuns darul acesta rninunat, comoara lara de pl'et I. abartdanulu! idi!ic, in care 0 copit:. Dura tlintr-e im:1inaTe naturala, snonteutll, re~-ar<.a.~e a supra Ju.i atrta p'l('zie feeiorelnici. atit de ~"ini!la magie.

o Incantatiune. Nu se rna; pntes srnulge din vraja d. II tinea 1C'R'at cu mii de fire, C1l mii de call1~e, cu mil de IantrlEi, indzibllii pinza de, paianjen, argtnt de bmiji!t':l, tUllici a lui Nessus. l:ositli mdtlsoasa a OmfaJei AmintiTi claslce. lecturl romantice n cntreierau, snoreau in el betia. acestnl incr:plJt de apoteo2:a - . .aur de aurora in rnehor itele zile de noiem.bf"ie -, cythereana di!llturie a irnaginlltiei lntr,un s~lbatic peisaj cal-pat Silnte.a 0 mare nevcie Sa se smulga din aceasta indito1are.

ell 0 hinecuvlntare. veni propunerea unchiului : pregli'!irea de \'inatoare, p'eearea !le ripele Tuguiatului, popasut la Izvorul ZimbruIni, astestaren, poate rnarea iz.l:linda impotriv8, taurului legendar, OUIlii ce puse in ordine trnpreuna Cu senlorul lil ell domnita, alte dona capitare all" cronidi ."'oIJo~'e;. Gutnn, 1l1Svtif ile ImchilJJ sao

I Tot ce se aude, tot. ce . se vede ~i tot ce se respira,

Totul sa spunii : ,,£i au iubill"

29

,I de Illes. Imbracati in haine grease de vTnaJoare. purttnd pe umerl cele trei carabine nol, aduss de Ia Bueurestf, ~i trei sad ell rnerinde, un:ara, pe-n JlJmlOO!lSa dupJi -arniaza, poteclle ~j marginiJe de pdipastiL fli.curli. un scort popas la Sfinca Trazllitli, de unde se vedea, ill vale, intregul pelsa] al depiiJ"tlirHor Bistritei ~I orice fiin~1i, am sail vita, care urea spre codrul des al Tuguiatulul. Apo], urcind mereu, eel trei vinatori se a.fundara in desisu] de stejari. infruntaTii. tllfi~uri'le splnoase ~i ajunsera in lumlnls, la lzvor ..

Frunzele de 13 margtaea copacllor ingalbenisera, dizusera, asternusera plimilltuJ ell presurl de aur verzul. Sub aceste fol, p·Jimi nt 11.1 era [Ilav, ~i loaUl padurea mirosea a tmnz.a dospitli, a rnuclgai

tamiios. .

latli.-i lalocul de plnda, iata-i catarlndu-se, incaleclnd rarnuri grease de goren, asteptlnd, 0 goanli de mistre]i treeu in prima z i. Un cerb ~i 0 c~rboaica se adapadl., a doua :;:i, la lzvor •. Po treia zi, lin slr de caprioare mirate, profllindu-se, imobile, pe 0 coasta. pe fllmlul sini!iu al cerulul de toamna, fl ispW.

Dar nu trasera nlci unul. Asa 51! Invoisera. Nlcl 0 bubuitura IIU trebuia sainspaill1inte singurstatile, sa dud de veste bourutul cit dusmanli erau coleu.

Nici urt haita~ nu venlse ell ei sii ocoleasca irnprejurlmile, goni rrd spre luminlsul cu izvor, pra da ndi, mull asteptata,

Zilele se tikeau tot rna] mid, inserarea xadea repede. A cincea zi deslu,fira, pan:il., pe fnmzele care 1ncepeau sa se z\'jnte, pa~j grei, Se ultara printre trunchluri, Nimic, Mai asteptara, mal ascultara, Nirnlc, lncepura sa cobeare din copac, Ajun~i [os, la poalele gorunu· lul, SI! pnmenlra cit, de dupa douazeci de truachlnri, rasar dlntr-c data, ca la 0 porunca, douazeci de oarneni pletosi, bthbo~i, zdrenta. rosl, ell pustile jntinse spre ei, U tnconjurara, ii lnh:ebara. ce cauta acolo,

Nu vedetl ~ sari me~. Slntern lavina7t! - Ce tel de vlnat. cil. n-a]t tras,

- In ce sa tr agern s

- In urs I III cub lIn rnjstre] I striga., dcsprtnzlndu-se dill ceatii,

unul, dintre lotri, lin micau de vrec douazecl sl clnci de ani, un pgan en pfetele hI lnele, cu barbae nea.grli creata, cu ochil de taclune aprlas ~i cu sprincenele Imbinate deaslIpra nasului subtire, Parea sli te tie dl.p[tanuL Era incins Cl'I un hriu [at de piele fetecata. 1:.11 do:u1l. pistoate ~j doua Iunghere Tntipte.n acel briu.

Pe urnerl purta 0 hainii ungureasdi.. in cusatura careia serpuiau dung; vinete, Avea clzme rnsii, l1adragj strimt; de posrav pimintiu. Irnbrliciimintea nu i se potrivea cu a celorlaltl zdrentliro~i. Clnd varhea, patea ridea. Avea 0 gura midi, dint; 1I1bi, stratueltori.

Zimbet de Ierneie, l'ini'e't de [up sdipataLl, unul dupli altul, pe

buzele ~1.1l ochil lui negri, locosi, .

CeJor dol franeezt Ii se pjirea ca cltesc 0 poveste din 'Calabria, ell aparijia briganzi!or lui Fra-Diavulo,

Nu Ie venes sa creadii"cii se aflauin' f.ata ullor autentici boti de ccdru ~ic.a ucea:sta poveste Ii privea pe el, nu era (I sirnpl.a lectura sau scena de opera ,comidL

- Nu eumva vei fj Stoenitii Voda? intreba Illes pe capitan_

- Stoenitli Voda! raspunse acesta. Am and ~i am 'Venit. Am

venit sa-I pazim pe maria sa, hourul, lmparatul nostril. Voi ati venit sa ne ucideti imparatul. 0 sa va ucidem noi pe voi !

30

FHlcliul tiganesc, care vorbea asa, seurt ,i d.stit, nu paren in toa1e rnlntile.

Apoi. rnuindu-si glasul;

- De unde rna ~tii. mai cre~~rfle? lntrebll el pe We~, d{ a-am rnai umblat de mull prin Iocurlle voastre,

- Stoenita Voda, voievcdul ~igallilor! Cine draca nu te -'itie?

- Nu mal sint volevodul tiganiJor, mil, sint pauna~lil codrtlor,

imparat.ul muntilor, irrtelesu-m-al a ELI Si cu maria sa Bour.Jmparat I' Bourul Moldovei, rna! Parint.ele nostru I Sfintul nostru, rna! Da tu de unde rna -'itii?

- Te-am VII2;Ut acum doi ani b Iasl, pe drumul Frumoasei, clrrd te duceau sa te splnzure,

- A·ha I Precum vezi, nu m-all spinzurat. Acum am sa va spinsur eu pe vot, Deocamdata, ia dati incon saci] cu merfnde, ea baietilor Ie e foame. Luatl, blHeti, ~i rntncatl I Ma, hotilor, ceva parala avetl ?" Frurnoase pustl aleseratl pentru nol, Carabine nemte~ti, nol-nouje. Datl-Ie-ncoa. Mli desteptule, sa-mi arliti Cum umblu cu ele, sa nu se-ntoarca plumbu.n noi ~I pe urrnii va-mpusc, sa le-ncercllm ...

- Voievoade Stoenita, las-e mai domo!. Dumnealor nu sint moldoveni, slnt oaspeti str aini I

Le~i? MuscaJi? I' Zdraski! Nernti I Guten Tag I - Frantuzi, bade Stoenita, de-al lui Napaleon I

Aha r F'rantuzi I Bonjour I ~i-~i scoase ca.ciula cam in biitaie de joe.

Bonjour! raspunsera lntr-un glas tel doi Parrocel, salutlnd

311

(Urmare tn numiirul viUor)

,

" {S
f rr
I • I I I
• •
• • • •
• •
• Ie •
• • • •
S ... • r
• •
• •
I) •
• ·S • •
I I. e
• Ii
s: r 0> r ORIZONTAL: l. - lmersinne:l ~I ascensluaea se lac eu 1 m Is - Viebte submarlnl; 2. - .Hnga aceste tnsule. adiuclmea oceanului este de peste 10.000 m ... de fotogra!iat; 3. - Loc Determlnat - Produs aI gazuluj metan, co lanlll utllizare to mdustrle - A povesti: 4. - Allven. al Dvnllrii - Comitet central - ProM spcrtivd : 5. - Telur - ElilVI - Ca gustul ape; de mare (pl.); R. - Metal din care stnt eontectlonale echlpamente speclale pentru scu!ulldari La adlndllil peste 100 m - Arope.rll 2/3 din ~uprafat·a. globafui - Un prodrrs al vlnulul ; 7. - Era !olos,;1 13 anc.Qfarea batislerelor - Radu Tudoran C~.· masa : 8. - Nume Iernlnln - eu el

s .. au atlns 250 min adi nclmea oceanelor ~i marilor; 9. - tf ltra ... folosll" de navlgatorl pentru deducerea adincimll de scufundare - .Anlmale - Exi.tl: 10. -' Chemare tclelunrcil - Vifeza - Com una In Ardeal: II. - Denurnirea anti~l! a pariqJ[l1 Constanta - Ultra inaltii - A puna pelle; I~. - canton eh'clJsn - I..umlneazll pe marl $1 oceane - Prdl~ pentru imaglnl:. 13 - Reunl - Mljlnc de vorblre !ntrf scalandru ~I persoan~lc de la supra[at~ apel - Intlnsul mart!; 14. - Aliabet vech] - Mlilo~ de cornurllcatie rntre bal/seafor de ia adlnc:iml' mlel ~i exterlorot; 1'5. - Pacific. Atbn· tic. Indlan.i, - Fhwiu in Franta - Crustaceu,

VICRTlCAL ~ L - Balon submarln Ill"' velit in alumTniu - A umple'la maxim: 2. - Culnare, indlraHI de spectroscop pinll la 150 Q) ildincime - Rosu, portocal in. gaillen. verde; 3. - Pro - Care nu-s ri~I~llorl - Doi atoml de carbon, 4. - Margine cusuta - 1\.3 stm lrnaglnI]. obtinllle prll} '"Iografii ill oulod

asupra faunel ~ flnrel submarine

Ptonume; ~. - "If n de genul epic - Vas etans de fonna .reTlc~ cu care s-au atilt. in 19M. 4a50 III in admclrne j 0. - Alla] Icloslt la confecll~narea batlslerel spre a rcztsta I" W.QUO m adtnclme - Subsernnatnl - IIUngii; 1. - Vlr~ta (lIg.) - S!lt~it - Dfspoz!tlv la costurnul scalandrulal (pl.); 8. - Comuns avtcnulul dasie ~ baftscalulul - Urnpl" balonul sut-martn - A exlsta ; 9. - A· nevole - M~mifer de apa: 10. - DOT'"' - NumliNI centlmetrilor pina III fundul adlndmii maxrme, 11 - Comnn;; pJ'ln Sala) - Parle a urzelil - DIstrict 10 DanemaTca; 12. - Aplltalele sc.alandTIlor modern; pentru Indkare" cu prt'dzte a adincimii de sculundare Inlre 0 $' 100 m - Clitre Oeeanul IlIghe!at de Nord: 13 - Indica! - A provo,a - Oras in luguslavla: 14. - I\proape I.rlf - Apare in lala ochilor de la GOO III til [os: 15. - Llnlstea martlor adinclll'~ - Fio. - Nurne chtnez,

BibllograUe: .. $U1n'1ll 51 tehnlclqa.r. U 195G..

AbonemeJltela 18' ravis's .. Stllnja '~I Tehnlca" ~I la coleeJI. de "Povestlrl ~tilntlfleo-Ia.nfastlee" se prlmese pini cel mal ttrzlu tn ziLiB d~a 23 a lunll, ell desarvrre in a deue lunli urmiltoare.

Abonamentele sa prlmesc de catre difuzorrr de presl! din infreprlnderr. Insfltutll,1 de Is, safe, leejille de dlfunre B. prelal, pracum ,I de dIre fadoril ~I

oflcille pOJtale. •

Prejul IIborillmenfelor Ie coleeJie:

3 lunl • 9 lei

6 11m I . 18 lei

1 an .

. 361al