VICTOR EFTIMIU

PE URMELE ZIMB,RULUI

*** * •

Colecfitl .. Povesfiri sfiinlifico.fanfasficeu 41

1847. Henrl Parrocel (adrnlnistr atorul boierului moldovean Arkip Rosetti) il deterrninii pe nepotul sau •. Gaston, aUat la Paris sa vizltez e Tarile Rominestt. Unchiul it lspiteste cu perspectiva unei extraordlnare vinatort de zlmhri, dar gindul sau tainic este de a-l lnsura cu frumoasa Mll~a, tiiea bolerulul.

Ajuns la Ddigo~~ti. Gaston c.i~tigli sirnpatla ltri Arkip Rosetti !ii devine secretarul liter ar al acestuia,

Mu~a se sirnte atrasa de rornantlcul oaspe ~i ii propune sa se casaroreasca, Arkip Rosetti insii care planuia ea fiiea Ini sa fie disatorita cu un viilor domn al tarii, hotara~te Irnpreuna en matu~a Mu~ej, Marghloa.la Roznovan, plecarea tetei la last, ale carui: receptll 0 vor face sa-~i uite lublrea, "

Pus la cale de Henri Parrocel, Stuenlta -" ciipdenia unor halduc! - rapeste pe eel dol indragostiti ~i Il ascunde la 0 mdnastire.

*

LUCRARI CARE VOR APAREA IN COLEC'fIA "POVESTIRT $TIINTTFICO-FANTASTICE"

Nr. 42 - "Pe urmele zlrnbrulul" - roman lstoric de Victor Ettimiu, Nr. 43 - "Atolul Fakaofo" - povestire stilntltlco-tantasttca de I. f.fremov (traduccre din lirnba rusa),

Nr. 44-45-46 - "Duelul mut" - roman de aventurl de D .. Szilagyi ~i M. Ctrloa nla.

(Continuare din, numarul trecut)

Arkip Rosetti era incredtntat ea hotul de Stoenita nu era. sirain de toatli taralenla aceasta,

- Cit 0 sa-mt ceara ?Cind dracu' 0 sa se astlrnper'e acest tigan afurisif? se intr-eba stranepotul lui Antenle Voda Ruset,

5i nu gasea raspulis.

In vrernea aceasta, la schitul din muntfl delinga satul Ciupercan], unde sase maid ~I 0 stareta tsl tl'aiau anli din urma intr-o mare slngudU.ate ~i uitare, soslrea mariei sale Marioara Rosetti, Iilca sHipinului rnnsle] Ciupercanllor ~i a celor lnvecinate, II .Iost (I nernaipornenlta sal'baioare.

- A adus-o, in zori de zl, ocrotitul ,i ocrotitorul [01', Stoenita Vodili. ciipitanul de haiduci, pe tare de atrtea url il ascunsese, ferindu-l de potere, parintele Gligore, batrinull duhovnic al mcnaatirli.; StoenIta Vodli aducea rnalcllor ~, preotulul sad de' malai, burdufurl de untdeIemn si de cas, pungi marl de mas line, l1i:zi cu peste sarat ~I pljnl albe. Le daruia bani ~i posta v ~i toate de clte avea schltul de trebulnta. Tot'deauna capltanul de halducl se vestea cu dasaga pHnii sl nu cerea declt adapost in hrubele stravech] ~i necercetate ..

Cind le-a adus-o pe domnita Marioara, a spus malcilor sa. incalzeasca bine arhondaria, sa ingrijeasca ~i sa piizeascii pe lata bolerulul, slH fadi foe bun, si-i fiarbii apa In cazane ~i sa-I potrtveasca scalda, 5-0 fer,eastii de frig, nu cumva sii raceasca, Sii nu mal baNi. toaca nnaptea, S-o lase pe duduitaa dormi in pace, La fiecare din aceste Dot-une.i ale lul Stoenita Voda, malca stare1ii Epltania, ca mina dreaptape plept, plcca frunteavIn sernn di asa va fill ~i asa a fost. Apoi, dupa douii ztle, clndTc-a adus ye Hnarul. ftim: numlt Gaston, se rugli de parintele Gllgore sii-! gazduiasea Ia sfintla sa. Duhovnicul schitulul Iu bucuros de oaspetl, Ii fllcu foe bun in odaia cea mare, Ii asternu pat cu cearsafuri albe ,$1 usoare, de care uu se atinsese dela moartea preotesei,

Cel doi tineri se VliZUfa in latacul arhondariei, de bta fiind ~i males stare Hi Epifania. Prezenta severa a cLlyio~iei sale impledidi pe ce] doi inddigostiti sa se arunce unul in brajele celullalt, asa cum ll indemna inima dc-atlta vreme. III calea dr agostei lor trebula sa se iv~asca rnereu oprellsti I

Ciudata tnttlnire I 0 monastire din munti, pe-o iama care inccase tot paminhd in potopul alb, sclnteietor ~i rece al zilpezii I.., Adusi acnln fara vois IDr, in goana siiniilor, de un haldoe care Ie voia

hlnele, Intr-un chip la care ei nil soar fi gind,if niciodatli. b!ilaiul ~I falil se uttau, s,fio~i, unul la celillalt.

Gaston, foarte palid, S€ aplecase adine, in fata J1111~ei, H san!. tase rninuta. Mu~a era erootionatil ~i ea, dar IlU vola s-arate, I,i inghitea mereu ornusorul ~i, Wnden ill! gasea nici un cuvln] de spus tln1lruilli, ca sa-~i aseundli tulburarea, vorbl Epifanlei :

- Sa ne iert!, maicii stareta, di vorhim frantuzeste, dar durnnealul rnoldoveneste nil stle ...

Ineurcat, Gaston se ulta la lcoancle ~i cruclle aUrnate de perett, la candelele ce scinteiau sub Iconostase, la 1esaturile ce acopereau scaunele, rnasa ~i crivatul.

Le va deserie in arnlntirlte lui asa cum pornenea de toale Irnprejurarile pc care [e iraise de la plecarea din Paris, Intr-un caict gros, llisat la Drago!!e~tj, el urnpluse pag inl despre dililtoria in principate, impresiile de drum, peisajele, omul, sHirile din Moldo-Valalria - lucruri care VOl' fi cUf""il'lse in eartea ",Printre romtnl" .. In !Itt caiet, el i~i spovcdea toate sHirlIe sullelestl pe care le tncercase de la prima, lntllnlre CD MD~. Era numa] al lui ~i numai pentru 'et acel caiet ell insemnarl pretloase. Poate di. intr-a z.i l-I va incredinta fi miresei, dad(,-i va fl dat "rcodata 5-li-~j Irnplineaseil visul acesta,

I se plhea ciudat lui tnsusl eli se gitJd~te Ia proiecte literare 1[1 clipa mult doritli, neasteptata, mlnunata, III! cal"eo traia : inWoire!! cu iiilltaada-ratil. in sillgurlHate, far11 pa1llki, ti intre ei" I\heri .sa-!iri imparta~e2sdi tot elocotul inimii, tot dorul sufletnlui, to<ltii bucuda de a fi impreuna, nedespiirpti. Nedespartiti?

Nu, Ii despartea, mai omit dedt prezenja stareter, propria lor [oll~tiiot!. Intre ei dol se ridkau tillite ennstrlngerite, toate plejndecatile,. toale mustrnriIe lntruchipate prin vrezenfa -aproape materiaili. a seniorului de In DrlilIo?~ti. Amindoi Sf temeau de el, ca ij\i cum Arklp ar fi fost de fatli ~i le-ar fi cerut socoteala.

D~ nil Sf! ~tiau vino-vati ei ill~i!ll deaceasta 1uga, 1Ilcerulu,t()-

tu}i, vina lIoe'i acceptar}, a unei complh:iUti. _

Toate elaltBJ1il'e illghetaserll in d. P'arca :j:i-arfi epuizat, in marele dor ce le umpluse desp.artire-a, intreaga lOT dragoste, dulcea ne= bunie a tinerefii, puterea de a !nfrunta oricare folia ce Ii s-al" fi pus In cale,

Nu rna] gase8u aviotulce-i Inaripa in meditatllle singuriitiitH, pctupnl de foe al cuviatelor, lava care trebuia sa se reverse din piepttl] lor, ca dintr-un vulcan. zaga.wTi necunoscirte Ii lmpledicau s:li-~i dezlantule indemnurIle, poruncile, puhoruel~, cataractele care, atunci cind crau dej)arte, Ii Impingeau unul spre altul, furtunos, tlira niei '1' oprellste.

Vur rnai sta oare multi vreme asa, muti !j:i nemiscati, ca doua fll ptur] de ce ara ~

Ce p,llcat eli in locul caJllgariiel poscnrorite, care Ii priveglle.a, severa, nu ers acoln hotul de Stoenitii, ornul fara prejudeca'[l, voinja holaritii, pauna~ul codrilor, diruia putln ll pasa de legile rikufe de oamerri! Halducul eunostea nnmal legea firii, care e mai presus declt toate crtndulrlle nllseocite de rnurltori,

l-ar fi apucat de umeri, Stoenitii. i-ar n impins unul i'n brafele celuilalt ~i le-ar fi strigat, rlzind ell dintii lui de fLara tinara sl ne~ biruita,

- Jtal, CDpli! htbifj--vl! in. voie, eli :I. voastri e dragostea ~i

via!a, al vosjru e pamintull -

Dar bnuuf prietcn nil. era acclo, ~i cineva frebElia sa vorbeasdi. Ciea dintll rupse ghellt.a Mu~a, surlz'lnd .

- Frumollsa aventura, nu-l !l~? Cine '$i-ar f1 inchipuit un asernenea deznndjirnint P!

- E un dezrrodiminO intreba(jastofl, ell sfial1i.

- Sa sperlim I ••.. rastyunse copila in al dtrei ton, in al carel zirn-

bet, in a dire:i privire s;eaprindea din nnn rrrarea Ugaduiali.

Ae,est 'scurt dialog, rostit in grai fl"antllze~ stareta ~i-I tradu-

cea cam asa :

- Mult 0 sil mal stes batdna asia aid?

- Crerl C-lI venit vremea sa:. nil lase in p.aoe!

$[ maica Epifania, Incli1Iindu-se, cu mina dreapta pe inimi, ie;;i, de·a-'ndarateiea,plirind ell spune e

- Poitljl, vi rog !... Eu slnt 13 poruneile jni11imjj vO_3Sitre I ..• Ram~l singuri, cei doi tineri se iDfruntara ell privirNe. (i.1s'ton. nepl.ltind, indura enigmatica prIvire a Mu~ei, i~i pled ocbii in pa· mint

- N-ai nirnic sami spill? 11: intrebii dinsa, cu g1'asul musfl"litor. dar plin de calde inflexillnJ, de fagadu.ieJi, de a~leptiri Jnlrigurate.

Domnisoara noastra se asezase tntr-en jilt ~i. din iundul lui, i~i Iscodea, lspltitoare, naspele. Gaston cib:u. in genllncili, prinse Ini· nuta eu degetele lungi, albe, fine, cu gropite dea"Supra lncheieturilor ii, nl!il1ddiznind sa j-!) sande, Ifi lipi fruntea de piefea matasoasa. Mu~a i~i petrecu mina s6nga III buclele tinamlui, pe care Ie riisfira, Ie lmillgiia .... Fertclt, Gaston ar fi vrut sa iincremeneascll. asa, in v~nkje. ell deprinderea pe eare-n avea de II transforma toate in

.literlltw-a, .tfi aminti .~ recita, in glnd, versurile maestrului sau; ...

0, ti:mp, oprevie-!i zborul.i.

Vraja poeziei lui Lamartine se propagli. m sulletal tin.arulni sail disrcipol, il Insplrli, il insuUe!L ..

- Sint cele mal trumoase dipe pe care Ie-am trait piaa azi, Af, vrea Sa nu se mlli sfir~asc:a.. .. Ce-mi poate da ma:i Irumos :ziua de mime? Esti colea ~i nu-ml "ioe sa credo Cum te-am dorit 1... Cum te vedeam, pllr-tutln.deni)' ~i ee pllstii imi pareau toate I Intunerlc, pretutindeni.; ~P.ardi se stlnscse pamintuL. Nopple TlU rna] avean sfir~it. .. A$teptam zorile, s-aJung mai repede tn mljlocul diriilor, untie am Iest de.atitea crl impreuna .. Fiecare colt at inclperii, Iiecare tablou, fiecare fotolfu mi te aminteau . Pe tatal dumitale n adoram, fiinddi-p semina. Teate iti purtau amtnttrea. Intr-o zl, tl-al lipit huntea de Iereastra, privind departe, in Iundul zlidJor pline de melancotia toamnei. Si pe geamu] de care p-ai rezemar Iruntea 3. ramas intiparita 0 urma, un abar usnr ... 0 cea1lt finli. ... ca un gind materlaligat. Poatemail!fiac.um. pe gearn, aeel semn al dorrrnisoarcl noastre, eare, tntr-o buna. ii, a plecat departe ... Acum nu mal este departe ... Iata-te co lea ... Sii He adevarat ,c:a nn mal estl departe, d estl Hnga mine? l

Si Gaston prime mimi copilei, 0 pflivi, isl ridina. or!nii spre ochif Mu~ei, apoi intorclnd usor acea minoti pardi sculptatli In alabastru, Ii santa IUDg, intt-1I1l 5US1li'n de Iericire" puma trandaflrle,

Jar Mu'?3 Inchise ochii sl, cu nlh-ile frematatoare, i~i strlnse de-

I)

Il,etele in lund gurii url Gaston, ca ~1 cum l-ar Ii iuapniat acea sarutare ...

Incepea sa se lase noaptea. ~i ei erau tot neola; in soha albii. de cir,amidll "i de var, a arhcndariei, lemnele incefasera sa mai trosneasca .. Se facuse 0 mare nni~te, pc care 0' sporea, pardi, nlnsoarea potolitf ce se stravedea, prin geamul vtnlH.

Fulgi de zapadll dideau, tncet, ,!1i invlilulau Inserarea. La, rindul ei, ceplla vorbi ...

eu caput pe gel1l1m:hli MIl~ei, Gaston 0 asculta vrajit. Feeria cuvlntelcr copilel s'e [esea in decorul monahal, asa cum piasa de omit se [esea afara, asa precurn cenusa din vatra, calda ~i roza aCIJperes. en iofT-un val de barang/c, arnurgtr] tac.iunUor ...

- Gaston"eu te-am lubit inainte de-a te cunoastc ... te-am cunoscut [nainte de-a te vetlea. Inchipuirea mea ifi dade:! un all' chip decit cel pe care-l ai acurn. Dar chipul accla loam ultat, h'\i·au [rehui]; clteva ztle sa·l. uit, dupli ee-l asteptasem atita vreme, M-am obisnult cu chipul duruitals de azi Sf rnl-e drag. De unde te cunosteam, Inainte de-a te vedeaP Da - da !' Te eunosteam din scrlsorile pe care Ie trimiteal de la Paris unchiului dumitale, Te currosteam din ctte imi vorbea el insll~i des pre dumneata, "Lui Gaston i-ar fl pliicut sa te ",ada, sarind calare, ca 0 arnazoana, santu Jar!!" cit 0 prapastie .. :' "Gaston are aceea~i parere ca durnneata, domnr~oaIii. Mu~a, In privinfa libertafii tlnerllnr fap! de tirania p,arjnlllor" ... ,,[-am scris lui Gaston despre converbirea noastrg, d.e·aseara:,)i l-am intrebat ce crede despre romanele dornnului Honore de Balzac't.; "Gaston hebuie sli fie acum Ia hal, Ill. Palais-Royaf.. E un dansatnr tara percche" ... A!j>a-mi vorhea. Mereu s i-n fiecare zi prezenta dumitalese facea tot mal vie" ·tot rna] cucerltnare, Gaston, nu crezi eli este o nebunie de cnpil salbatic, tdiit in pustietatea muntllor, nu e 0 nebunie Sa Iubesti pe cineva pe care nu-l CUI1Q~tii pe cineva care e atit de departe s 0 nehunie, da!... Dar e cea mai trurnoasli nebunia., N-a mfli il\cen:a:t,·o romel\l, niciodata.; E.u n-am dHt ill n:d I.) carte 0 draguste Ia fel cu a noastra .... Am trai,t·o ell. Q poveste Jerrnecata, in singuriitatea easel parintesti . .N·a~ Ii crezut niciorlala ca, lntr-,o zi, povestea se va i,nfiiptu\ aievea, 'tnheaga, sporita, 0 realitate mai trurnoasa declt tnsusi visul, Spune-rnl, Gaston, dumneats. n-a] lncercat ac.ela,~i Iucru, acolo, departe, in Parisul acela minUTIa!;' clnd if'j scria unehiu] dumitale despre cludata domni~oa:ra de la Drligo~e~tj"?

- Nu, domnita mea, de ce te-as mint:!? Dupli ce lnchideam sedso rile unchiului, nu rna mal gindeam la dumneata I Erai unarnanunt gratiog in decorul Carpatilor - ~i atit. Eu, la Paris, n-avearn riigazulreve.riilor. Acelo viala e atit de plinli de ea insa.~j, incit visul n-are cum s.a se strecoara in imparatia vietii ... Nor, Irancezil, ca ~i italienli, de altfel, avern cele mat pufine Iegende, Hindea realitatea· Insii~i, peisajul ~i existents omului sint atH de pline, attt de vibrante, atit de surpdndtoare, indt l~itdHesc propria legefl{la, vie ~i cofidianll, mai presus de nriee joe al irtchipuirii. Aici, pe aceste plaiuri patriarhate, itnaginatia [ese in vole, se aprlnde ~i Sf revarsa intr-o aureola. de ceatli, in brutnele pe tare Ie populeazj, naluclfugare,._ Ell n-am Incercat aeeasta fantasmagorie... Te-am iuhit abia dLlpa ce te-am. cunoseut ... Frurnusejea, gi'nga~ia dumitale au UII farmec. care-ti apartine. Sint atit de coplesitoare, lnctt n-am nevoie sa le adaug podoabere inchipui'rii mefe, remlnlscente din eartHe crUte odinioard,

6

~ea\itatea dumital,e depa~e~le once vis ~ or ice literahlrrli. Nu te vol asemana ell prlnclpesete din _ basmul celor 0 rnle ~l una de nopti, filnddi, Ie intreci pe toate ... Nu-ti voi cint-a fruntea palidii ~r nchii negri, prelungiti ell. migdala, sub sprlncenele 1mbina'le, ~i aceste rnlini pe care la string in mllnile rnele, ca sa nu selnalte in zbor ca doua columbe ~i sa rna lase numa] cu amintirea lor ... N-ada,ug

. nirnic gratiei, spiritulul ~i sutletului dumitale lnalt, fiindcil n-au nevole de nicl Un adaos. Muza poeziel n-are ce cauta int~e noi.; Nid un clnlec TIll tf' va putea cinte, oid IIIl tilfm de aripl nil se va putea ridlca atit de5us, tm:it sa te ajung,i] r

- Gaston, nu realizez perfect toate cite-ml spill, dar cuvintele dum~tale turg jil raSU!lR In min~ c a (I muzka diafalla, ma imbat!c3. o llcnare divina" ca u n balsam bil1efaditor .. _ Teate cite ni Ie spunem, noi acum, nu ~i Ie-a. mal spus nlmeni, niclodata, fiindc.a nlcl novestea noastra iii-a rnai trait-e cineva. Cine sintem nol'~ Hoi strainl.; Nid Ilrnha, nicl credinta noastra nu slrrt la Iel.; Dumneata, parizian, eu, fata de boier moldav ... De ee-a. trebuit sa ne intilnlm P lata-ne, din dep,fjrtlirile noastre, arnlndni 'Ia.olaltli, r.iipiti de un hot de codru ... , Ia. ta-ne Intr-nn schit Ilitat de dumllezell~i de oarnenl, adusl Ura vola noastra ~i totusi, ca iii cum 0 zina buna ne-ar fi ghicit glndurile ~i ne-a apropiat, .. Cine este acest haiduc, rare g-a improvizat ill zlna noastra protectnare ~i ee urmareste ?.. Cum. se va sfiqi ba:smul acesta mlnunat s ,Cit \10m mai sta aid} Cilld va trebui Dare sa pJedim si ell vom face ,dup!i ce vom pleca s., A{i vrea sa nu mal vi'lla acaa zl.; rna tern de ea.i. nil ~tju ce-ar putea a duce ...

- Ce-ar putea, tntr-adevar, s-aduca ziua de mline mal lrumos decit aceastg fiil-li de pereche seara? Dornnite mea, asculta cum suna un clopot de lemn, in ninsoarea -care IlU SI! mal sfir~e~te ..• E~ti colea, .iti slrnt mlnuja 10tl"-a mea ... [i-aud respirarea lJ~oar.a, itl simt inlma cum bate, C,a un raspuns clipelor ce bat 101 poarta vletii ... Ulta-te pe geamul care s-alntunecat: fulgii se apropie de noi,se' [ngriim.,lidesc Ia f,ereastr,a; at vrea parea sa lie dea lumina, dar noaptea se Iaee tot ma! greavcu toata: palpitarea lor de llcurlci in agonle, .. Au 'inghetat tnainte de a rnUI'L, Se top esc unul tntr-altul., De unde vln ,i ce ursita 1·31 Impreunat, pe drumul albclor eternitati? I.

Gaston, a, vrea sil te ascutt .0 viatil lntreaga ...

- 0 viata tntreaga .. , 1:1 viata-lltreaga, dornnlta mea!

Si "Cei doi tlneri, intrun extaz unit, se abandonau reverlei lor" care nu 'soar mai fi sfir~it, daca nu s-ar fi auzlt, afara, glasuri Iemeiesti, zgomot de porri care sa inchldvpasi care se apropie,

[n odaia cea mare .3. arhondarlet, eandelele din fata Icenustaselor

filfiiau ti trosneau manmt.; ... .

Intra matca Epilanla, insotitil de dona tinere surori, pe Cafe ei nu Ie mai vazuserli ptnli aeurn. Tustrele c1ilug.liritele purtau cite un 5!fe~nie de alama, in care era lnfipta 0 lumlnare galbena.

Flacaru{a flidiilor era m;rotHi de un glob de stidii. Stareta U intr,ebii dad!. poate s1i.a~tearJ1ii masa, Cele doua suroriie~ira pe virful picioarelur ~i 51! Inapoiara, siioase, calcind cu pasl usori, fantome nezre si prletenesti, slujlnd cina, maidi staret,e ~i celor dol oaspeti.

$i seara treeu, '~i noaptea trecu.;

Ell iatacul parintelui Gligore, culcat intre ,eeaq;afurile albe, prnaspe:te~i usoare, Gaston retdUa tuamlntlre clipele, orelc petreeute pe tnserat allituri de Mu~a. Sf erau am de magles acele ore, incit n

pareau ciifusesera de moult intI-a alta viatll sl-acem j]' stdbiiteau din PCU, ca tntr-o Incantatluue.

'CAPITOLUL Xl

Se apropian sirbiitorile Crlkiunului.

Cele . md triste care fusesera vreodata la Dra.go~e~ti. Nic:i la moartea bcleroaicel nu se lasase atita dollu in marlle lndlperi, pe coarnele irralte ale copacllor, desfrunztti ~i nlnsi,

Domnul Henri Parrecel se lntorsese de la lasi, lara sa fi fa.cut cine ~tie ce ispEava. E drept, domnitorul Mihalache Sturdza il fagaduise clio va pune potere pe urma leaiJUluicarefurase pe dnmnita Rosetestjlor; eli _ va plizi granilele de SLlS, Jle cele de jOs, pe cele dinspre Ardeal, ca nu cumva tilharul sa tresca, nesuparat, lavecinL Spunlndu-l acestea toate, figiduindll-ii dte-nsoare ~i lu-nii, hospodarnl pipaia: ell: degete prkeput.e lunga b]ana de san:IIII· diirtlitli de Arklp RosettL

.- laM 0 chezasie a prletenlel noastra viitoare I spiraea, 3:riitiml blonda ~i greaua mantie, Iacomul stipinitor al MoldoveL La rindul meu, il voi face bolerulul Ruset darul eel mai de pret : pe dulcea dumssale copmi, pecopiila. draga noua, tuturnr I.

Vlcleanut hospcdar rnintea.

Henri Parrocel stla til. mlnte. Faptul di 11u-1 sutlase vorba despre Identltatea tealii alu! Pan Stanlslas Zalomitchi, marturlsea neslneerjtatea lui Mihalache Sfurdza.-

"Da_r eu, se tntreba, mustrtndu-se, guvernorul Mu~ei, au de ce am fiicul neghlabla sa-I dau scumpetea de blana, clnd stiu prea bine cine a riipi1 fata JI I" Hospodaru] nu peate ii, ~tiind cit nu peste, nid nu se ginde~te sii-Iprinda pe sto-enit-li.

Minte. A mtnpt ~j.a:ttlnd dod a umplut nrguJI. raspilldinrl. prin secretartl slii'" zvonul eli acel nobU polon venise Ia lalli Cu. 0 Il1isiuneseueiii, din partea imparatullll A.ustri€i ~i til sabia, pe care .0 trlmisese prin Z'alolllitchi, fusese Iuatli de. Sobiesky, regela Pelonlct, lui Kara Mustafa Pasa, la asediul Viene],

Nu era prima scorniturd a lui Sturdza, ca sa-~i tntareasca tronul subred, Henri Parrocel comunlca toate acestea patronulul sau, hineinjeles, Ura sa-I lnforrneze cine era.: lntr-adevar, acel srraniuambasad'or al imparaluJui Audriei.

Aflind de disparitia nepotnlul sau, dnmnul administrator se aril.ta consternat, Dar nu-si exageta durerea. In acest joe al rninclunttor, Henri Parrocel aparea ea un om leal; stima~i Increderea rpe care t Ie purta mcnsenlornl sporira -, daca mai era nevoie sa spnreasca, Arkip' Rosetti iI chema mereu, se consultau mereu, OpUnrismul omului- san de incredere il mal tllviora, dar zilele treceau greu, nesllrslt de lungt, Intunecate de cele dOM absente ~t de llpsa crlcarel ~tiri. Parca se Infundasera toate drumurlle pamintlllui l)ii

ale vazduhului. Corbii mari ~i clorlle certarete Inloculau porumbeii -,

eiiliitori, despre care SI! SPUDe!! eli due vesti dintr-un Joe intr-altul,

Nid 0 pasare alba nu se la.sa pe copertsu] vechlului palat, c~fundat

ill troiene ~i [ale. Nicl II veste bund an venea, Va mai ve1JJ vreo-

d:!ta? Cine s-o adudi-? Din partea cui ~ Unde era acWII draga lui

MU!la,pe Ice miini stralne inciipu5e, clne-i \'3. duce griia, cin~i va

consula amant! surghlunului, In cine stie ell peljtera. de ti1han?

8

,

)\rkip Rosetti nu-s] mal scotea caput dinlre miini, incerca aadarnie sa m;zga[easci dou.a cuvinte pe hi:rUacu istoricul Moldovei.

Ofta adine, 51:'; ui~'a pe fereastra, c1iltina calluJ fi iar J~i prtndea tlmplele in palme.

In slrnbata dinaintea Crachmulul, ctnd venl sa-I ferihezuiasca, mestcrul Avedik Cricorian Iu lrnpresionat de rnulthnea ftre[or albe care navalisera in pirul ~i-n barba mariei sale .. Dar nu indraznisa

. sp.unii aeeasta 'baierIl1ui, ca sa nu se pomeneasca iar ca prea-inal- •

fatuI i~1 senate, unul cite unul, inelele grele, din degetele 1ll1lgi ~i

albe. lata, insa., eli a doua d, duminka, un slujitor vesti bclerulul

di-n fat a cur'[ii s-a oprit 0 sanle ell patru cai ~i ca omul din sanie

cere sa vorbeasca mariei sale,

- :n cl1eam.a Pan SamuillL. li nu mal ftiu WID, 11n flume de paplstas 1 ...

Conu) Arkip tresiirL Nu-i venea sa creadii. Inima j se urnplu de

bucurje ~ de t1lat-na."

- N-a spus eli. e Pan stanislas Zalomjtdli?

- Cam asa ceva, I[]liltate stapine!,

- 'Pofiij~-11' Paffiti-I 11I1m aid edt ~

~i argatul ie~i repede, gab-gata sa vie peste cap'. U;Ia 'co doua canaturi se deschlsa.

In biblintedi lrrtTIi O'trilmusete de fladi.u, Inalt, subtire, en umeril lap, ell' ochii negri, Iuclosi. Era imbracat Intr-n 'iOl.lba grea diri piei de sobol, Iar pe dedesubtv jurrta bogate hainetle magnat ~i cizme rO~l, dtptll~i1e C1.1 blama" La snbsu;oara tinea (I diciu!;li mare de sarnur,

Boierul \! cunoscu. It l:mln~tea ,ttrea lfine, rnacar eli. oaspele nu mal: purta barb!l. ~i plete lungi. in incIe. 'U ;ntr~aj naueU r

- Til mi-ai fost?!

- Ell ~i nu al1-1I1, maria ta I zise Stoenita, dupa ce clizu in

gemmchi ~i sarum rnina bnlerului.

A~ ne-a tosl vorba?

- N-a_ fast nicl 0' verba, marita ta r

- Unde e?

- La. adapost, Mid 0 grijli I

- De ce mi-ai fitcut asta"1

Hindea aiel tinjea.

- Da' de unde ~tii tu ca. URiea?

- Am iscaade peste tot.

- Pe b1i:id tot tu I-ai Iurat P

- Tot.

De ce?

Fiindcl!. tlnjea ~j el ...

ilsta nn e ~reaba ta I Cit? Ge "cit"?

Citi galheni imi cerl sa le dal drmnul P

Nimic. N-u ~ost pradikiune. M-am li1!>at de tilhliril. Am fast la VQd~ sl m-am Inchinat, Uite carte de tll domnie I

~i Stoenqa 3Taiii conului Arkip brisovul de iertare a' lui Voda Sturdza.

9

- Lva] viizut j!

- Cum te vad ~j cum ma vezi. Mi-a luat sl sabla, pirdalnicul!

Sabie turceasca, batufa-n nesternate. Mi-a dat 0 IDie de galbeni. Da' face mai mult.

Si ce-ai de g1nd'l

Ce-al de gind ~i marita ta t Ce-am eu de gind, ma priveste,

Si ce-am eu de gind rna prlvestel Adid!'?

Adica sl-i t~i sa Sf la I ...

N-ai auzl! cii nu e treaba la.?!

Atuncl sa avern Iertare, marlta ta, ~i te las cu bine I SaruHim dreapta I

Voievodul tiganilor diidu sa piece.

Stai I n striga boierul.

~i incepu sa-!ji scoata inelele, unul cite unul ~i sa. Ie pule pe masa,

- NII-mi trebuie J rise Stoenlta, Am eu destule scule d-astea, ell nu degeaba am haiducit din Focsanl in Botosani I

- Nu le-arn scos ca sa U le dau I Le-arn sees ca sa nu-ml zdrelesc degetele cind te-oi Ilia la biitaie!

lara~i rlse Stoenita.

- Bate-rna, manta ta, tale-rni capul, dar eu de-aid, nu les pina nu-mi dai Invoirea,

- Ce tnvotre, afur'isitule?

- De nunta, Am lost \a un popa ~i n-a nut, 'lkea di el nu

cardi legea, ca nu cununa 0 fata fadi voia parintilot, mal ales clnd a atlat a (uie fata, Ctnd a mal aflat ~i de biUat ~ii e paptstas, !li-ata(:.ut trei perechi de cruel ~i a scuipat 11\ barba, zidnd:. "Piei, satang t"

- Stoenita, tu nu esti in toate mlnjlle jI

- Nu, ca. data eram, ajungeam batman, A~a, maria ta [ Dli.

coplilor invoiala de a se lua, Cununari cu toata clnstea la ra~i, la mltropolle, sa se duca pomina. Altminteri, gas esc eu alt popa : Ii pun pistolul in piept ~i n-o sa aibll tncotro, Ie pune pirostriile in cap. Dar paed ar fj pentruasemenea tete lumlnate sa le slujim cununia tntr-o blsertca de tara!

- E~ti nebun, Stoenitll. I

- Nebun, mliria ta, dar asta e ~i alta nu e.

Ar.kip se aprople de el, iI apuea de git ~i-I zgudui, dar nil

prea tare, Pari 11 teste.

- Spune-mi, omule, ce race lata?

- Iti saruta mtna, e bine siinatoasa I

Bolerul ofta usurat, i~i lua miinile de la gitut halduculul ~i, de rindul acesta, II Intreba sUos, cu g\asul st:lizut ~i uittndu-se tmprejur sa nu-l audii careva,

- Sint... la un loc ... amindoi?

- La un loco Dar n-avea griili, maria ta, eli se vil.d numa]

ziua ~i cu martori, Le-am pus de pllZa 0 zmeoatca, nu alta., 0 zmeoalca-n straie negre,

- Marioara ptinge, nu P QUeaza? Clad a vllzut eli. 0 riipe~ti. nu S-ll repezit sa-p scoatii ochii?

- Nicicum! Dirnpotriva. S-a bucurat c-am scos-o dintre belzadele. ASCllltli de mine ca. 0 mlelusea., E tare muljnmital

10

-

- A~a.dar, eu uu mat sint nlmlc pentru ea? intrebil. con III Arklp, cu glasul tremurator, plin d,e lacriml,

- Soar putea una en asta, bolernte 1 ~!' l-e tare dor de marJa ta., Uite, nil-a dat ~j 0 scrisoare 1

- Spune mal repede, ornule r striga. Arkip, repezlndu-se la el, fericit, arztnd de nerabdarc,

. Stoenitii tncepu sa. csute hirtia, Hidi sa se grlibeasca. IPe cit fierbea conul Rosetescu, pe-atit era el de Iinl~tit.En sfir~it, SCOB .• e r.iiVB~1I1 din buzunarul hainei ~i-I irrtlnse bolerulu..

.. eLI miinj tremuratoare desfiicu Arldp zaplsnl copllel mill! luhlte ...

Se trase la Iereastra ~i incepu sa-I citeasca, in lumina searbad1i ce cadea din eerul rnehorit al sfir~itului de an. Miinile Ii trernurau, ochii Ii erau illlpaielljeniti :

",l'il,tkllle seump, mi-e tare dor de marla tao Te rog sa rna ierti de supararea ce ti-am adus-o, dar n-am plecat de bllnllvoie de la las],

M-a Iurat Sta.enitii haiilucul, cll1d am ajuns acasa, ~i m-a dus tntr-un Joc, pe care rn-a oprit sa ti-I destiiinuiesc"ca nu curnva sa·rni dal de urrna. Dupa doua zlle l-a adus ~i pe domnul Gaston Parracel, furtndu-t ~I pe dumneasa, fildi vola dumlsale, tot ell pe mine" dar

spre binele nostru, •

Precum tl-am mal spus, prea-scurnpul rneu tatli adorat, eu iI iubesepe Gaston ~i vreau sa rna ciisatoresI:: cu el, Maria ta al vrea sa rna dai dupli 0 heizadea, ca sa fin doamna a Moldovei. En nil. cred eli vreunul din cei pe care i-am cunoscut Ia last ar putea sa ajunga asa ceva, Mi·ai cere 0 prea mare [ertfa dindu-ma unuia djntre ei, taticule, maria .1(1, mal ales ci! nu rnl-a pla.cut nici nnul,

M.':irIa ta, taticule drag. eu rna gtndesc mereu la scurnpul meu jJarinte ~i mil TOg;;:i ~i noapte Domnulul D,umnezeului nostru pentrn sanlitatea ~i bunavolnta mariei tale.

Prea "sup usa ~i domica flicit, I\'u,~a",.

Conul Arkip se intoarse eu spatele la Stoen'i.ta" ca sa nufie vazut sarutlnd scrtsearea ~i ~tergindu-~i ochii.

Apoi tneepu sa se preumble de colo pina colo, 1F1 rnarea inciipere a bibliotecii, eaptu~it~ ell rafturi pllne de carti ~i CD tablouri If! cadre aurlte. Era multumit P Cine ~tie! Dupa ee tiicu 0 duzina tie pasi, se opri in lata lui Stoelliti ~i-i spuse, ca unui vech] prieten, ca unu] om de searna luia

- Aprig copil, voievoade [ N-o senate nimen] din ce ~ s-a na· zlirit. Seama.na cu mated-sa, cnejina cantacuztna t

- Seamilnil ~i cu maria ta l rise, CLI dlntl de lup, Stoeniti. $iiar_ se preumbla boierul, en miinile la spate, vtnturtnd niste

matanU pe care le scosese din huzunarul halatului, - Ce e de Uicut, t1Iharule?

- Nimic alta declt ce til-am spus, bolerulel Sa Ie faccm vola I

- Tl-am spus en d nu e~tiin teate mlntlle l Ai sa-mi pliite~ti

asta I Am sa te leg ~i am sa. te tugrop In fl'lndulbedurilof, teclor de dimnn ce-ml e~H!

Stoeniti, Sf indinil adlnc, cu UI1 zimbei ironic pe buze,

- Ingroapa-ma 1n bed, beierute t Atita nurnai di ramlne domnifa tara rll.spuns,~i maria tafaril dornnita I

- M,u~a e 0 mpila. Abia it lmpllnlt ,aptesprezece ani. Ce ,tie ea z Frantuzul e tnal curninte. 1:'.1 ce-a sous?

- Ce sii spuic? Ntmlc, ea nu-l inrrellbll nlmenl, N-a spus nirnlc nlcl ctnd l-am IU:d lie sus, iar in fata. dornnltel stli sflos - ca o iata mare 1 Mi-a oat ~j el (I SCriMHlTe!

- De ce I1U spui mai repede, omule P

Stoenita i~t viri rnlna ill sin, ~i. dill alt buzunat" scoase, alene, al doilea diva".

"MonseDioTe,

Va rog sa primiti omagiiJe adinculul men respect ~i devotameut, Precum ve_i fi all at, am fost rapit din castel de clitre fratele meu de crure.; (.,fratele men de cruce" era scris mmine!1te)._"

Conul Arkip i.,:i riclicK ochii de pe scrlsoare ~l intrebl:

- lJe cin d 51 nteti Ira]] de cruce ?

- De dud l-am Iurat In pi1dillC. Am stat hnpreuna. m. pt'.~tl!di,

toatli noaptea ~i am povestjt, M.aica mea, ti,g~nca, i-a citit in bobi, i-a desctntat in ghioc ~i l-a binecuvlntat, De atuecl, ne-amfacu~ tra-p de cruce ~i am jurat sa nrurhn unnl ,pentrll I:tl a.lalt , B§a CUlD, spune leg3..mintul: "Viaja mea. e vlata ta, sufletul meu e su'flettd tiiu". Juramlntul nl l-au inflirit douizeci de trait. haiduci ~i maria sa, bourul l\'loldovei, stlipinul ~i lmparatul nostru I

Gtasul lui StoenHa vihra, Ilclrli lui marl ~i negri, tliiati ca migdala, sub sprtncenele lmpreunate, avean talnice HciriTi, Iocuri tnalte, sciiparari vclevodale. hL Ibase capul pe spate ~i ramasese. asa, cit privirile in ta ... an ~iCl1 un zimhet feclorelnic pe buze,

. 0 stranle emotle cuprlusese inima stranepotulul de damn. neoblsmrlt 'ell asenrerrea primitive ~i nobile elan uri. Era atitacoIl'vingere, atlta lealltate, attta dUdura tn exiazlll halduculul;

I\osetest:ului it venea sa se repeadli 'La. el,. sa-I l:a in brate,sii.:-li dringa, sa-l sarute.

Dar se stiipinl. Ca sa-~i ascunda tulburarea, relua lectura scrlseril lui Gaston.

" .. .lratele meu de cruce Sfoenifa, caruia eu nu l-am cerut aceasta, rn-a dus in! adinc de codru, unde am avut neasteptata onoare ~i hucurfe de' a int:ilni pe dornnlsoara noastra, care n-are deett 0 OOl'inf,ll, 0 arzatoare dorintl!,: sa-iii revada piirintete adorat.; Sint Iii eu nerabdiitor sli-mi de-pun oma.giil.ll Ia pidaareJe Hustrulul meu protector, carula, Ura vela mea, l-am adus aeeasta suparare,

Gaston Parroce1"

Boierul Iraminta scriscarea ill mtna, se uita in tavan, in podele, dlidca din umeri,

- Nu inteJeg njmie ... nu-rnl vorbeste de cas-atorie ... nu-ml cere

nimi~_. nu ma llmemn1lL. .

- De ce s~ te arnenlnte, mariill ta? Cum 0 sa-ti cearli- uri Iucnr, care stte cit i-I vel da de, bunavoie ?

- Tidilosu!e, tule-ai flicnt pe toaje ! strigi conn JUk1.p,. scos din fin ..

- Tk1ilos, maria ta! lEu le-arn faclJ.t pe toate, dar spre blnele lor ~i-a.1 ma.riel tale. Hollira~te-te. clt ma] degraba, eli alta l1ue de fil.cut. Da-rnj dezlegare sa Ie due vestea cea buna.; sa Ie sJujeasdi

VJadica. de 1a last, cununln in sfinta Mitror...olie. ..

- M.i,elule, tilharule l

- Mi~el, maria ta t Tllhar, maria ta, dar altS. cale nu-I IN-am

ee-t i face !it pace.!

Senlorul de la Dr3go$e~ti. rosn de minie, inainta, ell I1lfinile la

12

CAPITOLUL XU

spate, cu pi eptu I ina.inte ~i se apropie amenintiitoT de halduc, care-~J Incruclsase miillile pe piept ~i, a~tepta.

Boierul ajunse in fata lui ~i Incepu sa strige, aproape Urlind I - A.sculta, proclete l Ascultd, tigan blesternatI Hot de eedro, ce-mi ~ti ICe te amesteci tu in tre:lnrrile case] me/e, IrIj~dule;> Cu ce drep1 orinduie~ti tu vjit(wul CQpilei mele, tidilosule 7' .

Stoenita rididifruntea. ~i, st:riipungind pe boler ell privirea, Ii !'"lispu nse dirz:

- Cu dreptu] fratelul mai mare I

Iar conul Arkip Rosetti, stdinepotul lui. Alltonie Voda Ruset, neputlnd [ndura !I.II geru I din privirea ttlharulul, j~i llisa ochfi in parnillt ~l nu mal raspunse nimic.

Ramas singur, pe rnchorlta zi de iarna, Aridp Rosetti-Drago~~U se cu'lunda inh"-un j,i!t adine, cu spatele la iereastri\ ~i-si p!inse capul Intre vpalme,

Purtarea, vorbele lui Stoenitii il rascolise pina-n str.lifumIIII,i, mai rouJ! chfar dectt rlipirea Mu~ei.. Nidodatii nu fusese mal tulhurat, Se simtea slab, urnlllt, vi nov at, ~i aceasta rtevulnicie jJ impingea spre poclHnta. ~i smerenie.

Ar Ii vrut sa sespovedeascll unul mare duJt(lvnic, dar In! vedea cui. Boierul se afla la 0 rascruce a sutletului, la acea opreU!lte din vertlginosul rners tnainte al victii, clnd trebuie sa mai stili, sa mai cumpanestl, sa-ji revizui~ti trecutul, sa.-i afli grcsellle, sa cauti Ieacut, indreptarea.

lafii cii j se ridica in fa1a, ca un judeditor ~i aproape ca un stapi'n, fllic.iul acela chlpes, primul sau nascut, pllimidit c.u roaba Sa.lumia, copifa cea mal frumoasa dintre figallcile belerestl, I se paruse ttnarulut urmas al lui Antonie Rusddi dad"!. oinzestreaza ~i (I marita c.u 1.111 vatat de fie mesie, Ired, t,igan IIi acela, ridlcat din rindul pctcovarilor, i~i tacuse datoria 1:11 vid ~i tndesat. Pupn j] mai pasa de blata .roaoo ~i de VlQdul el, care crestea frumo-s !iii d~tept., puternic, iste] ~i Indraznet, la casa lui lrod ~l-a Sa.ll.lmiei. elnd Stoeni~a tmpllnl zece ani, taica-su, Irod, inchise od.ui .. 8:!iiatul trebuia sa dud de-act tualnte grija Si.lumiei.. Era acum barbatut, ~efulfamiHei. In rastirup. boierut se insurase cu 0 [lJejina caatacuztna, cared daruise 0 faM .. , pe Maria, care din Marioara, din mingiiere in mtngtiere, devenise Mu~a. Tot mal rar se abitea boierul prin satul unde ii traia Ieclorul. Ii rulng-Tia obrazul tuciuriu, iI mal tragea de' parul negru ~i ere], ii dadea cite un galbell, ii mal dade!! ~i SlUurniei U11 purnn de galbeni ~i le trimltea muWi. .sa.natate, dill dnd in clnd, amtndurora, impreuna cu 0 traista de merlnde ~i 0 Hidita de toa le, Si-a tit

Cind lrnpllni Stoenita ~.aisprezece ani, Sillumia dizu grtu bolIlava ~i era dt p-aci sa se prapadeasdi. T~i c!lema kc.iorul la dipatii ~i se spovedl, spunlndu-t al cui era ..

Stoel1ita ll1crunta sprtncenele, IScti~ni din dillti; nu-l im:erdi rricl 1.1' bucurie cli era odrasla bclereasca, Inima lui purta 0 mare dragoste hietului [rod, care-t lubise 1:11 UI1 adevarat parinte. 0 ciudi .apriga il cutreiera trnpotrtva acelul sta:;:in bogat ~i strain ~i 0 mare mila pentru biata mllidi-slI, scoasa din tindul roabeler, 111al!ata 1.1

13

cllpji. apol zvirlitii iar, cu plod I,.U tot, liganimi[ dispretuitc. Toute acestea Ie gblc'ise conul Arkip, din Ielul crunt ell care II privea, t1~ ta 0 vrerne, biiatul Siilumiei. Pilla Ia salsprezece ani, Stoenitn em bucuros ~i mindru sa fie prtvit ell ochil hurrl ai boierulul ~j mingiiat pe crestet de maria. sa. Dar de cind aflase talna, ll ocolca, ilii lib.t prlvirfle ill parntnt, se smulgea usor din mlna care-s] petrecea degetele albe pllne de inele prin Inelele negre dig parul Irumcsulul 1igiiinu~. Baiatul crestea Inalt ~i subjire, crestea in vole, f,ara nid o oprelitte. tara, nlci 0 tndrumare, Nu se gindise nimeni sa-l des la vreo meserfe. PUn de dragoste pentru copihta zamislitii, dup.!i toate canoanele hiserlcll ~ii ale. legii, ell sotia lui de nearn Ialnlc, Ark!p Rosettl credea di tace destul pentru prlmul sliu nascut, trlmltlnd Siilumiei cite un ajuter.

Usat de capul lui. Stoeniti holuarea pe p.iiminturile rosetestl ~i pe motiiHe veclne ~i aduna bliieti de seama Jul. lnlma n tragea spre adlnclrnea codrtlor, spre adulmecarea potecilor,

De mic se hutarlse dipitan de ha.iduci. n pljiceau tlintele not, cu [eava lucloasa, plstoalele terecate, palosele ~!L1 miner de argint. Cit a fast micut, haiducia era numai 0 10acli. La saptesprezece ani 's-a fntnvara~it cu nlste lotrl mai biitrini sl a inceput sa prade mal un corrac, mal 0 arhundarle, rnai pe cite un bogitjl~ care mergea ell harabaua sprs la~l sau spre Platra Jl.leilfTIt.· La douazecl de ani trecu in Tara Rcmfneasca, unde cunoscu pe Sofultea, vcievodul tigatlilor muntenl, Lui Sofultea Ii plli.CIl mult acel biiillt chipes, sernet, destept, n masura din cap pilla-O pleloare, II tntreba una-alta, iI descusu, apol, bitindu-I pe umeri, II siami sa se lase de jafuri, di ar,e alte rosturi, mal rnari, aJte gind[!rl, mai marete, pentru e1. Plecarli lmprcuna in Mulpova~i: umblind din ,atrli ill ~atra, din mosle in rrrosie, nu lisara siHa~ necercetat. Se invoira cu toti tiganH de prin sate ~i [udetele de pria lund ~i, monastiri sl alesera voievod al lor peste Moldova pe Stoenlta al Siilumie:i, rmmlt din acea zi Stoenlta Vodii. FUieliul ura de moarte pe boleri ~i pe vlitafi, pe o.amenii stapinirii, .lie [uzl ~i pe poterasl ~i toate cosile de top or atlate in rlndut-ile obidili!or ~i-~i lubea din toate maruntatete nearnul maid-si. '~i pusese in gind niel mal mult nici mal put in sa-l scoatli. din robte. Se auzlse e1l. Ill. Bucuresti ~i la la~i dlrturarii tiner] veni~i de la inviititura, de prin cele straina.tati, IupHi ~i el pentru dezrohlrea tiganHor. StoenHa Voda umbla sa le-o la Inalnte ~ii propova.duill. razmertta I1U nama,! print!'e ai solli, car .fi prin~re "eonii moldovern, robi ~i ei mcslerilor ~i arendasllor, A stirnit multe ra.:merite', a dat foe multor conace, ~j stoguti de. pale, ~i lanurl coapte, ~i padurl inclnse de dogoarea lui cuptor, I se dusese vesjea, Intrase spalma in ciocolme, Curtnd, ansa, poterele lui M.ihai Sturdza puserd mina lie rbvratit. I[ vlnduse 0 hangitli.

o poveste -t-ntreaga. Ci!i n-o mal patira ca acel pauna~ al eodrtlor, ademenl]t de ctte-o crt~marita ell ocbil de Ioc, cu Inima. de lupoai-ca ~j cu viclenie devu\pe!

Cazil ~i f1iicii.ul nostru Jill rnrejele unela .. , 'Fu ostndit Ia sptnzuraroare, Urma sa-i puna streangul de ;gU GavriJ'a Buzatu, tlganfi el, un uclgas care fusese Iertat dad. se face gide ~I care-a fost eel din urrna caHiu al Moldovei.

Stoeni1ii era sa cunoasea .!li el funia calauiui. Dar dOlla mil de

galbenl trlmlsi plocon domnitorului Mihalache Sturdza adusera

lertare celul ce luase, ,cu· mare ~'I [alnlc alai, drumul blserlcil Frll.' moasa, unde SI! ridlcaa, de obtcel, spin;l.uratorHe.

De unde iellisera" ca dinparnint, acel daua rnll deflilbeoi?

Toatii lumea c .. edea eli fuse$era adullati de la tigani, supu~ii JuJ Stcenlta Vodli, durnlci sli-~i scape vclevodul, Dar hietll oamenl n-aveau afita banet ~i old vrerne nil mal ra'minea sa strtnga acele pungi pif]a in ziua de oslnda. Banil U dliduse conul Arkip" la care se dusese i:n mare taina S1Uumia, povesttndu-I, cu Inlma sH~iatii de durere, cum vor sa-i sugrume odorul, Nu·I ceruse nirnic, nlciodata holerului, dar acurn nu mal era verba de serrtejie, l~i di.ldl pe loima. ~i se duse la curtea din Drago~el'ti, ca sa. sceata galbenil, Boierul nu s-a, llisat greu, Ba, dlmpotriva, se grabi s-o ia Inaintea Slilumiei spunhjdu-i sa n-alba nic] ogl"ija. eli·i va scapa bli:iatul dumnealuj, eli atlta putere mal are la la~l. Numal attt ii ceru : sa spunli cii bani] !HI fost 5trrn~i de pe Ia Tobiiligani, tar Sfoenitii sa nu mal halduceasca pe mosille Rosetestllor.

Printr-un om de incredere, fostul vtstter trimise hospcdarului de la la~i cale doua pungi doldora j baiatut fu iertat de moarte, dar trebul sa mearga, ell, totl ostndltli, pina, Ill, Frurnoasa si numai cind ii petrecu Ga vrUa Iunia de gii tu cititil analoraua de. lertare,

"De ce nil l-am chemal rnacar atuncl la mine?' se intreba acum, cenul Arkip Rosetti, stringtlldu-~i Iruntea-n palme, a~a cum sta, ferindu-se de lumina, ill [iltu! adine.

Dete nu m-amingrijit de el, de mit? Trebula sJi.-1 adun de pe drumurl, sa-I trimit la inviitatura, daca nu Ill, la~i, la Bucure~ti, LIndO; nu-l ~tia nlmenll Sa fi spus ca-i un fin sau un nepot de-at tneu, sa-I crese omeneste, sa scot ceva din el, De ce rn-am purtat ciineste ell bletul meu vHlstar? Doar e singe din -stugele meu I E primuJ rneu nascut ~i e falnic,. vitellz, drepr Ia suflet, ell dor de .3 se rldiea, vrednlc de stramo~ii lui si-al mel.

Din vlna mea. a aj!,msce-.a ajuns - hot de codru ~i hatman de dlzvratiti! Acum mil. infrunta ~i pe rniJ1e$i are dreptate sa rna infrunte.

Eu lrnbatrtnese .. Nil mai sint in stare sa domnese pemo~jIle rnele si-n elisa mea ... Llite ca. se ridica el, eel tinlir ~i puternlc, Irnpotriva mea ~i nil mal am niei 0 putere! Sint in rnina lui; trebnle sa ma SUpLl11 lul.; A$a. ml-a trebuit I"

Arkip Rosetti se afla in acele cllpe de slabiciune cind omUJI e gab sa fadi tot ce n-a '05\ In stare sa implineasdiptnii atunci, /?Omit sa se jertfeasca pina la caplH... Se slrntea bine in acea !pa~ dlinta, in acea smerenie crestina, care, ce e drept, nu-l tinea prea mutt, dar in care se inv,aluia ell intr-n scalda caldutli. ~i binefllcatoll,re.

,.,Haiatul e ad, ill casa mea. Am sa-I chem. Am sa fac tot ce -va vrea.; E tratele rnai mare al Mu~e:i.Are '~i el dreptul si se ing.-ijeasea de viitorul fetei. Hotarasca el! El este adevaratul- staptn aid 1" i~j sp'llllea "Dietul', ajuns in culrnea umilinfei, alevadarii de sine.

Fu smuls din acele bune gtnduri de vtteva bitiii sfioase in tI~l:i. - Ce este P Nu v-am spus sa rna ~asati in pace? Hai, intra 'I Pe Il~ii se strecura 1Ii~ :Trnptt~dl Vrable, care-t cazu in ge,..'

nunchi, sarutli pulpana stlipillului ~i tncepu sji biiguie ceva pe fran[uzeste, draga doamne, sa nu inteleaga altii despre ce e verba. Dar in odale nil era. decit conul Arkip, care nil intelegea. uid el,

15

- Vorbll;;te draculut mo!dGv~ne~te! .strlga marla sa,

- Miiria ta ingiduie, larta-mil. c-am indriizniL Oa' umblil

Stoenita sa darime poarta.;

- Ce poartii, mil praelete, ee poarti.i? strlgii bolerul,

$1 Incepn si-~l scoatli lnelele din degete, pregatlndu-se sa-l la

la ootaie pe ,>,ataIul vinlHori!or,. .

- Care-a pcrunclt maria til. sil-I inchldem pe Stoenifli I

Con]]1 Arklp. trezit din buimlicealli, i~j aduse arnlnte eli dlldu5e nesabuita porunca s1H duell pe lotru Intr-una din odaile palatului, sli-j dea mirrcare bun a ~i tot ce va cere, dar sa nu-l lase a ie~i de acolo, Ji pusese la u~a trei strii.jerl, care umblau de colo pina colo, [U oehU laclante:.

- S;i de ce sa sparga poarta, mlselule P

- A SPU$ asa di eI e om de capul lui, eli nu e fobit rdrnanul

~i eli IHI va pleca de aid cu una" cu doutL A mal strigat di dad ",~

nu-i ridicli.m gealatii ~i dadinu-j Hisim usa sloboda, ;zboara pe

fereastra, "Zbor pe fereastrli- a strigat - ~i nu rna mai vede

bolerul rucl pe mjne, !lid pe cine ~tie dum!lealui I Du-te de-i Splll1e 1

mariei sale ce ti-am porunc.it l"

- Cum Indrazneste sa porunceascii Ia casa mea j SIl minle conul Arkip, regasir1du-~i autoritatea, de care se lepadase ctteva cllpe tnalnte.

Dar 3c'eastii maretle eramai mult pentru me~ dedi pentru el Insusl, did tot slab se slrnjea,

Umbra rnlnios prln marea incapere a blbliotecll, Se ulta la cartl, la tablouri, tntrlstate toate de lumina vinita a lernll ce se cernen pe ferestre ~i se aduna ill marea oglindl nurWi, ce strajuia caminul. UII b!l~tean trosnea invatra, raspindind mlros de fum ~i de cenusa,

Toate erau fumuril ~i cenu,ii. nehotiirite~i arnestecate, cum

ii eTa boierului ~i sutle1ul.. .

ell rnllnile la spate, bllt1ndll-le una de alta, facind sa ciocneaseil marunt tnelele multe ale degete'lllr, A.rkip Rosetti SI! gindea. cii porunca ce-o diiduse de a-I inchidepe Stoenita n-avea nicl un rost, FHicau.l venlsa de buna-vole : nu-! adasese nlmerri cu sila, De ee sa fuga? Ce nevole era sa-i puna paz:nid?

Uie~ lndrl'izni lar :

- Si-a mai tntrebat. Stoenita cii multivreme Il sa.-I ma\ tinem

aid fa ra rlis pu ns ? . .

- Bine, bine I SlH ridici paznlcll ~i-1JlTI mai vorbi! re~i I

Hie\) ie~i aproape de-a busilea, cu ochll helhat] la boler, 'f,ara sa-} intoarca spateJe, cl urubllnd de-a-ndaratelea.

Iar holerul se gindea ell odata ~i odata - ~I cit mai curind -,

trebula Illata 0 hoUrire. •

Nu putea sa mal mea,rgit asa, Era ~i elom ca totl carnentl.

Nil. era de drpa. dar nlcl de piatra ~i de otel !HI era. In inimll-I durea ceva, II strapungea chipul dragei safe co plle, de-al carei dor slablsc,

N-o rnal putea rti depru1e de et

Pie ce-o fi, MU~3 trehuie sa se intoarca. Ii vedea chlpul pam, inspllimintat, ochii care il prlveau rugiitof'.

- Scapa-ma I $capii-ma! parea cll-i spune ceplla, cu rnlinile impreunate.

Dar aeeasta n1Ulldre era fnll'ara. .

In ochii sulletulul, 0 vedea iara~l, dar acum 'era vuioilsa, rumena

~6

la bta, ktidili, uep:arte de el, aU!.turl de tinarul acdi!l s1riHn. \reodenia 110uli 11 durea mal mult decit gindul unel Mu~e lutristah r,

arneninjate, pierdute. _

"Trimise pe llie~,. sa pofteasca degrabii In bibliotecipe coaua Margl!ioala ~i pe domnul administrator.

Intr-un sfert de ceas, cite!j:itre!': boieml, cumnata dumisale ~i Henri Parrocel se aflnu lmpreuna,

- V-am chernat sa. ne s.flituim" A venit SiDeni!a haiducu] ~i mi-a spus di el a I"apit-o pe li'tu~a ~i pe Gaston. Da, ttcalosul t I-a furat pe amlrrdcl .~i i-a ascuns undeva, in munji, ~i acuma vrea, nki tlna !'Ild alta, sa le dan invclrea sa se !:asatoreascli. Altminteri, puiul de ~igan rn-a arnenlntat ca-l cununa el, ell voie ~i fira vole, ~i Ie du('e el de grija r A~a ml-a spus,

- Ce neobraaaret., striga vacluva Roznoveanulul batind cu

pidoruJ In pndea .. Paljse~i-j Jrematau nartle. - Tiganul e tot aiel? i:ntveba. ea.

~ Aid! raspunse Arki'p.

- Pune sa-l spinzure nnmaidectt t

- PlU nu merge asa, cu una, ell doua, ZilllDi conul Arklp. Dadi.-I

splnzur, nu mal dam de nrma Iete]. if-r1 mina lul., Crne ~tie in ce lIagalll1a () ascunde l' Trebuie sa. nm cu muW!.. bagare de: seamlL. - Ce-al de gind? intreba MargbioaJa, in vrerne ce dornnul Henri, in picioare, 18 un eel], tacea ~i asculta cu mare atenjie convorblrea dlntre eel IIDi cumnati.

- Tocmal de aceea v-arn poftit, sa ne sflituim .. Ce zi'ceti?

Niti coana M.arghl0ailll, .nitl admlnlstraterut nu raspunsera. ee

erau sa raspundii"P Ce stat puteau sa-i dea:il'

Clndcere stapinul un sfat, trebuie sli-i dnti in struna, Altminteri, tine-ti gura!

Or, cum nicl Henri Parrocel, n'il:i coana Marghioala. nu cunoste:au planurile, gin du:ril e, hotaririleccfl\'llhIi 11.001', mJ-~i luau nici unul raspunderta unei irtdrumari... A!jiteptau sa Ie spunael inS[l~i ce blnevoleste sa doreasca ~i atunci va vorbi ~i el .. DaT' boieruI nu se dezviilui. Se ulta f.jllta in ochf] omnlul sau de lncredere ~i-I Isendi ;

- Ce :rice domnul Parmcel i'

- Monseniore, ceea ceva I'!otiiri seniori'avoastra va Ii bbre

hotarit! raspunse francezul Indilltudu-se.

- Nu e verba de ce vo~ lmtliri eu, E vorbasa-midati un stat, sa vedem cum putem ie~i mal. blne din incurc1Hura. Vedeti in ce grea sltuatle rna aflu, Stoenitlt. nu pleadi de aid fad!. consimjantintul rneu. Credeti, dumneaveastra, ca pot aproba aceasti ciisatorie ~

- Nidodatii! strigii. ceana Ma.rgllicala, pilind din tlI'Iu ~i Iovind podeaua en piciorul. Se gindea pe bUlrii dreptate la viitoml mire, la odrasla domneasdi pe care 0 Ilisase la lasl, Se gfndea la Slinduladlte Ghica, la curtea diruJa se ~i vedea stilplna, tiiind ~i spinzurind, punlnd la Iocul for pe toate cuccanele din protlpendada b~Hor, dind slujhe unor·a, smtind pe altii din s!ujbil. ,_i ara:tindu~le tutuTill" tine- e.ste durnneaei, coana Marghioala Roznoveanca din nearnul cnejilor Cantacuzinl,

o sa puna la lccnl ei ~i pe SiHtiea Paladi, care umbla sa-i Iure st~plnirea Moldover pentru stricatul aeela de Calimah, bejiv ~f carteror, Ce-sl inchipuia durnneaei, Efisafta, sora lui Arkip, di dadi. s-a mihi1at ClJ doi candlda [] b domnie, ell l\\ihala~he Sturdza ,ii apoi cu. Censtnndlnica Paladi, a ~i fo'5t doamna de dOlla ori ?

- Niciodatll! mal ,bil:tlltU plcieru] miHll~a ~iifoarej siaplne II Mol:dovei.

~i, ell sa-l tread supararea, mal trase nlste praf de tutun, cules de pe- buricul dcgetuful mare al rnllnil drepte, ~istdi.lluta de tre! ori, dupli oblcei.

i'l'\Ollseniorul n-astepta attta statul cumnatli-sl, cit al injeleptului sau administrator, parintele spiritual al scurnpei sale Mu~a.

- Domnul guvernor ce ne spurre P

Munseniore,eu rna ailu lntr-o situatie Ioarte dellcata. Prill opozitia mea reccnta, prtn sfaturtle patlntestl pe care le-arn dat domntsoarel noastre, am instratnat-o total de mine. Toata afectlunea pe carecredeam ca ml-o daruise de atitia ani s-a spulberat rll1r-o dipa. Stlu eli, impotrjY!ndu-ma din non Ia disiltl)ria demnlel sale ell nepotul meu Gaston, m-ar indeparta total ,i pentru totdeauna de inirna ei, Stiu, de asernenea, eli e toarte incapatinati in sentlmenlul ei copllaresc, di ne valrebuir mulia \-ointii calma, mliltii dlplomatle ~i multa rabdare sa-l scoatem din cap aceasta idee. Dar, cu tnhna frintli de durere, slnt nevoit sa repet : Gaston e un baiat excelent, plin de calltiiti. Ar fi un sot admlrabil, Aceea care va ti sortitii, tntr-o z l, sa·j fie sotie, va !! cea mal feridtii Ierneie dln lurne, Averea pe care, gratie rnarlnimiei senioriei voastre, am agonislt-o in Moldova le va putea procura un trai fara griji, a~ putea spline un tral luxos, Dar aceasta feridtii. femele nu poate ti i1ustra urrnasd a unor principi rnoldavi. Orlcars alta, dar nu domni'[a Mu~a J Ar fj un vis prea tndraznet pentru bietul rneu nepot, UTI vis pe care, sint incredin$at, nu ~i I~a f.ikut, IHI ~i-I face nlcl d lllsu~i 1 ... tnchele, cu lacrtrni in glas, bravul om de in~ credere al mcnseniorului,

_- A~adar. nu iii intreba accsta,

_ Categoric nu l raspunse preceptorul Mu~ei, spre deplina, spre entuziasta aprobare a coanei Marghioala, direia. abilul om de lncredere al rnonseniorulul Ii tntretinea mereu lluzia cil este partjzanul eel mal fervent a! lui Sandulache Ghica,

Henri Parrocel, care slrntise sliibiciunea,izolarea,. ~ovaiala, Irnpasul greu ill care se atla prinjn], era ,sigur ell aceasta opozttie ferrna va stirni in sulletul tndureratulul pa'rinte reactta contrarie. Ascuttindu-) vorbind, conul Arklp Se transpunea ill Inlrna copllet sale fi sinr[ea lin inceput de antipatie pentru acel unchl intransigent, pentru acel tata spiritual al domlli~~oarei noastre, omul nefndurat eare se opunea Ierlclri] d.

In sufletul conclul Arkip Rosetti traiau ~i se luptau acum dnl cameni: eel dintii, el insusl, tatil ~i staptnul, eel (are era cu totul deparerea admlnlstratorului sau general ~i nu adrnitea in ruptul capulul sa i se nesocoteasca voinja, lar al dollea, parlntele iubitor al copile] persecutate, eel care darea s-cvada fericitii, cu orlce chip. cu orice jertfe, Care dill ei va invinge?

o dipii de tatere grea se llisase in vasta incapere a blbliotecii. Sub ei, lntr-o odaie a palatului, simteau citesltre] cum se ojeleste vointa dirza a celui mai puternic decit ei, haiducul, care tinea strlns in pumnul lui destinul Intreguhri nearn rusetese,

_ Nu mai sint ell stiiptI1l aid r... scril'nf!a,. in el insul'i, borer'll I. Umbla ell pa~i grei, de colo pina. colo, ~I-~i bUef! mUnUe la spate, din ce in ce rna; nerves,

. HenriParrosel astepta, A~tepta foarte calm etectn] discursulul du abil, repltcaJa Iruransigenja, la interdictia. lui categcrlca.

18

~i monseniorul vorbi exact cum ptevazuse suhordorratul sau :

- Deslgur .... desigur ... A respmgc pretentllle halducului e snlujla cea mal justa., cea mal logidL Dar, din nefericire, nu depinde nurnal de' vointa noastra, Ex.istii 0 altii vointa, 0 altii forti, rna] puternica declt a mea ~i a domniilor voastre.1:. acel blesrenrat hot de codru, care-] tine prtzonlerl pe amindoi ~i nu le va da drnmufpentru tot auru] din lume.r;>i rna; este, vai, indiplttinarea MlI~ei, care SfAimana atlta ell. malca-sa ... l'i-adllci amlnte, coana Marghiolito?

- D-apai" cum sa nu-m] aduc aminte? Dear mi-a fost sora I E verba, bolerule, ce ne lacen::? Dadi Iata nu-l ia pe Siindulache, cum ra.mine cu visurile noastre de domnie '/

- Da I.; Cum ramine cu tronul Ml'lldovei?' omi urma~lIl' lui Antonie Ruset ...

Henri Parrocel simti cii a soslr rnornentul sl!qi ,lesia~oare planul de barate, sa dea asaltul pecare-I calculase in cele mai mlci aminunte, in ultima vreme,

'Parasl"d tonul SlIPUS, afabil, aproape urnitit, pe care-l avea totdeauna cind era fall-n fata cu patronul, el dete drumul, ell mare amploare ~i vehernenra, tlradel tnvatate pe de rost :

- Tronul Moldovei, orice s-ar intirnpla, trebule sa aparjlna ilustrel fandJii ,3 Rusete~tilor! El' nu este al nlmanui attula l Stntem iAI preajrna unor marl evenimente .. Revolujia se aprnpie, Michel SfurdzJl IlU mal poate camille acolo uncle se ,ani acurn. lnacest post inalt trebulc asezat un nm dnstit, ell ra.spundere, un omeu 0 autoritate incontestabWi.. ~i va tl pus I striga" imbujorat de entuzlasm ~i de fermltate, Henri Parrocel, in care se trezea uoldatul lui Napoleon, Napoleon tnsust, eel care detrona ~i nicea r,egi.. Irnparatul lnsusi vorbea pringlasul fosh.dui sau grognard" carese sirntea, in acel moment, aurenlat de gloria invingatoruluj de la Austerlit.z, puternle ell ~i el. Cuprins de demonul elocventel, Henri Parrecel vorbea. Nu mal era administratorul supus, de,pina acurn, servltorul onctuos care astepta ~i executa cu o,bedien1ll ordlnele patronului, d un profet, un cenducator de popoare, un om peste a carul vointa 011 se putea trece,

- Sa. rna iertatl, monsenlore, ea-rn! Iau llbertatea de a va vorbl; de a va rnustra, chillr! Dar va 'lntreb: ClI ce drept a renuntat execlenta voastrli la trenul marelui Antonie ·Ruset? Cui altuia decit inal~ 1:imii voastre i se cuvlne acest rang? Vi se pare cii. vine prea til'ziu? De ce sa fie prea tirziu? Un om la clncizeci de ani e in puterea virstei, Sinteti latlfundlarul ce] mal bogat din Moldova. Dati-ml mina Libera ~i va sporese avutltle, ca sa facem btli. cheltuielilor, tara sa ne atingem de patrlrnoniul ancestral, Stntetl 0 minte lurninata, 0 vointa dlrzii. o forfa a naturli ~i pe deasupra, Iucru rar in aceste plirfi ale lumii, un senior de 0 mare cultUT,a. de-a aleasa lntelectuailtate, ~i mal presus de toate, un om al vremil, un democrat. In demnltatea de mare vistier al Moldovei, ati dovedit 0 straluclre, I) onestltate, 0 purtare irellfO!1ab'ila, un spirit de prevlziune, de gospoda:rie, 0 energie pe care al~ii nu Ie poseda in egaUl. masur,ii.

Daritl sa Iuptaji ~t sa ptegiHifi ell ogenerozit.ate larli perechepe altu\, ~a investiti pe altul cu puterea suprema!

Dar unde vetiglisi 0 personalitate de talia magnlficientel vcastre s Cine aravea un prestigiu egal? Poate di-mi ve]! vorbi din nou de acei dncizeci de ani pe care, cu attta grathl, ll purtatl pe umeril vlujOfi ... Dar nil uitati di vestitul Ion Voda eel CumpIit treeuse de aceas-

19

t1fvlrsta: cind a luat tronul Moft!ovd. AI~ii au tost LlII$i volevozt dupa ~aizeci de ani ~i au guvernat, stavii. Domnuhn, vrerne inde:lullgatii.

De acees, mcnsenlore, dati-i vole IInlJi bUrin ()sta~ al lui Napoleoll, unul Iraneez' care-a batiitorit toaUi Europa, piua departs, in gbeturile moscovite, dati-t vote unui om cu 0, \'asHlUjH:rie!ltli a vietli sa va consacrc, inca de pe acum, in numele libertiltii" al egalUatil :j!i alfraternltatll, voievod ~i hospodar ill prtnclpatulul moldav t

Veronl i.llspirat iiI lui Henri Parrocel i~i fiicus<: etectul, crease 0 atmosfera de altitudini.

Rlipirea "'Ilfe~i, ciisaforia III ell 0 simp Hi beieadea sail en Gaston trecuse peal doilea pian. Era vorba acum de ceva mutt maiimportaut, Porunca din veacurl trebuia sa se implineasca!

Omul care, alungat de la vtsrierla tiirii, ilii pierd\lse irrerederea in el Insusl ~i se gindea sa. tertceasca pc altil, 'l~i .ecapiWi, dtntr-o data. mlnd,ria §i ambitill, curajul momlizatoT. Cum de nil reflectase el jnsu~i la lucrurile pe care le proclama acum adrnirabilul sau administrator"]

Ce ,in.s~mna.se flare acea ,edlpsa a ol"g.aI:l.llui, care-I lntunecase ,dj:iva ani? De ce s.a se sidi.duiasdi.$i sa cheltuiasca avertpentru ridicarea II Itora ?

Cit de marunt, cft de 'l'ters i Sf pihea Ileum ac~l Sandulacbe Ghiea,

pe care voia s.ii !fi-I fadi ginere ~i damn al Molduyej !... 1

Canu] Arkip se ridica din jilt, inalt, drept, cu Iruntea sus .... Pa~li ii, purtau, fiki vola lui, spre marea ogHnda a~ezatii deasupra cll.minului. Se prhli in luciul verzul, care rl'isfTingea lumina Iernil de afarli. Se eontetnpfa, Era intr-adevar superb" veievcdal, Doll! Doll! Se va urea pe scaunul tlirii moldovenesti, pe care stralucise str!imO\)UI sau Antonie!

Sewtilla ell: mOlQentu! df! exaltare atinsese cnlmea ~i ciis.ublimul IlU trebuia prelunglt llk.iodatli,ca s,a nu-l urmeze 0 pravllire In g01" Henri Parr oed pa.~i pc drurnul realitiitilor. Cu luciditatea ~i precizia gos,podarulul adrnlrabil care era, el destll\iura planul de lupta. posibilitalile de succes, certitudlnea aeestul succes, Nu rnai era nevole sa foloseasca fonul ernfatic, eu care vorbise pina acnrn, tUIT, care oricit ar fi lost 4e adecvat sentimerrtehrr expeimate, erlclt ar fi imbracat perspective plaeute mnnsenlorulnl, tutll1i oarecnm nelajocul lui, cam. strident, pentru un -subordonat al roaril!i sale.

Isl pled!.. deci, fruntea ~i, reluindu-sl obisnulta nnctuozttate, vorbi lnainte ca sa se fi Tacit puternlca impresie a dlscursulut,

- Pare-sa ea Providenta jnsa~i a pregatit ina.ltarea inillpmei voa!;tre pe trol1id Striib1U1. Sli jmledm.. Avem, pe de Q parte, cUl1jditate;.z actualulut hospodar, care a dezgustat pina ~i pe eel mal aproplati de el; pe de alta parte generozitatea seniorlei voastre, generozitate exercitata pe cuntul prnpriei sale avert, nil pe a statulul, 0 avere rnostenita, nu ripitli altora, Taranii- de pe rnosiile inaljiimei voastre se bucura de cele mai mart Iibert.ati posibife in actuala stare de fapt a princjp atu lui moldav. Vederile demncratlce ale mariel veastre slnt [n., deQD,fte Cfllloscute. Fara sa va. fl solkitat nlmeni, far a sa. fj urmarit vreun Illte!"espersonal, ati suhvanttonat cu surne lmportante - numai eu stiu clji bani s-au trimis revolutlonarllor atlati la Bucuresti, la Paris ;;i aiurea '! - atl subventionat miscarea de lndcpendcnta, de indreptarc sociala, precum ~i curentul unlonlst, To] tineretul Mol~ dovel ~i al Tarii Rcmtnestt vacun()a~te darnitia ... Vom repeta, vom sjlori aceste trimiteTi. Yom tipari dirt! sl reviste. Vom publica articole In presa parizian3., brosuri, dare chiar, A,tjcofeIe vor fi samnate de

20

tine'ri revo1ufirmari romilli. ,"om. avea sprijim.lf g"[!1'eT1Jll'I1l1 ife rnnne al fr.antel.

$duJ revoluponnrtler franeezi, .&.lphl1Ee -de Lamm1ine, ne \';1 apta. IPrlICUrD ~tie :scnioria l'o.astdi, nCIJQtu1 rneu, Gaston Pal'FOllel, e secretarul marcln! Jl!)l'.ct. 1:1 II uenlt ell s1:tiSOTi ale flli l.amarttne ciitr.e C_A. Rosetti, Ion Ob.ica ~i alfi anirrratori ai sp;i[rtului 11011 muldev alah, Pl:'.:n ~ston Parrocel vom avea en lloi presa lJavlzianii 'ti guvernul de miine, Trebule inceputa cit de curind, de astazi, chlar, 0 pulernki mi~CB~ prinrre i'nieleGuaOi dln Ia.~i. 'Nil \'3 'bMllft nimen] cl ne a stt rnl t· a .

. AwJifji lui MidIel :S1u.rrlza vii ered '!laHtla .J}jiig~efii. Iln om slir,rt. 0 marl: ranuntare.

N-ime:ni nil se mal :teme de rnaltimea NOltstra •.• Wom IUCTa OJ atit mod temehric,

Ceea I'll ne ]lTel!iileam sa hl.crm J1lI'!Tltru l.a.-ni1ia ·Gllitll1e~ih)f. a CaJbnahUor ;;1 .11 altar prriendeJlt,i Ia trorrul Mdldo!,l~i, Il vorn fal;.e in favoa:rea celni de drept, celul Incoutestabil, celul Bigur de BU£Ces !

Amintese seniorlel voastre cii peste 0 luoo. dnmniseara n03§tri:i impline~t:e o.pt!ijJrezece ani. J-;rfi 1i'jJ.aw.it, ca un dar suprem, Pari. sul, lati lin prilej s:li fun acnln en tufU ~i d dinl!.m.iEHm VTitl toate mijloaoeie pe tinerii care pregalesc reYnlufja. Aceastii re¥olttj:ie nu puate sa mat Jnttrale. Soco.tesI: an III 1818 anal hotii.rit(lr l'eni1':u: -schimharea Ja raja a intregi:i Europe_

.. Nil plliUll sta ell mitnile, legate! Ne chaarniidatm;ia." mnnseniere !

Vii. meaIllii ordlnul venit .de di:l:n:Dln .de OIiTaouri 1"

B.enri :RarlIDl!el soeatea cii.11u puma giisill fCllZa care ~-iincl1e:ie mai elinveilt partea 21 doua a dis~u:r:;~llui.

Tacu hrarsc ~i se illClinii arline..

MnnsenioruJ pim.se m plt!!1 unde asculta ca -vriji:t pe enrnpanlonul 1ui Napnleon Bnnaparte, burna i se umfla ~i 51! dezumfla, i1 apasa, yom paTGli .sa-i flqJma.scii. din piept, Simrea 0 mare nevoie '!I1I rimina singirr, sa . se re.c,uleaga.. Coana Marghioa!a era .errtuziasmatil ~durn~ neaei : -se vedea c:u 1ri'I steag iT! mini, merglnd in fruntea unui bllinlion de jeJCllce, duind 1;.1) a:sall palatul Ilui .M1halache Sturdza, prirrzllldu-1: ~i tli.irrdu-i. ell mtna el capul, cum iacuse ni~te vi"\'andiiere cu Mart-a Anto'ltll£ta ,i cu rnntotehdel de barbat, rege1e Lurltlvtc a] X VI. Jea,

- Va nlg sa mit Ulsatl sirrgur t zise Arkip Rosetti, inso1indu-~i tugamintea., mal rnuIt 'Pl)ro..ndi, C1l lin !fest august, voie ... odal.

Celia Iti doi se U'Wil:MII. Bnierlll. i1 ,wttuu:r.e plni Ia u~iL A1:nlo te prinse miiJJile intr-ale sale ~i Ie strinse cu pirrere, ruultamlndu-le jentrn calda Jnr p.antioipaTe la g:rijil.e ~i III, viitnful ~;i11 ~i al Mol· do.vei.

Le recemanda cea mai rlep1ina dlscrejie. Nll de admmisft:ator' '5'e temea, ci de gl;{rR ii'lWlghioalei, f:emeie ca toafe femeRe.

Rilnras singut, Sf) gInrlea S-o aresteze in lemnl lui Stoeni!:a. 'Irel &triijeri La ,lI~1i. vor imptedica orice Jndiscretle a beieroaicel, Nemal· mnd in contact ell lumea, nu va avea cui sa vorbeaso3. 'Dar, pe mru.llTii ce se gindea C!Lm ~. puna beit g:rrrii curnnatet sale, 1111 alt sentiment, 1DlIi putemic der:.it teama de tndiscretia uoanei Marghiolllil,. .ii nll:vali in suf'let : orgoliul, bncuria .de a Ii stiplnitorul M.olilovei. Toafu eelelalte 'preDl::upiri nn-si mai ave au: loc.

Perspeetlva de a pregdti -alh\ia scaunul de til (a~i ddea, 0 dati

211

cu en ca.d.ea sl obliga1ia de' a·~t marita top1fa cuvreo beizadea 0.1.recare, III deiinitiv, beizadea [HI era nicl unul din1repretendtntii Mu~ei. Acest titlu se {Iii prim L] lui nascut a! unul dornnltor, iar la Ia~i nu se gasea nlci unul, afa.ra de Nicolaie Sutu, om blitrill ~i insurat. Slindlllacbe Ghiea ~i elilimah!]1 fiiud iulitura#j, rliminea loc Iiber pentru alesul domnljei, Va avea el inima, boierul, sa se trnpotriveasca unirli derlte de coplla lu] ndryrata? Ce motive va mal gas! ?

Fata 11, iubeape Gaston. Gaston era un balat excelent, Viltoarea

lui sofie va fi tea ma!fericifa Ierneie din lurne. ,

Gaston era secreta ru I Iui Alphonse, ,de Lamartine, Mmele poet va fi favorabiJ influentat pentru cauzavi!toruJIII prillcipe al Moldo,,'ei. Cuvtntul unui important barhat din Apus incepea sa dntareasca greu ;.i pIin par~i1e noastre j va cintari I'i mal greu .• dad!' Imprejurarlle polltlce Sf vor schimba in Franta, dadi revnlutla va fi proclarnata in toata Europa. 0 daHl. contlnentul scos din Evul Mediu, care se prelungea ~i dupa 1189, prejudecafile nobllltare nu rnal aveau ce dilrlta in lurnea nuua.

Nu r NU-i va fi ru~ine marelui senior sa aJbil drep! ([nere un tinar dll origini modeste. ~i daca, totusl, revolntla nu va izbucni ~i vedii.le prejudecatji yor cohtinua, i1 "a. fi foart,e lI~o·r bolerului moldoveau sa cumpere bliiatului un titlu papal. 11 va face rnarchlz. Marchizul Gaston de Parrocel. Va. merge ~i mai departe, Cumpresa pariziana iii va sta la dlspozr[le, nu-l va fi greu Sa sjrecoare in diferite cotidlane ~i hebdornadare citeva cronic] din care va rde~i ci\. urma~ii pictQfUlui Parrocet, celebru prin tablourflc care reprezentau bUllhi din epoea lu! Ludovic al XrV~lea,coborau din insu§i RegdeScare • .;01 iata. cum:

[oseph Parrocel avea 0 soti.e tiniirli, inctntatoare, care .3. atras atentia ilustrului monarh Don-Juan, celebru prin aventurlte sale arnernase, tatal atttor copii, legitimi ~i ne!egitiml, daruise trumcaset sntii ~i pictorului tJtsu~i un Parrocel, prin vinete dituiaGurgea singe burbon, Articnlele care dezvalulau acest mister vor Ii traduse ~i trlmise la la§i. Boierirnea moldoveana WI alia pe cine are de gi,nere Arkip Rosetti-Dragosesti: un marchiz autentic, un stranepot al rege~ui Franjel.

III acest joe al bastarziloe' unii reali, altii imaginari, ca..stdanul amesteca ~i pe propria-i odrasla, pe Stoenitll, Ieciorul tigandi. fladi!Jj era Irumcs, destept, lste], cu ginduri de rnarire, 0 data ajuns domn, conul Arkip iI va injia. Dupa aceea-l va trimlte 0 vreme prin strainatate, ell sa-I slefulasca, 11 va face hatrnan,

Oare jau Iusese volevod al Moldovei ~i alt haiduc, Razvan, care era tigal1 sadea, nu baiatul unui mare boier? Dar Petru Rar,e~? Nu eta uare Petru Voda copilu] din flori al lui !;ltefan tel Mare facut ell Rare~oaia, pescarita ?

Var ll.l'ex<lndru Lilpu}'neanu? Nu era ~i el fecfor de pr,ipas., pliimadit de Petru Rares cu 0 rnuiere din Lapusna ?Ioo Voda ArlIleanul, poreclit eel cumptlt, JILl em ;;1 eJ odrasta de rnina sUnga a, lui ~te~anjta Voda.?

Dar Petru Cercel, dorrrnul Tarii Romtncsti, nil. era ozvklitura piezi~a a lui Patra~Cll Vodii eel Bun? Dar SXl Mihai Viteaaul nu l-a iii.cut acelasi Voda p.atra~cu cu 0 cri~mari!li din lalomita, frurnoasa Tudcra, care sl-a indleLat zilele ca monahii pe malul Oltulul, la III anlistirea eozia, unde a ~fost ingropata 'f

22

Pu.inl· au fost domnii Moldovei ~i ai Mllnteniei nascuti in palalul domnesc, din legiuita cununie. Nu le spunea, oare, turcul "Cire-bablIc", adica patruzecl de tali, pui-dc-Iete?' Chiar la aceasta curte de mare beler moldovean se afla in tlipa d~ fatli un copi] din !lott .. are Iusese jeri voievod al fig-anilar ~i putea fi mline domn al Moldove!.

Fllidlu rnindru, vrednic sa dcrnneasea, plam1idit dln aluatu] c elor cutezatori ~i biruitori, acesta era Stoenita. V oda, care a ~tepta in catul de [ns alpalatlllui. Bai atu I crescuse rnult in cchil lui tai cii-s au. Vointa lui dirza, care pusese st1ipinire ~ipe maria sa boierul, ~i pe maria. sa domnlta, ~ pe marchizul Gaston de Parroeel" iI rldicase din rindui haidudlor ,i·!pusese pe treapta eape\eniilG, de neamurt,

Rernuscarile paI"intelui, care abia acum i~i dltdea searna eli. se purtase cu vitregie lata de acest intii-nascut al sau, n-ejungeau, Ralll trebuia Indreptat, Stoenitli va fi pus la 10(111 ce i se cuvine. Drepfate trehula sli se taca si lui, ~i altora I Mu~a va Ii sofia tinarului frantuz. Vor pleca 13 Paris ell totii, bolerul, mlrji, credlnciosul domn adrninisirato.r Henri Parrocel,

Nunta va fi prllznuita acnlo, in metropota, dupa ce Gaston va Ii fost facut marchlz papal ~i dupa. ce va fi trecut la ortodoxle. Macar atlta sa. jerrleasca datinelor stramo~e~ti ale celor pe care Ii va rnosteni I Conu] Arkip inufa acnm in plln entuzlasm, tntr-un ocean de generosltate, A~a era dumnealul t1teodaUi, dar se razgilldea repede, p(:ecum~tim.

Trimijind un slujitor sli i-I adudi pe Stoenita. carllia urma sa-j dea rlispunsul eel bun, avlntul incepu sa.-j pliJeasd ~i toate planurlle de fericlre CLI care i~i dlitllise, in lnchlpulre, ndraslele, se iveau cu Iiecare treapta pc care 0 cobora slulltorul ,i cu fiecare treapta. pe care a urea volevodul tiganilor., Stoenita Vod.a se infliti"rt cu semetle, parcli. et ~~ nu celillaU era sUiplnu.1 Dra.golle~tilOl:.

Sarutil dreapta clnstitulul bnler, care-l satuta. ~i e] pe Irunte.

- Ia stal, baiatule, ill stal eolea I' ii vorbi, plirjnte~te, maria sa, arUind halduculul un sca~m,iincerdnd sa-I tmbuneze, sa-~ curnpere. Fcstu] vlstier vola sa. scape, cu clteva pungi, de toata. beleaua ee-l dizuse pe cap.

- Mai, Stoenitli, balatu!e, tu trebute sa fj cheltuit rnult cu sa· nli!e, cu oamenit, cu I!:azduirea couillor .. la snune cit trebuie sa-ti dau pentru toate acestea,J sa lspravlm oda-fa?1

- Un galhen, maria ta I

- Cum un gal ben, omule?

- Pai mi-al rnai dat nona sute nouazeci ~i Iloua pentru caput

lui rnusiu Gaston. De cind l-am cunoscut ~i m-am fileut Irate de cruce cu el, am bagat de seams eli ~i capuj lui muslu Gaston face cit ill meu s 0 mte, A~a eli daca-ml mai dal un galben, soeoteala e cam se poate mal dreapta.

- Eu zlcearn asa, starul ce'lalalt, slHi dau cit am daf lui MihaIache Sturdza sa te scape de ~treang, adica doua mil. Sa-timai dan pe dlllasl.lpra ~j doua. miipentru chettuielile ce le-ai U.cut ell rlipirea Ietel ~i en ,gazduirea lor ~i sa ne vedem de treaba Iiecare.

- UHe ce, bolerule, ma.ria tao Eu am venit aiei pentrn .alt raspuns, nu pentru tocrneli I raspunse Stoenitii fulgerlnd cu nchtl pe conul Arkip.

~ipentru ce treburi al venit, biiiafule t

Pardi. ti-ammai spusP Am venit sa iau Involrea mariei tale. lnvolre pentru ce?

23

- Pentrll CIIUUJlrB- ,tfuomitei en frrtc-meu de cruce, ell rnusiu Gaston, fl1lllltp;zul Triflei tare,

- Sii maj yettem, biialule, sa ne mal gin,dirn! sa rna! ~mpa.mm" Deot;;pm:la:!;i dii":Je chUMltJ 51. vie uasjl, ~i-om vedea, di. IlH Yin tatalii,

Uf1e lie c, maria ta ! Eu lari IDvoiala cununiei 1m (:I!e!:. Daca, vr't:i, maj nan aid [} zi-dulLi, sii rna; vezl, s.ll te rna; ginde#i, sa IIIl1i wmpan~ti. Dar til nu mai am nimil: de gindit 1ji de cumpantt ~i Did la tiitad rru Ifla gindesc.

- l'I'lii, Stoelli1a. a1tm lnteri nn se !lUaD!.?

- CWl1 alt:mimm?' Eu peste eli m-a!f rbgtnni, dar n.u se rii.'Z-

gil1i1e,re dumneaei, domruta, rata marier tale, Marinara flar..aar:i, de-] ~C'e MUtiI, Dumneael IN se riizginde~te.

- Ziu, ma ?

- Zliu!

~iemJ (Jomi s.i umble prln casa. liIelIatlirit. Apai mlU IlIcerca: - Eu ztc asa sa te dud ~i d Ie spui sa poIteasdi durnnealor

acasa ~i sa mai stam de Varlla, ,ca nici a~a, cu tina, ell dnua, fill peate sa rnearg:a L Crt ilItspTe tine, ~aiatu!e, m-am gimlit ~ te tilt pe Hngli. mine, sa. te crese,

- Amtre£l:llt destul L [lispilnse stueRita, rffijindama:r, OJ dlntil lu~ de lup, Trebuia sa rna I:t~ti de ctad eram mic, sa nu ma la~i In gtija bi£tei mikut~~ en Ii ngn rard, cu clldiirarii ~i ell hj)~ii de cai:.,:

ConulArkip rosl, j~i pleca truntea.

- To,tu~ci,. trebwe sa fan.mreva. ~j pentru tiM 1 Am g:iEldif ava ... St.oeniti Vodii il i\'pri cu un. deget almij,nii ~i ell ±Tis-tete in glas: - Sa no. mai vorhim de mine, maria ta, eli eli rnl-arn facllt res-

lurile pepiiruint ~~ ms-am tras tlQfQCu1. Nu-mi mal duce de grija. ell. ml-au dllS"O altH. E vll'rba Gil ce raspuns, pIe!: 't Vremea. trece ~dumnealrrr m-asteapta t

- &pUlltc-le. sa vie acasi 1 Adu""jlkasa,. Stllenita, se fuga i\rldp, eu IIcbii inHk.dmAtl. C.1I 0 fagadualli liclirind printre lacrlrni, Haiducul, insii, om hotarit, or1.(.it era de 1rina.r, cuno~tea. hlDlea~i vi,denilll!" oa-meni.lor .. ,. VOla £.li ~tje ~lhuurit dadl. e ",na" ori .. ba", - Am 8.il Ie spun, am sa-i aduc, dar intH sa le due vestea cea Inma.. Da (Jri ha?

tncol,tit, sums 1:1I usa, beierul n-avu incotro:

- Tine Ifllilbenul, impielita.tule, ~i da-le vesrea cea !Ju.na! ~.i eonu] Arkip, pared. sdipat de 0' grea povara, oUa usurat, Sroenqli ztmbl, rnuljumit, Iiisa un genunchi in p.amlnt ~i siirut3 mina vlitorulu] domn al MoMovel,

- AtLta, numai, te-a, ruga, '\Ioievo-a:.de, sa [Iu-i aducl 0 data pc a'windoi. Slli nu s-audli c-au 100 impl'ellna I Ia-l pe lIie~ ~j du.--I ~u ti_ sa-i j.ie de uritbiiatLlllli c.n G sta !OirrglH", in vi~uiba. unde l-al ascuns. Unde zid ell i-ai dus P

- In vizllin.a,. preeum ai spus t.; risl'unse stoenitli. ~iret, ecolind rltsp!II1S1.1I, ca sa. IUl. ~e grel1tiifi rnaicil Epifania.

Pa'l'intele M~i 'IIDia sa-~i 'IIada. capila singnra, sa fie rmrnai a lui, tara 0' prezenta sh:iillli. In castel, macar 0 zi-rloua Inainte de ceasnj logodrrei, :YoO mai stte ell tot .sufletul II lui ~i numat a lui.

Pe Lrma va veTli~i marea despartire~ Pasarea i~i '1111 lu.a zhorul alitUr! de ([11 alt tavara~ de drum .. ,

stoen.i!!l, insa, nu mte!egea de ce ,.a uu-i ad:uci pe a!nmdoi deodatiL

Banwll 0' viclenie a bnierului, 0 capcana : "Vrea~a-i aduc fata,

pe urma, cind 0 Ji s.i vic ~i baiatu], sa-i scoatii in eale !tine ~tie ell! gealati i sA-j villi de petrecarne, sa scape de e sub CIlVi1rt ci l-a11 rapus tHb.arii.~ Dar Stoenita e colea r.. Stau de' vtgtM I",

Riispunse beierulni :

- '40. sa fie, cum ai p(lT"Blu:it miirla ta! Plec chiar acum. Pe

m~~ 11 las cu Irate-men in vizuina.. - Pe dornnita orne 0 aduce P

-Poate eli.. vrei ~ vii chiar miTi's ta sa H-o dau,

- Nu, biiiatule. Nil putern ti toji pe dnun.urI. Astilrl dile sint

primejdioase. Ell 0 a~tep! alai. Sa pteci az] ell domnuJ Hensi, s-o aduc~ dum:nealili. s-o aduceti amlndol.

- Daca vine dumneahd, ce sa mai vin ell?

- Sa vii ~i tu, bliiatule, sa ne bucuram cu te'[ii, En am ginduri

ma,i en tine. Nu temailaspedrumurl.AisiistaicuI101aieL.in palat ... pe urma. (I sa dillitn.re~i sa vezi lumea.; sa..ti scbimM Iirea. Ce zici ? ...

- Prea hine ric! D~ ell mliicllta ce face-m?

- A, da, Cu Salumia. Am eu ~i' grija ei. M-arn gtndit asa, s-o

Iacem stareta la vreun schit, cum OJ lost ~i Tudora, muma lui Mihal Vlteazul al Tlirii Rornlnesti.

Stoenif.a rin ji :

- Unde s-a rna] vazut tigan£1I staretll.?

- Ispran~te 0 data cu tigaoia! striigi boiulIl. llna.-dmta ~i-i

tot dal ZOf' ell neamu] maieii-ti I Nu mai e nlmeni till'a:n In ca samea l Tu e~ti ooraslaboiereasd_ Singele dllpa tatli se foded. Sii nu te mal aud vorblud asa ! ... De maic3-ta, am eu grii~ 1._ Tineij galbenul ~i mai tine ~i, punga asta I

- Galbenul II iau, dar punga It I Mi-a ra:mas !lestu' din sabia vltldutii ho Mlilala.cbe de la Ia}i. Sable de pre], maria tao NllIl1aipietre scumpe, Mi-alu.a.t-o pe rrimica toata. Dar nu ma ~ pina nu i-o lau ina poi !

Artip Rosettf Oil prea intelegea de ee sable e "orila. G1ndurlte Ii erau aiurea.

Acurn d. i se smnlsese consimtamlntul era 11eraildiQor sll.-~i v.;uii coptla, s-o stTinga cit mail:W"indlapie¢.sa-r dea matt fericirile, nurnai s-ovada feridta.

- Du-mi-te, Stoenitli. baiatule, ~i sa vii sanato!; dt rna! enrtnd I

- MHnenu" maria ta, dar poimiine sint aiel eLI frate-meu, .•

- De soru-ta DU spui nimic ? .•

- Domnit'a Marioara e prea sus sa iie sora 01, UD lotre, ro;;s~

.~Dnsc fecieru] ti'ganciL

~i-[1 achli llfj. in g lasul lui, tremnra (J carda ~i lna1tll. alintare, o cuvUntil ad"indi; boierul til multumit Iearte de aeeasta mlirturisire a haiducului ~ de sarerenia lui. Indraznet ~i rnlndru cind vorbea eLI taica-sau, Stoenita D.1l indriznea sa se rnvete en gimhd ca..i putea fi sora Iata cnejinei cantacuzinesti, domni]a de care-t era pima inima.

o infJ4urase in dragostea de frate mai mare din seara clod o vazuse intiia oara, acelo, in curtea cenaculut boieresc, ~i primise de La dinsa inelul cu piatra scumpa.. daruit mliku1ci Sa.lumia.

Din acea clipa. haiducul se slrntea whit copllel, rob de bunavole, sluga plecatii ~i arhanghe] pllzifor. 0 va oeroti intreaga viatli. Fecioara aceea trumoasa ~i buna, care-t daruise inel de pret pentru biata lui mama - tiganca i n~elata, nesocotlta, a.proope i2gonit:li - rascumpiira vlna bniernlai, impaca cele dou:li case: palatul stapinu"

lui atctputernlc ell bordeiul ~i cu pestera din padure ale neamulut hclnar. Singurei tiinfe pe care 0 iubea mar presus de erjce pe lame. S1i'lurniei, se. adaugase acum, in talnitele lnlmil haid!lce~H, acea domnitii. dill pnveste, a eirel Ierlcire tllharu] .0 urmarea Ileum ca pe prada I'ai cea mal bogata. Voia ell surioara luL sil fie mindra intn.o zi de fratele ei mai mare, haiducul Stoenitii. Fugarit, prlgonit,.a5U!}rit, trimls III spinzuratoare, acel pliuna~ al codr ller, care SI! ascundea de oameni impta~tiit1d prinlre ei spaima nurnelrd sau, simtea in stlFlet cornorl de duioste ~~ de bunatate, Putina dragoste, I'u'tina inleleg-ere de i s-ar Udal, rlnjetul acela de lup s-ar Il prefacut In zlrrtbet cald .. de irate al omului. Mina ce rasucea hangeml, zvirlea pistolal in vazduh ~i-l prindea din zbor, mina haiduculul n-ar fi fostpentru toti decit mingtlere $1 binecuvintare 1.,.

Dlndu-~i seams ca e pe cale sa se indulo~eze, vnievodcl tigactilor dnji, scrtsni din dintl sl, Ibind sa vorbeasca pe feclorul napas,tulte] Salurni!!, cuprlnse tot p1imint1.l.l cu privlrea ~i arundi - nlci el nil sttacrrl - un indlrfU "Muma voastra de tllhart 1"

GAPITOLUL xm

[Joua sanii inciircate eu rnerinde, plitTlri grease ~i blanur] scumpe ie~irli pe poarta mare a eurtii dernnestt.

In ceil ;:Ilnm s'tii: domnul Henri Parrocei, liV'll1d la stinga lui pe Stoenlta Voda, iar in 3. doua, llies Impuscd Vrable, cu do; arnauti lnarma]] pina-n dinti. Cea dinfii era sania cu patcu cal a bolerului .. A dona. torcu patri.lcai ~i pard rna; IJ.ogata dedt cealalta, era !I preaclnstitulul magnat Ieab -pan Stanlslas Zalomijchi, eel care mai acum clteva zile sperlase ),a~i.i cu theUuielile lui.

Porneau pe drum de seara cele douiisaniI spre Ciupercani, 13. schitul ce se afla cale de trei poste de J')rago~t!~ti" treclnd pe la Miroslaveni,

M.usin Henri tiicea. Stoellita tot asa. h:blrn.lisera [ Ce-ar rna! fi putut Yorbi? Se intdesera tara vorbe, se tntelegeau ~i acum, Erau pllnl de bueurle amlndol, ~i bucurta trebuie gustat:ain taeere.

Hend Parroce]' (rilia cea mai dep1inil zi a vietHrui zlludumate. En dir~it i. se lmpllnise visul eel maj mare t

. Nepotul sau luhit Sf va tnsotl ell 0 moldoveanca de nearn Inalt,

bogata. frumoasa ca 0 poveste din cele 0 mie ~i una. de nopti, frumoasa ~i bogata ea prlntesele din basmele ~eberezadei. In aeela~i timp., ceptla sutletutui ~i, splrttului situ, Mu~a,pe care 0 crescuse ~j o .iubise cu devotamentul unul parinte adevarat, va Ii ~{ ea feridtll.

N-ar fi putut gasi un mire mal vrednie, Aliituri de Gaston va duce II viata pe care n-ar fi putut-o vlsa in acea lumeprovincialii, aptoape rustica~i atlt de preten [leas a" viata hoierimfi iesene. Nici acel baid curnsecade, barr'll] Inainte de vrerne, care era, Sandnlache Ghlca, nici zvapliiata odrasUi. a Calirnahilor nu-i puteau oferi train! defeerie eccidentala - pUna de surprlze, de sarblltori ale inimii, de evenimente, de invlitlitud $i de inalte divertlsmente - care' 0 a~teptain Parisul tuturor devenlrilor, ai.iituri de un tinar frumos, intellgent, activ ,plin de viltor.

l;itiindu-~i copila ferlclta, bunul.sau patron, omul generos ~i deli!'Jllt, caruta ii datura alit, va fi el insu~i Ierlcit, Se va srnulge ~i el din singuditatea casteluhil moharit al Drliga~e~tilor., va evada incetul til im:etul din monotonia vietli de; nabab Inutil, bogat, din

26

afmesfera de renuntare, de orientaltsm stern, ~i se va con sacra unei adivitilti publice, care, dad. nu-l va aduce suprema tnvestltura. titlul de principe domnitor, VII servi, totusi, ideile de libertate .~j progres ale lurnil no] ~i va da propriei sale vieti 0 preecupare dinamidi, un ideal mal {nalt deett acela de a numara pu ngi pJine de aur austrlac, turcesc, rusesc SIlLl Iranjuzese, cu chlpul Ludevlcilor, al MJriei Tereza sail al lui Napoleon, rodul rnetalic al irnenselnr sale parnlnturi grase ~i am de fewncie, gospodiirite cu atita pricepere de tostul ostean .ar lui Bonaparte.

ell sutletul lini~tit ~i purificnt prin succesul dohlndlt, prtn himeneul apropiat al celor doicopii dragl, Henri Parrocel I,'i-i Iacea exarnennl de con!j-tiinra. ~i gase:a cli. po ate, nu ajunsese la acea :izbindli prln mijloaeele cell! mal elegante ..

Jocul sau fusese dublu : Iolosise proeedeurl di'abolice ; i~i ajunsese scopnl abuztnd de lncrederea omului care-I prlmlse, de III tnceput, ell at ila lealltate, Dar nu putuse Iace alt Ie], DiJ1 lunga lui experienta a vietH. din nurneroasele lui lecturl, He'TIri Parrocel invatase eli, nu 0 datil, interesele nna stre proprii coincid ell ale altora ; servlndu.ne pe noi inslne, putem fI folositori unei cauze Inalte ; egolsrnul nostru se peate integra tntr.e actiune de intcres obstesc, generoasli.

E regretabll eli un scop onorabil trebule sa fie atins, uneori, prinabilitati ~i prdlicitorie. Dar,clin moment ce intentia e purii, lar tinalitatea ravorabilii. ~i altura, pacatulpoate fi absolvit ell cea mai deplinii senlnatate.

Henri Parrocel I~l judeca procedeele, poate di Ie condamna, dar sescuza spuntndu-sl ea n-avusese incutrn, cil nuputuse face alt Iel, Chiar 'iericirea nepotului sa,u lublt, uaston,. e\ 0 pregatise Urli ~tirea acestuia, atraglndu-l ~i pe el lntr-o CUtSa, nedezvalulndu-] nici lui toate Itele impleflte in vederea scopului final.

MOilsen:iorului H arafase acelasi devotament.

Ttl adrninistrarea dorneniilor diiduse dovada de mare prleepere 1?i oncstttatc. Sporise sirnjitcr avefl~a Rosetestllor. Prin a:remlari, prin cumparilri si vlnzjir] de pamtrrturt, de vlte, de produse ale ognaralor ~.i ale padurltor, aduscse d~tigurj fabuloase patronului sau ~i nu-s] taiase niciodata singur par tea, cum flieeau eel mai multi dintre adrnlnlstratorfi de mosi]. f\'u speculase pentru propriul sail benefidu. Cunoscindu-I capacitatea ~i c{lrectitudinea, boierulil riisplatise La fiecare tranzac]le, facindu-i 0 parte 'Iargli, pe care Parrocel insu~i n-o sperase, Pe urrna activitlitii sale fructuoase ~i pe urrna genemzitiifij boierului, francezut Ts] agonisise 0 mare avere de care, pina la urrna, avea sa beneficieze, prin casiitoria cu Gaston, tot domniseara noastra, mcstenitoarea unidl a 11110r imense avuti:i.

Pleilind In fata monseniorulni cauza cucerlrii pentru emlnenta sa il1sa~i a trunului Moldavei, Henri Parrocel nu facea un discurs deformii, rnenit numai sa. abata pe urmasul lui Antonie Ruset de la glndul inscliunarii lui Slindulache Ghica : eta sincer convins eli aceasta suprema investitura 5e cuvine dorrrnulut Arkip, Rosetti. Parrocel , i~i Ina tatii de el Insus] angajamentul 'ae II lupta perrtru triurnful revendtcarllor neamulul rusetesc, pentru lzbtnda patronului sau,

~i daca tonul sau fusese oarecum decramator, erntatlc, aceasta gil daters, sa nu uitarn .• origiliHor sudice ale urmasulut plctorulul din Avignon.

27

Impiicat til srne JIlt.ll}i, Henrl P:lrEOCel S,aVUrB, a:Jl.itUlj 1I'i! Stoerlifti Vodii, vnluptatea succesulul,

Sto~nlta. !...

A-'minisfraforul Ii eunostea povestea. Inti! 0 blWuise. De cifeva zile era ll1credi."tat·di ace' flaciiiandru neastlmparat, devenit capitan de ba'lduci, 3'Poi vaievod al zectlor de rnii lie ~igani muldovenl, nu era striiT! de s'rnge'le monsenlerului. Asemanarea cu MUf4. Iaptul til ~o\erul Ii t:rimi1ea ajutnate, lui ~i maica-si - roaha Siilumla - desr:llisera t'l)arte ctrrind ochli perspicucelul franees. Biiatul Il devenise drag de clnd se infl"itise ,ClJ Gaston $i m.ai ales Je c.ind fiiptuise 'in1loita ra!l'ire, menita deznodaminfu1ui ferfcit de azi, Cu ob'i§_AtIifa, In. di-scretie, Henri. !'arr:ocel j'~ spusese abia lui insu~i ori,g,inile lui 5toenlta.

Intr-o zi, Insii, va trebul .sa rnllrturiseasea lui Gaston cine era acel prevldenfiaJ kate de cruce, tel, cartria Jl datora nu nurnai Ierlclrea de all·i, !lar ~l n [urnjitate dinavl!rell pe care M.u~ 0 va mosteni miine, "emie cii boiernlin511~i va destiHnui domnisnarel noastrs eli purtarea hiteIL5ci a b:arouculuj era purtarea unui 'frate a~eviirat. DiJltr-lfI] c1udat fi" te1u~t firesc sentiment de sUllllnere, Henri Parrocel 51! devota, m acele cJil'l!, omulni care era la stlnga lu], binefacatorul n'e:putu.lcl, d·ar .~ fill~ stKpin'\lLui sav.

In pan Stanislas Zalomitchl-Rosetti, adrnlnistratarul simtea pe boieral rle mline f! reg~-e.1a clio] asezase 1.3 .still,ga. hrl" in Joe sli-i stea cl La stinga ~ Ia prima coborlre ~! urcare' In sanie, va restahili ran lr\lTiJe.,

Donnira 0 noapte la Mirosliiveni, schimbara cali st-n ,faptul ceo nusiu al unei :Stje care se prefiHea 'lIe mns03te 0 luara spre schitul Ciupercarrilor,

Dnd sa urce in saDie,. Kenri Parrot~ pofti pe Stoeni'j:a ri se a~e1!:e b atea}rta lUI.

- Lasli, rnusiu Henri, eli rni-e bi'fle ~i asa ...

- Sa l'ezi, pan 'St_rota.... !Wie-mi. vi1le bUI bi:ne 18 stinga, d

mi-e inima mai Ilbera, .. Ciud imi sHi. cineva la stinga, nu respir in vore ... pard m-apasa ce'Va !til iruma ...

~i Stne:oitli 'Rosettl tfl lull locul de onoare, CI1 admlnistratcrul Ia sttnga.

Pe 18 prtnz, ce1e doua 'Sliaii urcara dirnbul care ducea la schit ,I se oJl.ril-ii In ifah yochii portl Ile stejar aeoperite cu ~indriHi.

Mare fu bucoda. Mu~ "i a lui Gaston auzind clind,etuI ar~tntiu al Plrgji:Hiilor, n.ecliezatUI &allo, !jireaurrostind in dilitorii soslfi pe cei d!iri rnesageni aJbU:fJei-vestirl: muslu Henri, van Stanislas ZaloIlrl-pobi ::n, pe deasupra, musiu Ille.!j Imp'll.~ca Vrabie eel Irantuzit.

ComimtammtuI mliri-ei sale umplu de Ierleire inima tuturcr.

Si-n vrerne ce Stcenita Vodl!. ifi gasea de Iucru descarctnd darurile aduse maidi Epimui-a .~j lntregului schit , rnerinde, pastavurJ, scurteici imbiinHe, pa:turi, cizme pentrn paTiniele Gngore~i alte lucrud de trebnil1:j'a sarmanelor monahe, Henri Parracel punea in curent pe cei doi indragostiji de foel\ll cum SI! scarsesera ailele Ia castel in lips-a lar,de friimin.t11Iile, de ezitiH"ile haierului ~i, pilJii ]a Dr.ma., de hntarlrea dumisale blnevoi.1oare. Despre el lnsusl, bUllu] um:hi lUI prea vorbea, Nu parea S"R fi avut un amestec hotarttor in aceasta ,lloveste. Un rnartor, ~j aUta tot. E nevole sli se %ie de indelu.ngata lui activltate sul1t~anli} Le vorbl Irul.i mult de lnterveatia rlecisiva if lui Stoeniti declt de prnprille sale demersuri,

Nici Gaston nu trebuia sa. cunoasca par lea activa pe care o destasura de atlta vreme frarele tat1ilui sau spre realizarea acele] cilsaiorl.i [lliinuHe tnalnte chiar ca. tiuErii sa ss fi cunoscut, A atrlbul altura ll<opTiile tale rnerite cste 0 yoluptale delicata, Tot asa, a trece CLl discrel-ie asupra unei hinefaceri, a nu provuca obIilla~ia gratlfu.dinei este 1'1 insJJ~ire pe care numai sufletale alese 0 posed"ii.

Urmirrd deriniel conufui Arkip. lI-\u~a pleca sPte Drlil[o,~ti Ura Gaston. Aceastii. despiirtire Facu sa i se string-a inima, 0 rnai nelluistea ~i sosirea, la port1Je rnonasflret, a unel cete de vre,o zece c;Wireti posornortfl, care urnhlau de colo plna colo. De unde veneau P Ce cautau ~ £hlenifll Voda 0 1ini~ti: er an oameni de-al lui, Trlrnisese dul1ii el de l.a M.irosHivel'li. Oameni de ere.dinfa. VOl" insoji pe dornnita ~l pe domnul Henri. Parrocel pina la curte, Il vor pazi de Iupi ~i de alte Ilghloane. Dintre acesti iflSotitori vor pleca numai patru, care vor c1i.li1ri cite dol, lnainte ~l In urma saniei, Cei doi aruautl vor sta pe capra Hn.gii \'iillitlU. Avean destuj lee, Sanla boie-

reasca era lrh:ii:,p.atnare. CeiLalti' ~a:>e oarneni ai. lui Stoerrlta VOl" Illizi "-

rniine, la p!ocare,pc dnmnul Gaston.

- Fiinddi ~i in calea dumnealui., ar putea iesi careva, JIgh:iuane, in afara de lupi ! ztmlli Stnenita. ell gtndlIl Ja vreo lritzbitie a bolerulul.

{) masli. ImoeJfl!g.atii, crsPRt de !:trm r:inllls, pregatl. rnaica siareti""L .E.pifania. ~l--n jurul cncerrriciei sale, se a,o;ezara. dDmn:ita. M~a. domnul adnrinisttetcr Henri, domnisorul de 12 Paris, s.toenqa, llies ]mpll~cil Vrahie ~ "arintcle Gligore, dtWuvrrklll S"Chifuw_ SfiD:pa sa rosti "Tatal nostru", in picioare, asenltat de ceilaltj, tot in picioare, apn] biaecuvlnta piinea ~i vinul, Mincara top ~i se ospatara. Apoi domn"i1a, il1£n1it5. de dcmnul administrator, se pregi!.ti de plecare, Trehuiau sa perneasca devreme ca s.li. ajunga rnainte de a illnoptala Mirllstal!eIJi, lar de aculn spre Ddlgo~e.~ti. Copila bnleru- 00. tndlJ.ill~a1ii, i~i Ina riimas bon siiruiin-d mlna staretei ~j Imbrliti~ind pe I!el.ela.lte pustnicc,

o petrecura llinii la poarta rnaieile ~ surorile ointind un psalm ~i biitind teaca, in: vrerne ce suna clopotul, tras de doU3 monahe.

Mu.~a ;simti 0 lacrima strecurindu-i.se lntre plecape. Orice despartire e trista.

Aceasta piirasir.e a bunului arlapost, urrde petrecuse atitea

ceasurl termecate, ii mu.iase inima. NLI-i spusese, oare, Gaston , nu mal departe, azi diminea~a:

- Dorrrnita mea, nu ~tiu ce ne rezerva alua de mlilre.. Dar orlcit de frumGS-, orlcit de strlliu.citor sau orictt de amar ne-ar n viiior(d, eu.. (_eJ putin, nu vni ulta nicioda.tlt zilele petrecute in cuibul acesta cald, in izclaeea aceasra moaahala, in slnguratatea rnuntilor,. pJina de icoaaa voa.str1i suava, prlnclpesa I In amintirile mele, capitelul eel mai Irumos va fi poate eel pe care. it voi numi "Insula de zap ada" ... Iznlarea IT03str1t ill acest paisa]. de il:erie lernatica I. ..

Sania cu patru cai perni intr-un ZVOIl triumfal de zurgalai, in bubuitul a clncisprezece pusti descarcate.n slava.; Nl.I nurnai eel zece haidu.ci ~i eel dol arnauti., dar ~i monsieur Henri, $1 Stoenita Vooa, ~ 1If~ Impuscii Vrabie purtau carablne pe umiir ~i Impuscau vazduJrol 1I:C1l1liI, Jrnpreunil (;1J sirajeriLUlI semnc-u rnina, 0 Iluturare alba incliinata lui Gaston Iu cea din urrna lntruchipare a CDpilei. care se plerdea acum in eenusiul drurnul ui, in zborul telegarilor ...

29

CAPllOLUlXIV

Cunul Arkip' astepta nerabdator in castel, care, de 111. plecarea Mu~ei:, 51;! posomertse llI:,!i rnult dectt orictnd, Parca mai trecuse un veac peste mohorita zldlre, Boierul i~i va revadea odrasla adorata:

H cutreierau bucurla amestecata cu tearua, multuralrea eli irnplinise vola fetei, ca o va face terici1ii .. ~i i\ mat umilea mlhnirea ca. !:n aceasta Juptii Iusese Jnvins. Intila oara i se trecea peste volnta, lui, marelui boler ~i stapin atotputernic, Invins, urnillt 1... Cum se putuse asa ceVa"

Toate se adunasera Impotrlva lui. n era ciuda. ~i in ciuda aceasta nu 51! putea bucura pe deplin de retntoarcerea -aprOpiB:ti:i It odorutui.

Mtndda ii Iusese ingenuncheata. Sirntea Inel 0 sfir,eala. Peate unde nicl nu se hranise destul din 1.lua in care atlase de 'tapirea fetei. Inacea seard, induruat din cate-atsra, I1IU rntncase nirnic. Simtise toata noaptea gheara Inamei riiscolindu-i rnaruntaiele, Dar in aceasta suterinta trecea, parca, ~i un tel de rnuljumlre, bucuria trupului de a se sirn]! mal uso r.

A dena :1:1 dlrnineata, utttndu.se 1n ogrirnda, se g1isi tras Ja faFi. palid, cu nasul parcli mal sulr[Ire.

Il p'iiru chiarca imblitrinise. I Se faell mila de el insu,!. !;)i parcii-i ptacea sa simta aceastd mm!. de sine. Fiecare, oriclt am fl' de mart fi de ternujl, purtam in noi gustu1 calvarului, voluptatea marfiriulul, neveia de a fi compatirniti, mtngiiatt. S!iibiciunea celui puternic 11 apropie de cellaltl oameni,

Arkip Rosetti Sf preglitea sli aparii il1 tala Mu~ei ca 0 victima.

Va cauta sa slabeasca tot mal mult mtnclnd Cit mal pujin ..

Va pune pe Avedlk Cricorlan sa-i mlcsoreze barbs care de' [ur imprejur era neagra. 0 data suprimat acel chenar negru al barbil lui arnestecate, 'lot famine mal rnulte ~uvjfe albe. PO[IIDcina me~te-' rulul barbler 511.-i tundli ~i patul din jurul urechilor, lndureratut parinte Va pares ~l rnai slab, ~i mai de plins. Shib ~i imbatrinit va putea sa_lgEiseasdi Mu~a! Imbattinit ~i slab din prictna el. Da! latii CUm raspliitesc copIii jertfa pii.rintilor, neasemuita lor drageste I

"Vai, ta.tieule, dar ce-aiplitit de te-al schlmbat asa ?"va Intreba Mu~a, speriafli de il1fii.ti~area sarmanulul el parinte.

Arkip nu va raspunde nimic, va cHitina capul CUI durere ~i va ofta adlnc, dar nu prea mult, intorclnd privlrile, parind c1i. vrea sa-~f ascunda ottatut ~i Iacelmile,

A~a gindea boieruLi\~a 'lor trebui sase petreaca lucrurile.

1.80111. insa ca in cllpa clod. zurgaliili molt asteptatl zvonirli cllnchet argintiu in drum. in Iata portllor, clnd ""u~a. sprintena, sari din s~nje~i alerga voloasa ca. 0 ctoelrfie sa i 51! arunce in hrate, pare-se ca a mlnune se tacu, 0 mare schimbare Tn tuata infiiti~area boieru. lui, mudd cele dintij cuvinte ale .copHei fura.:

- Vai. taticule, maria ta, cum al Intinertt I Te-al fii.cut mal frumos ca Inalnte,

Se vedeca rumeneala care, deemotle, la vederea copilei dragi, SI! urcase-n obrajij: conul«; Al'kijJ, precum ~i faptul irrsu$i ca sliibise putln tI intinerisera, if! pofida suvltelor albe tare ii nl:iplidisera barba amestecata,

(Urmare §i sftrptul in numiiru! vi£tor)

30

DESPRE LUMINA

, .2 3 1/ 5 8 rT 8 9 10 /I 12 ss

1 3 J If s 8 7

8 9 70 11 12 ,13

;It ,(5

A- I I
I La. ,
!.. I l.A.
lAo. I lA. I
....
I .' IA IA
II'A lA. 1.6
I AI!.. LA.
l.&. l.Io.
lA 1- i.6
~ l&.
A l..tt.
- A- I
14-
~ .... I t.. OIUZONTAL :

l. Ochi In care lccarut-unagine se Iormcaza Tnainlea retlnei - Lumina zl.lei ; ,2_ Sllbstal11~ folosi!.'! Til medtcms pentru dilatarea luminii ochilor - Pe uude pleaca.; lumina! ; 3. Simbolul tltanulul - Salipiri - Avtonul cu care Clkajov a tr avarsat Polul Nord; 4_ Cel electric care servesta la Ilumln at a los! descoperit de tnvatatu) rus Vaslll Vladimirovici Petrov - Steaua care a luminal de veacurl drumul navtgatorilor - Unitale de masurli a r azelor X; 6. Constructle special a, f~cu!il pentru a pune la dtspo:!itla plantelor caldura necesara $1 lumina de care au nevole, "pre a vegeta lrrtr-un clirnat mal rece - PlantA ell florl mart galbene ce creste pr ln lor uri nlslpoase ~I umede (pl.] ; 6_ Iudivldul tn sens filoZOne - Torla eu titei pUJtat~ de robl, spre a lumina calca st;;p!nilor; 7. Larnpa a c,arei lumina e prolectata suu forma unul lascicul divergent (pl.) ,_ Rtu to U.R-S_S_; '8. Prefix pentru .1umin~ - Numeral - E'"prlmli I1n raport Intern mal encrgic dectt ,,In'' (dlctionarul Saincanul ; 9. A certa - Exce<- Pana ; 10 .. Poseslv - La Fernlnlrr : lumina care coniine toa!.e raclial'iUe speelrulu! - Adverb de lac; 1 L Nu vede lumina _ P!.>i1ri de pr~d" de zi - A cere ell respect: 12_ .. Lutrrina deasupra Plimintului" .; Se Inloscsfe de tampa grizumetridi; 13. Destep-

tate prin tnvil:!1ltur~ ~i expertenta (fig_) Barcan, din f:ilmul "Rasare Soarele"

(N~potii Gornistului l ; 11_ E produsa de trecerea unul curent electric printr-nn filament care e adus Ia Incandescenjf - $1 (Iat.) ; 15. Cantrata - A arlus lumina tn 0 rice: ca,sa ,sovietica.

VERTICAL:

I .• <\, s~ris ",Ra,za de lumina" _ Dil 0 energte egala eu Irecventa luminl! respective _ LLlu~!.; 2. le!!ire Ia l.urni,,~ [mold.) - Punctul tn care se ,nt1!nesc razele conver gente provenlte dtntr-un Iascicul de raze paralele care ies dhrtr-un ststern optlc -- Lumina lui Cezar: 3. Metal gal ben ce striUuce$!c __ . p e lrantuzeste ] - Buclata - Picaturi lngheia!" Izclaf ~1 [uxtapuse, ce dau lriza!ii de Inmina ; 4. Zelta zorflor care cu. degetele-l traudaflrtt desehtse Scarelu! porttle rasaritulu] - Tree cu vederea : 5. Bebee de iloar e - Lumen (flux luminos) - A proteela 0 lumina pe supr afaja unut corp: 6_ Dlspozttlv Ioloslt pentru polarlzarea lumlnil, Iormat din doua crtstala de spat de Islanda llplte cu balsam de Ganada - Simbolul ruteniului - Sdndudi ; 7. Unftate de m~sur~ cu care sa expr-imli dep~rtarea de la Parntnt 1 a a stea reprezentind gAt;:) miliarde km (nl.) - Vtnaator de in ; 8. Icre ~ Cur sal superior al Nilului Albastru - Scop; 9. La slngu]"rLumina ochiului, la plural: sllnJenel - Uzinele comunale - Poole Ii st nocturn, I. lumina rellecroarelor ; 10. Lumina de dea;supra ptramtdclor - All aparat.Ce polaclzare cu ajutorut caruta se studlaza starea de polartzare a unul fa sclcul de raze de lumina ,- Exempli causa; '1 L Mediulransparenl ce reflecta ~i refracta raza de lumina - A scris "Soarere de pe masa", un IstoricaJ mijloscelor prin care ornul sl-a procurat lumina tn tlrnpul noptll, de la Iocul de vreascurl pln~ la becul electric _, "MJI pustdur! scTnteja:zJi sub lumina fa fecioaF~" (Ernlnescuj j 12. Instrument optia Inventat de Galtlen Galllel til 1609 (1610) - Filozo! grec dare la lumina ziJel cauta cu fellnarul un om adevarat ; 13. Corputile lumlnoase

~ pe balta cereascs - Lumina tn ... sticHI - A lumina (fI11'.', Cuvinte mal paIin cunoscute ; ILl.

.,Sucurile naturale provin din Iructe proaspete. Slnt bogatc in vitamins ~j zahiir. De vinzare La magazinele alimentare, restaurante, bulete, coletarii, chloscun de raccrttoare etc."

.361al

Abonamantela la revlsta J.$llInja Ji Tehnlcii" II la eolecflll de .. Pov&5tiri Iflintlfico.fantsstlee" so primes!; pina eel mill ttrzlu in zlu. de 23 a IUnll, c:u deservire in 8 doue lunii urmatoare.

Abonamentele se prlmesc de ciitre ,dlfu.zoril d. predclln tntteprlnderl, Ins.· fltu!1I II cle 18 sale,. sectille d. drfuzare 8 prelal. pre cum $1 cle eii,tre faeforll II oilcille po,lale.

Praiul ebonamentelor 3.1unl

6 tuni 1 an .

III coleefi.: • 9 lei

. 18 lei