Sunteți pe pagina 1din 2

Rolurile manageriale ale cadrului didactic

Dupa cum s-a putut observa asertiunile anterioare au avut an vedere globalitatea actiunii
educationale. Cadrele didactice isi manifesta comportamentul pedagogic in atitudini complexe si
variate in functie de actiunea educativa in care ele sunt angajate. In procesul instructiv-educativ
educatorul constituie figura centrala pentru elevi, pozitia primordiala in clasa dobandind-o
acesta, chiar daca pe masura organizarii activitatii scolare elevii primesc noi statuturi. Influenta
educativa exercitata de cadrul didactic, stabilita in functie de norme pedagogice si reglementari
scolare, implica un raport educator-clasa si un tip specific de comportament al acestuia. Statutul
cadrului didactic de reprezentant al stiintei, de mediator in constituirea relatiei elev- stiinta, de
agent al actiunilor educative cu caracter formativ si informativ, nu mai este suficient pentru a
asigura eficienta actiunilor pedagogice.
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidentiat o serie
de multiplicari ale planurilor de referinta implicate in actiunea educativa. Sinteza logica a
materialelor investigate ne permite sa relevam urmatoarele comportamente fundamentale ale
cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi :
- planifica activitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele
pe variate niveluri, isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei, etc;
- organizeaza activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiveducative, structurile
si formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina
climatul si mediul pedagogic;
- comunica informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste
canalele de comunicare si repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un
dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata
elevilor in structurarea raspunsurilor.
- Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;
- conduce activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al
formarii elevilor prin apelul la normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita
psihopedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de 'dirijare' care faciliteaza elaborarea
sentimentelor si ideilor comune;
- coordoneaza in globalitatea lor activitatile instructiveducative ale clasei, urmarind In
permanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale cu cele comune ale clasei,
evitand suprapunerile ori risipa si contribuind la Intarirea solidaritatii grupului;
- indruma elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor
respective, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;
- motiveaza activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza
aprecierile verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive;
orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in
conduitele elevilor; incurajeaza si manifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale c1ase'i;

- consiliaza elevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin
sfaturi, prin orientarea culturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia
educatorului in orientarea scolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara.
- controleaza elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a
obiectivelor precum si nivelele deperformanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator
si de ajustare a activitatii si atitudinii elevilor
-evalueaza masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin
instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea
sintezei aprecierilor finale. Judecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica
a procesului de caracterizare a elevilor.
Concluzia pe care o putem infera analizand succinta trecere in revista a principalelor
tipuri de comportamente presupuse de actiunile si interventiile pedagogice ale cadrelor didactice
(prezentarea a fost realizata intr-o maniera globala fara apelul la vreun criteriu ori vreun indicator
ferm) este aceea ca majoritatea acestora sunt de natura manageriala. Procesul de conducere,
managementul, fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate (in paragrafele ulterioare vom
incerca sa demonstram ca si activitatea din clasa de elevi se bucura de atributele corespunzatoare
activitatilor organizate) dar si a oricarei actiuni ce tinde catre eficienta maxima, prezinta o serie
de trasaturi si functii comune care s-au regasit si in analiza anterioara efectuata asupra clasei de
elevi. Chiar numai dupa o succinta analiza comparativa putem observa ca procesul instructiv
educativ desfasurat de cadrul didactic in clasa implica o puternica inraurire manageriala atat sub
raportul functiilor manageriale fundamentale cat si din perspectiva managementului
organizational implicat de structura clasei de elevi ca organizatie.
Problemele de maxima responsabilitate care diferentiaza procesele manageriale din
invatamant fata de procesele izomorfe din alte sectoare ale vietii sociale, fata de industrie spre
exemplu, unde intre conducator si executant se interpune masina, sunt ca, in procesul de
invatamant conducerea se realizeaza nemijlocit asupra personalitatilor in formare ale copiilor si
tinerilor. Iar daca in industrie rebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in circuitul economic
(pierderile nefiind prea insemnate), in educatie esecurile inregistrate in procesul de formare pot
avea consecinte individuale si sociale nefaste: incompetenta, analfabetism, inadaptare,
delincventa. Apreciem, pornind si de la aceste considerente, ca perspectivele de abordare ale
activitatilor din clasa de elevi Intr-o formula noua si moderna, aceea a managementului clasei,
vin in intampinarea unei nevoi obiective de perfectionare si de eficienta.